FACULTATEAŞTIINŢE ECONOMICE
Lucrul individual
Pentru a putea desfăşura activitatea financiară Banca are nevoie de resurse. Resursele băncii
pot fi create din resursele proprii (capitalul propriu) şi resursele atrase.
Capitalul propriu (capitalul acţionar) al băncii este constituit din capitalul social, surplusul de
capital (capitalul suplementar), profitul nedistribuit, capital de rezervă şi alte fonduri proprii de
rezervă.
Capitalul social se constituie din valoarea aporturilor primite de la acţionari în contul achitării
acţiunilor şi va fi egal cu produsul valorii nominale a acţiunilor plasate şi numărul acestora.
Capitalul social poate fi majorat sau micşorat în baza hotărîrii Adunării generale a acţionarilor.
Majorarea capitalului se va produce prin emiterea suplementară a acţiuni sau prin vărsarea
mijloacelor băneşti în scopul majorării valorii nominale a acţiunilor existente. Micşorarea
capitalului acţionar se va efectua în baza diminuării valorii nominale a acţiunilor sau în baza
răscumpărării de către bancă a acţiunilor de la acţionari în vederea lichidării.
Surplusul de capital este format din contul diferenţei de preţuri în urma plasării acţiunilor şi a
valorii nominale atît la prima emisiune, cît şi la celelalte emisiuni suplimentare.
Profitul nerepartizat reprezintă profitul acumulat pe parcursul anului de gestiune după
impozitare şi plata dividendelor. La sfîrşitul anului de gestiune, repartizarea profitului se va
aproba prin majoritatea voturilor Adunării generale a acţionarilor. Profitul poate fi distribuit în
scopul lărgirii reţelei bancare prin deschiderea de filiale, reprezentanţe; pentru achitarea
dividendelor acţionarilor ce deţin acţiuni ordinare; ca investiţii în noi tehnologii bancare; pentru
extinderea operaţiunilor şi serviciilor bancare etc.
Fondurile proprii de rezervă ale băncii sunt de mai multe tipuri: fond de rezervă, fondul de
risc, fondul de reevaluare a mijloacelor fixe, fondul de stimulare economico-materială şi alte
fonduri cu destinaţie specială. Fondurile proprii au ca obiectiv asigurarea solvabilităţii,
lichidităţii şi protejării împotriva riscului de credit şi a ratei dobînzii, riscului valutar şi a altor
riscuri.
Cel mai important este Fondul de rezervă (Capital de rezervă) care este format prin defalcările
anuale din profitul net pînă la atingerea mărimii prevăzute în statutul băncii. Volumul
defalcărilor se stabileşte de Adunarea generală a acţionarilor. Capitalul de rezervă este plasat de
bănci în active cu lichiditate înaltă, care asigură folosirea acestora în orice moment (valori
mobiliare de stat). Capitalul de rezervă este folosit numai în cazul insuficienţei de profit şi se
repartizează pentru acoperirea pierderilor băncii sau plata dobînzii sau a altor venituri aferente
obligaţiunilor plasate de ea.
Autorităţile bancare impun băncilor o serie de norme privind capitalul necesar pentru
constituirea, funcţionarea băncilor şi respectarea cotei normative a capitalului.
Banca Naţională a Moldovei reglementează băncile prin Regulamentul „cu privire la suficienţa
capitalului ponderat la risc” privitor la menţinerea şi formarea unui anumit nivel al capitalului
normativ total (Anexa 3), capitalului minim şi suficienţei capitalului ponderat la risc. Astfel
conform legislaţiei B.C. „Moldindconbank” S.A. trebuie să deţina un capital minim de 100 mil.
lei. Iar suficienţa capitalului ponderat la risc nu trebuie să fie mai mică de 12%.
Din categoria resurselor atrase, fac parte depozitele persoanelor fizice şi juridice, cât şi
resursele internaţionale.
Depozitul bancar reprezintă o sumă de bani depusă la bancă, pe o perioadă definită pentru
care banca plăteşte deponentului o dobîndă.
