FILOSOFIA VIETII, neo-romantismul german,

spiritualismul francez referat

FILOSOFIA VIETII

Neo-romantismul german

Fr. Nietzsche a inventat pentru a venera supra-Omul.

G. Simmel constata in individ singura realitate de vreme ce societatea se reduce la

un fenomen de relatii intre indivizi.

W. Dilthey opune stiintele naturii bazate pe explicare stiintelor spiritului ancorate in

comprehensiune ca traire - identificarea sensului eventiv cu experienta propriului
spirit.

O. Spengler stie ca istoria fiind determinata de spiritul culturii reprezinta un complex

de culturi unice si inchise in sine ce sunt irepetabile.

Poligonul formelor de viata dupa E. Spranger recruteaza omul teoretic - economic -

estetic - social - potent - religios.

L. Klages - ctitor al grafologiei si caracterologiei - propune o metafizica biocentrica

axata pe dominatia conflictului dintre suflet (traire) si spirit (inteligenta - principiu
negator sau raul capabil sa distruga relatia Soma  - Psyché).

Neo-spiritualismul francez

Pozitivismul spiritualist reprezentat de E. Boutroux arata ca stiinta nu opereaza cu

legi ci cu ipoteze. Realismul spiritualist al lui J. Lachalier indica faptul ca
rationamentele si natura lucrurilor isi corespund. Filosofia spiritului ambasata de L.
Lavelle defineste constiinta ca raport intre Fiinta si Eu. Spiritualismul irationalist -
consulat de H. Bergson - admite ca ratiunea trebuie substituita de intuitia
capabila sa surprinda a-mediat esenta proceselor vitale.

Spiritualismul spaniol
Sensul existentei individului e lizibil - crede Miguel de Unamuno - doar din
perspectiva mortii  Religia a ingerat dezideratul respins de ratiune - accesul la viata
vesnica.

Ortega y Gasset elaboreaza Teoria Diafana - Ratiunea vie permeabilizeaza viata in

absenta arsenalului stiintei.

Vitalismul pontic

N. Ionescu crede ca filosofia proiecteaza propria structura spirituala asupra

intregului cosmos. Iubirea e actul supremei cunoasteri. E. Cioran instituie Teza
Antidotului - Dorim iubire pentru a nu fi contrafacuti sau malformati de adevar si
cunoastere. Iubirea e o fuga de-adevar si deci mereu in contra-timp. Sacrificiul e o
suprema afirmare printr-o suprema renuntare. M. Vulcanescu declara filosofia act de
traire mistica opusa cunoasterii rationale. Omul si fatalismul romanesc se dezvolta
prin ceea ce suprima metafizica autohtona - conditia concreta a evenimentului
faberal.

Morala transcendenta - declara F. M. Dostoievski - ofera prezentei raului din lumea

aceasta solutia restitutiilor in eternitate. Raskolnikov din sau prin Crima si
pedeapsa cade la picioarele Soniei - o prostituata. Cuvintele eroului au circulat mai
repede decat titularul lor in memoria posteritatii - Nu ingenunchez in fata ta, ci in
fata intregii suferinte omenesti.  Durerea sanctifica Eul pentru ca omul sa-si venereze
propriul Sine.

Ed. Claparede considera trebuinta ca prima lege a Psihologiei Functionale.

Psihologia Conduitei a fost definita de creatorul ei Pierre Janet ca stiinta a actiunii

umane.

Daniel Lagache intemeiaza Psihologia Clinica pornind de la tezele fundamentale

in Psihologia Conduitei. Factorii externi creeaza stari emotionale multiple
stresopotente.
Cl. Bernard a numit astfel de efecte Experiente Invocate spre deosebire de
cele Provocate. Efectul Rosenthal se confirma in presetarea expectatiei functie de
ierarhizarea atruismica. Educatia aspira acest fenomen prin efectul Pygmalion.