Uniunea Europeană tinde să intensifice lupta împotriva spălării banilor

Nuriyev Elnur,
Universitatea de Stat din Baku

Cuvinte-cheie: spălarea banilor, Uniunea Europeană, AMLA (Anti-money-laundering authority),

Plan de Acțiuni

Prevenirea utilizării sistemului financiar al Uniunii Europene în scopul spălării banilor mereu s-a
situat printre cele mai importante priorități pentru Parlamentul European și Consiliu. Prin urmare,
mai mult de treizeci de ani, Uniunea Europeană își dezvoltă cadrul de reglementare. Toate acestea
au fost efectuate în vederea protejării integrității și stabilității pieței interne și pentru a proteja soci-
etatea de criminalitate. Întrucât piața europeană se numără printre primele trei cele mai mari
economii din lume, lupta împotriva spălării banilor la nivelul UE are, de asemenea, un efect pozitiv
la nivel global. Msi mult decât atât, poziționarea geografică a Europei a fost întotdeauna atractivă
pentru infractori în vederea spălării câștigurile ilicite. Închiderea acestei porți pentru infractori poate
diminua semnificativ volumul câștigurilor ilicite spălate.
Directiva Consiliului din 10 iunie 1991 a pus bazele legislației privind reglementarea combaterii
spălării banilor în Uniunea Europeană. De atunci, legislația a fost elaborată în vederea diminuării
riscurilor de spălare a banilor. În 2015 a fost adoptată cea de-a 4-a Directivă împotriva spălării ban-
ilor, care a stabilit cele mai înalte standarde, ținând cont și de ultimele recomandări ale GAFI. Aces-
tea includ registrul central al beneficiarilor reali (articolul 30), extinderea criteriilor pentru per-
soanele expuse politic (articolul 3 alineatul (9)), accentul punându-se pe o abordare bazată pe
riscuri, precum și includerea infracțiunilor fiscale legate de impozitele directe și indirecte, astfel
cum sunt definite în legislația națională a statelor membre ca infracțiuni-predicat de spălare a ban-
ilor.
Prin cea de-a 5-a Directivă, au fost aprofundate și consolidate politicile și reglementările privind de-
tectarea și investigarea spălării banilor, precum și prevenirea acesteia. Unele dintre principalele car-
acteristici ale directivei sunt descrise mai jos. Lista entităților obligate a fost extinsă, fapt care a ex-
tins aria de aplicare a directivei. Creșterea nivelului de utilizare a serviciilor de schimb între
monedele virtuale și monedele fiduciare a generat interesul infractorilor în ceea ce privește trans-
ferul banilor acestora în zona UE. Caracterul anonim al monedelor virtuale, dar și lipsa obligației de
identificare a activității suspecte a furnizorilor de portofele de tip custode și a serviciilor de schimb
menționate anterior au fost catalogate ca fiind un risc pentru regulamentul Uniunii privind combat-
erea spălării banilor. Prin urmare, prin noua directivă, anonimatul legat de monedele virtuale, furni-
zori de portofele, precum și pentru cardurile preplătite a fost restrâns.

Criteriile privind evaluarea de către Comisie a țărilor terțe cu grad înalt de risc au fost extinse, fiind
acoperit cadrul juridic și instituțional, atribuțiile și procedurile autorităților, precum și eficacitatea
sistemului de combatere a spălării banilor. Odată cu noile modificări, ar fi necesară aplicarea măsuri
lor sporite de precauție privind clientela, cum ar fi obținerea informațiilor suplimentare privind re-
lațiile de afaceri sau tranzacțiile care implică țări terțe cu grad înalt de risc. Safeurile anonime de de-
pozitare bancară au fost interzise de a fi păstrate de instituțiile de credit și financiare. Alte modi-
ficări prezente în directivă au vizat registrele accesibile publicului pentru companii, trust-uri și alte
aranjamente juridice. Accesul în timp util la informațiile conexe reprezintă una dintre aspectele
esențiale ale atenuării riscurilor de spălare a banilor. Prin urmare, s-a convenit că instituirea unui
registru centralizat sau a unui sistem de recuperare a datelor este esențială, în vederea accesului
imediat la date de către autoritățile naționale de securitate financiară.
