1

INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATEA MUNCII

PENTRU CASIER

Lucratorii care urmeaza sa desfasoare activitati la echipamentele de calcul , vor fi

incadrati si repartizati la posturile de lucru numai dupa efectuarea examenului medical prevazut
de reglementarile in vigoare , inclusiv controlul oftalmologic .
In cazul in care la controlul medical oftalmologic se constata ca nu pot fi utilizati ochelari
de corectie obisnuiti , lucratorii vor fi dotati cu mijloace de corectie speciale , adecvate sarcinilor
de munca .
Lucratorii vor fi instruiti special asupra necesitatii amenajarii ergonomice a locului de
munca si asupra pozitiilor corecte pe care trebuie sa le adopte in timpul lucrului .
Activitatile de prelucrare automata a datelor trebuie astfel organizate incat activitatea
zilnica in fata ecranelor sa alterneze cu alte activitati .
In cazul in care acest lucru nu este posibil iar sarcina de munca impune utilizarea
ecranelor in cea mai mare parte a timpului de lucru , se vor acorda pauze suplimentare fata de
cele obisnuite . Aceste pauze vor fi incluse in timpul de lucru si vor fi stabilite in urma
consultarilor cu specialisti , tinandu-se seama de complexitatea lucrarilor , a ritmului , a duratei si
repetivitatii acestora . Timpul de asteptare a raspunsului calculatorului nu va fi considerat pauza
in activitatea lucratorului .
Amenajarea locului de munca trebuie astfel realizata incat sa ofere utilizatorilor confort si
libertate de miscare si sa diminueze la maxim riscurile de natura vizuala , mentala si posturala .
Lucratorul trebuie sa poata realiza o gama diversa de sarcini de munca , intr-un mod
contabil , eficace si cu performantele cerute .
Locul de munca trebuie sa permita o buna corelare intre caracteristicile anatomo-
functionale ale lucratorului si activitatea desfasurata , asigurand posibilitati de reglare a diferitelor
elemente componente ale locului de munca .
Utilizatorul trebuie sa aiba posibilitatea de lucru in timpul programului de lucru .
Daca lucratorul trebuie sa se deplaseze cu scaunul de la un punct de lucru la altul trebuie
sa se prevada elemente de prindere sub planul de lucru ca de exemplu o canelura sub birou .
Distantele si unghiurile de vedere trebuie sa fie in conformitate cu standardele specifice
Pentru a pastra o pozitie de lucru care sa evite reflexiile si efectele de orbire , ecranul va fi
inclinat , rotit sau basculat deasupra planului de lucru(suprafata stabila pe care stau
calculatoarele ).
Directia de privire trebuie sa fie inclinata cu 10-20 sub planul orizontal care trece la
nivelul ochilor (aceasta se realizeaza prin ridicarea sau coborarea corespunzatoare a ecranului).
Inaltimea tastaturiin trebuie sa asigure in timpul lucrului un unghi intre brat si antebrat de
minim 90.
Distanta intre planul de lucru(masa de lucru )si suprafata de sedere (scaun) trebuie sa fie
cuprinsa intre 200 si 260 mm.
Ecranul , suportul de documente si tastatura trebuie sa fie la distanta aproximativ egala de
ochii utilizatorului , respectiv de 600  150 mm.
 2

Videoterminalele vor fi asezate astfel incat directia de privire sa fie paralela cu cursele de
lumina (naturala sau artificiala ). Videoterminalele vor fi amplasate la distanta fata de ferestre .
Suprafetele vitrate nu trebuie sa fie situate in spatele sau in fata utilizatorului . Se va evita
amplasarea videoterminalelor in incaperi cu suprafete vitrate (ferestre) de mari dimensiuni . Daca
acest lucru nu este posibil se vor acoperi cu ecrane storuri etc.
Pentru asigurarea cerintelor de securitate si stabilitate la locul de munca se vor asigura
urmatoarele masuri :
 se vor reduce la minim vibratiile
 se va elimina posibilitatea de blocare a planului de munca
 se va asigura posibilitatea reglarii inaltimii mesei fara risc de coborare rapida si deci
de accidentare .
 sa nu se utilizeze improvizatii la fixarea echipamentului de calcul
Amenajarea posturilor de munca intr-o incapere trebuie realizata astfel incat sa se
asigure :
 accesul usor si rapid la locul de munca
 accesul usor si rapid al personalului de intretinere la toate partile echipamentului , la
pozitiile cablului , la prize etc.
 spatiul de lucru sa corespunda nevoilor de spatiu de personal , de comunicare intre
indivizi
 Conductorii electrici si cablurile trebuie sa respecte urmatoarele conditii : sa nu
prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planul de lucru (masa) sau pe sol
 sa aiba lungime suficienta pentru nevoile reale si previzibile de lucru
 sa asigure accesul usor la intretinere
 conductorii sa nu traverseze calea de acces daca nu sunt protejati impotriva
deteriorarilor mecanice .
La exploatarea echipamentului de calcul se vor respecta urmatoarele reguli :
 Lucratorii nu vor utiliza echipamentele de calcul daca nu le cunosc si daca nu au fost
instruiti
 Punerea sub tensiune a tablourilor de distributie electrica se va face de catre personal
autorizat
 Personalul de deservire al calculatoarelor nu va interveni la tablourile electrice prize ,
stechere , cordoane de alimentare , grupuri stabilizatoare , instalatii de alimentare etc.
La punerea sub tensiune a calculatoarelor electronice se vor respecta in ordine
urmatoarele prevederi :
 Verificarea temperaturii si umiditatii din sala
 Verificarea tensiunii la tabloul de alimentare
 Punerea sub tensiune a unitatii centrale prin actionarea butonului corespunzator de pe
panoul unitatii centrale
 Punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin actionarea butoanelor de pe
panourile de comanda in ordinea prevazuta in documentatie .
Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realiza in succesiune inversa
celei prevazute la punerea sub tensiune
La punerea in functiune dupa reparatii personalul autorizat va confirma in scris ca
echipamentul respectiv este in buna stare de functionare .
Se interzice indepartarea dispozitivelor de protectie ale echipamentelor de calcul
Se interzice efectuarea oricarei interventii in timpul functionarii echipamentului de
calcul .
 3

Se interzice continuarea lucrului la echipamentele de calcul la care se constata defectiuni .

Remedierea defectiunii se face doar de personal autorizat .
Daca in timpul functionarii calculatorului se aud zgomote deosebite acesta va fi oprit
pentru remedierea defectiunii .
Se interzice conectarea echipamentului de calcul la prize defecte sau fara legatura la
pamant .
Inlocuirea sigurantelor la instalatiile electrice se va face numai de personal autorizat .
La utilizarea imprimantelor de mare viteza se vor evita supraâncalzirile care pot duce la
incendii .
In apropierea imprimantelor se vor amplasa stingatoare cu praf si dioxid de carbon .
In timpul functionarii , capacul superior al imprimantelor va fi mentinut inchis ,
deschiderea lui se va face numai dupa deconectarea acestora de la sursa .
Se va evita atingerea partilor fierbinti ale imprimantei .
Orice interventie in timpul functionarii imprimantei (permisa de documentatia tehnica) se
va face numai cu luarea masurilor de evitare a antrenarii partilor corpului de catre imprimanta .
In timpul functionarii calculatoarelor usile de acces in sala respectiva nu se vor bloca
pentru a se putea evacua rapid personalul in cazul unui incendiu
Se interzice fumatul in incaperile cu volum mare de documente .
In cazul unui inceput de incendiu se va actiona cu stingatoare cu praf
Pentru reluarea lucrului dupa incendiu se va verifica bine incaperea respectiva .
In timpul lucrului la videoterminale se va evita purtarea ochelarilor colorati .
Pentru evitarea reflexiilor difuze sau speciale se vor utiliza filtre antireflex aplicate pe
suprafata ecranului .

