Padurea

musonica
BASA CAMELIA
HASAN ESMA
PINTILIE MARA
Mediul padurilor musonice
face tranzitia intre padurile
umede dense si savane

MUSONUL:Vânt periodic stabil,

caracteristic pentru partile sudice ale
Asiei, care bate sase luni dinspre
continent spre ocean (iarna) si sase
luni dinspre ocean spre continent
(vara).
Relief:
Mediul padurilor musonice cuprinde regiuni de campie, podisuri,
lanturi de munti nu prea inalti.
Datorita precipitatiilor schimbatoare in functie de anotimp se
formeaza forme de relief specifice, care constituie elemente
distincte in peisajul acestor regiuni(pedimente, inselberguri,
platouri ce au la partea superioara o crusta de oxizi de fier)

Localizare:
Acest mediu de viata este intalnit in zonele tropicale
intre 10⁰ si 25⁰ in nordul si sudul ecuatorului, insa se
diferentiaza de padurea ecuatoriala.
Astfel, padurile musonice sunt împrăștiate prin părți
subecuatoriale din Asia de Sud-Est, America, Africa și
Australia, in special pe țarmul nordic al Oceanului
Indian, subcontinentul indian și peninsula Indochina,
dar sunt prezente si in:
Partea Nordica a Australiei;Estul Madagascarului;S-E
Africii;Estul Braziliei;Estul Mexicului;Antilele
Mari;Florida
CLIMA
Clima musonică tropicală are precipitații abundente precum cea a
pădurii tropicale, dar este concentrată în sezonul cu soare puternic.
Musonii influenteaza drastic precipitatiile si clima prin cele doua
anotimpuri create: unul cu precipitatii abundente, iar celalalt foarte
uscat
Fiind situat în apropierea ecuatorului, climatul musonic tropical are
temperaturi calde pe tot parcursul anului.
Cu toate ca inregistreaza temperaturi ridicate tot anul, cu diferente
termice de 5-7 grade C intre sezoane, dominanta climatica este data
de existenta celor doua anotimpuri: ploios si secetos
In timpul musonului de vara, padurea poate fi chiar inundata.Sezonul
ploios se datoreaza deplasarii maselor de aer dinspre Oceanul Indian
spre sudul si sud-estul Asiei (vara),care aduc cantitati mari
de precipitatii (peste 12.000 mm in Assam), iar sezonul
secetos se datoreaza deplasarii maselor de aer dinspre continentul
Asia spre Oceanul Indian.
Bineinteles, exista si vanturile periodice: Musonul de iarna si cel de
vara(care se poate transforma in ciclon si poate produce dezastre
naturale imense.)
Sezonul cald si ploios are temperaturi de 2⁰-25⁰, precipitatiile anuale,
de 1.500-2.000 mm care provoaca umezeala bogata, iar sezonul cald
si secetos are temperaturi de 1⁰-20⁰ C, cu precipitatii rare, dar sub
forma de averse.
VEGETATIA
În timpul sezonului ploios, pădurile pot experimenta la fel de mult sau chiar mai
multe precipitații decât o pădure tropicală, făcându-le luxuriante și verzi, pline de
liane (viță de vie lemnoasă) și epifite (plante care cresc pe alte plante). Acest
„baldachin închis” sezonier vede puțină lumină care ajunge la zona joasa a pădurii.
Dar când incepe sezonul uscat, pădurile se transformă pe măsură ce majoritatea
copacilor își aruncă frunzele pentru a conserva umezeala prețioasă, iar multe plante
lemnoase profită de ocazie pentru a înflori.

Padurea musonica are o vegetatie de arbori, mai deschisa decat padurea umeda
ecuatoriala, cea ce reduce concurenta copacilor pentru lumina si asigura o
dezvoltare mai mare a vegetatiei in straturile inferioare.Valorile maxime ale inaltimii
arborilor variazaintre 12 -35 m, fiind mai mici decat in padurea ecuatoriala.Gasim aici
numeroase specii de arbori, uneori 30-40 pe o portiune limitata. . De asemenea
padurea musonica este mai putin deasa si este intrerupta de portiuni de savana.
Vegetaţia este reprezentată de arbori şi arbuşti mari, specifice şi zonelor
subecuatoriale
 STRUCTURA
VEGETATIEI
Contine doar aproximativ 200 de specii
ce supravietuiesc in sezonul secetos.
1. Copaci inalti - de la
25 la 30 m înălțime și
cresc strânsi împreună Arborii au frunze speciale pentru a
pentru a forma un strat minimiza consumul de apa.
continuu de baldachin.
Epifite, liane și plante
parazitare se găsesc Copacii sunt mai putin desi ca in padurile
ecuatoriale, iar fructele si florile lor nu
pe baldachin. sunt la fel de spectaculoase sau
inmiresmate ca in alte pauduri.
2. Stratul de la etaj - un
strat de copaci mai
Scoarta groasa si rigida protejeaza
scurt de aproximativ copacii de caldura si uscaciune, iar
15 m. crengile sunt pozitionate mai jos.

3. Stratul de pământ -
strat foarte dens
Radacinile sunt adancite in pamant
acoperit de arbuști. pentru a absorbi apa
bambus
abanos

palisandru

mahon santal
Ape
Nivelul hidrologic al raurilor este
puternic influentat de regimul
precipitatiilor, cu debite foarte mari
(insotite de revarsari si inundatii) in
sezonul ploios, si debite mici (raurile
mici seaca) in sezonul uscat.
Solurile
Conditile climatice deosebite ale zonei intertropicale au importante
repercusiuniasupra formarii si evolutiei solurilor dinaceasta zona.
Astfel, temperaturile ridicate siconstante, ca si cantitatile mari
deprecipitatii, infuenteaza in primul rand alterarea rocilor.
In conditiile unui climat cald si umed,alterarea silicatilor este completa,
rezultand acizi liberi de aluminiu. Acest tip de alterare senumeste alterare
alitica sau lateritizare. De aceeea solul poarta denumirea de sol LATERITIC
Viteza de alterare este influenţată de temperatură şi precipitaţii.
Odată cu creşterea umidităţii are loc şi olevigare mai intensă a sărurilor şi
bazelor şi mai redusă a siliciei.
Perioada secetoasa poate creste spre contactul cu stepa tropicala pana la
opt luni si, ca urmare, formarea solurilor se intrerupe.
Viteza de alterare este influenţată de temperatură şi precipitaţii. De aceea,
în zona caldă intertrpoicală, hidroliza -principalul proces de alterare a
silicaţilor - este favorizată de temperaturile ridicate şi de precipitaţiile
abundente. Odată cu creşterea umidităţii are loc şi olevigare mai intensă a
sărurilor şi bazelor şi mai redusă a siliciei şi oxizilor de fier si de aluminiu.
Fauna
Fauna este alcătuită din tigri, elefanți, maimuțe
(giboni, macaci), rinoceri, pantere, veverițe
zburătoare, șopârle, șerpi și diverse specii de
păsări dintre care fazanul, papagalul, păunul,
găina sălbatică. Dintre reptile se găsesc aici:
pitonul, cobra, crocodilul.
Populatie si asezari umane:
Cea mai intinsa parte a padurilor musonice se
afla in India, in această parte a lumii
traiesc,aproximativ, 1.800.000.000de oameni,
adica 2/5 din populatia globului, si in
Indonezia.
Populatie si asezari umane:
Cea mai intinsa parte a padurilor musonice se
afla in India, in această parte a lumii
traiesc,aproximativ, 1.800.000.000de oameni,
adica 2/5 din populatia globului, si in
Indonezia.