Termoreglarea

Generalități
 Termoreglarea
■ Căldura se formează
permanent, ca un
produs secundar de
metab
■ Q este un indiciu al
activ vitale
■ Reacț chim au nevoie
de enzim și temp
■ MI al organism suferă
la temp mari sau mici
 Termoreglarea
■ Din punct de vedere al termoregl există 2
categ de animale
1. Homeoterme, anim hibernante
2. Poikiloterme
■ Calitatea de homeoterm este un avantaj
 Termoreglarea
■ Homeotermele au un nucleu termic,
nucleul central, reprez 2/3 din Gc
■ Au la exterior o manta, sau scoarța
periferică, cu o adâncime de 2,5 cm, cu
temp variabilă
■ Măsurarea se face cu aparate diferite
Termoreglarea
 Termoreglarea
■ Temperatura periferică este diferită, polul
frigului este scrotul, 32 de grd,
■ La temp de confort, 28-34 grd, temp cutan
este de 33-34 grd, la extrem cefalică 35
grd, iar inferior 28-31 grd,
 Termoreglarea
■ Temp centrală se măsoară cu
termometrele cu mercur, în diferitele plici,
■ VN se măsoară rectal 37+/- 0,5 grd
■ Cav buc cu 0,5 grd mai puțin decât rectal
■ Axila cu 1 grd mai mic decât în rect
 Termoreglarea
■ Variațiile fiziologice:
1. După ritmul nictemeral, dimin temp scade,
iar seara crește, deoarece ziua predom
simp, iar noaptea parasimp. Ritmul se
menține și în condiții de izolare
2. Lunar la femei, dator modif horm
3. În efortul fizic crește temp centrală
4. Persoanele din zonele subtropicale
 Termoreglarea
■ Balanța termică: temp trebuie menț constantă
■ Producția de căldură dator reacț chim care se
desfăș în cel și în care se degrad glucide, lipide
și proteine
■ Prod de căldură crește când se intensifică
metab: intensif activ metab, A și NA, tiroxina, în
condiții de febră, când crește temp centr, se
intensifică metab cu 13% ptr fiecare grd peste
valorile normale, ingerarea alim (acț dinamice
specif)
 Termoreglarea
■ Activ musc:
1. În repaus 20-38% din căldură este elib de
mușchii scheletici,
2. În efortul fizic 80% din căldură elib de mușchi
■ Frisonul termic, frecv contracț 10-20 trem/sec,
prod de Q crește de 2-3 pl 5x
■ Impuls pornesc de la HT post, căi extrapiram cu
creșterea tonusului muscular, iar când tonusul
depășește un anum prag critic ap relaxări
interm, ac sunt inhib declanșate de stim
proprioceptivi
 Termoreglarea
■ Adren adm unui anim în repaus și inaniție,
crește metab cu 20-30x prin amplif reac
chim
■ Extirparea bilater MSR
■ În înfometare scad descărcările simp,
scade metab
■ Organele nucleului cu rol în termoregl
sunt: ficatul, rinichii, creierul, mioc
■ Eviscerarea-adren
 Termoreglarea
■ Tiroxina, crește metab, ef lente
■ Adaptarea la frig se face lent
■ Anim tiroidectomizate nu-și pot controla
eficiența reacț term
 Termoreglarea
■ Pierderea de căldură: organismul nu se
supraîncălzește.