INTRETINEREA SI REPARAREA ECHIPAMENTELOR DE CALCUL

Se interzice accesul personalului de intretinere si reparatii la echipamentele de calcul pe care

nu le cunosc si pentru care nu au fost instruiti .
Orice reparatie se va face in conformitate cu prevederile din documentatia tehnica a
calculatorului .
Pentru fiecare echipament de calcul se va intocmi grafic de control pentru semnalizarea
deficientelor si remedierea acestora .
Inainte de inceperea oricarei lucrari de reparatii se va verifica sculele , dispozitivele si
echipamentele individuale de protectie adecvat riscurilor .
Personalul de reparatii va verifica existenta dispozitivelor de preotectie si a carcaselor si nu
va autoriza punerea in functiune a echipamentului de calcul decat dupa montarea acestuia .
Se interzice curatarea sau ungerea echipamentelor in timpul functionarii
acestora .Suprafetele ecranelor videoterminalelor se vor curata periodic de depunerile de praf si de
amprentele digitale pentru a nu se reduce lizibilitatea .
Curatarea se face cu produse prescrise de producator .
Personalul care lucreaza la echipamentele de calcul va verifica permanent starea cablurilor
electrice si prizelor si a elementelor aflate normal sub tensiune pentru prevenirea atingerilor directe .
Este obligatorie dotarea circuitelor electrice cu sigurante fuzibile originale , calibrate
corespunzator , pentru conectarea la curentul de reglaj stabilit de proiectant .
Instalatiile de protectie impotriva electrocutarii trebuie verificate pe bazaunui plan de
verificari .
Interventiile la instalatiile electrice se face de catre persoane autorizate – conform Normelor
de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice .
 4

INSTRUCTIUNI DE SECURITATE SI SANATATE

LA UTILIZAREA SCULELOR SI APARATELOR ELECTRICE

1. Inainte de utilizarea sculelor electrice cititi cu atentie instructiunile tehnice .

2. Pastrati ordinea si curatenia la locul de munca – dezordinea la lucru si pe masa de
lucru poate duce la accidente .
3. Luati in considerare influienta mediului 4ffectu . Nu lasati sculele electrice afara in
ploaie . Nu folositi sculele in mediul umed sau ud . Sectorul de lucru trebuie bine
iluminat . Nu folositi sculele electrice acolo unde exista pericol de incendii sau
explozii , in apropierea lichidelor sau gazelor inflamabile .
4. Protejati-va impotriva electrocutarii . Evitati contactul corporal cu obiectele legate la
masa (ex. Tevi , radiatoare , plite , frigidere , etc.)
5. Impiedecati accesul altor 4ffectua in sectorul de lucru . Nu permiteti altor 4ffectua sa
atinga scula electrica sau cordonul de alimentare .
6. Dupa utilizare depozitati sculele intr-un loc uscat , pe un raft sau sub cheie pentru a
impiedeca accesul persoanelor straine la ele .
7. Nu suprasolicitati sculele electrice – se lucreaza mai bine si mai sigur in domeniul de
putere indicat.
8. Utilizati scula electrica adecvata operatiei 4ffectuate . Nu suprasolicitati sculele sau
masinile electrice de mica putere folosindu-le in conditii grele de lucru in locul
masinilor de mare putere Folositi scula electrica numai conform destinatiei date de
producator
9. Purtati imbracaminte adecvata . Nu purtati haine largi sau accesorii care atarna .
Acestea pot fi prinse de piesele mobile Parul lung trebuie strans si acoperit cu o
boneta sau plasa , etc. In exterior lucrati cu manusi din cauciuc si incaltaminte
antiderapanta .
10. Purtati ochelari de protectie sau masca antipraf la lucrarile la care se degaja praf .
11. Utilizati echipamentul de aspirare a prafului daca acesta exista .
12. Nu schimbati destinatia cordonului de alimentare . nu transportati niciodata scula
tinand-o de cordonul de alimentare si nici nu-l smuciti pentru a-l scoate din priza .
Feriti cordonul de caldura , de muchii taietoare sau de ulei .
13. Fixati bine piesa de prelucrat , nu folositi mana pentru aceasta .
14. Adoptati o pozitie de lucru stabila pentru pastrarea echilibrului .
15. Intretineti cu grija sculele . Pastrati-le curate si bine ascutite . Respectati instructiunile
privind ungerea si inlocuirea dispozitivelor .Controlati periodic cordoanele de
alimentare si prelungitoarele iar inlocuirea lor incredintati-o unor persoane
autorizate .Pastrati manerele uscate , stergeti-le pentru a indeparta uleiul sau
vopseaua .
16. Scoateti din priza fisa de alimentare in caz de nefolosire , inainte de executarea
lucrarilor de intretinere sau atunci cand schimbati dispozitivele de lucru ( burghie ,
capete de surubelnite , freze etc.) . Inainte de pornire a masinilor electrice controlati
daca au fost scoase cheile fixe sau reglabile din masa masinii .
17. Evitati pornirea accidentala . Nu transportati scula conectata la priza de alimentare
tinand apasat butonul intrerupator . Inainte de a introduce fisa in priza de alimentare ,
asigurati-va ca intrerupatorul este in pozitia oprit .
 5

18. In exterior folositi prelungitoare speciale pentru exterior , marcate corespunzator .

19. Fiti atenti la ceea ce faceti . Procedati rational , nu lucrati atunci cand sunteti obositi
sau cand nu va puteti concentra . Nu consumati bauturi alcoolice inainte sau in timpul
lucrului .
20. Verificati inainte de utilizare daca scula electrica functioneaza perfect , daca
dispozitivele de protectie sunt perfecte , daca piesele mobile functioneaza corect , daca
sunt bine montate si nu sunt deteriorate . Verificati intrerupatoarele si comutatoarele
sa fie perfecte . Nu folositi scule care nu pot fi oprite din intrerupator .
21. Atentie – folosirea sculelor pentru executarea altor operatii decat cele pentru care au
fost construite , poate duce la situatii periculoase .
22. Scula electrica poate fi reparata numai de catre un electrician autorizat iar
componentele defecte se vor inlocui numai cu piese originale . In caz contrar fiind
pericol de accidentare.

CERINTE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE

REFERITOARE LA UTILIZAREA ECHIPAMENTELOR
CU ECRAN DE VIZUALIZARE

Prezentele instructiuni nu se aplică :

-cabinei şoferului sau cabinei de comandă în cazul vehiculelor şi maşinilor ;
- sistemelor informatice de la bordul mijloacelor de transport ;
- sistemelor informatice destinate în principal utilizării publice ;
- sistemelor „portabile” care nu se utilizează în mod frecvent la postul de lucru ;
- maşinilor de calculat, caselor de marcat şi oricărui echipament prevăzut cu un mic dispozitiv de
afişare sau de măsurare a datelor, necesar pentru utilizarea directă a acestui echipament ;
- maşinile de scris de concepţie clasică, de tipul „maşinilor de scris cu fereastră”.

