Suport Curs RDT

T1 ELEMENTEDEFIZICA
ATOMICA SI NUCLEARA
S1. Structura atomica si principalele interactii ale
acesteia
S1. Structura atomica si principalele interactii ale
acesteia
Etape din istoria fizicii
341-270 I.C.: Filozoful grec Epicur a dezvoltat o conceptie asupra

lumii in care prezenta sau absenta, atomul sau vidul, puteau explica
toate fenomenele naturale. Dupa el atomii erau invizibili si eterni.
1869: Dimitri Mendeleev a inventat tabelul periodic al elementelor
chimice
1896: Henri Becquerel descopera radioactivitatea (Becquerelul este
astazi numele unitati de radioactivitate: un Becquerel este o
dezintegrare pe secunda)
1897: J.J. Thomson descopera la celebrul laborator Cavendish de la
Cambridge, o particular cu o masa de aprox. 2000 de ori mai mica
decat a atomului de hidrogen - electronul
1903: Rutherford descopera legea dezintegrarii exponentiale a
radioactivitatii si defineste notiunea de timp de injumatatire.
1911: Rutherford elaboreaza modelul atomicRutherford - este
primul model planetar al atomului. Conform acestui model, atomul
este format din nucleu, in care este concentrata sarcina pozitiva si
electroni care se rotesc in jurul nucleului, pe orbite circulare
asemeni planetelor in Sistemul Solar
1913: Neils Bohr ne da reprezentarea planetara a atomului, acum
clasica, in care electronii incarcati negativ orbiteaza in jurul nucleului
atomic incarcat pozitiv, numai la anumite distante de nucleu
1932: James Chadwich descopera neutronul
Structura atomului
“Atomii sunt caramizile de constructie ale universului”
• sistemul fizic cel mai simplu, neutru din punct de vedere electric
• format din particule subatomice precum:

 Nucleu pozitiv (+)
 protoni
 neutroni
 Electroni (-)
Electronul:
- particula fundamentala cu cea mai mica sarcina observata vreodata
- este considerata unitatea naturala de sarcina si notata cu e
- are sarcina negativa: q = 1,6 · 10-19 C
- are masa egala cu: me = 9,1 · 10-31 kg
Protonul:
- are o sarcina pozitiva egala cu unitatea naturala de sarcina
-are masa de 1840 de ori mai mare decat masa electronului:
mp = 1,67 · 10-27 kg
Neutronul:
- este neutru din punct de vedere electric
- are masa aproximativ egala cu cea a protonului
- numarul de neutroni din nucleu (N) se numeste numar neutronic
Elementele chimice din tabelul Mendeleev
Element A X
Z
Numarul Masa
atomic - Z atomica - A
 Un element este o formă a materiei ai cărui atomi au acelaşi

număr atomic.
Peste 110 de elemente diferite au fost identificate, 90 din

acestea apar în natură, iar restul sunt obţinute artificial de om
în reactori nucleari şi acceleratori de particule.
Numarul atomic
• Reprezinta numărul de protoni din nucleul atomilor
• Numarul de electroni este egal cu numarul de protoni in

cazul unui atom neutru din punct de vedere electric
• Numărul de protoni din nucleu ne arată diferenţa dintre

doi atomi şi caracteristicile lor.
• Este notat cu litera Z.

Masa atomica
• Numărul de masă reprezintă numărul de protoni plus
numărul de neutroni din nucleu.
• Se notează cu litera A, iar A = Z + N.
• Particulele subatomice se deosebesc între ele prin
sarcina electrică şi prin masa lor, astfel oamenii de ştiinţă
au creat unitatea atomică de masă (uam).
• Masele protonilor şi neutronilor sunt aproape egale şi le
vom nota pe amândouă ca fiind 1 uam.
• Electronul este mult mai uşor, având masa egală cu
1/1840 din masa protonului sau a neutronului.
Atomul de hidrogen
• Cel mai simplu model de atom.
•Atât de simplu încât este

format doar din 2 particule.
•În centrul atomului se găseşte

un singur proton, ce este orbitat
de un singur electron.
Atomul de Heliu
• Următorul atom simplu este cel de

