Sunteți pe pagina 1din 11

Menonitii suceveni cred ca turnarea de apa este botez

de Aurel Munteanu -10 Iunie 2011

Cautand pe internet ceva documentare, in limba ronana , despre Anabaptisti, am dat peste urmatorul site al Biserici Menonite din Suceava : http://anabaptisti.ro/. Cautandu-le Marturisirea de credinta , mi s-au oprit ochii la urmatorul pasaj ce dezbate crezul lor in privinta botezului , randuiala poruncita de Cristos Domnul . In continuare o sa redau pasajul si adresa paginii respective:
M rturisirea de credin a comunit ii este :

Despre ordonan e

Botezul cu ap a fost poruncit de c tre Cristos (Marcu 16:16; Matei 28:19-20) ca un semn exterior al unei cur iri interioare prealabile f cut de Duhul Sfnt i prin care candidatul la botez m rturise te Bisericii i tuturor oamenilor c p r se te lumea i voia proprie a firii p mnte ti i este hot rt s se pun de bun voie sub domnia lui Cristos, pn la moarte. La acest ritual care semnific intrarea noului membru n trupul vizibil, trebuie mult precau ie ca prealabila convertire s fi fost veritabil i c a avut loc o desp r ire total de via a veche i exist o umblare real n via a cea nou , n Isus Cristos, cu sinceritate, nainte de acceptarea ca membru. Noi credem c modalitatea scriptural de administrare a botezului cu ap este prin turnare (Fapte 2:16-18, 41; 10:45, 47; 1 Corint. 10:1-2; 1 Petru 3:20-21). Noi credem c copiii sunt n siguran din punct de vedere duhhovnicesc pn ajung la vrsta cnd pot avea discern mnt i devin r spunz tori, pn atunci fiind acoperi i de Sngele lui Cristos, iar botezul nu trebuie administrat pn cnd nu are loc o convertire clar i o predare total lui Cristos. Noi respingem dedicarea formal , public , a copiilor, aceast practic neavnd nici o baz nou-testamental .

Pasajul este preluat din Marturisirea de credinta a Bisericii Menonite .Pentru mai multe informatii clik aici: http://www.anabaptisti.ro/bucuresti.html Aceasta grupare menonita , este cea care tipareste si distribuie in toata tara binecunoscutele reviste : Samanta Adevarului .

S mn a adev rului Publicat lunar de: Christian Aid Ministries O. P. 1 - Gh. P. 1, C. P. 1 Suceava 720300 camtmp@icamro.org

Cu multa stima si un profund respect pentru acela, al carui nume il poartafratele Menno , asi dori sa le amintesc urmatoarele lucruri acestor asa zisi urmasi ai lui: 1-cum apare cuvantul botez in limba greaca 2- cum se traduce cuvantul botez3- in greaca exista cuvant pentru turnare 4-asi dori sa vedem daca fratele Menno Simons numea turnarea de apa - botez.

1. In continuare ,asi dori sa vedem textele de la trimiterile prezentate de ei, asa cum apar ele in limba greaca:

F..A.2. 41 . F.A.10. 47 , ; 1Cor. 10 1 2 , ,

1Pet.3. 20 , , , , , . 21

2. Traducerea cuvantului - botez: Termenul nostru romanesc botez reprezinta termenul grecesc (baptizo) si formele sale de substantiv. Ati stiut ca nu exista nici o traducere romaneasca a Bibliei care sa arate intelesul cuvantului (baptizo) si a formelor sale de substantiv? Nu exista nici macar una! Verbul romanesc a boteza si substantivul botez sunt transliterari ale termenului grecesc baptizo si baptisma, dar acestea nu sunt traduceri ale lor! Care este diferenta dintre o transliterare si o traducere? O transliterare reprezinta sunetele echivalente ale unui cuvant transferat dintr-o limba in alta. O traducere reprezinta intelesul unui cuvant transferat dintr-o limba in alta. Cu alte cuvinte, Bibliile noastre romanesti nu ne spun ce inseamna termenul grecesc baptizo, ci doar cum suna acesta in romaneste! De ce toate traducerile noastre romanesti refuza sa ne spuna intelesul cuvantului grecesc baptizo? Stim de ce translatorii versiunii englezesti King James au facut acest lucru. Regele englez le-a poruncit sa nu abandoneze vechile cuvinte bisericesti, adica, cuvintele traditionale folosite in Biserica Anglicana, ce a fost o diviziune a Bisericii Romano-Catolice. De ce au permis translatorii romani neo-protestanti sa fie influentati de cei englezi si sa faca acelasi lucru pe care translatorii Bibliei englezesti l-au facut? Noi stim ca intelesul real al lui baptizo este contrar majoritatii denominatiilor din cadrul Crestinismului. De fapt, intelesul cuvantului ar condamna practicile majoritatii dintre ei. Ar trebui sa fie evident ca ei au incercat sa fie pe placul tuturor netraducand cuvantul, si astfel nespunandu-ne ce inseamna acesta. Intelesul cuvantului baptizo ( )

Din moment ce exista atatea neintelegeri privitoare la intelesul botezului, ati putea crede ca termenul grecesc ar avea mai multe intelesuri din care se poate alege! Ce ati crede daca ati afla ca fiecare lexicon grecesc existent ofera numai un singur inteles primar si istoric, si ca acel inteles este a scufunda, a imersa, a afunda sub? Aceasta este exact ceea ce ofera fiecare dictionar grecesc ca inteles istoric si contemporan scrierii Noului Testament.

