Principalele puncte antropometrice utilizate în cefalometrie sunt

următoarele :

- Nasion - N - punctul cel mai anterior situat la nivelul suturii

nazo-frontale;

- Spina nazală anterioară - SpNA sau ANS - este punctul cel mai anterior al joncţiunii dintre planşeul foselor nazale şi partea
superioară a concavităţii anterioare a maxilarului;

- Punctul A - este punctul cel mai decliv de la nivelul concavităţii anterioare a maxilarului;

- Prostion - Pr - punctul cel mai proeminent anterior al arcadei alveolare superioare;

- Incizale superior - I - este punctul anterior şi incizal al incisivului central maxilar;

- Incizale inferior - i - este punctul cel mai proeminent al marginii incizale a incisivului central inferior;

- Infradentale - Id - punctul cel mai proeminent al arcadei alveolare inferioare;

- Punctul B - este punctul cel mai decliv al concavităţii anterioare a simfizei mentoniere;

- Pogonion - Pg - este punctul cei mai proeminent de pe simfiza mentonieră;

- Gnation - Gn - este punctul cel mai inferior de pe marginea bazală a simfizei mentoniere, situat la întâlnirea celor două
convexităţi ale simfizei mentoniere; unii autori au denumit acest reper punctul Menton - Me;

- Punctul Ro - se găseşte la nivelul plafonului orbitei, fiind punctul cel mai înalt intracranian la nivelul bazei craniului, anterior şeii
turceşti;

- Punctul temporale - Te - este punctul situat la intersectarea umbrei etmoidului cu

peretele anterior al fosei infratemporale;

- Clinoidele anterioare – Cla - este punctul cel mai înalt al apofizelor clinoide anterioare;

- Sellae - S - punctul care se găseşte în centrul spaţiului delimitat de conturul şeii turceşti;

- Sellae inferior - Si - este punctul situat cel mai inferior pe conturul şeii turceşti;

- Sellae posterior - Sp - este punctul situat cel mai posterior pe conturul şeii turceşti;

- Porion - Po - punctul superior al conductului auditiv extern;

- Orbitale - Or - punctul cel mai inferior de pe marginea orbitei; în cazul în care imaginile celor două orbite nu coincid, se alege un
punct situat la mijlocul distanţei dintre cele două contururi;

- Spina nazală posterioară – SpNP sau PNS - este punctul cel mai posterior al
joncţiunii dintre planşeul foselor nazale şi plafonul cavităţii orale (palatul dur);
 - Basion - Ba - este punctul cel mai inferior al marginii anterioare a foramenului
magnum (punctul cel mai inferior şi posterior de pe osul occipital);

- Articulare - Ar - este punctul situat la intersecţia părţii inferioare a bazei craniului

cu marginea posterioară a ramurii ascendente a mandibulei;

- Gonion - Go - este un punct situat la nivelul unghiului mandibulei realizat printr-o proiecţie geometrică şi anume: se trasează o
tangentă la marginea posterioară a ramurii ascendente a mandibulei şi o altă tangentă la nivelul marginii inferioare a corpului
mandibular, tangente care se vor întâlni formând un unghi a cărui bisectoare va întretăia mandibula în punctul Go;

- Punctul pterigoidian - Ptm - este punctul cel mai superior al fosei pterigo-maxilare;

- Condilion - Kdl - este punctul situat la intersecţia tangentei la marginea superioară a condilului (paralelă cu planul Frankfurt) cu
tangenta la marginea posterioară a condilului;

- Pronasale - Pn - punctul cutanat cel mai proeminent al vârfului nasului;

- Subnasale - Sn - punctul cutanat median cel mai inferior al nasului (situat la

joncţiunea columelei cu buza superioară);

- Labiale superior - Ls - punctul cel mai proeminent al buzei superioare (situat la

joncţiunea muco-cutanată);

- Labiale inferior - Li - punctul cel mai proeminent al buzei inferioare;

- Stomion - St - punctul median cel mai anterior pe linia de contact a buzelor;

- Pogonion cutanat - Pog’ - punctul cel mai proeminent pe conturul mentonului;

- Menton cutanat - Me’ - punctul cel mai inferior pe conturul mentonului

.