Heliu.
•Acesta are în centru doi protoni şi

doi neutroni, iar în jurul său
orbitează doi electroni.
•În atom, neutronii şi protonii sunt

atât de împachetaţi că formează un
nucleu.
Definirea izotopilor
• Izotopii sunt specii de atomi ai aceluiasi element care se

deosebesc prin numarul de neutroni din nucleu deci au
acelasi Z si A diferiti
• Cele mai multe elemente se gasesc in natura in amestecuri de
izotopi.
• Dezvoltarea fizicii nucleare a permis producerea reactiilor
nucleare si crearea unor:
– izotopi care nu mai exista in natura = izotopi artificiali, cei mai
multi instabili (radioactivi) precum
– elemente artificiale (transuranicele - elemente sintetizate
artificial prin bombardarea atomilor altor elemente situate in
tabelul Mendeleev dincolo de uraniu)
• Se cunosc 1525 izotopi din care numai 325 se gasesc in
natura
• Modelul planetar a lui Rutherford a lasat neprecizate
configuratiile electronice
Modelul configuratiilor electronice:
• Configuratiile electronice au fost descifrate prin studiul
spectrelor de emisie ale atomilor de o serie de fizicieni: N.
Bohr, Sommerfield si Zeeman, Uhlenbeck si Goudsmit.
• Electronii atomici sunt repartizati, in jurul nucleului pe
straturi sau nivele, descrise prin numarul (cuantic) n=
1.2...........7 sau literele K,L,M,N,O,
• Daca tinem cont ca energia electronilor atomici (Wn = - RZ2
/n2) creste cu valoarea lui n, in atom nu exista doi electroni
in aceeasi stare cuantica (= principiul de excluziune a lui
Pauli)
• Electronii atomici completeaza nivelele in ordinea
crescatoare a lui n si putem scrie configuratiile electronice
ale tuturor atomilor.
• Intre doua elemente consecutive in Tabelul lui Mendeleev
diferenta este de un proton in nucleu si un electron in
invelisul exterior.
• Energia la nivel atomic se exprima in eV:
1 eV = energia castigata de un electron intre doua
puncte cu diferenta de potential de un volt
1 eV = 1,6∙10-19 J
• Nivelele energetice ocupate sau posibile pentru un atom se
apropie cu cresterea lui n. Rezulta ca tranzatiile de pe
nivelele inferioare (n = 1,2,3) dau diferente de energie
(cuante) mai mari decat cele intre nivelele cu n>3 si aceste
valori cresc cu Z2.
Proprietatile fizice si chimice
 Proprietăţile chimice ale unui element descriu reacţia acestuia

faţă de un alt element.
 Numărul de electroni orbitali din atom determină proprietăţile

chimice ale unui element, iar acest număr este egal cu numărul
atomic.
 Deci, izotopii aceluiaşi element au aceleaşi proprietăţi chimice.
 Numerele diferite de neutroni nu afectează proprietăţile chimice,
dar implică proprietăţi fizice diferite cum ar fi punctul de fierbere
şi punctul de îngheţ.
 Cu alte cuvinte izotopii aceluiaşi element au proprietăţi fizice
diferite.
Nuclizii si radionuclizii
• In lume exista 300 de tipuri de atomi (nuclizi) ce se
regăsesc în natură
• Nuclizii se deosebesc unul de altul prin numărul de
nucleoni (proton + neutron) şi proporţiile acestora.
• Un radionuclid este un nuclid ce este radioactiv.
• Prin urmare, o listă a nuclizilor cuprinde toţi izotopii
elementelor. Această listă cuprinde cei 300 de nuclizi ce
apar în mod natural şi peste 700 de nuclizi artificiali.
Radiatia electromagnetica
Campul electromagnetic: este ansamblul campurilor electrice

si magnetice, care oscileaza si se genereaza reciproc

E
direcţia de
pr opagar e
 = l u n g i m e a d e u n dă
E = amplitudinea câmpului electric
B = a m p l it u dinea c â m p ul ui m a g n e t ic
Proprietati ondulatorii
Frecvenţa () = numărul de oscilaţii complete efectuate de