Mai mult, astazi, in Grecia, toate denominatiile ce folosesc stropirea sau turnarea de apa in alte tari trebuie sa afunde, deoarece grecii stiu ce inseamna acest termen si nu accepta nimic altceva. Citate preluate din cartea fr.Mark Fenison : Udat sau botezat? Citate preluate de aici:
http://www.abaptistvoice.com/Romana/articole/udat_sau_botezat[1].bis.htm
3.

In greaca exista cuvant pentru turnare de apa, chiar si pentru stropire. Acest cuvant echeo (a turna) apare in greaca Noului Testament: Luc.10. 34 , . F.A.2. 17

, ,

18 , . Limba greaca are cuvinte pentru stropire si turnare. Daca scriitorii biblici doreau sa crezi ca aceasta randuiala putea fi administrata fie prin stropire, fie prin turnare, ei ar fi putut folosi aceste cuvinte (turnare = epicheo , stropire = rantizo). Desi epiceo ( ) si rantizo ( ) sunt amandoua folosite in Noul Testament, ambele sunt evitate cu grija cand se vorbeste despre aceasta randuiala. Scriitorii biblici restrictioneaza aceasta randuiala la un singur termen, baptizo (baptizo= imersie). Nu ar trebui sa fie evident ca ei aveau in gand un singur inteles restrictionat, mai ales cand ceilalti termeni erau disponibili? Citat preluat din cartea fr.Mark Fenison : Udat sau botezat? Citat preluate de aici:
http://www.abaptistvoice.com/Romana/articole/udat_sau_botezat[1].bis.htm

4. A botezat fr. Menno Simons prin turnare de apa? Iata o intrebare pe care ar trebui sa si-o ridice fiecare menonit sucevean sau oricare simpatizant al lor. Menno Simons spune: dup ce vom c uta cu cea mai mare st ruin , nu vom g si un alt botez n afar de afundarea n ap [doopsel inden water] care s fie primit de Dumnezeu i sus inut n Cuvntul S u (Robinson, Robert, The History of Baptism, Press of Lincoln and Edmands, Boston, 1817). Citat preluat din : Originea
i doctrinele Anabapti tilor din secolul Reformei-de Raul Enyedi. Pentru

mai multe detalii clik aici: http://adunareaharulsuveran.wordpress.com/2010/03/31/de-ce-baptistii-nusunt-protestanti/

Robinson spune n continuarea citatului: Menno nsu i a fost afundat i i boteza pe al ii prin afundare; dar unii din urma ii lui au introdus turnarea, din necesitate, i-au imaginat ei, n nchisoare, i acum practica este n general predominant . (Robinson, op. cit., p. 499).

Alte dovezi despre practicarea imersiei in tabara Anabaptista - marturii ramase de la anabaptisti sau de la oponentii acestora: Modul n care era practicat botezul de Anabapti ti a cauzat mult polemic . Istoricii Protestan i afirm c nu exista un mod anumit prescris, c Anabapti tii insistau asupra candidatului potrivit, nu asupra modului potrivit, deci este posibil s fi privit cu indiferen spre modul administr rii (stropire, turnare sau imersie), la fel ca Reformatorii. Menoni ii practic turnarea de ap , iar istoricii Menoni i sunt tenta i s priveasc imersia ca fiind o excep ie de la regula general . Bapti tii practic exclusiv imersia, iar istoricii Bapti ti ncearc s dovedeasc faptul c doar acest mod era practicat. Ce ne nva istoria? Dup ce grupul lui Grebel s-a separat de Zwingli n 17 ianuarie 1525, ei s-au ntlnit la Zollikon, un sat de lng Zurich practicnd acolo botezul credinciosului, cel mai probabil n 21 ianuarie, noaptea. O cronic anonim