Analiza Tweed
Tweed a construit un triunghi - triunghiul
Tweed - care se formează prin prelungirea
următoarelor trei planuri astfel încât ele să
se intersecteze :
- planul de la Frankfurt (FP, HP)
- planul bazal mandibular (MP)
- axa incisivului inferior (dreapta care
uneşte marginea incizală a incisivului
mandibular situat cel mai vestibular cu
extremitatea sa apicală);

1) unghiul FMA =
unghiul Tweed,
rezultă din
intersectarea planului 2) unghiul IMPA -
mandibular cu planul rezultă din
orizontal Frankfurt intersectarea axei
(Frankfurt - incisivului inferior cu
Mandibular Plane planul
Angle); mandibular (Incisor -
- exprimă dezvoltarea Mandibular Plane REGULĂ:
feţei în plan vertical Angle); - dacă FMA este
(divergenţa facială) - exprimă poziţia 3) unghiul FMIA – cuprins între 22° -
sau tipologia incisivului inferior în redă situarea 28°, atunci FMIA va
scheletică facială în raport cu baza sa incisivului inferior în trebui să fie egal cu
plan vertical; osoasă mandibulară; schema facială 67°+/- 2°;
- valori normale 25° - valori normale 88° (Frankfurt – - dacă FMA > 28°,
+/- 3°; +/- 3°; Mandibular – Incisor atunci FMIA va fi
- se definesc astfel - valori de peste 91° - Angle); egal cu 65°+/- 2°;
trei tipuri faciale: semnifică o - valori normale 67° - dacă FMA < 22°,
- normodivergent protruzie, permiţând +/- 3°. atunci IMPA va avea
(FMA între 22° şi aprecierea gravităţii valori de cel puțin
28°); acesteia, iar valori 92°.
- hipodivergent mai mici de 85°
(FMA < 22°); semnifică prezenţa
- hiperdivergent unei retruzii precum
(FMA > 28°). şi gravitatea
Prognosticul acesteia.
terapeutic este mai
favorabil la pacienţii
normodivergenţi.
Pentru obţinerea unghiurilor SNA, SNB şi
ANB menţionate de Downs, se trasează
cele trei linii şi anume: S-N - planum-ul
bazei craniului, linia N-A prin unirea
punctului Nasion cu punctul A şi linia N-
B rezultată din unirea punctului Nasion cu
punctul B.
- Între cele două linii S-N şi N-A se
formează un unghi - unghiul SNA, care
permite aprecierea poziţiei maxilarului
în sens antero-posterior în raport cu baza
craniului, cu valori normale de 82°+/- 2°.
- Între linia S-N şi linia N-B se
delimitează unghiul SNB, care permite
aprecierea poziţiei mandibulei în sens
antero-posterior în raport cu baza
craniului,
având valoarea normală de 80°+/- 2°.
Unghiul ANB - reprezintă decalajul
interbazal sagital relativ şi rezultă din
intersectarea liniilor N-A şi N-B, deci
scăzând din unghiul SNA valoarea
unghiului
SNB; permite aprecierea relaţiei care
există în sens antero-posterior între
maxilar şi mandibulă şi ambele raportate
la baza craniului; valoarea normală este
de 2°+/- 2°;
- cu toate că acest unghi este foarte
frecvent folosit pentru diagnosticarea unei
clase a II-a sau a III-a scheletice, totuşi
valoarea lui poate fi modificată faţă de
valoarea standard în pofida existenţei unei
relaţii antero-posterioare corecte dintre
mandibulă şi maxilar, în următoarele
situaţii:
- baza craniului scurtă (poziţia punctului
Nasion e modificată);
- persoane cu profil prognat armonios;
- persoane cu profil retrognat armonios.