Depozitele reprezintă o sursă sigură de resurse bancare pe termen lung şi scurt. Banca
deserveşte fluxurile băneşti ale agenţilor economici şi oferă clienţilor săi depozite la condiţii
avantajoase, ca o alternativă rentabilă pentru utilizarea fondurilor disponibile în vederea plasării
acestora la termen.
La finele anului 2011, depozitele persoanelor juridice au constituit 1.388,4 mil. lei, fiind
structurate în felul următor : depozite la termen 534,3 mil. lei, sau 38,5% din totalul depozitelor
şi depozite la vedere 854,1 mil. lei, sau 61,5% din totalul depozitelor.
BC "Moldindconbank" SA pune la dispoziţie o serie de depozite cu avantaje unice pe piaţă.
Astfel, Condiţiile politicii procentuale a depozitelor persoanelor fizice sunt depend de tipul
depozitului, termenul acestuia şi valuta în care se efectuează depozitul (Anexa 4).
Recreditarea din mijloacele financiare din cadrul Acordului de Împrumut, semnat între
Kreditanstalt fur Wiederaufbau (KfW), Republica Moldova şi SA „Sudzucker
Moldova” (DLC-KfW-Sudzuker Moldova) – Creditarea întreprinderilor private de
orice formă organizatorico-juridică; etc.
Banca are o largă listă de resurse din partea organizaţiilor internaţionale fiind în continuă
schimbare, şi căutare de noi parteneriate, şi noi acorduri cu partenerii străini.
1. Analiza tipurilor de depozite oferite de bancă.
Termen, luni
Produs de Suma
depozit Valuta 3 6 12 24 25 36 60 minimă Retragere parţială Plata dobânzii
Termen, luni
Produs de Suma
depozit Valuta 3 6 12 24 25 36 60 minimă Retragere parţială Plata dobânzii
Depozitele sunt garantate în conformitate cu Legea №575 din 26.12.2003 privind garantarea
depozitelor în sistemul bancar.
În cazul rezilierii anticipate a contractului de depozit, suma acestuia se restituie fără plata
dobânzii calculate.
Rata dobânzii, % anual
Termenul minim al depozitului, luni
12
suma pînă
la 50 mii suma de
MDL, la 50 mii Suma Retrager Reziliere Plata
Tipul depozitului Valuta 3 6 inclusiv MDL, 25 36 minimă Completare e anticipată dobânzii
MDL 1.5 2.5 3.0 3.5 3.75 4.0 1 000 DA, cu exc. ultim.1/2 a Nu Stornarea
Rata dobânzii, % anual
Termenul minim al depozitului, luni
12
suma pînă
la 50 mii suma de
MDL, la 50 mii Suma Retrager Reziliere Plata
Tipul depozitului Valuta 3 6 inclusiv MDL, 25 36 minimă Completare e anticipată dobânzii
Pina la 12 De la 12
luni luni
Depozitele sunt garantate în conformitate cu Legea №575 din 26.12.2003 privind garantarea
depozitelor în sistemul bancar.
CUM DESCHIDEŢI UN DEPOZIT?
Pentru constituirea unui depozit, clientul trebuie să prezinte suma de bani pe care o va depune la
depozit şi următoarele acte în original:
Fondul garantează depozitele sub forma oricărui sold creditor care rezultă din fondurile existente
în conturile persoanelor fizice sau persoane juridice sau din situații tranzitorii create prin
operațiuni bancare, ce urmează a fi restituit de către bancă în condiții legale și contractuale
aplicabile, precum și orice creanță a unei persoane fizice sau a unei persoane juridice,
reprezentată printr-un titlu de creanță emis de această bancă. Informațiile privind tipurile de
depozite (operațiuni bancare) garantate se găsesc în materialele destinate informării publicului
despre serviciile acordate de către bancă.
Nu sunt considerate depozite soldurile creditoare care servesc drept garanție operațiunilor
efectuate de bancă în numele deponentului.