câmpul electric în unitatea de timp
1 Hz = 1 s-1 (o oscilaţie pe secundă)
Perioada de oscilaţie (T) = timpul în care se efectuează o

oscilaţie completă
T = 1/
Lungimea de undă () = distanţa între două maxime succesive =

distanţa parcursă într-o perioadă de oscilaţie
Spectrul radiatiei electromagnetice
• Spectrul electromagnetic cuprinde toate frecvenţele posibile ale

undelor electromagnetice
• Spectrul electromagnetic este continuu
Radiaţia ionizantă
• Radiatia ionizanta reprezinta energia emisa de catre un
nucleu instabil;
• Un nucleu instabil va încerca să devină stabil emiţând o

parte din energia sa
• Atomii instabili (dispunere

instabila dintre protoni si
neutroni) pot trece prin mai
multe modificari de energie
înainte de a deveni stabili.
Tipuri de interactiuni ale radiatiei cu substanta
I. Radiatii primar ionizante – cu sarcina electrica:

 Particule Alpha (α) – radiatie corpusculara (nuclee de He)
- Sunt constituite din doi neutroni (fara sarcina electrica) si doi protoni
(incarcati pozitiv) – sarcina electrica pozitiva, masa mare
- Putere de penetrare slaba – particulele alpha au multe interactii pe o
distanta foarte mica. Produc numeroare ionizari si excitari si isi consuma
toata energia pe acea distanta scurta.
- Este oprita de stratul carnos al epidermului sau
de o foaie de hartie
- Nu reprezinta un risc semnificativ, decat daca
patrund in organism prin inhalare, ingestie
 Particule Beta (β) - radiatie corpusculara
- Electroni incarcati negative (β¯) sau pozitiv (pozitroni β+)
- Putere de penetrare limitata:
- Parcurge cativa metri in aer
- In organism parcurge distante mici (aprox. 1 cm atunci cand
sursa este situate in exterior
- Este oprita de o folie de aluminiu sau de materiale cu masa
atomica mica (Plexiglas)
-Deosebit de periculos pentru
tesuturile superficiale (ex: epiteliul
cutanat alveolele pulmonare,
vilozitatile intestinale, etc.)
-Pentru organele interne prezinta
risc numai in caz de incorporare
sau depozitare in organism
II. Indirect ionizante – fara sarcina electrica:
 Gamma (γ) – radiatie electromagnetica

- Flux de cuante electromagnetice (fotoni energetici),
generate de transformarile nucleare
- Parcurge cateva sute de metri in aer
- Traverseaza organismul
- Este oprita sau atenuata de ecrane de beton, otel sau
plumb
- Pericol si pentru organele interne
 Radiaţia X – radiatie electromagnetica
- Emitator: generator electric de radiatii X

- Flux de cuante electromagnetice (fotoni energetici), cu
lungime de unda scurta (10-6până la 10-12 cm), fara masa sau
incarcare electrica, produs prin bombardarea unei tinte
metalice cu electroni într-un tub vidat.
- parcurge câteva sute de metri în aer;
- traversează organismul
- este oprită sau atenuată de ecrane de beton, oţel sau plumb.
- pericol şi pentru organele interne
Bibliografie
• BASIC RADIATION PHYSICS – E.B. PODGORSAK, DEPARTAMENT OF MEDICAL PHYSICS, MC GHILL UNIVESITY,
MOTREAL, QUEBEC, CANADA
• GREGG EC. EFFECTS OF IONIZING RADIATION ON HUMANS. IN WAGGENER RG AND KEREIKAS JG., EDITORS.
HANDBOOK OF MEDICAL PHYSICS, VOLUME II. BOCA RATON, CRC PRESS INC., 1984.
• RADIATION DOSIMETRY. VOLUME 1. ED: ATTIX F.H. AND ROESCH W.C. NEW YORK, ACADEMIC PRESS, 1968.
• CONCEPTELE RADIOPROTECŢIEI– M ONCESCU, CURIERUL DE FIZICĂ, EDITURA HORIA HULUBEI, BUCUREŞTI, 1996
• RADIOLOGICAL PROTECTION AND SAFETY IN MEDICINE. ICRP PUBLICATION 73. PERGAMON 1996.
• RADIOLOGICAL PROTECTION OF THE WORKER IN MEDICINE AND DENTISTRY. ICRP PUBLICATION 57. PERGAMON
PRESS 1989.
• KARZMARK, C, NUNAN C AND TANABE E. MEDICAL ELECTRON ACCELERATORS. MCGRAW HILL, NEW YORK, 1993
• HUGO PALMAS, CODES OF PRACTICE FOR CLINICAL HIGH-ENERGY PHOTON AND ELECTRON BEAMS, BUCUREŞTI
2003.
• RADIATION ONCOLOGY PHYSICS: A HANDBOOK FOR TEACHERS AND STUDENTS; E.B. PODGORSAK TECHNICAL
EDITOR, SPONSORED BY IAEA, VIENNA, 2005 (POATE FI OBŢINUTĂ GRATIS DE PE SITEUL AIEA). PUBLICAŢIILE IAEA
POT FI CONSULTATELA ADRESA HTTP://WWW.IAEA.ORG/BOOKS SAU LA WWW.IAEA.ORG.
T1ELEMENTEDEFIZICA
ATOMICA SI NUCLEARA
S2. Radioactivitatea naturala