Unghiul interincisiv (unghiul I), între

axele celor doi incisivi centrali superior şi
o o
inferior, cu valoarea de 130 +/-5
Înălţimea facială anterioară (HFA) -
reprezintă lungimea în milimetri a
segmentului de dreaptă trasat prin punctul
Gn, perpendicular pe planul bispinal;
- valoarea sa medie este de aproximativ 65
mm, dar variază în limite largi în funcţie
de vârstă, sex, dezvoltare somatică /tip
constituţional;
Înălţimea facială posterioară (HFP) -
este lungimea în milimetri a segmentului
de dreaptă tangentă la marginea
posterioară a ramurii ascendente a
mandibulei, cuprins între punctul articular
(Ar) și planul bazal mandibular.
- valoarea medie este de 45 mm, cu
variaţii largi.
Indexul facial postero/anterior HFP/
HFA - se obţine împărţind înălţimea
facială posterioară la cea anterioară;
- valoarea medie: 0,69 (între 0,65 şi 0,75)
- pentru aprecierea armoniei faciale se
consideră a fi mult mai important raportul
între cele două înălţimi faciale și nu
valoarea individuală a fiecăreia
 Upper Lip (UL) - reprezintă grosimea
buzei superioare, apreciată prin distanţa
dintre punctul cel mai anterior al curburii
vestibulare a incisivului superior şi
punctul cel mai proeminent al buzei
superioare;
UL este condiţionat de: - grosimea buzei
superioare - înclinarea antero-posterioară
a incisivului superior
Total Chin (TC) - reprezintă grosimea
părţilor moi mentoniere, adică valoarea
segmentului de dreaptă care trece prin
pogonionul osos (Pg) fiind perpendicular
pe linia N-B; se măsoară de la nivelul
liniei N-B până la intersectarea cu
traseul mentonului cutanat;
Valorile TC şi UL variază în limite largi
de la caz la caz, în funcţie de vârstă, tip
constituţional etc., dar la acelaşi individ
ele trebuie să fie aproximativ egale sau
TC să depăşească UL cu maximum 2 mm
(valori medii: UL =12 mm şi TC între 12-
14 mm).
Linia estetică Tweed este tangenta la
mentonul cutanat şi la partea cea mai
anterioară a buzei celei mai proeminente,
iar în cazul analizei lui Ricketts este
tangenta la mentonul cutanat şi la punctul
cel mai proeminent al nasului (vârful
nasului); în funcţie de contactul acestei
linii cu buza superioară sau cu cea
inferioară, se pot obţine unele elemente de
Unghiul Z (introdus de Merrifield) -
diagnostic și anume:
format prin intersectarea liniei estetice
- când linia estetică e tangentă la buza
Tweed cu planul orizontal Frankfurt;
superioară semnifică prezenţa
- valoarea medie = 78°;
unei malocluzii de clasa a II-a diviziunea
- permite aprecierea echilibrului labio-
1 sau o clasa a II-a cu
mentonier.
biproalveolodenţie; în acest caz unghiul Z
se ameliorează odată cu reducerea
unghiului ANB;
- când e tangentă la buza inferioară
semnifică o clasa I, o clasa a III-a sau o
clasa a II-a diviziunea 2; în acest caz
unghiul Z se modifică odată cu unghiul
IMPA, respectiv în funcţie de deplasarea
incisivului inferior.
 constituţional etc., dar la acelaşi individ
ele trebuie să fie aproximativ egale sau
TC să depăşească UL cu maximum 2 mm
(valori medii: UL =12 mm şi TC între 12-
14 mm).
Linia estetică Tweed este tangenta la
mentonul cutanat şi la partea cea mai
anterioară a buzei celei mai proeminente,
iar în cazul analizei lui Ricketts este
tangenta la mentonul cutanat şi la punctul
cel mai proeminent al nasului (vârful
nasului); în funcţie de contactul acestei
linii cu buza superioară sau cu cea
inferioară, se pot obţine unele elemente de
Unghiul Z (introdus de Merrifield) -
diagnostic și anume:
format prin intersectarea liniei estetice
- când linia estetică e tangentă la buza
Tweed cu planul orizontal Frankfurt;
superioară semnifică prezenţa
- valoarea medie = 78°;
unei malocluzii de clasa a II-a diviziunea
- permite aprecierea echilibrului labio-
1 sau o clasa a II-a cu
mentonier.
biproalveolodenţie; în acest caz unghiul Z
se ameliorează odată cu reducerea
unghiului ANB;
- când e tangentă la buza inferioară
semnifică o clasa I, o clasa a III-a sau o
clasa a II-a diviziunea 2; în acest caz
unghiul Z se modifică odată cu unghiul
IMPA, respectiv în funcţie de deplasarea
incisivului inferior.

Analiza Sassouni

⁃ analiză cefalometrică arhială.