Nu sunt garantate următoarele depozite:
a. depozitele membrilor organelor de conducere ale Băncii;
b. depozitele persoanelor care dețin, direct sau indirect, inclusiv în calitate de beneficiar
efectiv sau prin activitate concertată, dețineri calificate în capitalul social al Băncii
(definite astfel în art. 3 din Legea nr. 202/2017 privind activitatea băncilor);
c. depozitele foștilor deținători de dețineri în capitalul social al Băncii, ale căror acțiuni au
fost anulate potrivit dispozițiilor art. 156 alin. (3) din Legea instituțiilor financiare nr.
550/1995 sau art. 52 din Legea nr. 202/2017 privind activitatea băncilor;
d. depozitele persoanelor juridice, controlul asupra cărora este deținut de persoanele
specificate la lit. a), b) și c) din prezentul capitol;
e. depozitele plasate de către alte bănci, inclusiv întreprinderi din alte state cu activitate
comparabilă cu banca, în nume și cont propriu;
f. depozitele soților și rudelor de gradul întâi și al doilea ale persoanelor consemnate la lit.
a), b) și c) din prezentul capitol;
g. depozitele persoanelor fizice terțe care activează în numele persoanelor consemnate la lit.
a), b) și c) din prezentul capitol;
h. depozitele plasate de către organizațiile de creditare nebancară, inclusiv companiile de
leasing și organizațiile de creditare ipotecară;
i. depozitele plasate de către asociațiile de economii și împrumut și asociații centrale;
j. depozitele plasate de către companiile de asigurare;
k. depozitele plasate de către societățile de investiții;
l. depozitele declarate ilicite prin hotărâre judecătorească. Fondul suspendă onorarea
depozitelor persoanelor cărora li s-a intentat acțiune în instanță privind legalitatea
depunerilor, iar hotărârea judecătorească nu a devenit definitivă;
m. depozitele al căror titular nu a fost identificat la data indisponibilității depozitelor;
n. titlurile de creanță la purtător;
o. toate instrumentele care se cuprind în noțiunea de fonduri proprii ale Băncii.
Plafonul de garantare a depozitelor (suma maximă plătibilă unui deponent) este 50 000 lei
moldovenești, indiferent de numărul și mărimea depozitelor sau valuta în care s-au constituit la
bancă.
4. Modul de calculare a sumei garantate
Mărimea obligației băncii față de deponent se calculează prin însumarea tuturor depozitelor
acestuia, inclusiv a dobânzilor datorate și neplătite la data constatării indisponibilității
depozitelor.
Dacă banca deține o creanță asupra deponentului, mărimea obligației băncii față de acesta se
reduce cu mărimea obligației lui, expirate și neplătite, față de bancă.
În cazul unui depozit comun, partea fiecărui deținător, stipulată în contract, se ia în considerare la
calcularea mărimii obligației băncii în funcție de plafonul de garantare prevăzut la pct. 3 din
prezentele informații. În absența unei astfel de prevederi în contractul de depozit, depozitul
comun se împarte egal între deponenți.
Echivalentul în lei al depozitelor în valută străină se determină reieșind din cursul oficial al leului
moldovenesc față de valuta străină respectivă la data constatării indisponibilității depozitelor.
Notă: 1. Lichidatorul – persoană numită de către Banca Națională a Moldovei, care are atribuții
depline și exclusive de a conduce, a gestiona și a controla banca, în cadrul procesului de lichidare
a băncii în legătură cu insolvabilitatea.
2. Depozit comun – depozit constituit de două sau de mai multe persoane fizice sau
depozit asupra căruia două sau mai multe persoane au dreptul de operare contra semnăturii uneia
sau a mai multor persoane care au constituit depozitul.
5. Plata compensațiilor
Fondul poate mandata (împuternici) una sau mai multe bănci să plătească depozitele garantate.
Plata depozitelor garantate începe în cel mult 7 zile de la data recepționării de la Lichidator a
Listei creanțelor aferente depozitelor garantate, conform art. 20 alin.(1) din Lege. În circumstanțe
excepționale și în cazuri speciale, cu acordul Guvernului, Fondul poate prelungi cu cel mult 30
de zile termenul menționat.