■ Dacă se opresc aceste reacții, temp corp
crește cu un grd/oră în condiții bazale
■ Mecanismele sunt: iradierea, conducția,
convecția și evaporarea
Termoreglarea
Termoreglarea
 Termoreglarea
■ Iradierea
■ Transfer de Q de la
un ob la altul cu care
nu vine în contact
direct
■ Rad sunt IR
■ La om ac pierdere se
face spre ob cu temp
mai mici
 Termoreglarea
■ Prin iradiere se pierde sau
se primește Q
■ Câștigul de Q prin iradiere
dl Soare se face:
1. în funcție de supraf
expusă,
2. radiația reflectată,
3. reiradierea Q depoz în
rocile încălzite
 Termoreglarea
■ Energia calorică este
transmisă atom și
molec cu care
organismul vine în
contact direct, în
direcția unui gradient
termic (obiecte)
■ Amploarea pierderilor
depinde de temp și de
conductanța term a
materialului
 Termoreglarea
■ Cea mai mare pierdere de căldură prin
conductanță
■ Există un transfer de căldură între nucleu
și țes perif, care sunt bune sau mai puțin
bune conducătoare de căldură
■ Țes grăsos și teg sunt izolatori termici, au
conductanță redusă
■ Sângele din ac țes este un bun conducător
termic
 Termoreglarea
■ Vascularizația capil
bogată din corionul pielii
revine în plexurile ven
subpapilare și sunt adev
radiatoare termice
■ Când rețeaua sg tegum
se desch crește
conductanța term
■ Vasoconstricția scade
conductanța termică a țes
superfic
 Termoreglarea
■ Deb circ tegum
variază dl
1ml/min/100g țes pl
90-100 ml/min/100g
țes, se cedează mai
multă sau mai puțină
căldură spre exterior
■ Pers cu obezitate
suportă greu căldura
 Termoreglarea
■ Convecția, curenți de
aer
■ Curenții termici curg
laminar
■ Prin convecție se
pierd cu atât mai
multă căldură cu cât
sunt mai puternici
curenții de aer
 Termoreglarea
■ Evaporarea, când
temp mediului
depășește temp
cutan, numai evapor
■ Evaporarea unui l de
H2O nec un consum
de 584 kcal
 Termoreglarea
■ Un om dezbrăcat în
cameră la temp de
confort
1. Evapor 22%
2. Conducția 3%
3. Convecția 12%
4. Iradierea 60%
5. Q cedată urinei și mat
fecale este 3%
 Termoreglarea
■ Pierderile de apă fără transpirații sunt:
■ Prin CRS, 600ml, perspiratio insensibilis, la
supraf pielii și a mucoaselor, prin stratul
cornos, pierdere extraglandulară, 500-600
ml
■ Apa de la suprafața tegum ajunsă prin gl
sudorip are rol în termoregl, control prin
sist termoregl
■ Distrugerea stratului cornos
 Termoreglarea
■ Căldura se produce concordant cu masa
corporală și se pierde în concordanță cu
suprafața corporală
■ La copil rap Sc/masa c depășește pe cel al
adultului, deci expunerea la frig înseamnă
stress mai imp decât la adult,
■ Extremit (deg dl mâini și dl picioare
suportă cel mai greu căldura)
 Reglarea nervoasă a temp
■ Un țes oarecare care crește într-un anumit
mediu preia aceea temp
■ CN ai termoregl sunt în HT
■ HT anter are rol în termoliză
■ HT post are rol în termogeneză (frisonul
termic)
■ Ac reacții sunt demonstrate experim
 Termoreglarea-reglarea nervoasă
■ CN ai termoregl sunt infl și de subst chim
cu rol de Mch
■ Serotonina, inj în ventriculii lat la anim
neanesteziate, decl reacții de
termogeneză, creșterea temp
■ A și NA inj identic decl reacț de termoliză
sau antitermice
■ Ac reacț arată că circuitele nerv cu rol în
termoregl au neuroni serotoninergici și adr
 Termoreglarea-reglarea nervoasă
■ Injectarea de sol hipertone, bogate în
Na+, în HT post, determină creșterea
temp
■ Sol bogate în K+, sau Mg++ nu au infl
■ Dacă sol este bogată în Ca++, scade temp
■ În acest fel se explică fb de deshidr
 Termoreglarea-reglarea nervoasă
■ Activ CN se modif și sub acțiunea impuls
reflexe perif
■ Receptorii ptr r term sunt mecanorecept,
term nerv libere
■ Recept ptr rece sunt de 4-10x mai numer/
de cei ptr cald
■ Mesajele dl ac fibre determ răsp
termogenetic
Termoreglarea-reglarea nervoasă
 Termoreglarea
■ Modul de adaptare a organism la cald și
rece, la temp ambientală de 25-33grd
mecan vasomotorii sunt suficiente ptr
menț temp centr constante
■ La peste 33 de grd apa se evaporează prin
transpirație
■ La sub 25 de grd se intensifică metab
 Adaptarea organismului la cald
■ Reacțiile somatice:
■ Poziția corpului
■ Se caută locuri umbroase
Adaptarea organismului la cald
 Adaptarea organismului la cald
■ Reacțiile vegetative:
■ Vasodilat perif: tonusul vasc se menț prin impuls
perm pe calea n simp adr, dar impuls din Ht ant
scade tonusul CN simp din HT post, vasodil
■ Ef vasodil crește transp de Q dl nucl central spre
perif, se etal un vol m mare de sg la supraf pielii
cu pierderi calorice
■ Crește deb circ prin acceler frecv card și
creșterea Fc, se ajunge la 7l/min, o bună irigare
a teg
 Adaptarea organismului la cald
■ Transpirația și evaporarea H2O, când temp
cutan este peste 330C, crește secreț sudor,
unicul mod de pierdere a căldurii
■ Transpirația este prod de secreție al gl
sudorip ecrine. Gl sunt în tot corpul, 2,5
mil. Gl au un glom și un conduct.