O altă directivă privind combaterea spălării banilor prin mijloace de drept penal a fost adoptată în
anul 2018. A fost specificată definiția activității criminale, au fost enumerate actele care constituie
infracțiune predicat. Astfel, 22 de infracțiuni, inclusiv infracțiuni informatice recent stabilite, inclu-
siv infracțiunile prevăzute în Directiva 2013/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului, pre-
cum și infracțiunile de mediu, infracțiunile prevăzute în Directiva 2008/99/CE a Parlamentului Eu-
ropean și a Consiliului sau în Directiva 2009/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului au
fost adăugate în domeniul de aplicare al Directivei. Posibilitatea tragerii la răspundere pentru in-
fracțiunile de spălare a banilor fără condamnarea pentru infracțiunile-predicat, inclusiv fără sta-
bilirea făptuitorului, a constituit un succes în abordarea problemei și eficientizarea procesului de in-
vestigare. “Self-laundering”, când autorul infracțiunii-predicat și infracțiunii de spălare a banilor
este aceeași persoană, de asemenea este pasibilă de răspundere penală conform prevederilor Directi-
vei, statelor membre fiindu-le impusă obligația de a lua măsurile necesare pentru a asigura acest
fapt. Conform directivei, răspunderea penală pentru infracțiunea de spălare a banilor se extinde in-
clusiv asupra acțiunilor de complicitate, instigare și tentativă.
De asemenea a fost extinsă răspunderea penală a persoanelor juridice prin stabilirea sancțiunilor cu
caracter penal și non-penal stricte, precum excluderea dreptului la prestații sau ajutoare publice, ex-
cluderea temporară sau permanentă de la finanțarea publică, inclusiv proceduri de licitație, granturi
și concesiuni, restricția temporară sau permanentă de a practica activități comerciale, plasarea sub
supraveghere judiciară, hotărâre privind lichidarea judiciară și sistarea temporară sau permanentă a
activității unităților/ filialelor prin care aa fost comisă infracțiunea.
În ciuda unui cadru dezvoltat privind combarea spălării banilor la nivelul UE, infractorii tind să
identifice anumite lacune legal care le-ar permite transferul mijloacelor ilicite. Astfel, în anul 2020,
Comisia Europeană a adoptat un Plan de Acțiune pentru o politică comprehensivă UE privind pre-
venirea spălării banilor și a finanțării terorismului. În primul rând, a fost monitorizat procesul de
punere în aplicare a cadrului existent de către statele membre. Au fost oferite recomandări speciale
și sprijin fiecărui stat membru, care prezintă lacune în sistemul AML. Mai mult decât atât, dez-
voltarea cadrului legislativ al UE în acest domeniu a fost considerată a fi una importantă în vederea
unei reglementări mai armonizate la nivel de Uniune. Noi domenii nereglementate de UE au fost
stabilite în acte legislative care au stat la baza propunerii unei noi directive. Una dintre sugestiile
importante a fost crearea supravegherii AML la nivelul UE, care este una esențială în vederea unei
cooperări adecvate între autoritățile competente și o aplicare armonizată a normelor AML la nivel
de Uniune. Crearea de către Europol a Centrului European pentru Crime Economice și Financiare
consituie un alt mecanism instituțional care a fost stabilit în Planul de Acțiune. Unul dintre as-
pectele negative ale sistemului AML al UE este schimbul limitat de informații între statele membre,
precum și între autoritățile relevante. În vederea abordării acestei probleme s-a propus instituirea
mecanismului de coordonare și sprijin al UE.
