TEST de evaluare semestriala

clasa a V-a
semestrul I

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

“ De-ar fi să stai singur la răscruce,

Căci pretutindeni murmurul l-auzi,
Dar nu-i o floare, ci sunt mii de flori
Te cheamă, te îmbie şi te duce
Fără să vrei, al florilor parfum …”
(Dimitrie Anghel, Alesul)

Cerinţe:

I Limba românã (40 p.)

1. Identificã şi transcrie douã cuvinte derivate.(8 p.)

2. Scrie câte un sinonim pentru cuvintele : uriaş, tainic, dispar, murmur.(8p)
3. Scrie antonime pentru cuvintele : pretutindeni, nesigur, aprind, dispar.(8p.)
4. Scrie familia lexicalã a cuvântului „floare”.(8p.)
5. Identificã predicatele si aratã felul lor.(8p)

II Inţelegerea textului (20 pct.)

6. Identificä o figurä de stil din text.(5p)

7. Descoperä imaginile artistice existente.(5p)
8. Spune care este masura primelor douä versuri.(5p)
9. Spune ce sentiment predominä.(5p)

III (30p)
Intr-o compunere descrie tabloul sosirii iernii, aşa cum l-a pictat Vasile Alecsandri in
„ Sfarşit de toamnã”.

!!! Se acordã 10 p din oficiu pentru lucrare ingrijitã si fãrã greşeli de ortografie.
 TESTUL NR.2

Clasa a V-a

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

“Glasul ei dulce mă legăna; genele mi se aprindeau şi adormeam; uneori tresăream ş-o întrebam câte ceva; ea
începea să spună, şi eu visam înainte.
- A fost odată un împărat mare, mare …
- Cât de mare?
- Mare de tot. Şi-şi iubea împărăteasa ca ochii de cap. Dar copii nu aveau. Şi îi
părea rău că nu avea copii …
- Bunică, e rău să nu ai copii?
- Fireşte că e rău. Casa omului fără copii e casă pustie.
- Bunico, dar n-am copii şi nu-mi pare rău.
Ea lăsa fusul, râdea, îmi desfăcea părul cârlionţat şi mă săruta în creştetul
capului.[…]"
(Barbu Ştefănescu Delavrancea, Bunica)

Cerinţe:
1. Stabileşte numărul literelor şi al sunetelor din cuvintele : împărăteasa, desfăceau, dulce, începea, creştetul. – 10 p (2p.x 5)
2. Găseşte câte un sinonim pentru cuvintele: glas, a spune, cârlionţat, a săruta, creştet. – 10 p (2p.x 5)
3. Formează familia lexicală a cuvântului glas ( 4 termeni). – 10 p (2,5p.x 4)
4. Menţionează valoarea morfologică a cuvintelor: ei, mă, înainte, că, mare. – 10 p (2p.x 5)
5. Alcătuieşte propoziţii în care substantivul copii să fie folosit la cele cinci cazuri, indicând şi funcţia sintactică. – 10 p (2p.x 5)
6. Scrie un enunţ care să conţină structura un împărat, iar cuvântul subliniat să aibă altă valoare morfologică decât cea din text;
menţionează această valoare. – 10 p (5p.x 2)
7. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor: rău, copii, casă, pustie, mi. – 10 p (2p.x 5)
8. Transcrie, din text, două atribute substantivale genitivale, complemente în Ac şi un atribut adjectival in N. – 10 p (2p.x 5)
9. Construieşte o frază în care raportul de subordonare dintre propoziţii să fie marcat prin conjuncţia câ . – 10 p (5p.x 2)
10. Alcătuieşte enunţuri cu omofonele ne-am, neam, s-au, sau. – 10 p (2,5p.x 4)

