Realismul este un current literar manifestat mai intai in Franta in secolul 19 lea ,avand ca principal baza

reflectarea credibila verosimila a realitatiii in datele ei esentiale obiective.

Moara cu noroc ,de Ioan Slavici ,pubilcata in 1881 in volumul ,,Nuvele din Popor’’,este o nuvela realista
de facture psihologica.Desi Georce Calinescu trateaza textul drept ,,o constructie solida cu subiect de
roman’’,opera se incadreaza in specia nuvele prin existent unui singur fir narativ epic,numarul mic de
personaje ce pun in evidenta evolutia personajului principal puternic individualizat prin obiectivitatea
naratiunii.In aceasta nuvela,realismul este sustinut prin tematica sociala,veridicitatea
intamplarilor,constructia unor personaje tipice si tehnica detaliului prin descriere.De asemenea ,este
psihologica deoarece infatiseaza framantarile de constiinta ale personajului principal,carea traieste un
conflict puternic si se transforma sufleteste.

Ioan Slavici este unul dintre cei mari patru clasici ai literaturii romane,afrimandu-se ca deschizator de
drumuri prin crearea romanului realist MARA si prin inserarea elementelor de natura psihologica in
proza.Universul prozei sale se axeaza pe prezenta satului sau a targului transilvanean surprinsa la sfarsiul
secolului al 19 lea si marcata de mentalitatea dornica de schimbare a epocii , dar dominat si de
conflicte puternice.

In prinul rand ,Personajele operei sunt ghita care are rolul de arivist si al cărui destin ilustrează
consecinţele nefaste ale setei de înavuţire.,batrana inteleapta care are rolul de socra si care presimte
cum care va fi destinul acestora ,,Se vede ca au lasat ferestrele deschise!zise ea intr-un tarziu.Simteam
eu ca nu are sa iasa bine:da asa le-a fost data.’’,Lica samadaul care este onul dispus compromisului si
care tulbura echilibrul familiei si Ana care are rolul de femeie supusa si sotia carciumarului.

Reperele temporal sunt de natura religiasa:sarbatoarea Sf.Gheorghe,cand familia se muta la han si

Pasti,cand viata personajelor principale se sfarseste tragic .Actiunea dureaza aproape un an incheindu-
se in preajma Sf.Pasti,sarbatoarea mortii si a invieri,iar reperele spatial sunt realiste si simboloce .Pe de
o parte toponimele din zona Ardealulu,cum ar fi Ineu si Arad confera verdicitate actiunii.Pe de o alta
parte,descrierea detaliata a locului este realizata prin inserarea unor detalii simbolice si
anticipative:,,De la Ineu drumul de tara o ia printer paduri si peste tarini lasand la dreapta si la stang
satele asezate prin colturile vailorTimp de un ceas si jumatate drumul este bun ,vine apoi un pripor pe
care il uric si dup ace ai coborat iar in vale trebuie sa faci un popas fiindca drumul a fost cam greu ,iar
mai departe locurile sunt rele.Aici in vale e Moara cu noroc’’

La inceputul nevelei ,Ghita se intruchipeaza ca individual nemultumit de conditia sa sociala umila,de a

carpi cizmele oamneilor instrainati,pe care o identifica lipsa demnitatii si a independentei si nu tine
cont de sfatul intelept al soacrei dorindu-si mai mult .Atitudinea lui este intemeiata ,pana la un anumit
punct ,pentru ca depasirea propriei conditii prin munca cinstita conduce catre progesul personal.Ghita
se dovedeste a fi inteprinzatir cand ia hanul de la fosta moara .Fiind harnic si descurcaret ,reuseste cu
ajutorul familiei cu care traieste in deplina armonie ,sa obtina castiguri multumitoare,fapt care il
conduce spre fericire temporal.Marea sa eroare este ca isi fundamenteaza implinirea sufleteasca pe
castigul la bani,ceea ce devine pe parcurs o obsetie care il dezumanizeaza.

932 de cuvinte
In al doilea rand, prin viziunea asupra lumii este titlul nuvelei ,,Moara cu Noroc’’,ambele substantive se
desemneaza concret spatiul actiunii trimitand catre tema destinului,dar in plan simbolic sugereaza
drama personajelor,devenind un loc in care se macina destinele acestora.

Principala tema a nuvelei este prezentata pe dezumanizarea pe care o produce banul ,la care se mai
adauga tema destinului prin vorbele batranei care deschid si inched nuvela,dar si cea a familiei,fiind
abordat de nuvelist din perspective multiple.Primul strat tematic este pus in lumina chiar din
incipid,nuvela debutand cu o discutie despre imbogatire. Si indica schimbarea de statut a personajului
din cizmar devine carciumar.

Un alt strat tematic este sustinut de natura psihologica a nuvelei care urmareste dezumanizarea
omului,ca resultant al dorintei de inavutie,iar al treilea strat tematic este cel de natura morala care
dezvaluie viziunea asupra lumii.Viata omului,este determinate ata de legile divine,cat si nemiloase a
destinului pe care ghita il provoaca ,dar suporta consecintele,iar banul devine si el personaj prin puterea
lui magica.

Viziunea despre lume se contureaza in accord cu principiile autorului ardelean,bazate pe teze morale
ferme,incadrearea acestora implica finalul tragic al protagonistilor:,,Batrana sedea cu copiii pe o piatra
de langa cele cinci cruci ai plangea cu lacrimi alinatoare’’.

Nuvela este structurata in 17 capitole este o constructive riguroasa cu fir narativ unic,perspective
narativa este obiectiva,intamplarile fiind relatate la persoana a III ape un ton neutru de catre narratorul
extradiegetic,omniscient si omnipresent si indragita uneori de interventiile batranei soacre care
dezvaluie intelepciunea popular.

Incipidul nuvelei si finalul ei enunta cuvintele batranei,soacra conferind textului un caracter

sistematic.Fixarea actiunii intre cele doua rationamente ala batranei relefa folosirea tehnicii narrative a
punctului de vedere.Nuvela se deschide astfel cu sfatul dat de ageasta ginerelui,fost cizmar care ia hanul
de la Moara pentru a-si spori castigurile.Vorbele batranei reprezinta intelepciunea spiritual a
poporului ,pentru care este mult mai importanta implinirea sufleteasca oferita de familie,decat
imbogatirea.Fianlul nuvelei revine sistematic la vorbele batranei, rostite in urma tragediei petrecute cu
familia sa:,,Simteam eu ca nu are sa iasa bine,dar asa le-a

Din punctul meu de vedere,viziunea asupra vietii din aceasta nuvela are o valuare moralizatoare omul
poate sfarsi tragic daca cedeaza puterii banului si daca sfideaza morala crestina si forta destinului.

Privind in ansamblu se poate spune ca textul lui Ioan Slaivici se încadreazã nuvelei psihologice de tip
realist prin conturarea, în detaliu, a conflictului interior al personajului, prin tehnicile folosite spre a
transpune transformãrile moral – comportamentale ale acestuia într-un context aparţinând realitãţii
contemporane autorului.

932 de cuvinte