În cele din urmă, în anul 2021, Comisia Europeană a înaintat un pachet legislativ. Pachetul includea
Regulamentul AMLA, noul regulament privind AML/CFT, cea de-a 6-ea Directivă AML și Regula-
mentul revizuit privind transferurile de fonduri. Aceste documente stabilesc acțiuni care au fost pre-
văzute în Planul de Acțiuni 2020. În mare parte, acestea stabilesc instituirea unui cadru unic de re-
glementare al UE privind combaterea spălării banilor, care ar genera supravegherea combaterii
spălării banilor la nivelul UE și la instituirea unui mecanism de sprijin și cooperare pentru aut-
pritățile de informații și securitate financiare. Principalele obiective ale propunerii au fost aborda
rea tuturor aspectelor problematice care n-au fost remediate prin Directiva a 4-a, precum și de a
genera norme mai armonizate pentru piața internă. Volumul estimativ al rulajului financiar suspect
(1% din PIB-ul anual al UE) reprezintă un exemplu elocvent care denotă seriozitatea acestei prob-
leme. În 1996, Fondul Monetar Internațional a stabilit că valoarea estimativă a fondurilor spălate a
fost de 2-5% din PIB-ul lumii. Cifra redusă din Europa poate fi explicată acțiunile de combatere
eficientă a spălării banilor și, în general, prin politica UE în materie de combatere a criminalității.
Chiar și în prezența unor norme cuprinzătoare privind combaterea spălării banilor la nivel de Uni-
une au fost înregistrate numeroase cazuri de spălare a banilor, fiind implicate și instituții de credit
din UE. În plus, majoritatea cazurilor au avut caracter transfrontalier. Prin urmare, s-a constatat că
sunt necesare reforme, în special în domeniul supravegherii și cooperării dintre autoritățile de
informații și securitate financiare. Prin noul regulament AMLA, în 2023, se va institui Autoritatea
pentru Combaterea Spălării Banilor și Combaterii Finanțării Terorismului, care va substitui compe-
tențele Autorității Bancare Europene în domeniul combaterii spălării banilor și finanțării terorismu-
lui. În vederea atingerii obiectivelor stabilite în Planul de Acțiune și în Regulament, AMLA va găz-
dui platforma FIU.net, va elabora regulamente, va adopta linii directorii, recomandări și opinii în
contextul politicii privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului adresându-le
Comisiei. Pentru combaterea tranzacțiilor transfronaliere ilegale, AMLA va avea, de asemenea, o
pondere în politica Uniunii privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului în raport cu
țările-terțe din afara Uniunii.
Autoritatea va evalua riscurile generate de către entitățile selectate din statele membre, de aseme-
nea, va participa la supravegherea la nivel de grup. Autoritatea va evalua riscurile generate de către
entitățile selectate din statele membre, de asemenea, va participa la supravegherea la nivel de grup.
Pentru ca unitățile de informații și securitate financiare să dispună de resurse adecvate și de compe-
tențele necesare în vederea îndeplinirii sarcinilor, AMLA va oferi asistență la necesitate și va fa-
cilita cooperarea dintre unitățile de informații și securitate financiare ale statelor membre, precum și
va efectua o analiză comună a tranzacțiilor suspecte transfrontaliere. Evaluarea autorităților de
supraveghere nefinanciare și posibilitatea solicitării impunerii unor sancțiuni entităților, de aseme-
nea, se conțin în Regulament. În cazul neîntreprinderii acțiunilor necesare în cazul unor indicii
privind încălcărea normelor referitoare la combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului de
către autoritatea relevantă, AMLA va avea competența de a supraveghea direct entitatea respectivă.
În procesul supravegherii entităților date, AMLA este competentă să adopte decizii obligatorii, im-
punând sancțiuni de până la 10% din cifra de afaceri sau €10 milioane de euro.
Noua directivă propusă privind combaterea spălării banilor va înlocui cea de-a 4-a Directivă, con-
form dispozițiilor. Directiva propusă conține dispoziții care urmează să fie transpuse în legislația
națională.
Necesitatea unei noi directive a fost generată de divergențele dintre legislațiile statelor membre.