Fondul nu poate invoca limitele de timp menționate pentru a nu garanta depozitul unui deponent
care nu a fost capabil să solicite la timp garanția.
Notă: Banca față de care s-a inițiat proces de lichidare silită transmite Fondului Lista
creanțelor aferente depozitelor garantate în termen de 5 zile din data indisponibilității
depozitelor.
6. Încasarea compensațiilor
Încasarea compensației se face de către titularii de depozite. Compensarea plății depozitelor
deschise în favoarea unei persoane minore se efectuează către părinții, adoptatorii sau
tutorii/curatorii acestuia.
Plata depozitelor garantate poate fi efectuată și altor persoane în conformitate cu legislația
Republicii Moldova (în baza procurii, certificatului de moștenitor, etc.).
În situația în care mărimea obligației băncii față de deponent este mai mică decât nivelul
plafonului garantat, Fondul va acorda deponentului o compensație egală cu mărimea obligației
băncii.
În cazul în care mărimea obligației este mai mare decât nivelul plafonului garantat, Fondul va
acorda deponentului o compensație egală cu nivelul plafonului de garantare.
7. Informarea deponenților
În situația în care depozitele devin indisponibile, adică nu pot fi restituite de banca față de care s-
au implementat instrumente de rezoluție/s-a inițiat proces de lichidare silită, Fondul publică în
subdiviziunile ei separate și în cel puțin 2 ziare de circulație națională o informație privind plata
depozitului indisponibil, perioada în cursul căreia va avea loc plata, denumirea băncii, după caz,
mandatate să efectueze plata, condițiile și formalitățile necesare obținerii depozitelor garantate.
Privire generală asupra cadrului de activitate în anii precedent :
Drepturile și condițiile de modificare a ratei dobânzii. Banca este în drept să modifice în mod
unilateral mărimea ratei dobânzii, în dependență de evoluția pieței. În cazul modificării mărimii
ratei dobânzii la depozit, Banca va informa Deponentul despre aceasta prin plasarea informației
respective la ghișeele sucursalelor și agențiilor sale și pe paginaweb a Băncii, cu cel puțin 15 zile
calendaristice înainte de modificare. La expirarea acestui termen, Banca va aplica rata nouă a
dobânzii la soldul depozitului. Deponentului îi revine obligația de a monitoriza de sine stătător
informația plasată privind modificarea ratei dobânzii. În situația dezacordului cu modificarea
mărimii dobânzii, Deponentul este în drept să ceară rezoluțiunea prezentului contract de depozit
solicitând în scris acest fapt, prezentându-se la subdiviziunea Băncii la care a fost constituit
depozitul. În cazul dat, contractul va fi rezolvit fără achitarea dobânzii calculate și reținerea
dobânzii achitate din suma depozitului .
Băncile sunt obligate să asigure un echilibru între criteriile legate de profitabilitate, lichiditate şi
risc. Necesitatea de a avea lichiditate, şi de a asigura în acelaşi timp, câştiguri sigure, obligă
băncile să menţină o parte a fondurilor lor sub forma unor plasamente care îndeplinesc condiţiile
referitoare la lichiditate şi securitate, chiar dacă rata dobânzii aferentă acestora este mai mică.
In ultimii ani, băncile din Republica Moldova au continuat să acumuleze resurse financiare în
formă de depozite. Depozitele reprezintă principala sursă de finanțare, având și un cost relativ
ieftin. Obținerea mai multor depozite, ar trebui să permită băncilor să ofere și mai multe
împrumuturi pentru sectorul real al economiei naționale.
Cu toate acestea, în spațiul public, tot mai des se discută despre faptul că sursele acumulate
rămân neutilizate și nu sunt investite în economia reală. Mai mult decât atât, există percepția că
băncile ar prefera să utilizeze acest exces de lichiditate pentru a finanța sectorul public în
defavoare celui privat, în mod special în condiții de pandemie, când necesitățile de finanțare ale
statului au crescut considerabil i.e. soldul valorilor mobiliare de stat emise pe piața primară a
crescut cu 6 mlrd. lei timp de un an.