DEFINITII

- „echipament cu ecran de vizualizare” reprezintă un ecran de vizualizare grafic sau

alfanumeric, indiferent de procedeul de vizualizare folosit ;
- „post de lucru” reprezintă un ansamblu care cuprinde un echipament cu ecran de vizualizare,
prevăzut sau nu cu tastatură sau un dispozitiv de introducere a datelor şi/sau un program care
stabileşte interfaţa operator/maşină, accesorii opţionale, periferice, inclusive unitate de dischetă,
telefon, modem, imprimantă, intervalle pentru documente, scaun, masă sau suprafaţă de lucru,
precum şi mediul de lucru înconjurător ;
- „lucrător” reprezintă orice lucrător care foloseşte în mod obişnuit un echipament cu ecran de
vizualizare ca parte semnificativă a timpului normal de lucru.
Angajatorii au obligaţia de a face o analiză a posturilor de lucru pentru a evalua condiţiile
de securitate şi sănătate oferite lucrătorilor, în special în ceea ce priveşte eventualele riscuri
pentru vedere, problemele fizice şi efortul mental.
Angajatorii trebuie să ia măsuri corespunzătoare pentru a remedia riscurile constatate pe
baza evaluării, ţinând seama de efectele suplimentare şi/sau combinate ale riscurilor constatate.
 6

Lucrătorii sunt informaţi asupra tuturor aspectelor legate de securitatea şi sănătatea la

postul de lucru, în special asupra măsurilor aplicabile posturilor de lucru. Lucrătorii sau
reprezentanţii lor sunt informaţi cu privire la toate măsurile de securitate şi sănătate luate.
e) fiecare lucrător este instruit cu privire la utilizarea postului de lucru
înainte de a începe acest tip de activitate şi ori de câte ori organizarea
postului de lucru se modifică substanţial.
Desfăşurarea zilnică a activităţii – Angajatorul trebuie să planifice activităţile lucrătorului
astfel încât utilizarea zilnică a ecranului de vizualizare să fie întreruptă periodic prin pauze sau
modificări ale activităţii, care să reducă munca excesivă în faţa ecranului de vizualizare.
Protecţia ochilor şi a vederii lucrătorilor
1. Lucrătorii beneficiază de un examen corespunzător al ochilor şi vederii, efectuat de o persoană
cu competenţa necesară:
- înainte de începerea activităţii la ecranul de vizualizare,
- ulterior, la intervalle regulate
- atunci când apar tulburări de vedere care pot fi cauzate de activitatea la ecranul de vizualizare.
2. Lucrătorii beneficiază de un examen oftalmologic dacă rezultatele testului care face obiectul
alin. (1) arată că acesta este necesar.
3. Dacă rezultatele testului care face obiectul la alin. (1) sau examenul la care face referire alin.
(2) arată că acesta este necesar şi dacă nu se pot utiliza dispozitive normale de corecţie,
lucrătorilor trebuie să li se furnizeze dispozitive de corecţie speciale, care să corespundă
activităţii respective.
4. Măsurile luate potrivit acestui articol nu trebuie să implice, în nici un caz, costuri financiare
suplimentare pentru lucrători.
5. Protecţia ochilor şi a vederii lucrătorilor poate fi asigurată în cadrul sistemului naţional de
sănătate.
Utilizarea echipamentului de munca nu trebuie să prezinte riscuri pentru lucrători.

Ecran de vizualizare
Caracterele de pe ecran trebuie să fie bine definite şi distincte, de dimensiuni
corespunzătoare şi cu spaţiu suficient între caractere şi între rânduri.
Imaginea de pe ecran trebuie să fie stabilă, fără fenomene de scânteiere sau alte forme de
instabilitate.
Strălucirea şi/sau contrastul dintre caractere şi fundal trebuie să poată fi uşor de reglat de
către operator şi uşor de adaptat la mediul înconjurător.
Pentru a se adapta nevoilor operatorului, ecranul trebuie să poată fi orientat şi înclinat cu
uşurinţă.
Trebuie să fie posibilă utilizarea unui postament separat sau a unei mase reglabile pentru
ecran.
Ecranul nu trebuie să prezinte străluciri supărătoare sau reflexii care ar putea deranja
utilizatorul.

Tastatură
Tastatura trebuie să fie înclinabilă şi separată de ecran, astfel încât să permită lucrătorului
găsirea unei poziţii de lucru confortabile care să evite senzaţia de oboseală în braţe şi mâini.
Spaţiul dinaintea tastaturii trebuie să fie suficient pentru a permite sprijinirea mâinilor şi
braţelor operatorului.
Pentru a evita strălucirile supărătoare, suprafaţa tastaturii trebuie să fie mată.
Poziţia tastaturii şi caracteristicile tastelor trebuie să faciliteze utilizarea tastaturii.
 7

Simbolurile tastelor trebuie să prezinte contrast suficient şi să fie lizibile din poziţia normală
de lucru.

Masă sau suprafaţă de lucru

Masa sau suprafaţa de lucru trebuie să aibă o suprafaţă puţin reflectantă, de dimensiuni
satisfăcătoare şi să permită o amplasare flexibilă a ecranului, tastaturii, documentelor şi
echipamentului auxiliar.
Suportul pentru documente trebuie să fie stabil şi uşor de reglat şi trebuie poziţionat astfel
încât să diminueze mişcările incomode ale capului şi ochilor.
Trebuie să existe spaţiu suficient pentru a permite lucrătorilor o poziţie confortabilă.

Scaun de lucru
Scaunul de lucru trebuie să fie stabil şi să asigure operatorului libertate de mişcare şi o
poziţie confortabilă.
Scaunul trebuie să poată fi reglat pe verticală.
Spătarul scaunului trebuie să poată fi înclinat şi reglat pe verticală.
Un reazem pentru picioare trebuie pus la dispoziţia celor care îl doresc.

Spaţiu
Prin dimensiunile şi amenajarea sa, postul de lucru trebuie să asigure utilizatorului un
spaţiu suficient, care să îi permită să îşi schimbe poziţia şi să varieze mişcările.

Iluminat
Iluminatul general şi iluminatul local (lămpi de lucru) trebuie să asigure condiţii de
iluminat satisfăcătoare şi un contrast corespunzător între ecran şi mediul înconjurător, ţinând
seama de tipul de activitate şi de necesităţile vizuale ale utilizatorului.
Strălucirile sau reflexiile supărătoare ale ecranului sau ale altor echipamente trebuie evitate
prin amenajarea locului de muncă şi a postului de lucru în funcţie de poziţia şi caracteristicile
tehnice ale surselor de iluminat artificial.

Reflexii şi străluciri
Posturile de lucru trebuie concepute astfel încât sursele de lumină, cum ar fi ferestrele şi
alte deschizături, pereţii transparenţi sau translucizi, precum şi accesoriile sau pereţii în culori
strălucitoare să nu provoace străluciri orbitoare directe şi, cu atât mai puţin, reflexii pe ecran.
Ferestrele trebuie prevăzute cu un sistem adecvat de acoperire reglabilă pentru a atenua
lumina naturală la postul de lucru.

Zgomot
La amenajarea postului de lucru, trebuie să se ţină seama de zgomotul emis de
echipamentul care aparţine postului(urilor) de lucru, în special pentru a evita distragerea atenţiei
sau perturbarea comunicării verbale.

Căldură
Echipamentele care aparţin postului (posturilor) de lucru nu trebuie să creeze discomfort
lucrătorilor prin producerea de căldură în exces.

Radiaţii
 8

Toate radiaţiile, cu excepţia părţii vizibile a spectrului electromagnetic, trebuie reduse la

niveluri neglijabile în ceea ce priveşte protecţia securităţii şi sănătăţii lucrătorilor.

Umiditate
Trebuie atins şi menţinut un nivel de umiditate corespunzător.

INTERFAŢA OPERATOR/COMPUTER

La elaborarea, alegerea, achiziţionarea şi modificarea programelor, precum şi pentru

definirea sarcinilor care implică utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare, angajatorul
ţine seama de principiile următoare :
a) programul trebuie adaptat sarcinii de lucru ;
b) programul trebuie să fie uşor de folosit şi, dacă este cazul, adaptat nivelului de cunoştinţe sau
experienţei operatorului ; nici un dispozitiv de verificare calitativă şi cantitativă nu poate fi
folosit fără ştirea lucrătorilor ;
c) sistemele trebuie să furnizeze lucrătorilor indicaţii cu privire la derularea operaţiunilor;
d) sistemele trebuie să afişeze informaţiile într-un format şi într-un ritm adaptate operatorilor;
e) trebuie aplicate principii de ergonomie informatică, în special operaţiunilor de tratare a datelor
de către operator.