TESTUL NR.3

Clasa a V-a

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

Poarta era sfărâmată şi voinicul intră. Luna răsărise dintre munţi şi se oglindea într-un lac mare şi limpede, ca seninul
cerului. În fundul lui se vedeau sclipind, de limpede ce era, un nisip de aur; iar în mijlocul lui, pe o insulă mare de smarald, înconjurat de
un crâng de arbori verzi şi stufoşi, se ridica un mândru palat de o marmură ca laptele, lucie şi albă - atât de lucie, încât pe ziduri se
răsfrângea ca-ntr-o oglindă de argint: dumbravă şi luncă, lac şi ţărmuri. O luntre aurită veghea pe undele limpezi ale lacului lângă
poartă; mândre şi senine. Făt - Frumos se sui-n luntre şi vâslind, ajunse până la scările de marmură ale palatului. Pătruns acol, el văzu în
boltele scărilor candelabre cu sute de braţe, si-n fiecare braţ ardea câte o stea de foc. Pătrunse în sală. Sala era înaltă, susţinută de stâlpi
şi arcuri, toate de aur, iar în mijlocul ei stătea o mândră masă, acoperită cu alb, talgerele toate săpate din câte-un singur mărgăritar mare.
(Mihai Eminescu – Făt-Frumos din lacrimă)

Cerinţe:
1. Identifică semivocalele din cuvintele : poartă, voinicul, oglindea, cerului, vedeau. – 10p (2p.x 5)
2. Găseşte, în text, două cuvinte monosilabice, două bisilabice şi unul plurisilabic. – 10p (2p.x 5)
3. Alcătuiţi enunţuri din care să rezulte cel puţin două sensuri ale cuvântului foc. – 10p (5p.x 2)
4. Identifică, în text, un cuvânt care a dispărut din limbă, un cuvânt folosit regional şi două cuvinte împrumutate din alte limbi. –
10p (2,5p.x 4)
5. Folosind prefixele îm- , ne-, şi sufixele –ie, -esc, -eşte formează cât mai multe derivate, pornind de la cuvântul de bază prieten.
– 10p (2p.x 5)
6. Identifică, în text, două adjective în cazuri diferite; – 10p (5p.x 2)
7. Precizează valorile morfologice ale cuvintelor: seninul, stufoşi, ale, o, singur. – 10p (2p.x 5)
8. Menţionează funcţiile sintactice ale cuvintelor: cerului, mare, de argint, înaltă, până la scările. – 10p (2p.x 5)
9. Construieşte două enunţuri în care numele predicativ să fie exprimat prin pronume personal, respectiv, prin numeral. – 10p
(5p.x 2)
10. Alcătuieşte scurte enunţuri în care să utilizezi formele de plural ale următoarelor cuvinte: fiu, argintiu, roşu, stradă, teren. –
10p (2p.x 5)

TESTUL NR.4

Clasa a V-a

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

Prin aerul de cleştare sparte Cu palme ce fâlfâie-n soare
El trece, mică frunză vie Copiii aleargă să-l prindă,
Pornită din creangă, să-i poarte Iar jocul lor le este colindă
Avântul către veşnicie. Luminii din zare.

Trec ani – şi de tine te scuturi

Chemat de o altă blândă lumină.
Ci dăinuie-n tine ca-ntr-o grădină
Polenul din fluturi.

( Miron Radu Paraschivescu, Fluture)

Cerinţe:
1. Indică numărul literelor şi al sunetelor din cuvintele: cleştare, trece, veşnicie, chemat. – 10p (2,5p.x 4)
2. Desparte în silabe cuvintele: conjuncţie, vârstnic, portavion, nestatornic, fiinţă. – 10p (2p.x 5)
3. Găseşte câte un sinonim pentru cuvintele: avânt, veşnicie, zare, trec. – 10p (2,5p.x 4)
4. Alcătuieşte două enunţuri în care substantivul lumină să aibă alte două sensuri diferite de text. – 10p (5p.x 2)
5. Precizează valoarea morfologică pe care o are în text verbul a fi; alcătuieşte un enunţ în care să aibă valoare de verb auxiliar. –
10p (5p.x 2)
6. Selectează, din textul dat, un substantiv în cazul dativ, un adjectiv în cazul nominativ şi două pronume personale, unul în cazul
acuzativ şi altul în cazul dativ. – 10p (2,5p.x 4)
7. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor: -i, colindă, din zare, de tine, blândă. – 10p (2p.x 5)
8. Rescrie, din text, două substantive: unul cu funcţia sintactică de atribut substantival prepoziţional şi altul cu funcţia sintactică de
complement direct. – 10p (5p.x 2)
9. Alcătuieşte două propoziţii în care substantivul grădina să fie complement direct şi nume predicativ. – 10p (5p.x 2)
10. Transcrie, din text, o propoziţie simplă; transform-o apoi în propoziţie dezvoltată în care să ai un atribut substantival
prepoziţional şi un atribut adjectival. – 10p (5p.x 2)
 TESTUL NR.5