Analiza Sassouni utilizează patru planuri
de referință şi anume:
planul supraorbital,
planul bispinal,
planul de ocluzie şi
planul bazal mandibular
pe care le prelungeşte până când acestea
se intersectează într-un singur punct sau
pe o anumită arie.
⁃ În cazul fețelor cu o dezvoltare echilibrată cele patru planuri enumerate sau cel
puțin trei dintre acestea se întâlnesc într-un punct notat cu O. Dacă aceste
planuri se intersectează două câte două, atunci se haşurează zona de la prima
până la ultima intersecţie a planurilor respective. Se stabilește apoi distanța
verticală cea mai mică a acestei arii hașurate, iar mijlocul distanței respective
se notează cu O. Punctul O identificat reprezintă originea arcurilor de cerc
utilizate de către Sassouni. Cu ajutorul compasului se trasează patru arcuri de
cerc cu originea în punctul O
 Arcul II Sassouni
Arcul II Sassouni stabilește clasa alveolară.
Acest arc de cerc se trasează cu
originea în punctul O și va trece prin punctul
A. Pentru a stabili clasa alveolară a
pacientului se analizează poziția punctului B
față de arcul II, fiind posibile următoarele trei
situații:
- clasă I alveolară – dacă punctul B se află
pe arcul de cerc;
- clasă a Il-a alveolară – dacă punctul B se
află în interiorul arcului de cerc;
- clasă a III-a alveolară – dacă punctul B se
află înaintea arcului de cerc.
La cazurile cu clasa a II-a sau a III-a alveolară
se poate aprecia şi gravitatea
acesteia, măsurabilă în milimetri.
Arcul I Sassouni
Cu ajutorul primului arc se stabilește tipul de
profil al pacientului. Arcul I Sassouni se
trasează cu originea în punctul O și cu
deschiderea compasului astfel încât acesta să
treacă prin punctul N. Arcul se prelungește în
sus până când intersectează planul
supraorbital şi în jos până la intersecția cu
planul bazal mandibular. În funcție de poziția
punctului SpNA față de acest arc de cerc se
stabilește tipul de profil după cum urmează:
- profil arhial - dacă punctul SpNA se
găsește pe acest arc;
- profilul retroarhial - dacă SpNA se află
înăuntrul arcului;
- profilul prearhial - dacă SpNA se află în
afara arcului.
În cazurile cu profil pre- sau retroarhial se
poate măsura, în milimetri, distanţa de la
punctul SpNA la primul arc de cerc. Arcul III Sassouni
În cazurile cu profil arhial (SpNA se găsește Arcul III Sassouni are originea în punctul O și
pe arcul I, trasat prin punctul N), se trece prin punctul temporal (Te). Acest arc
analizează poziția punctului pogonion (Pg) trebuie să fie tangent la faţa mezială a
față de acest arc și se stabilește astfel clasa molarului prim permanent superior. În caz
scheletică a pacientului, astfel: contrar, pacientul prezintă mezializări sau
- clasa I scheletică – punctul Pg se găsește distalizări simetrice ale molarilor primi
pe primul arc de cerc; superiori. Acest arc de cerc este mai rar
- clasa a II-a scheletică – punctul Pg se utilizat din cauza dificultăților de identificare
găsește înăuntrul primului arc de cerc; a punctului Te.
- clasa a III-a scheletică – punctul Pg se
găsește înaintea primului arc.
Cazurile cu profil pre- sau retroarhial
necesită trasarea unui nou arc de cerc numit