----------------------------------------------------------------------------------------------

INSTRUCTIUNI DE SECURITATE SI SANATATE

PENTRU MUNCA LA BIROU

Stresul şi oboseala profesională

Stresul şi oboseala profesională, numite şi bolile secolului, sunt cele mai grave
disfuncţionalităţi care apar în munca de birou.
Stresul reprezintă o dimensiune constantă a vieţii noastre cotidiene. Dacă până în 1989
factorii stresanţi ţineau mai mult de sistemul politic, de aspectele negative ale dictaturii
comuniste, în prezent societatea de tranziţie aduce pe scena vieţii noi tipuri de situaţii stresante
cum ar fi : incertitudinea, schimbările rapide şi adesea imprevizibile, concurenţa, şomajul,
necesitatea reorientării şi recalificării rapide şi, nu în ultimul rând, scăderea nivelului de trai.
Oamenii, ca indivizi izolaţi, au rareori posibilitatea de a influenţa evenimentele stresante
externe. Tot ce pot face este să-şi însuşească nişte strategii adaptative care să-i facă mai rezistenţi
la agresiunile psihice şi mai eficienţi în activitatea profesională
Dacă stresul este prea mare fiecare dintre noi poate ceda psihic; chiar dacă persoana
respectivă este una extrem de echilibrată pot apărea tulburări psihologice temporare. Individul
poate trăi o stare de disfuncţionalitate sau chiar o cădere psihică bruscă în urma unei psihotraume
severe (accident, incendiu, decesul unui membru apropiat din familie).
Reacţia la stres se instalează treptat atunci când individul este supus un timp îndelungat unor
condiţii de tensiune psihică, mai ales atunci când este atinsă imaginea sa, situaţia maritală, profesională
sau materială. De obicei individul îşi revine când situaţia stresantă a fost înlăturată, deşi uneori pot
rămâne unele sechele sau o vulnerabilitate crescută faţă de anumiţi factori de stres.
 9

Reacţia organismelor biologice la stres:

1. Faza de alarmă, definită printr-o mobilizare generală a organismului pentru a face faţă
agresiunii
2. Faza de rezistenţă, care cuprinde ansamblul reacţiilor sistemice provocate de o acţiune
prelungită la stimuli nocivi faţă de care organismul a elaborat mijloace de adaptare.
3. Faza de epuizare, în care adaptarea nu mai poate fi menţinută, reapar din nou semnele
reacţiei de alarmă, semne care acum sunt ireversibile. Această fază se încheie de regulă cu
moartea organismului.
Organismul intră în alertă atunci când stresul este provocat atât prin acţiunea unor stimuli
fizici, dar şi sub influenţa unor emoţii puternice. În această situaţie organismul încearcă să facă
faţă stresului printr-o mobilizare generală a sistemului neuroendocrin, mobilizare caracterizată
mai ales prin secreţie de adrenalină şi de steroizi. După o anumită perioadă de acţiune a stresului,
organismul se adaptează şi începe să se comporte normal. Dacă însă stersul continuă, se produc
din nou ample modificări hormonale şi în cele din urmă moare epuizat.
Factorii de mediu reprezintă, de asemenea, factori de stres pentru organismul uman,
producând perturbări la nivelul diferitelor sisteme fiziologice. Aceşti factori, dintre care amintim:
temperatura (prea ridicată sau prea scăzută), umiditatea, zgomotul, agenţii poluanţi pot produce
traume fizice, dar şi psihice.
Există şi stresori de natură psihosocială cum ar fi: situaţiile conflictuale, presiunea socială
prea mare, factori care pun în pericol situaţia materială sau statutul social al individului, care sunt
percepuţi ca o ameninţare pentru individ. Stresul nu este influenţat numai de situaţiile externe ci
şi de vulnerabilitatea, de toleranţa la stres a individului sau de unele trăsături ale personalităţii
acestuia.
Există, de asemenea, situaţii de viaţă care sunt considerate stresori universali, ca de
exemplu: războiul, detenţia, calamităţile naturale, accidentele care produc invaliditate sau bolile
incurabile, pierderea unor persoane apropiate. Unele situaţii de viaţă nu sunt la fel de stresante
pentru toată lumea. De pildă, pierderea unui examen, dezaprobarea sau critica şefului determină
reacţii diferite de la un individ la altul. Chiar şi în cazul unor dezastre sau calamităţi naturale
există persoane care îşi păstrează calmul şi acţionează oportun şi eficient, în timp ce alţii intră în
panică sau manifestă un comportament bizar.
Pentru a preveni şi combate efectele negative ale stresului cele mai simple şi mai accesibile
strategii de luptă sunt: metodele de reglare şi de autoreglare a stărilor psihice şi relaxarea şi
tehnicile derivate ale acesteia.
Un fenomen cu un caracter disfuncţional determinat de stres este oboseala. Aceasta apare
în urma solicitărilor organismului în activitatea umană şi este determinată de consumul de
energie în timpul acestei activităţi.
Oboseala reprezintă o reacţie a organismului de readaptare, de refacere a funcţiilor sale. Ea
reprezintă un fenomen fiziologic normal care apare în urma solicitărilor prezente în activitatea
umană.
În general oboseala este un fenomen reversibil, deoarece dacă este urmată de o perioadă de
odihnă sau de somn, organismul îşi reface plenitudinea funcţiilor sale. Ea nu este o boală, dar
poate avea consecinţe temporare asupra organismului precum slăbirea atenţiei faţă de munca
îndeplinită şi faţă de mediu.
Specialiştii clasifică oboseala în următoarele grupe:
Oboseala musculară (dinamică şi statică) - determinată de efortul muscular şi de
contractarea musculară fixă.
Oboseala neurosenzorială - cauzată de tensiunea nervoasă a simţurilor (ochi, urechi).
Oboseala psihică - determinată de factori de natură psihică.
 10

Oboseala poate fi provocată de o mulţime de cauze, dintre care cele mai des întâlnite sunt:
- intensitatea şi durata muncii fizice şi intelectuale;
- factorii de mediu (temperatura, lumina, zgomotul);
- factorii de natură psihică (responsabilităţi, griji, conflicte);
- monotonia sau rutina muncii;
- boli şi dureri.
Formele de manifestare a oboselii la om sunt multiple:
- scăderea atenţiei;
- încetinirea şi inhibarea percepţiei;
- inhibarea capacităţii de gândire;
- scăderea randamentului activităţii fizice şi intelectuale.
În birouri oboseala profesională este o stare produsă de stres şi afectează mai ales
persoanele care lucrează cu publicul. Cei mai mulţi cred că munca în birouri şi secretariate este
lipsită de stres sau cu stres redus, însă lucrurile nu stau deloc aşa. Tensiunile psihice şi stresul
contactelor inter-umane determină oboseală sau chiar epuizare.
În general, persoanele care manifestă simptome de oboseală fizică şi psihică au o atitudine
negativistă în relaţiile cu ceilalţi şi resimt o diminuare a respectului de sine.
În afara programului normal de lucru, remedierea şi prevenirea oboselii se poate realiza prin
reglementarea duratei zilei de lucru, a duratei săptămânii de lucru şi a concediilor de odihnă.
Este foarte important să se prevină starea de oboseală profesională pentru că aceasta nu
afectează un singur membru al personalului ci este transmisă şi celorlalţi
Pentru a nu permite răspândirea acestor simptome, managerii trebuie să le recunoască şi să
le prevină ori de câte ori este posibil. De asemenea, managerul are un rol esenţial în găsirea unor
corelaţii şi alternative optime între durata perioadelor de muncă, durata pauzelor pentru odihnă,
numărul, conţinutul şi momentul introducerii acestor pauze, astfel încât să se asigure o eficienţă
sporită, un nivel optim al capacităţii de muncă şi o bună stare a sănătăţii.

