Moara cu noroc

Ioan Slavici

Personaje

 Lică Sămădăul (Porcar)

 Ghiță (Gospodar harnic, tată a doi copii, ginerele bătrânei, soțul Anei)
 Ana (Soția lui Ghiță, mamă a doi copii, fata bătrânei)
 Săilă Boarul
 Răuț Oamenii lui Lică
 Buză-Ruptă
 Pintea (Jandarm)
 Mama Anei
 Laie
Slugile lui Ghiță
 Marți
 Petrișor (copilul lui Ghiță și al Anei)
 Uța – ajutorul lui Lică

Momentele subiectului

 Expozițiunea
o Cititorul se familiarizează cu timpul și locul acțiunii: în Ardeal, la hanul
„Moara cu noroc”, aflat la o răscruce situată în drum spre Ineu. Întâmplările
se petrec pe parcursul unui an, între Sfântul Gheorghe și Paști. Nuvela
începe cu un sfat înțelept rostit de bătrâna soacră a lui Ghiță, la aflarea veștii
că ginerele ei dorea să ia în arendă hanul „Moara cu noroc”: „- Omul să fie
mulţumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăţia: ci liniştea colibei tale
te face fericit”. Împreună cu soţia, soacra şi cei doi copii, Ghiţă se mută la
han. Clienții erau, de obicei, porcari, tâlhari, stăpâni de turme sau ucigaşi
plătiţi.

 Intriga
o Începe odată cu apariția la Moara cu Noroc, a lui Lică Sămădăul, un simbol
al răului care îi dă de înțeles că, dacă vrea să rămână aici, va trebui să devină
omul lui. Conflictul psihologic se amplifică treptat pe măsură ce Ghiță se
implică în afacerile necinstite ale lui Lică.

1
 Desfășurarea acțiunii
o Stăpânit de setea de bani, Ghiță se îndepărtează de familia sa, fiind din ce in
ce mai mult manevrat de Lică, devenindu-i complice și părtaș în afacerile
sale necurate. Se gândește la un moment dat să părăsească hanul, aceasta
fiind unica soluție de a rămâne un om cinstit, dar lăcomia pentru bani îl face
să nu mai poată să se retragă din încurcăturile în care intrase.
o Jefuirea unui arendaș, și uciderea femeii în negru care au avut loc în preajma
hanului, îl fac să depindă definitiv de Lică, devenind complicele acestuia la
această crimă, prin faptul că depune mărturie mincinoasă în fața justiției.
o Când Buză-Ruptă și Săilă sunt condamnați, Ghiță este convins ca aceștia
sunt nevinovați, dar nu le ia apărarea pentru că nu putea să se pună în
primejdie de dragul altora, căci avea nevastă și copii. Se hotărăște să ia
legătura cu Pintea pentru a-l denunța pe Lică, însă patima aurului ușor
câștigat îl fac să renunțe, chiar dacă îl amenință pe Lică, spunându-i ,,și dacă
te-aș da eu de gol?’’.
o Lică însă ripostează cu sânge rece, convingându-l că nu are de ales pentru că
oricare ar fi trădătorul, tot îi frâng eu gâtul. De acum prăbușirea lui Ghiță
este inevitabilă, Lică devine un obișnuit în casa lui Ghiță și chiar îl forțează
să îi dea nevasta. Ghiță se lasă în voia hazardului, tensiunea dramatică urcă
treptat spre punctul culminant, faptele desfășurându-se cu o repeziciune
uluitoare. La sărbătorile de Paște, bătrâna pleacă cu cei doi copii la rude.

 Punctul culminant
o Ghiță turbat de mânie și gelozie, îi vede pe Ana și Lică prinși în jocul
dragostei și vrea să se răzbune. De aceea, se duce la jandarmul Pintea să-i
spună adevărul și să îi ofere probe de vinovăție a lui Lică. Chiar și
jandarmul îi reproșează însă procedeul la care Ghiță recursese, oferindu-și
soția ca momeală: ,,și eu îl urăsc pe Lică, dar n-aș fi putut să-mi arunc o
nevastă ca a ta drept momeală în cursa cu care vreau să-l prind.”

 Deznodământul
o Întorcându-se la Moara cu Noroc, Ghiță o înjunghie pe Ana, care, în agonie,
strigă numele Lică. În același moment, la comanda lui Lică, Răuț îl împușcă
pe Ghiță în ceafă, care căzu înapoi fără să mai poată afla cine l-a împușcat.
După ce dădu foc casei, că sa nu se mai afle nimic, Lică, urmărit de Pintea,
se sinucide lovindu-se cu capul de trunchiul unui copac: Pintea îl găsi cu
capul sfărâmat la tulpina stejarului.