nceput n jurul anilor 1560, numit Marea Cronic a Fra ilor Hutterieni, cunoscut i sub denumirea de Cronica Moravian , men ioneaz c Blaurock a fost botezat de Grebel prin turnare de ap , iar la rndul s u, Grebel i-a botezat la fel pe cei prezen i. Acurate ea raportului a fost ndelung dezb tut . Relatarea a fost scris la aproximativ patruzeci de ani dup eveniment i are ca surs cel mai probabil tradi ia oral . Trebuie de asemenea observat c relatarea nu este conferit de curentul principal al Anabapti tilor Evanghelici, ci o ramur a lor cu care colaborarea era restrns . Nu ne-a r mas nici o m rturie direct a nici unei persoane implicate n acel eveniment. La o lun dup acest eveniment n care Grebel ar fi fost botezat prin turnare dac lu m relatarea Cronicii ca valid acesta se g sea n cantonul St. Gall, predicnd i nv nd imersia adul ilor pe baza m rturisirii credin ei ca fiind singurul botez valid. Kessler, predicatorul reformat din St. Gall i adversarul lui Grebel, relateaz n lucrarea sa, Sabbata, despre Wolfgang Ulimann, care, fiind nv at de Laurenz Hochrutiner mpotriva botezului pruncilor, s-a gr bit s fac o c l torie la Schaffhausen, la Conrad Grebel, i ajungnd prin el la o cuno tin att de nalt despre Anabaptism, nu a vrut a fi udat dintr-o farfurie cu ap , ci, complet dezbr cat de haine i gol, a fost afundat [lit: tras sub ap i acoperit] de Grebel afar n Rin (vol. I, p. 266). Trebuie notat c nuditatea nu f cea parte din rit, a a cum au fost acuza i n mod mali ios. A fost practicat , ns , n cazuri izolate, cnd botezurile erau f cute n ruri, iar candida ii nu aveau haine de schimb. Afundarea este numit aici cuno tin nalt despre Anabaptism. n aceast cuno tin , ei respingeau stropirea i turnarea. Nu cuno tin a anterioar a lui Ulimann l-a determinat s nu accepte s fie botezat prin turnare, ci cuno tin a pe care a primit-o de la Grebel. Ar fi cel pu in ciudat ca Grebel s resping autoritar n februarie ceea ce a practicat n ianuarie. Mai mult, botezul lui Ulimann a avut loc iarna. Lund n considerare teama omului medieval de apa rece, dac ei ar fi considerat ca lipsit de importan modul botezului, ar fi ales orice alt mod n afar de afundare n apele reci ale Rinului. De aceea, nclin m s ne ndoim c Grebel a fost botezat prin turnare.

Istoricul elve ian Arx scrie despre botezul practicat de Grebel la St. Gall: Ei [Grebel i Hochrutiner] au c utat s i conving pe to i s se lase boteza i nc o dat i au predicat n St. Gallen sub teii din Multerthore, pe cmpuri i n p duri. Ei au avut a a succes, nct oamenii din teritoriul St. Gall, din Appenzell i din Toggenburg au roit spre ora ul St. Gall ntrebnd de baptisteriu i l sndu-se boteza i acolo. Num rul converti ilor a ajuns att de mare nct mul imea candida ilor pentru botez nu mai nc pea n baptisteriu, iar ei au fost nevoi i s foloseasc apele rului Sitter; spre care, n zilele de duminic , cei care doreau botezul mergeau n num r la fel de mare, mar ul lor n procesiune f cndu-i imediat observa i (Geschichten des Kantons St. Gallen, vol. 2, p. 501). Aceste evenimente au avut loc n luna martie. Baptisteriul era un butoi mare de lemn. Christian ofer urm toarea m rturie: Augustus Naef, Secretar al Conciliului din St. Gall, ntr-o lucrare publicat n 1850, men ioneaz succesul mi c rii Baptiste. El spune: Ei botezau pe cei care au crezut la fel ca ei n ruri i lacuri, ntr-un butoi mare de lemn n Pia a M celarului naintea unei mari mul imi (op. cit., p. 119). Zwingli de asemenea depune m rturie n favoarea afund rii ca practic a Anabapti tilor, cnd le r spunde sarcastic: Veste bun ! S mergem to i pentru o afundare n Limmat! (Verduin, op. cit., p. 217). Citndu-l pe Manz, care vorbea despre botez ca o intrare sub [ap ], Zwingli a afirmat: Cel care vorbe te de intrare sub [ap ], s intre [de tot] (Ibid.). Cuvintele lui au inspirat legea dat de magistra i, Qui mersus fuerit mergatur, cine afund va fi afundat, sub care Manz a pierit necat n apele Limmat-ului (Christian, op. cit., p. 122). n landurile germane sudice, imersia era modul practicat de Anabapti ti. Liderii Anabapti ti, Hubmaier, Denck, Hatzer, Hut, au ap rut de asemenea n Augsburg i au adunat o congrega ie de o mie o sut de membri. Ei botezau prin afundare. Rhegius a nt rtat pe magistrat mpotriva lor: liderii au fost arunca i n nchisoare, iar unii executa i (Schaff, op. cit., vol. VII, p. 377). Jarrel citeaz defini ia pe care o d Hubmaier botezului n Despre botezul cre tin al credincio ilor. A boteza n ap nseamn a acoperi