Stresul vizual indus de utilizarea calculatoarelor

Deşi computerul ne îmbunătăţeşte viaţa, acest avantaj nu ne scuteşte de anumite riscuri privind
sănătatea. Studiile făcute au arătat că tipul muncii şi numărul de ore pe zi de utilizare a terminalului
video sunt factori importanţi în determinarea nivelului problemelor cauzate de această activitate.
Problemele ochilor sunt cele mai obişnuite pentru utilizatorii calculatoarelor. Din nefericire nu există
prea multe informaţii legate de computer şi de stresul vizual.
Milioane de oameni folosesc terminale video-display (TVD), aceştia prezintă dificultăţi cu
focalizarea privirii asupra obiectelor mai îndepărtate şi tulburări ale imaginii dincolo de planul
apropiat după folosirea îndelungată a displayului.
În afara acestor simptome directe apar unele indirecte cum ar fi: încordare şi durere în
ceafă şi în umeri; dureri de spate; oboseală excesivă; iritabilitate excesivă; dureri în braţe, în
încheieturi şi în umeri; nervozitate crescută; eficienţă vizuală scăzută şi erori mai frecvente. În
special operatorii dau dovadă de o scădere generală a productivităţii, inclusiv erori frecvente şi
viteză redusă în timpul desfăşurării activităţii.
Ochii oamenilor sunt adaptaţi totuşi pentru vederea la distanţă. Câmpul nostru vizual nu
poate să facă trecerea de la planul îndepărtat la cel apropiat în mod natural. Adaptarea trebuie să
fie activă, prin modificarea mediului nostru de lucru şi a comportamentului specific activităţii
depuse .
Simptomele directe ale stresului vizual sunt:
- tensiune la nivelul ochilor;
- dureri de cap;
 11

- dificultăţi de focalizare;
- miopie;
- dublarea imaginii;
- modificări în percepţia culorilor
Simptomele indirecte pot include:
- dureri la nivelul muşchilor şi oaselor (gât, umeri, spate, încheietura mâinii);
- oboseală fizică excesivă;
- eficienţă vizuală scazută în desfăşurarea activităţii.

Corelaţia dintre numărul de ore de utilizare a terminalului video pe săptămână şi problemele de sănătate apărute
Simptome <15 h 15-30 h >30 h
Tensiune ochi 33% 37% 63%
Dureri de cap 20% 27% 47%
Ameţeli 4% 6% 5%
Tulburări somn 13% 11% 11%
Dureri de spate 23% 26% 40%

Probleme de focalizare
Ochiul nu se poate focaliza asupra informaţiilor de pe ecranul displayului cu aceeaşi
precizie cu care se focalizează asupra unei pagini tipărite. Dacă terminalul video este folosit mai
mult timp, punctul de focalizare al ochiului trece dincolo de ecran şi se apropie de punctul de
relaxare, ceea ce în timp duce la degradarea imaginii percepute pe ecran. De aceea sunt necesare
măsuri corective (ochelari speciali prescrişi pentru terminalul video şi/sau formarea, antrenarea
vizuală).

Miopia
Miopia ar putea fi cauzată de condiţii improprii de desfăşurare a activităţii (lumină
insuficientă, poziţie incorectă, cititul la distanţe prea mici ce determină apariţia stresului) sau este
o moştenire genetică.

Schimbări în percepţia culorilor

Acestea sunt determinate de urmărirea ecranului în mod constant pentru perioade lungi de
timp, alternând cu mutarea privirii asupra fundalului. Privitorul poate percepe culori opuse sau
complementare celor care alcătuiesc fondul imaginilor de pe ecran (urmărirea constantă a unui
ecran verde conduce la perceperea culorii roz la schimbarea focalizării privirii). Acest fenomen
poate fi alarmant dar nu este periculos şi dispare după puţin timp.

Dublarea imaginii
Displopia (vederea dublă) se datorează unei scăderi a capacităţii de coordonare a ochilor.
Este o afecţiune temporară, totuşi trebuie consultat un medic oftalmolog spre a îndepărta
posibilitatea existenţei unei disfuncţionalităţi neurologice serioase.

Factorii care influenţeză stresul vizual

Mediul de lucru cu computerul este determinat de o serie de factori fizici, cum ar fi :
- iluminatul;
- poziţia utilizatorului;
 12

- amplasarea computerului;
- zgomotul;
- calitatea aerului.
Pe lângă aceştia există şi aspecte adiacente ale activităţii care pot contribui la stresul
vizual :
- specificul muncii desfăşurate;
- planificarea şi organizarea acesteia;
- profilul fiziologic şi psihologic al utilizatorului;
- eficienţa vizuală a operatorului;
- caracteristicile staţiei de lucru.
Afecţiunile vizuale ale lucrătorilor pot fi depistate şi tratate în urma examenelor
oftalmologice. Pe lângă grija pentru întreţinerea ochiului, de mare importanţă în asigurarea
condiţiilor optime de lucru ale operatorilor este îmbunătăţirea aspectului ergonomic.

Limitele contrastului
Pentru a mări confortul vizual este de preferat o cameră mai slab luminată atunci când
privim ecranul computerului. O lampă de birou corect amplasată va permite citirea simultană a
documentelor cu care se lucrează.

Culorile
Caracterele care apar pe ecran pot avea efect hotărâtor asupra confortului vizual.
Caracterele negre pe fundal alb asigură confortul vizual maxim. Alte culori preferate pentru
caractere sunt: verde, galben şi portocaliu. Este bine să fie evitate cele scrise cu roşu sau cu
albastru. Displayurile color sunt mult mai obositoare pentru sistemul vizual decât cele
monocrome. Fundalul ecranului are efect asupra sistemului vizual. Un ecran alb asigură o
focalizare foarte bună

Luminozitatea
Operatorul trebuie să regleze luminozitatea ecranului şi contrastul pentru a obţine confortul
vizual maxim. Unii utilizatori au declarat că luminozitatea variabilă a ecranului pe parcursul zilei
de lucru asigură relaxarea ochilor obosiţi.

Tipul şi dimensiunea caracterelor

Înălţimea recomandată pentru caractere este între 2,5 mm şi 3,00 mm, fiecare dintre ele
trebuind să fie foarte clar definită pe ecran. Standardele internaţionale stabilesc 80 de caractere pe
linie şi 25 de linii pentru un ecran. Terminalul video trebuie verificat la fiecare şase luni pentru a
ne asigura că funcţionează conform prescripţiilor. Verificarea periodică se va desfăşura conform
prescripţiilor producătorului. Ea va asigura şi o calitate corespunzătoare a caracterelor.

Tastatura
În conceperea tastaturii trebuie să se ţină seama de anumiţi factori:
- dispunerea tastelor ;
- dimensiunea acestora ;
- unghiul şi înălţimea tastaturii ;
- rezistenţa la apăsare ;
- culorile folosite pentru diferite funcţii ale tastelor.
 13

Tastaturile proiectate neergonomic pot determina dureri ale încheieturilor mâinii ce se pot
transforma în incapacităţi permanente de mişcare. Sunt de preferat tastaturile mobile şi folosirea
unui wrist pad (suport pentru încheieturi).

Distanţa de lucru
Preocupările recente legate de riscurile radiaţiilor cu frecvenţă scăzută au stabilit că distanţa
optimă până la ecran este de 70 cm. Ea poate fi obţinută prin mărirea caracterelor pe ecran. Ochelarii
speciali pentru computer (lentilele lor echilibrează sistemul vizual, reducând stresul) pot deveni
un accesoriu obişnuit al utilizatorului de computere.