Classa a V-a

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

Un peşte mic şi foarte trist, Şi-ntr-o caleaşcă a sosit
Din heleşteul contelui, Să ceară mâna contelui,
S-a-ndrăgostit de-un ametist Dar refuzat şi-adânc jignit
De la inelul contelui. Muri sub ochii contelui.
Atunci un falnic servitor,
Din ordinele contelui,
Îl prepară cu cimbrişor
Pentru motanul contelui.

(Emil Brumaru, Cântec naiv)

Cerinţe:
1. Desparte în silabe cuvintele: heleşteul, ametist, caleaşcă, îndrăgostit. – 10 p (2,5p.x 4)
2. Scrie câte un cuvânt care să conţină diftongul ie, hiatul a-e, şi triftongii eai şi oai. – 10 p (2,5p.x 4)
3. Găseşte câte un sinonim şi câte un antonim pentru cuvintele: trist, jignit. – 10 p (2,5p.x 4)
4. Scrie câte două derivate ale cuvintelor inel şi mână. – 10 p (2,5p.x 4)
5. Identifică, în text, două verbe la moduri personale diferite; numeşte aceste moduri. – 10 p (5p.x 2)
6. Transcrie, din ultima strofă, două substantive în cazuri diferite; numeşte cazul fiecăruia. – 10 p (5p.x 2)
7. Stabileşte valoarea morfologică a cuvintelor: mic, de la, atunci, îl, refuzat. – 10 p (5p.x2)
8. Precizează funcţia sintactică pe care o au cuvintele: contelui, de la inelul, falnic, de-un ametist, îl. – 10 p (2p.x 5)
9. Alcătuieşte două enunţuri în care adjectivul adânc să aibă, pe rând, funcţia sintactică de atribut adjectival, respectiv, de nume
predicativ. – 10 p (5p.x 2)
10. Explică folosirea cratimei în structura de-un ametist. – 10 p

lev,
Test

Se dă textul:
Ninsese în ajun, iar acum era o vreme splendidă şi relativ caldă; zăpada moale se lipea strat cu strat de călcâie, făcându-mi-le tot mai înalte, aşa că eram silit să b
icioare la fiece moment, spre a nu umbla ca o cucoană la bal. Luna, în ultimul pătrar, foarte sus pe cer, strâmbă şi mâncată, lumina straniu oraşul adormit, proiect
 ovorul alb umbre scurte, foarte netede, ca ziua în toiul verii. Cerul era negru, catifelat, stelele somnoroase clipeau repede ca să nu adoarmă. Când şi când, o stea că
gâria negrul cerului de decembrie cu o dungă de foc.”
1. Indicaţi anotimpul şi momentul zilei prezentate în text.
........................................................................................................................................................................................
2. Identificaţi în text:
două epitete simple: ......................................................................................................................................................
două epitete duble: .......................................................................................................................................................
două epitete cromatice: ................................................................................................................................................
o comparaţie: ................................................................................................................................................................
o personificare: ............................................................................................................................................................
. Transcrieţi, din text, elementele care aparţin:
) planului terestru (pământ): .........................................................................................................................................
) planului cosmic (cer): ................................................................................................................................................
. Textul dat este o descriere:
) obiectivă;
) subiectivă.
. Analizaţi morfologic şi sintactic cuvintele subliniate.
..........................................................................................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................
. Explicaţi scrierea cu trei de i a adjectivului subliniat: grijuliii părinţi.
.......................................................................................................................................................................................
. Alcătuiţi două enunţuri în care adjectivul somnoros să fie:
) atribut adjectival: ........................................................................................................................................................
) nume predicativ: ........................................................................................................................................................
. Încercuiţi adjectivele invariabile din următoarea listă:
uminte, lila, verde, gri, grijuliu, indigo, albastru, kaki, oliv, strălucitor.
. Alcătuiţi trei enunţuri în care substantivul însoţit de adjectiv „strălucitoarea zăpadă” să fie în cazurile:
) N:..............................................................................................................................................................................
) Ac:............................................................................................................................................................................
) G: .............................................................................................................................................................................
. Alcătuiţi o compunere de 15-20 de rânduri în care să descrieţi o pădure pe timp de iarnă, pornind de la ansamblu spre detalii.
lev,
Test