arc de corecţie care va avea originea în
punctul O și va trece prin punctul SpNA. În
aceste situații acest arc stabilește clasa
scheletică prin raportarea punctului Pg la
acest arc de corecție:
- dacă arcul de corecție (trasat prin SpNA)
întâlnește pogonion atunci pacientul
 află în interiorul arcului de cerc;
- clasă a III-a alveolară – dacă punctul B se
află înaintea arcului de cerc.
La cazurile cu clasa a II-a sau a III-a alveolară
se poate aprecia şi gravitatea
acesteia, măsurabilă în milimetri.
Arcul I Sassouni
Cu ajutorul primului arc se stabilește tipul de
profil al pacientului. Arcul I Sassouni se
trasează cu originea în punctul O și cu
deschiderea compasului astfel încât acesta să
treacă prin punctul N. Arcul se prelungește în
sus până când intersectează planul
supraorbital şi în jos până la intersecția cu
planul bazal mandibular. În funcție de poziția
punctului SpNA față de acest arc de cerc se
stabilește tipul de profil după cum urmează:
- profil arhial - dacă punctul SpNA se
găsește pe acest arc;
- profilul retroarhial - dacă SpNA se află
înăuntrul arcului;
- profilul prearhial - dacă SpNA se află în
afara arcului.
În cazurile cu profil pre- sau retroarhial se
poate măsura, în milimetri, distanţa de la
punctul SpNA la primul arc de cerc. Arcul III Sassouni
În cazurile cu profil arhial (SpNA se găsește Arcul III Sassouni are originea în punctul O și
pe arcul I, trasat prin punctul N), se trece prin punctul temporal (Te). Acest arc
analizează poziția punctului pogonion (Pg) trebuie să fie tangent la faţa mezială a
față de acest arc și se stabilește astfel clasa molarului prim permanent superior. În caz
scheletică a pacientului, astfel: contrar, pacientul prezintă mezializări sau
- clasa I scheletică – punctul Pg se găsește distalizări simetrice ale molarilor primi
pe primul arc de cerc; superiori. Acest arc de cerc este mai rar
- clasa a II-a scheletică – punctul Pg se utilizat din cauza dificultăților de identificare
găsește înăuntrul primului arc de cerc; a punctului Te.
- clasa a III-a scheletică – punctul Pg se
găsește înaintea primului arc.
Cazurile cu profil pre- sau retroarhial
necesită trasarea unui nou arc de cerc numit
arc de corecţie care va avea originea în
punctul O și va trece prin punctul SpNA. În
aceste situații acest arc stabilește clasa
scheletică prin raportarea punctului Pg la
acest arc de corecție:
- dacă arcul de corecție (trasat prin SpNA)
întâlnește pogonion atunci pacientul
prezintă clasa I scheletică;
- dacă Pg se găseşte în interiorul arcului de
cerc, pacientul are clasă II scheletică;
- dacă Pg se găseşte în afara arcului de cerc
pacientul prezintă clasa III scheletică;
Se poate aprecia şi gravitatea clasei scheletice
prin măsurarea distanţei, în milimetri,
dintre Pg şi arcul de corecție.
Arcul IV Sassouni
Arcul IV se construiește tot cu originea în punctul O și trece prin punctul Sellae
posterior (Sp). Punctul Go ar trebui să se găsească pe acest arc la vârsta de 12 ani.
Lungimea corpului mandibulei (Pog-Go) este egală cu lungimea bazei craniului la
vârsta de 12 ani, înainte de această vârstă este mai mică, iar după 12 ani lungimea
mandibulei este mai mare.