Strălucirea supărătoare
Se poate diminua prin iluminarea adecvată a spaţiului de lucru, prin îndepărtarea
computerului de sursa de lumină sau prin instalarea de paravane. Filtrele anti-strălucire sau
acoperirile anti-reflexie pe lentilele ochelarilor pot fi utile.
S-a demonstrat că folosirea acestor ochelari duce la creşterea confortului vizual. Se pare că
vor deveni accesorii pentru utilizatori. Lentilele ochelarilor obişnuiţi nu pot asigura flexibilitatea
necesară lucrului cu computerul. Lentilele speciale bifocale pentru computer au porţiunea de sus
proiectată pentru urmărirea ecranului, în timp ce partea de jos este realizată pentru a urmări textul
scris. Lentilele trifocale sunt şi mai specializate, asigurând zone pentru computer, pentru text şi
pentru privirea la distanţă. Există şi lentile noi, cu design modern, care permit modificări gradate
ale puterii lentilelor în funcţie de variaţia distanţei. Lentilele colorate acoperite cu straturi anti-
reflexie sunt câteodată utile ca elemente adiţionale pentru creşterea confortului la urmărirea
ecranului computerului. Persoanele trecute de 40 de ani suferă deja din cauza dificultăţilor de
concentrare asupra obiectelor aflate la mici distanţe. Acest lucru este un rezultat al modificărilor
ce survin în structura aparatului vizual, din cauza înaintării în vârstă. În această situaţie se
recomandă utilizarea ochelarilor obişnuiţi pentru citit şi a ochelarilor speciali pentru lucrul cu
calculatorul, care echilibrează această disfuncţie naturală. În lucrul cu calculatorul nu se
recomandă folosirea lentilelor de contact, acestea produc senzaţii de disconfort după un număr de
ore petrecute în faţa monitorului.
Munca pe calculator necesită îngrijiri speciale ale vederii. Dintre acestea menţionăm
necesitatea unui examen periodic al vederii. Operatorii pe computer trebuie să facă un control
al vederii şi al stării de sănătate a ochilor în fiecare an.
Iată ce aspecte trebuie să cuprindă un astfel de examen:
- sănătatea ochiului;
- acuitatea vederii la distanţă;
- acuitatea vederii de aproape;
- cât de bine lucrează ochii împreună (bi-ocularitatea);
- capacitatea de lucru la distanţe mici;
- evaluarea capacităţilor de focalizare;
- semne sau simptome precoce de stres vizual.
În birourile în care există aparatură hardware, există filtre de aer pentru a capta eventuala
umezeală care ar putea afecta această aparatură şi pentru a îmbunătăţi condiţiile de siguranţă a
calculatoarelor. Folosirea acestor filtre generează însă apariţia prafului care la rândul său conduce la
apariţia altor probleme de ordin tehnic.
Operatorii pe calculator au tendinţa de a clipi mai rar, din cauza lucrului la distanţe mici şi
de aceea suferă de senzaţia exterm de neplăcută a “prăfuirii” globilor oculari. În această situaţie
se recomandă folosirea unor picături speciale recomandate de către medicul oftalmolog.
 14

Iluminarea încăperii
Iluminarea în încăpere trebuie să fie de 3 ori mai puternică decât fundalul ecranului. Este de
preferat să se folosească lămpi de birou în locul iluminării din plafon. Cu cât este mai mic
contrastul între ecran şi mediul înconjurător, cu atât este mai bine. Astfel se reduce oboseala
ochiului care nu mai trebuie să facă eforturi de adaptare de la o luminozitate la alta.

Suprafaţa pereţilor şi culoarea lor

Pereţii trebuie să fie maţi şi într-o culoare pastel.

Poziţia la locul de muncă

Situaţia ideală a lucrului pe calculator ar fi cea în care toate condiţiile de mai jos sunt
satisfăcute simultan:
1. Ecranul, documentul şi consola se află toate la aceeaşi distanţă de ochii utilizatorului.
Suporturile documentelor au posibilitatea să poziţioneze documentul la aceeaşi distanţă cu
ecranul computerului.
2. Ţineţi picioarele bine aşezate pe pământ atunci când sunteţi aşezat. Utilizatorii scunzi pot
folosi un suport pentru picioare.
3. Trunchiul stă drept dar înclinat cu aproape 20 de grade din şolduri.
4. Nu îndoiţi mâna din încheietură atunci când tastaţi. Îndoirea încheieturii poate duce la
afecţiuni date de încordare repetată. Asiguraţi-vă că încheieturile nu se sprijină pe o margine
ascuţită atunci când tastaţi.
5. Menţineţi coapsele în poziţie orizontală cu picioarele aşezate cu toată talpa pe sol sau pe
un suport dacă este nevoie.
6. Partea de sus a braţului va fi în poziţie verticală atunci când folosim terminalul video.
7. Antebraţul va fi în poziţie orizontală sau uşor coborât.
8. Suprafeţele terminalului şi/sau ale documentului vor fi la o înălţime astfel încât picioarele
să nu atingă partea de dedesubt a mesei.
Computerul ne îmbunătăţeşte viaţa, dar nu ne fereşte de anumite riscuri privind sănătatea.
Aici am analizat numai influenţa asupra vederii. În plus, pe lângă ochi, problemele care mai pot
apărea sunt:
1. probleme musculare şi ale scheletului;
2. stresul;
3. efectele datorate radiaţiilor.
Măsuri de securitate si sanatate în munca de birou
Menţinerea condiţiilor sănătoase şi sigure de muncă în birouri impune angajaţilor
respectarea următoarele cerinţe:
- să păstreze ordinea în aria de lucru;
- să recunoască şi să anunţe orice potenţial pericol;
 15

- să raporteze şi să înregistreze accidentele corect, complet şi clar, în concordanţă cu

procedurile stabilite
- să urmeze instrucţiunile de folosire pentru echipa-mentele şi pentru accesoriile din birou;
- să folosească metode aprobate şi sigure pentru ridicarea şi pentru manevrarea obiectelor
grele şi voluminoase;
- să studieze regulamentele şi regulile pentru posturile ce implică expunerea la un monitor
al calculatorului
Deşi munca în birou, din punct de vedere fizic, cu câteva excepţii, este relativ uşoară, iar
elementele de risc sunt minime, nu este exclusă apariţia accidentelor şi a bolilor profesionale.
Accidentele de muncă pot fi definite ca fiind: “vătămări corporale ale organismului, precum
şi intoxicaţia acută profesională, care se produc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea
îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin o zi,
invaliditate sau deces”.
În munca de birou, odată cu creşterea numărului echipamentelor moderne (calculatoare,
maşini electrice de scris, copiatoare), cel mai mare pericol de vătămare corporală îl reprezintă
electrocutarea. De aceea, alegerea locului pentru instalarea echipamentelor, precum şi realizarea
unor instalaţii electrice corespunzătoare sunt esenţiale. Chiar înainte de instalarea unor astfel de
echipamente (unele calculatoare au nevoie de prize trifazice, 380 V), trebuie efectuate lucrări
corespunzătoare la instalaţiile electrice cu electricieni autorizaţi.
De asemenea, trebuie rezolvată problema instalaţiei de împământare. Aceasta se va efectua
de către tehnicienii care vor instala noile echipamente în strânsă cooperare cu electricienii
autorizaţi ai instituţiei.
Pentru prevenirea accidentelor în birouri este necesar un mobilier adecvat care să permită
încorporarea cablurilor astfel încât să fie împiedicată agăţarea sau smulgerea acestora.
Atenţie sporită din partea angajaţilor necesită şi utilizarea unor echipamente precum maşina
de tăiat hârtie sau copiatorul (raza laser poate provoca orbirea iar unele componente sunt
fierbinţi).
Măsurile de securitate se extind şi dincolo de birou, deoarece uneori cei care lucrează în
birouri trebuie să se deplaseze în alte locuri cum ar fi depozite sau secţii de lucru. Faptul că
personalul de birou nu vizitează frecvent aceste spaţii de lucru măreşte riscul producerii
accidentelor, dacă aceştia nu sunt atenţi şi conştienţi de eventualele pericole.
Echipamente de munca
- Citiţi şi înţelegeţi instrucţiunile de folosire;
- Închideţi butonul de pornire şi debranşaţi de la curent echipamentele nefolosite;
- Învăţaţi cum se întrerupe curentul electric în caz de urgenţă;
- Evitaţi îndoirea cablurilor de alimentare ale maşinilor;
- Stabiliţi şedinţe regulate de verificare şi de întreţinere pentru echipamente;
- Anunţaţi fără întârziere defectele apărute la echipamente;
- Verificaţi dacă părţile periculoase ale maşinilor sunt prevăzute cu dispozitive de protecţie, în
special maşinile de tăiat hârtie;
- Aşezaţi echipamentele în locuri sigure, pe birouri sau pe mese.
- Poziţionarea şi aşezarea echipamentelor să se facă astfel încât să se prevină blocarea căilor de
acces.
Măsuri de prevenire a incendiilor
- Păstraţi căile de evacuare libere, pentru a putea fi folosite în caz de urgenţă;
- Asiguraţi-vă că ştiţi ce trebuie făcut în caz de incendiu:
- cum se declanşează alarma de incendiu;
- cum se foloseşte echipamentul de stingere a incendiilor;
 16

-care este cea mai scurtă cale de evacuare şi ce alte căi pot fi folosite dacă aceasta este blocată.
- Nu este permis fumatul în locuri din clădire unde există riscul incendiilor;
-Asiguraţi-vă că materialele inflamabile sunt depozitate în magazii ventilate sau în dulapuri
metalice;
- Verificaţi periodic dispozitivele de alarmă şi extinctoarele;
- Organizaţi periodic antrenamente pentru evacuare în caz de incendiu.