1. Identificaţi adverbele din următoarele texte şi precizaţi felul lor şi funcţia sintactică:
) „Acolo era un păr frumos care făcea pere aşa de bune...”
) „- Te privesc lung, Doamne, că ai încărunţit.
Mircea-Voievod a zâmbit amar.”
) „Ce-a făcut ieri şi alaltăieri face şi azi, va face şi mâine, şi poimâine...”
) „Sus bat tobele, / Jos cad negurile.”
..........................................................................................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................
. Analizaţi morfologic şi sintactic cele două verbe subliniate în textul de la exerciţiul 1.
. Alcătuiţi patru enunţuri în care cuvintele date să aibă valorile morfologice indicate:
toamna – substantiv: .......................................................................................................................................................
toamna – adverb de timp: ...............................................................................................................................................
marţea – substantiv: .......................................................................................................................................................
marţi – adverb de timp: ...............................................................................................................................................
. Alcătuiţi patru enunţuri în care cuvântul o să fie:
☺pronume personal: .......................................................................................................................................................
☺articol nehotărât: .........................................................................................................................................................
☺numeral cardinal: ........................................................................................................................................................
☺interjecţie: ...................................................................................................................................................................
. Alcătuiţi un dialog de 7-8 replici, în care să folosiţi 5 interjecţii. Subliniaţi-le!
. Se dă textul:
Sunt şi doi băieţi care lucrează la circ. Tatăl meu l-a cunoscut pe cel mic, în timp ce traversa strada: este copilul directorului trupei. Lumea îi spune micul saltimbanc. (
Cred că a împlinit vreo opt ani, este un băiat frumuşel, cu chip rotunjor şi brun de mare ştrengar, cu părul în cârlionţi negri care-i ies afară din pălărioara în formă d
mbrăcat ca o paiaţă, vârât tot într-un fel de sac mare cu mâneci şi cu pantofiori de pânză.
E un diavol de copil. Toată lumea îl place. Face de toate. Îl vedem dis-de-dimineaţă aducând laptele în căsuţa lui de lemn, apoi se duce să ia caii de la grajdul d
ertola; îl ţine în braţe pe frăţiorul lui mai mic; transportă cercuri, bare de fier, funii, face curăţenie în rulote, aprinde focul, iar în clipele de repaus stă mereu lipit de ma
Într-o seară ne-am dus la circ; era frig şi abia dacă veniseră vreo câţiva oameni; cu toate acestea, micul saltimbanc îşi dădea osteneala să-i înveselească: făc
mortale, se prindea de coada cailor, mergea cu picoarele în sus, singur-singurel şi cânta, mereu surâzător, cu chipşorul lui frumos şi brun.
Tatăl meu îl priveşte tot timpul de la fereastră şi nu face decât să ne vorbească de el...”
(Edmondo De Amicis, Cuore)
erinţe:
. Cum îl numesc ceilalţi pe personajul descris în acest fragment?
........................................................................................................................................................................................
. Subliniaţi, cu creionul, frazele în care este prezentat portretul fizic al personajului.
. Într-un text de minim zece rânduri, realizaţi caracterizarea personajului prezentat în acest fragment, cuprinzând atât trăsăturile fizice, cât şi trăsăturile morale.