Aceste reglementări divergente au condus la o cooperare slabă între unitățile de informații și securi-
tate financiare, care posedă diferite nivele de competență în acest domeniu, precum și la imposibili-
tatea interconectării instrumentelor-cheie ale unităților de informații și securitate financiare. Prin ur-
mare, s-a decis că este esențial să se stabilească un nivel minim de informații la care unitățile de in-
formații financiare ar trebui să aibă acces. Acest fapt va permite o cooperare eficientă între părți,
având la bază un cadru de analiză comună prevăzut de Directivă. În plus, Directiva stabilește
mecanisme de cooperare în materie de supraveghere și cazuri specifice în care cooperarea este obli-
gatorie. Prezența unor reguli clare atât pentru unitățile de informații și securitate financiare, cât și
pentru entitățile obligate, dar și sarcinile și competențele autorităților de supraveghere vor permite o
evaluare mai bună a riscurilor și o politică mai clară. Accesul unităților de informații și securitate fi-
nanciare la informații, conținutul raportului anual al unităților de informații financiare sunt, de
asemenea, enumerate în Propunere.
Remediile în raport cu lacunele și deficiențele în reglementarea registrelor beneficiarilor efectivi și
aranjamentele nominalizate și interconectarea registrelor conturilor bancare de asemena sunt sta-
bilite în Directivă. Modificările respective vor elucida informații exacte în registrul beneficiarilor
reali și accesul prompt, nerestricționat și liber la informații al autorităților competente. Licențierea
sau înregistrarea caselor de schimb valutar și caselor de încasare a cecurilor, furnizorilor de servicii
de încredere sau de companie și reglementarea serviciilor de jocuri de noroc sunt stabilite în calitate
de cerință obligatorie. Proiectul de directivă cuprinde, de asemenea, dispoziții referitoare la conduc-
erea de vârf a companiilor, și anume cerințele față de ei, interdicția de activitate în privința per-
soanelor condamnate pentru spălare de bani, infracțiuni-predicat sau finanțarea terorismului. Au-
toritățile de supraveghere ar trebui să aibă competența de a elimina astfel de persoane din conduc-
erea entităților vizate. Evaluarea riscurilor în cadrul Uniunii de către Comisiei și evaluarea riscului
național de către statele membre constituie cerințe speciale.
Noul regulament privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului va conține prevederi
direct aplicabile care vizează armonizarea normelor privind combaterea spălării banilor în cadrul
pieței unice. Lista entităților obligate este extinsă, fiind incluși furnizorii serviciilor de crypto-ac-
tive, a platformelor de finanțare participativă și a operatorilor de migrație etc. Măsurile de precauție
privind consumatorii sunt mai precise, în vederea aplicării consecvente a acestora în întreaga Uni-
une. Controalele privind politica internă și procedurile pentru entitățile obligate vor oferi mai multă
claritate. Normele privind beneficiarii reali sunt mai detaliate în propunere, fiind incluse noi cerințe
în raport cu persoanele nominalizate și entitățile străine. Comercianții de bucuri au interdicția să ac-
cepte sume în numerar mai mari de 10,000 EURO. Acest fapt va elimina povara administrativă pen-
tru aceste entități de a raporta tranzacțiile în numerar. Furnizarea și găzduirea portofelelor anonime
de crypto-active sunt interzise.
Scopul propunerii unui regulament privind informațiile aferente transferurilor de fonduri și anumite
crypto-active rezidă în extinderea reglementării care vizează furnizorii acestor servicii. Acest lucru
a fost reflectat și în recomandările GAFI. Transferurile de crypto-active vor fi tratate mai degrabă
ca transferuri bancare transfrontaliere, decât transferuri bancare interne. Prin urmare, este necesară
informația privind inițiatorul și beneficiarul efectiv.
În concluzie, este cert că UE își propune o reglementare cuprinzătoare în acest domeniu, pentru a
avea zero cazuri de spălare de bani în cadrul pieței unice. După cum a fost menționat mai sus, in -
fractorii vor căuta mereu să modalități de a-și spăla mijloacele dobândite în mod ilicit. Prin urmare,
este esențial de a fi continuată politica privind combaterea spălării banilor. O atenție deosebită ar
trebui acordată îmbunătățirilor în domeniul tehnologiei. Cu ajutorul inteligenței artificiale avansate,
porțile UE pot fi închise pentru infractori, iar detectarea și prevenirea cazurilor de spălare a banilor
va fi mai ușoară și mai rapidă. Acest lucru poate ajuta, de asemenea, la monitorizarea mai promptă a
tranzacțiilor juridice și la eliminarea sarcinilor atribuite pentru a funcționa într-o atmosferă de con-
curență loială.