Sassouni compară etajele faciale, şi anume pe cel mijlociu cu cel inferior aşezând compasul
cu vârful în punctul SpNA şi cu deschiderea lui în sus, până la punctul de intersecţie al
primului arc de cerc cu planul supraorbital, aceasta reprezentând mărimea etajului mijlociu
facial şi apoi cu deschiderea în jos, până la punctul de intersecţie al primului arc de cerc cu
planul bazal mandibular, ceea ce
reprezintă mărimea etajului inferior al feței. Există trei situații posibile:
⁃ normo-bite scheletic - dacă etajul inferior este egal cu cel mijlociu;
⁃ deep-bite scheletic - etajul inferior este mai mic decât cel mijlociu;
⁃ open-bite scheletic - etajul inferior este mai mare decât cel mijlociu.

Alți parametri cefalometrici scheletali, dento-alveolari şi ai

profilului cutanat

Unghiul OP este un alt unghi al analizei

lui Tweed, format prin intersectarea
planului de ocluzie (Occlusal Plane - OP)
cu planul Frankfurt, cu următoarele
caracteristici:
- valoarea medie = 10°;
- în timpul tratamentului nu trebuie să
modificăm valoarea acestui unghi sau,
eventual, să o modificăm spre valoarea
normală;
- creşterea valorii acestui unghi indică
pierderea controlului în plan vertical în
timpul tratamentului; orice modificare se
răsfrânge asupra funcţiei masticatorii și
mărește şansele de recidivă
Distanța AO-BO - reprezintă decalajul
interbazal sagital absolut, aparține
metodei de analiză Wits şi este egală cu
distanța, în milimetri, care separă
proiecţiile punctelor A (AO) şi B (BO) pe
planul de ocluzie
- valoarea distanței Ao-Bo cuantifică
relaţia antero-posterioară a mandibulei cu
maxilarul superior, având valoarea
diagnostică superioară unghiului ANB,
luând în considerare și o componentă
verticală a modificărilor prezente,
deoarece proiecța punctelor A și B se face
- creşterea valorii acestui unghi indică
pierderea controlului în plan vertical în
timpul tratamentului; orice modificare se
răsfrânge asupra funcţiei masticatorii și
mărește şansele de recidivă
Distanța AO-BO - reprezintă decalajul
interbazal sagital absolut, aparține
metodei de analiză Wits şi este egală cu
distanța, în milimetri, care separă
proiecţiile punctelor A (AO) şi B (BO) pe
planul de ocluzie
- valoarea distanței Ao-Bo cuantifică
relaţia antero-posterioară a mandibulei cu
maxilarul superior, având valoarea
diagnostică superioară unghiului ANB,
luând în considerare și o componentă
verticală a modificărilor prezente,
deoarece proiecța punctelor A și B se face
pe planul de ocluzie, care poate avea
diverse înclinări;
- în cazul în care punctul Ao este situat
anterior punctului Bo, valoarea va purta
semnul ”+”, fiind asociată cu prezenţa
unor anomalii scheletice de clasa a II-a;
- în cazul în care Ao este situat înapoia
lui Bo valoarea va purta semnul ”-”
indicând tendinţa spre o malocluzie de
clasa a III-a sau chiar prezenţa unei
anomalii scheletice de clasa III-a.
Unghiul IF – unghiul dintre axa
incisivului superior (linia care unește
punctul incizal cu punctul apical al
incisivului superior) și planul Frankfurt.
Acest unghi indică înclinarea incisivului
0
superior și are valoarea medie de 107 +/-
30. Valorile crescute semnifică
o protruzie superioară, iar valorile scăzute
reflectă o retruzie superioară.
Înclinarea procesului alveolar superior –
unghiul dintre linia A-Pr și planul
Frankfurt, cu o valoare medie de 1150
+/- 30. Valorile crescute ale acestui unghi
semnifică o proalveolie superioară, iar
valorile scăzute indică o retroalveolie.
Înclinarea procesului alveolar inferior –
unghiul dintre linia id-B și planul bazal
mandibular, cu o valoare medie de 850
0
+/- 3 . Valorile crescute ale acestui unghi
indică o proalveolie superioară, iar
valorile scăzute indică o retroalveolie.
Proporția facială (Facial Proportion –
FP) reprezintă procentul pe care îl ocupă
înălțimea facială inferioară (lower facial
 0
superior și are valoarea medie de 107 +/-
30. Valorile crescute semnifică
o protruzie superioară, iar valorile scăzute
reflectă o retruzie superioară.
Înclinarea procesului alveolar superior –
unghiul dintre linia A-Pr și planul
Frankfurt, cu o valoare medie de 1150
+/- 30. Valorile crescute ale acestui unghi
semnifică o proalveolie superioară, iar
valorile scăzute indică o retroalveolie.
Înclinarea procesului alveolar inferior –
unghiul dintre linia id-B și planul bazal
mandibular, cu o valoare medie de 850
0
+/- 3 . Valorile crescute ale acestui unghi
indică o proalveolie superioară, iar
valorile scăzute indică o retroalveolie.
Proporția facială (Facial Proportion –
FP) reprezintă procentul pe care îl ocupă
înălțimea facială inferioară (lower facial
height - LFH) din totalul înălțimii faciale
anterioare, care se calculează conform
următoarei formule
Înălțimea facial totală = Înălțimea
facială inferioară + înălțimea facială
superioară
- Înălțimea facială inferioară reprezintă
mărimea distanței dintre Menton (Me) și
proiecția acestui punct pe planul bazal
maxilar;
- Înălțimea facială superioară reprezintă
mărimea distanței dintre punctul Nasion
(N) și proiecția acestui punct pe planul
bazal maxilar.
Într-o față bine proporționată indicele are
valoarea de 55%. Sunt posibile
următoarele trei situații:
Înălțimea facială inferioară
normală – indicele are valoarea
de 55% ± 2% (LFH reprezintă
55% din înălțimea facială totală);
Înălțimea facială inferioară
crescută – indicele are valoarea
de peste 57%;
Înălțimea facială inferioară
micșorată – indicele are valoarea
mai mică de 53%.
Analiza Steiner
Analiza Steiner evaluează separat componenta scheletică, componenta dentară şi
ţesuturile moi faciale.