INSTRUCTIUNI DE SECURITATE SI SANATATE

LA UTILIZAREA APARATELOR ELECTRICE

Pentru a nu constitui cauze de incendiu, instalaţiile electrice vor fi întreţinute, verificate şi

utilizate în condiţiile prevăzute în reglementarile tehnice de specialitate şi documentaţiile
producătorilor de echipamente.
Pentru a se asigura protecţia utilizatorilor şi siguranţa în exploatare toate instalaţiile,
materialele, aparatele şi echipamentele electrice folosite vor îndeplini nivelele de performanţă
necesare.
Se interzice exploatarea instalaţiilor, echipamentelor şi aparatelor electrice în condiţii în
care se generează curenţi de suprasarcină, datorită unor consumatori care depăşesc puterea
nominală a circuitelor.
Se interzice, în principal;
 înlocuirea siguranţelor, releelor de protecţie şi a întreruptoarelor automate cu altele
necalibrate;
 racordarea unor consumatori care depăşesc puterea nominală a circuitelor;
 încărcarea instalaţiei electrice ( conductoare, cabluri, întreruptoare, comutatoare, prize,
transformatoare etc.) peste sarcina admisă;
 nerealizarea unor contacte electrice perfecte, cu rezistenţă de trecere comparabilă cu
rezistenţa ohmică a conductoarelor legate, sigure în timp şi uşor de verificat:
 neasigurarea aceluiaşi nivel de izolaţie ca şi al conductoarelor la legăturile electrice;
 supunerea legăturilor electrice la eforturi de tracţiune care nu fac parte din liniile de
contact ce alimentează receptoare mobile şi conductele electrice izolate liber, pe suporturi
corespunzător alcătuite şi dimensionate ;
 nepregătirea suprafeţelor de contact ale conductorilor înainte de execuţia legăturilor
electrice prin mijloace adecvate;
 nelegarea corespunzătoare a conductoarelor la aparate, echipamente, maşini, elemente
metalice etc. Legarea corectă se face prin strângere mecanică cu şuruburi, în cazul
conductoarelor cu secţiuni mai mici sau egale cu 10 mm² şi direct sau prin intermediul
papucilor sau a clemelor speciale în cazul conductoarelor cu secţiuni egale sau mai mari
de 16 mm2.La conductoarele care se leagă cu elemente mobile, legăturile se prevăd cu
elemente elastice cu suprafaţă striată;
 lăsarea neizolată a capetelor conductoarelor electrice, în cazul demontării parţiale a unei
instalaţii;
 folosirea legăturilor provizorii prin introducerea conductoarelor electrice, fără ştecher,
direct în prize;
 17

 utilizarea prizelor, neprevăzute cu dispozitiv de protecţie diferenţială şi de limitare a

puterii, amplasate la distanţă mai mică de 1,00 m de materiale combustibile (în depozitele
şi magaziile cu materiale combustibile) ;
 utilizarea receptorilor de energie electrică ( radiatoare, reşouri, fiare de călcat, aparatura
de birou, etc.) fără luarea măsurilor de izolare faţă de materialele şi elementele
combustibile din spaţiul sau încăperea respectivă ;
 utilizarea lămpilor mobile (portative ), alimentate prin cordoane improvizate şi/sau uzate;
 folosirea la corpurile de iluminat a filtrelor de lumină (abajururilor) improvizate, din
carton, hârtie sau alte materiale combustibile ;
 aşezarea pe motoarele electrice, a unor materiale combustibile (cârpe, hârtii, folii de mase
plastice, lemne etc) ;
 utilizarea radiatoarelor şi a reşourilor electrice neomologate sau în alte locuri decât cele
stabilite prin instrucţiuni sau agremente tehnice;
 folosirea în stare defectă, uzată şi/sau cu improvizaţii, a instalaţiei electrice şi/sau a
receptorilor electrici;
 suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductoarele de alimentare, dacă aceasta nu
este prevăzută din fabricaţie ;
 agăţarea de, sau introducerea în interiorul panourilor, nişelor, tablourilor, canalelor sau a
tunelelor electrice, a obiectelor de orice fel;
 adăpostirea de obiecte şi/sau materiale combustibile în posturile de transformare şi/sau
încăperile tablourilor generale de distribuţie electrică ; 
 efectuarea lucrărilor de întreţinere, revizii şi reparaţii de către persoanal necalificat şi
neautorizat ;
Aparatele electrice portative (mobile ) se folosesc numai cu stecher şi conductoare
corespunzător izolate şi în bună stare de funcţionare, iar pe timpul cât sunt sub tensiune se va
asigura supravegherea lor.
La terminarea programului de lucru, instalaţia electrică va fi scoasă de sub tensiune cu
excepţia iluminatului de siguranţă şi a instalaţiei de alimentare a receptoarelor cu rol de siguranţă
la foc.
Revizia, înlocuirea, sau repararea unor elemente ale instalaţiei electrice ( iluminat, forţă şi
curenţi slabi ) în medii cu risc de explozie – categoriile “A” şi “B” de pericol de incendiu, este
admisă numai după întreruperea alimentării electrice.
Tablourile electrice generale de distribuţie vor fi închise în permanenţă cu cheia, accesul la
ele fiind permis numai electricianului de serviciu, precum şi organelor de control şi verificare.
Încăperea şi elementele tabloului vor fi în perfectă stare de curăţenie ( fără praf, scame etc.). Pe
partea interioară a tabloului general de distribuţie se afişează schema cu circuitele electrice pentru
ca în caz de necesitate să poată fi identificată şi întreruptă operativ alimentarea.
La toate tipurile de tablouri electrice, legăturile trebuie realizate conform reglementărilor,
iar în apropierea tablourilor se interzice păstrarea materialelor şi a substanţelor combustibile,
precum şi blocarea accesului la acestea. Se va păstra curăţenia, iar la tablourile capsulate,
garniturile de etanşare vor fi în bună stare şi bine strânse (fixate). Se interzice legarea directă la
bornele tabloului de distribuţie a lămpilor de iluminat, a motoarelor electrice sau a altor
consumatori de energie electrică.
Tablourile electrice de distribuţie, releele, contactoarele etc. vor fi prevăzute cu carcase de
protecţie, iar la tablouri se vor întrebuinţa numai siguranţe calibrate conform normelor în vigoare.
Se interzice înlocuirea siguranţelor fuzibile arse cu fir de liţă, staniol sau cu alte materiale cu
rezistenţă electrică necalibrată. Clemele siguranţelor lamelare nu se fixează pe lemn, carton sau
alte materiale combustibile ;
 18