Sistemul bancar local creditează moderat atât sectorul privat cât și guvernul. Respectiv,
băncile din Republica Moldova dețin un surplus de lichiditate care le permite să finanțeze atât
sectorul public cât și cel privat. Fenomenul de creditare moderată a sectorului real este
determinat inclusiv de lipsa cererilor de credite solide și nu doar de preferința sistemului bancar
de a finanța sectorul public, în special în condițiile în care câștigul comercial rămâne a fi mai
solid în creditarea sectorului real decât celui public.
Totodată, lichiditatea excesivă pare a fi tipică pentru majoritatea sistemelor bancare din
regiune. Considerând rentabilitatea capitalului relativ atractiv, status quo-ul actual va rămâne în
continuare unul confortabil pentru sistemul bancar local. Totuși, BNM în colaborare cu ODIMM
și alte instituții de stat s-ar putea inspira de la alte bănci centrale din regiune pentru a impulsiona
atât creditarea sectorului real, cât și celui public.
IPRE recomandă următoarele:
1. Micșorarea normelor rezervelor obligatorii acompaniate de alte măsuri. Reducerea normelor
cu siguranță că alimentează sistemul bancar cu lichidități. Însă, mai multă lichiditate în sistem nu
neapărat duce la creditarea sectorului real sau public. Spre exemplu, lichiditatea excesivă în zona
Euro depășește 30% din PIB, iar cea din Polonia și Ungaria e peste 7% din PIB ceea ce reflectă
că sistemele bancare au nevoie de instrumente adiționale pentru a direcționa acele lichidități spre
sectorul real sau public.
2. Promovarea mai activă a Fondului de Garantare a Creditelor (FGC) de la ODIMM. BNM a
recunoscut garanțiile emise de FGC în calitate de diminuator de risc anul trecut. Aceasta a întărit
atractivitatea produselor de garantare. În plus, ODIMM a majorat recent coeficientul de
multiplicare de la 3 la 6 ceea ce a dus la capacitatea de garantare la 1 miliard lei comparativ cu
garanțiile active în valoare de 170 milioane. Utilizarea mai activă a acestor instrumente de
garantare ar diminua reticența băncilor de a credita sectorul real atunci când ratele creditelor
neperformante rămân a fi înalte.
3. Instituirea unui minim al raportului dintre creditele acordate sectorului privat și depozite.
Acest indicator ar putea fi stabilit la o valoare de 70%, spre exemplu, iar băncile care nu
îndeplinesc acest criteriu ar putea fi penalizate printr-o rată de remunerare negativă a rezervelor
obligatorii.
4. Mărirea remunerării rezervelor obligatorii, cu 2 p.p. spre exemplu, pentru băncile a căror
creștere a creditelor acordate în termeni reali se află într-un interval stabilit.
5. Operațiuni repo dedicate pe termen mai lung la o rată fixă. La moment, operațiunile repo au o
dobândă fixă de rata de bază plus o marjă de 0.25 p.p. pe un termen de 14 zile. Conform
regulamentului BNM, banca centrală poate efectua operațiuni de refinanțare pe termen mai lung
la o rată fixă în situații excepționale. Considerând pandemia o situație excepțională, BNM ar
putea lansa repo-uri de la 3 până la 36 luni la o rată fixă cu condiția că lichiditatea oferită
reprezintă maximum 50% din resursele adiționale ale băncii direcționate ori către sectorul privat
ori VMS-uri cu o maturitate mai mare de 3 ani.
6. Introducerea unei linii de refinanțare a creditelor bancare. BNM ar putea accepta prin
intermediul băncilor comerciale bilete la ordin (promissory notes) emise de către agenți
economici. Astfel s-ar putea realiza refinanțarea unor credite bancare care îndeplinesc anumite
criterii stabilite de către banca centrală.