Conductul excretor are rol în reabs Na+ din
transpir, dacă vol transp este abund conc
de Na+ este de 50-100mEq/l
Adaptarea organismului la cald
 Adaptarea organismului la cald
■ În eforturile intense pot fi pierderi import,
dezechilibr mineral
■ Gl sudorip sunt stim prin fb colinergice
■ Vasodil apare prin kininelele secr local,
activ de Ach (kalikreina), kininogenul, se
form bradikinina cu ef locale vasodilatatorii
■ Secreț sudor este expulzată prin contracția
mn
 Adaptarea organismului la cald
■ Există și gl apocrine, derivate embr din
foliculii piloși
■ Localiz în axilă, conductul auditiv extern,
perimamelonar, prepubian, la fem și în
labiile mari
■ Secreț este consistentă, bogată în grăsimi
și prot. Mirosul este dat de bacterii
■ La nn nu există, la adult cresc sub infl st
emoț și a A
 Adaptarea organismului la cald
■ Accelerarea mișc resp apare la temp
crescute, este mai evidentă la anim fără gl
sudoripare, polipneea calorică
 Aclimatizarea
■ R de adapt la căldură
■ Primele zile, pierderi de Na+ de 15-20g/24
ore
■ Apoi cresc pierderile de apă și scad cele de
Na+, dator creșterii secr de ald,
■ La băstinași gl sudoripare intră în activ de
la naștere
 Adaptarea organismului la
temperaturi scăzute
■ Reacțiile somatice:
■ Adoptarea unei poz specifice,
■ Creșterea tonusului muscular
■ Frisonul cutan la temp sub 200, om dezbr,
decl de HT post, temp centr scade sub
360C
■ Termogeneza frisonantă nu apare la nn și
nici la sugari
Adaptarea organismului la
temperaturi scăzute
 Adaptarea organismului la
temperaturi scăzute
■ Reacțiile vegetative
■ Vasoconstricție periferică
care bloch pierderile de
căldură, decl de HT post,
activ de aferenț cutan și
de HT anter
■ Se realiz prin fb adr
■ Vasele cutan reci sunt
mai sensib la CA, se contr
■ Alt mecan de conserv a
Q, prin contracurent
 Adaptarea organismului la
temperaturi scăzute
■ Contracția mușchilor arectori de la baza
firului de păr,
■ Creșterea tonusului simp și a secreției de
Adr, se intensif metab cu un maxim la
5-15 min
■ Stim secr de tiroxină, mecan de durată
■ Horm tiroid pot potența activ calorigenă a
Adr
 Confortul termic
■ Omul este adapt ptr temp tropicale
■ Confort la 28-310C, tropice
■ Dacă există îmbrăcăminte groasă, omul
rezistă la -700C
■ Ptr somn liniștit 25-270C
 Tulburări ale termoreglării
■ Staza calorică: apare când mecan de elim
a Q nu funcț
■ Fiziol, apar când temp mediului este peste
330C și atm este satur cu vapori de apă,
iar căldura nu se elim
■ În ef fizic intens
■ Pers cu ihtioză
 Tulburări ale termoreglării
■ Șocul caloric, acum de Q este excesivă
■ Reacția febrilă