Se interzice supraîncărcarea circuitelor prin racordarea mai multor consumatori decât cei
prevăzuţi pentru instalaţia respectivă. Se va urmări ca temperatura conductoarelor în sarcină să nu
depăşească temperatura admisă.
Periodic, pe baza unui grafic aprobat, se realizează revizia instalaţiilor electrice de iluminat,
de forţă sau de curenţi slabi ( tablouri de distribuţie, siguranţe, starea conductoarelor, a dozelor,
prizelor, întreruptoarelor, corpurilor de iluminat, conexiunilor, rezistenţei ohmice şi legătura la
pământ etc.).
Nu este admisă folosirea motoarelor şi a aparatelor electrice cu carcasele şi capacele
demontate, sau în condiţii în care să nu asigure răcirea lor printr-o bună circulaţie a aerului din
jur.
Încălzirea lagărelor şi a carcaselor motoarelor va fi controlată periodic pentru a nu depăşi
temperaturile admise.
Instalaţiile şi sistemele de captare şi scurgere la pământ a sarcinilor electrostatice se menţin
în stare de bună funcţionare, la parametrii prevăzuţi.
Este interzisă exploatarea instalaţiilor cu elemente metalice nelegate la pământ sau cu
instalaţii de punere la pământ incomplete, defecte sau necorespunzătoare din punct de vedere al
rezistenţei ohmice.
Motoarele, echipamentul aferent tablourilor de distribuţie, sau tablourile de comandă vor fi
legate la pământ în mod obligatoriu.
Instalaţiile de protecţie împotriva trăsnetului vor fi menţinute şi exploatate în bună stare de
funcţionare.
Verificarea şi întreţinerea acestora vor fi 18ffectuate numai de personal specializat şi
conform reglementărilor tehnice în vigoare.

-----------------------------------------------------------------

INSTRUCTIUNI DE SECURITATE SI SANATATE

IMPOTRIVA ELECTROCUTARILOR LA LOCUL DE MUNCA
                  
Riscul de electrocutare este prezent la majoritatea locurilor de munca
Acest risc este determinat de utilizarea instalatiilor electrice de iluminat si de forta precum 
si de utilizarea echipamentelor tehnice actionate electric, din dotarea locurilor de munca.
Pentru reducerea la maximum a riscurilor  de electrocutare la utilizarea echipamentelor
actionate electric , angajatorii  trebuie sa ia in considerare  pericolele  pentru securitatea
personalului, inca din faza de alegere a echipamentului tehnic respectiv. Pe de alta parte atunci
cind riscul nu poate fi eliminat in totalitate trebuie sa ia masuri de reducere la maximum a
acestuia.Principalele masuri care pot sa asigure  protectia impotriva electrocutarilor sint:
 Verificarile instalatiilor electrice  se vor face periodic conform SSM pentru utilizarea
energiei electrice in medii normale de lucru (anual se face masurarea rezistentei de
dispersie la pamint a maselor echipamentelor, si verificarile privind protectia impotriva
atingerilor indirecte)
 Echipamentele tehnice trebuie sa fie accesibile doar persoanelor desemnate cu aceasta
atributie,
 Reglarea, repararea, modificarea sau intretinerea echipamentelor actionate electric  sa fie
facute de persoane specializate si desemnate .
 19

 Amplasarea echipamentelor trebuie facuta astfel incit  alimentarea cu energie sa fie facuta
in conditii de securitate.
 Personalul sa fie  informat asupra riscurilor existente si asupra conditiilor de utilizare a
echipamentelor  pentru asigurarea securitatii.
 Se vor aplica semnalizari de securitate  pentru  informarea personalului asupra
pericolelor , si pentru actionare adecvata a personalului in zonele periculoase.
 Nu se utilizeaza instalatii electrice  care prezinta defectiuni sau improvizatii.
 Organele de comanda ale ehipamentelor de munca trebuie sa fie vizibile , usor de
identificat si  sa fie marcate ( prin culori sau inscriptii)
 
I. Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa sau indirecta  se aplica 
masuri tehnice si organizatorice. Masurile organizatorice le  completeaza pe cele tehnice in
realizarea protectiei necesare.
A.   Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protectie impotriva electrocutarii prin
atingere directa sint urmatoarele:
a)acoperiri cu materiale electroizolante ale partilor active,
b)inchideri in carcase sau acoperiri cu invelisuri exterioare,
c)ingradiri.
d)protectie prin amplasare in locuri inaccesibile personalului.
e) scoaterea de sub tensiune a echipamentului la care urmeaza a se efectua lucrari sau
verificari electrice.
f)utilizarea de dispozitive pentru legare la pamint
g)folosirea mijloacelor de protectie electroizolante
h)alimentarea la tensiuni foarte joase,de protectie.
i)egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamint a platformei de lucru.
B.  Masurile organizatorice care pot fi aplicate sint:
a)executarea interventiilor numai de specialisti.
b)executarea interventiilor in baza unei forme de lucru indicate.
 c) delimitarea materiala a locului de munca.
 d)esalonarea operatiilor de interventie.
 e)elaborarea unor instructiuni de lucru pentru interventii.
f) organizarea si executarea verificarilor periodice ale masurilor tehnice de protectie
impotriva atingerilor directe.
 II. Pentru  protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se realizeze
numai masuri si mijloace tehnice , cele organizatorice fiind interzise.
Aceste masuri se iau la proiectarea si realizarea instalatiilor electrice 
prin mijloace tehnice, asa cum s-a aratat .
La locurile de munca unde exista echipamente tehnice actionate electric se vor verifica
zilnic masurile tehnice  de protectie impotriva atingerilor directe.
In cazul  depistarii unor deficiente ale instalatiilor de alimentare a echipamentelor tehnice
cu energie electrica se va anunta conducerea societatii pentru luarea masurilor ce se impun.
In cazul producerii unor accidente prin electrocutare ,
Primul ajutor consta in:
-  scoaterea accidentatului de sub actiunea curentului electric avandu-se grija ca salvatorul sa nu
devina victima si victima sa nu sufere si alte leziuni de exemplu prin cadere de la inaltime;
 20

-scoaterea de sub tensiune se face prin intreruperea tensiunii sau prin impingerea accidentatului
cu mijloace electroizolante (prajini,scanduri, etc).
Daca accidentatul este inconstient se va trece imediat la efectuarea respiratiei artificiale sau
reanimare cardio-respiratorie.
Metoda de respiratie utilizata va fi metoda ‘’gura la gura’’ sau ‘’gura la nas’’
Pentru aceasta accidentatului I se desfac hainele de la git si se deblocheaza caile respiratorii
prin desclestarea gurii, lucru care se realizeaza cu ajutorul unui dispozitiv special sau  improvizat.
Daca limba este cazuta in git  aceasta se trage cu putere si apoi se curata mucozitatile din
git, cu ajutorul degetului.
Capul i se impinge spre spate apasind cu o mina fruntea si cu cealalta i se impinge  in sus
ceafa.
Se trece apoi la efectuarea respiratiei artificiale, metoda gura la gura.
Salvatorul se aseaza in genunchi linga capul victimei, cu o mina prinde nasul victimei iar
cu cealalta prinde colturile gurii, tinind-o deschisa.
Apoi salvatorul trage aer in piept si il sufla in gura accidentatului in ritmul de respiratie
normala (16-18 insuflari pe minut), urmarind daca aerul patrunde in plaminii accidentatului(daca
abdomenul se ridica)
Dupa aceasta se apasa pe abdomenul victimei pentru scoaterea aerului din plamini.
Aceste operatii se repeata pina la sosirea medicului care va prelua  resuscitarea victimei.
Daca accidentatului i s-a oprit si inima se face alternativ si masaj cardiac prin apasari cu
palmele suprapuse in dreptul inimii victimei.
Peste gura accidentatului se poate pune o batista pentru salvatorii mai sensibili.
Respiratia artificiala trebuie inceputa cit mai repede posibil deoarece sansele de salvare
scad foarte mult cu trecerea minutelor . ’’.
Respiratia  se face pana vine medicul.
Daca accidentatul este constient, accidentatul se transporta la medic fiind urmarit si
supravegheat pentru parcursul transportului pentru interventii in caz de necessitate.