7. Cumpărări definitive de VMS pe piața secundară. Regulamentul BNM permite astfel de
tranzacții la moment. Spre exemplu, BNM ar putea organiza licitații de VMS-uri cu maturitate
mai mare de 3 ani. Astfel, banca centrală ar putea încuraja băncile comerciale să-și direcționeze
o parte din lichidități spre VMS-uri cu maturitate înaltă și să aibă siguranța că ar putea lichida
poziția prin intermediul BNM.
Concluzie si propuneri
Moldindconbank este a doua bancă după mărimea portofoliului de credite din sistemul bancar
al Republicii Moldova atingând cifra de peste 10,3 miliarde de lei, pe când după creşterea
volumului de credite acordate economiei naţionale, în primele 10 luni ale anului 2015, Banca s-a
plasat pe primul loc revenind-ui practic 50% din creşterea creditelor per total pe sistem.
Moldindconbank este practic şi cel mai mare creditor al statului având în prezent investite
peste 850 milioane de lei în valori mobiliare de stat emise de Guvernul Republicii Moldova.
De asemenea putem menţiona că calitatea activelor Moldindconbank este una foarte bună și
aceasta ne-o demonstrează cota creditelor neperformante în totalul portofoliului de credite al
băncii care constituie 7,78%, pe când media pe sistem depășește 9,8%.
În prezent, Moldindconbank are cea mai mare reţea de subdiviziuni din Republica
Moldova fiind prezentă în toate raioanele ţării. Toate sucursalele Moldindconbank oferă o
gamă completă de servicii financiare tuturor categoriilor de clienţi: persoane fizice, persoane
juridice şi instituţii financiare.
Relaţiile de colaborare cu organizaţiile financiare internaţionale, precum şi cu băncile de talie
mondială, demonstrează profesionalismul echipei dar şi reputaţia înaltă pe care o are
Moldindconbank pe piaţa internaţională.
Datorită strategiei de dezvoltare bine definite, dar şi echipei de profesionişti care activează
în bancă, Moldindconbank a obţinut numeroase titluri care certifică calitatea serviciilor oferite şi
anume:
„Cea mai inovativă bancă din Moldova” (Revista "Global Banking & Finance Review", 2016)
„Transfer P2P - Cel mai bun produs bancar din Moldova” (Revista "Global Banking &
Finance Review", 2016)
„Cea mai inovativă bancă din Moldova” (Revista "Global Finance", 2015, 2019)
„Cea mai bună bancă din Moldova” (Revista "Global Finance", 2006, 2014, 2015)
CRONOLOGIA
2022
26.02.2022 - Moldindconbank donează 1 000 000 de lei pentru refugiații din Ucraina
21.03.2022 - Moldindconbank, alături de refugiații din Ucraina: peste 950 000 de lei au fost
colectați suplimentar în contul pentru donații
05.04.2022 - Moldindconbank Brings Apple Pay to Customers
22.04.2022 - Moldindconbank, alături de refugiații ucraineni – a contribuit la colectarea a peste 2
162 000 de lei
03.05.2022 - Banker to Be – Creştem viitorii profesionişti!
22.06.2022 - Solicită credit online de la Moldindconbank – rapid, comod și avantajos
2021
04.02.2021 - Moldindconbank desemnată “Brandul anului 2020” la categoria Bănci /
Asigurări / Finanțe
23.04.2021 - Moldindconbank a devenit eligibilă în cadrul proiectului „Livada Moldovei”
23.08.2021 - Moldindconbank a donat 20 000 de lei pentru tratamentul unui copil diagnosticat cu
cancer
13.09.2021 - Sberbank by Phone – un nou serviciu disponibil pentru clienții Moldindconbank!
15.10.2021 - Moldindconbank a deschis un Centru modern pentru clienți corporative
18.10.2021 - Moldindconbank lansează serviciul transfer de bani de pe card pe cont prin
intermediul Mobile și Web Banking
16.11.2021 - Primul card Platinum din Moldova pentru femei – PudraCard
09.12.2021 - Doverie United Holding și-a majorat cota deținută în Moldindconbank până la
78,21%
16.12.2021 - The Banker: Moldindconbank is the leader in operational efficiency in Moldova