unghiul SND, D
fiind centrul
unghiul S-N – Go- simfizei, cu valori
Gn, dintre planul unghiul SNB, cu normale 77o - 80o;
unghiul SNA, cu
bazei craniului şi valori normale are aceeaşi
o o
planul bazal valori 82 +2 ;
80o+2o; valorile semnificaţie ca şi
mandibular; valorile crescute
crescute semnifică unghiul SNB, dar
- valori normale semnifică un
o prognaţie Steiner consideră că
o o prognatism maxilar
16 - 32 ; mandibulară, iar SND este un
superior, iar cele
- permite aprecierea cele scăzute indicator
scăzute semnifică o
dezvoltării verticale semnifică o diagnostic mai
retrognaţie maxilară
(divergenţa) şi retrognaţie exact decât SNB,
superioară
antero-posterioare a mandibulară întrucât centrul
masivului facial; simfizei este o zonă
mai stabilă, nefiind
afectată de creştere

Analiza dentară este de fapt un studiu al raportului dinte-schelet deoarece poziţia

dinţilor trebuie corelată cu suportul osos al acestora.

Înclinarea planului
de ocluzie faţă de
Poziţia incisivului
craniu, este unghiul Poziţia incisivului
inferior raportată
format de planul superior raportată
la linia N-B, cu o
ocluzal faţă de la linia NA cu o
valoare liniară de 4
linia S-N, cu o Unghiul valoare liniară de 4
mm
valoare medie de interincisiv, între mm şi o valoare
şi o valoare
140; axele celor doi angulară de 22o; - -
incisivi centrali - angulară de 25o;
în anomaliile de în prodenţii
superior şi inferior, -în prodenţii
clasa a I şi a II-a superioare valorea
cu valoarea de inferioare valorile
scheletale acest liniară şi angulară
liniară şi angulară
plan tinde să fie 130o+5o creste,
cresc,
mult înclinat - in retrodenţie
- într-o retrodenţie
în anomaliile de superioară ambele
inferioară ambele
clasa a III-a planul valori scad
valori se reduc
de ocluzie se
orizontalizează
Înclinarea planului
de ocluzie faţă de
Poziţia incisivului
craniu, este unghiul Poziţia incisivului
inferior raportată
format de planul superior raportată
la linia N-B, cu o
ocluzal faţă de la linia NA cu o
valoare liniară de 4
linia S-N, cu o Unghiul valoare liniară de 4
mm
valoare medie de interincisiv, între mm şi o valoare
şi o valoare
140; axele celor doi angulară de 22o; - -
incisivi centrali - angulară de 25o;
în anomaliile de în prodenţii
superior şi inferior, -în prodenţii
clasa a I şi a II-a superioare valorea
cu valoarea de inferioare valorile
scheletale acest liniară şi angulară
liniară şi angulară
plan tinde să fie 130o+5o creste,
cresc,
mult înclinat - in retrodenţie
- într-o retrodenţie
în anomaliile de superioară ambele
inferioară ambele
clasa a III-a planul valori scad
valori se reduc
de ocluzie se
orizontalizează

Analiza ţesuturilor moi se efectuează prin raportarea poziţiei buzelor la linia

estetică S;
linia estetică Steiner (linia S) trece prin
pogonionul cutanat (Pog’) şi mijlocul
liniei în formă de S formată de marginea
inferioară a nasului
⁃ într-un profil armonios ambele
buze ating linia S;
⁃ buzele plasate anterior de linia S
semnifică un profil convex,
⁃ - situarea lor înapoia liniei S
semnifică un profil concav.