m rturisitorul p catelor sale n ap extern , conform poruncii divine i a-l nscrie n num rul celor separa i pe baza propriei m rturisiri i dorin e (Jarel, op. cit., p. 200). De i Protestan ii priveau cu indiferen nspre mod, imersia era preferat . Luther o prescria pentru serviciul de botezare. Zwingli scria despre n elesul cuvntului botez: n primul rnd este folosit pentru afundarea n ap prin care suntem dedica i individual vie ii cre tine (Bromiley, op. cit., p. 132). M rturisirea de la Schleitheim nu men ioneaz modul, dar nu fiindc Anabapti tii l priveau cu indiferen , ci fiindc opozi ia fa de ei nu se datora acestui punct. Botezul era att de important pentru Anabapti ti datorit n elesului lui. Botezul unui credincios este un simbol al scufund rii n moartea lui Cristos i al nvierii (na terii din nou) n nvierea Sa. Nimeni nu poate intra n mp r ie dac nu a fost n scut din nou (Ioan 3:3), iar acesta era evenimentul spiritual simbolizat de botezul n ap n comunitate (Littell, op. cit., p. 84). Imersia era singurul mod care putea simboliza corect scufundarea n moartea lui Cristos i aducerea la via n nvierea Sa. Nici turnarea, nici stropirea cu ap nu simbolizeaz exact evenimentul spiritual portretizat de botez. Citate preluate din : Originea
i doctrinele Anabapti tilor din secolul Reformei-de Raul Enyedi. Pentru mai multe detalii clik aici: http://adunareaharulsuveran.wordpress.com/2010/03/31/de-cebaptistii-nu-sunt-protestanti/

Concluzie: Daca peste tot in limba greaca, unde la noi se traduce cu transliterarea botez, apare baptizo ; daca sensul lui baptizo , totdeauna este afundare;daca exista termeni pentru turnare si chiar pentru stropire(turnare = epicheo, stropire = rantizo)si nu in ultimul rand daca fondatorul lor a practicat afundarea si nu turnarea ,nu credeti ca este o problema in fata careia trebuie luata o atitudine?

Daca nu este botez valid, nu poate exista nici biserica valida. De ce ? Pentru ca baptizo este poarta de intrare in Adunare.Pana atunci , candidatul este doar prieten al Cuvantului. Un mod gresit iti deschide un alt tip de poarta, iti deschide o carare pe care se pare ca au trecut cu ceva secole mai inainte catolicii.Ei sunt cei care au deschis aceasta poarta si au batatorit aceasta carare.Multi protestanti au apucat pe ea unii introdusi cu forta iar altii din comoditate.Motivul pentru care a fost introdusa aceasta practica in catolicism este urmatorul: Practica botezarii copiilor a fost responsabila pentru schimbarea modului. Le era teama, mai ales in climatele mai reci, ca, daca botezai copii, acestia ar putea sa se imbolnaveasca si sa moara. Astfel au trecut la turnare, de dragul convenientei. Totusi, acelasi argument a fost adus curand si pentru turnare. S-a obiectat ca turnarea implica prea multa apa si astfel pericolul imbolnavirii copiilor era prea mare, si astfel s-a introdus stropirea. Citat preluat din cartea fr.Mark Fenison : Udat sau botezat? Citate preluate de aici:
http://www.abaptistvoice.com/Romana/articole/udat_sau_botezat[1].bis.htm

Cred ca stravechii anabaptisti nu ar fi dat liniste constintei lor pana nu ar fi aflat acest raspuns : epicheo sau baptizo? Sa fie acesta un secol de intuneric spiritual , cand ai asa o mare libertate, si surse de studiu inepuizabile la dispozitie? Daca ar fi sa ne dam cu parerea despre isopul care creste pe zid, asi fi ingaduitor asupra acestui subiect chiar daca nu am ajunge la un consens sau la o intelegere deplina.Dar daca este un subiect de importanta capitala asa cum este cel al botezului, nu cred ca putem ramane indiferenti. Neintelegerea sau practicarea incorecta a modului de administrare a botezului, duce la consecinte foarte grave in ceeace priveste insasi existenta bisericii. In Marturisirea de credinta ei , afirma: La acest ritual(botezul) care semnific intrarea noului membru n trupul vizibil trebuie mult precau ie ....

Daca modul botezului nu este unul corect,asa cum o cere scriptura, nu putem afirma nici despre noul membru ca este adaugat in trupul vizibil al lui Cristos , chiar daca acest membru este unul sincer si indeplineste toate criteriile de membralitate. Unde lipseste botezul scriptural este lipsa si de institutie Divina.