Lucrare scrisă la limba si literatura română

clasa a Va –semestrul I

~50 p~
I . Se dă textul :

“ Eşti patruped. La Polul Nord, Tu eşti unicul urs

Ai blană de zăpadă toţi urşii albi fac sport. Pe care-l am
N-ai coadă,cred, La Polul Sud -primit la un concurs.
Căci ursul n-are coadă. Se fac că nu aud. Te cheamă Fram? “

( Nina Cassian , “ Ursul polar “ )

Se cere :

1. Textul citat este o operă ……………………deoarece…………………………………( 3p. )

2. Numeşte o figură de stil existentă in textul dat.( 3p. )

3. Desparte in silabe cuvintele subliniate si motivează regulile aplicate.( 3p. )

4. Evidenţiază două grupuri de sunete diferite din text.( 5p. )

5. Precizează două cuvinte din familia lexicală a substantivului “ urs “.( 5p. )

6. Extrage ,din textul dat,3 substantive de genuri diferite,si precizează-le.( 5p. )

7. Identifică funcţia sintactică şi cazul următoarelor substantive : “ blană “, “ursul “ , “ la Polul Nord “ ? ( 8p. )

8. Analizează morfosintactic doua verbe din fragmentul dat.( 8p. )

9. Alcătuieşte două propoziţii in care să foloseşti verbul “ a fi “ cu alte valori morfologice decât cea din poezia dată. ( 8p. )

10.

~ 40p~

II. Scrie o compunere in care să redai rezumatul basmului “ Aleodor Impărat “

~10p~

!!! Se acordă 10p din oficiu pentru fiecare lucrare îngrijită şi fără greşeli de ortografie.
 TEST EVALUARE
CLASA a- V-a

Subiecte:
I. Se dă textul:
„Iosif mângâie asinul, ajută apoi Mariei să se ridice, dar când Maria se întoarse să ia scufiţa, rămase locului uimită: tulpina spinului se
prefăcuse în luger verde şi-n locul scufiţei strălucea o floare albă ca zăpada, deschisă ca un potir de cristal.
Şi pruncul iar zâmbi; Maria lăsă pe Iosif să potrivească înainte căpăstrul asinului şi nu-i spuse nimic despre floare, de teamă să n-
o rupă.
Maria îşi desfăcu părul, care parcă luase ceva din mireasma neasemănată a floarei, şi feri capul lui Iisus în umbra lui.
Şi de-atunci până astăzi, crinul culege în floarea lui cele dintâi lacrimi de rouă ale dimineţii.” (E. Gârleanu—Floarea lacrimilor)
Cerinţe:
A.1.Extrage din al doilea alineat câte 1 cuvânt care să conţină:a) diftong;b)hiat;
2.Desparte în silabe:mângâie, tulpina,deschisă, potrivească;
3.Scrie 4 cuvinte din familia lexicală a cuvântului a zâmbi;
4.Scrie sinonimele cuvintelor:uimit, potir, a spune, teamă;
5.Scrie câte un antonim pentru:a ridica, deschis, înainte, teamă
6.Alcătuieşte enunţuri cu următoarele perechi de omofone:iar; i-ar; ia;i-a;
7.Există numai adverbe de timp în seria:a)când, bine;b)mereu,aici;c)odată,azi;
8.Menţionează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în text;
9.Foloseşte formele pronominale v şi le în cazurile posibile şi precizează-le;
10.Scrie câte o propoziţie inspirată de textul dat, în care să foloseşti:a)un predicat verbal;b)un predicat nominal;
B.11.Textul dat este:a)liric;b)epic;
12.Extrage din text:a)o comparaţie;b)o imagine cromatică;
13.Indică personajele din text;
14.Menţionează amănuntul miraculos din text;
II. Scrie rezumatul naraţiunii Puiul , de I.Al. Brătescu -Voineşti