Tipuri de radioactivitate
 Radioactivitatea naturală
Datorită proprietăţilor fizice inerente, un nucleu s-ar
putea să nu fie stabil şi să fie dispus să sufere o
transformare nucleară.
 Radioactivitatea artificială
Transformarea are loc în mod artificial datorită
intervenţiei omului (activarea unor nuclizi, reacţii de
fisiune sau fuziune).
Caracteristici generale
• In 1896 H Bequerel a descoperit ca pehblenda de Uraniu (un

mineral cu Uraniu) impresioneaza placa fotografica.
• Marie si Pierre Curie au cercetat aceasta observatie si au
constatat ca este vorba de o emisie spontana de radiatii din
nucleu pe care au numit-o radioactivitate.
Radioactivitatea = proces de emisie spontana de radiatii nucleare
• Radioactivitatea este un fenomen natural. In timpul dezintegrarii
radioactive, energia este emisa sub forma de particule
elementatre cu sau fara sarcina electrica (protoni, neutroni,
electroni), particule alfa sau fragmente de atomi.
Dezintegrare radioactiva = transformarea unui nucleu in alt nucleu
(derivat) prin emisie de radiatii.
• Radioactivitatea nu poate fi influentata prin procese fizice
(presiune, temperatura) sau chimice (combinatie chimica)
• Apare, datorita instabilitatii unor specii de nuclee, numite
radioactive
• Emisia radioactiva este un proces statistic: din N nuclee
radioactive nu se poate preciza care din ele se vor dezintegra
in secunda urmatoare dar pentru fiecare specie de radionuclid
exista o constanta (λ) care da fractiunea din numarul total de
nuclee care se dezintegreaza pe secunda (probabilitatea de
dezintegrare)
• Prin dezintegrare un nucleu instabil trece intr-un alt
nucleu (nucleu derivat), care poate fi stabil sau instabil. Daca
acesta este instabil atunci va urma o alta dezintegrare sau un
sir de dezintegrari, pana cand va rezulta un nucleu stabil.
Definitii:
• λ = constanta radioactiva;
– reprezinta probabilitatea de dezintegrare a unui nucleu in
unitatea de timp sau fractiunea din numarul total de
nuclee care se dezintegreaza in unitatea de timp t.
• Scaderea numarului de nuclee in timpul dt este:

dN = - λN0dt
unde:
N0 – numarul initial de nuclee
N(t) – numarul de nuclee nedezintegrate la momentul t
N(t) = N0e-λt
• Activitatea unei surse radioactive - reprezinta numarul
de dezintegrari care au loc in unitatea de timp intr-o
cantitate de substanta radioactiva.
A = - dN / dt
• Unitatea de masura:
A. SI = 1dezintegrare / secunda = 1 becquerel
• Unitate tolerata:
1 Curie = 3,7x 1010 Bq
1 Bq = 27 pCi
• Activitatea scade in timp conform aceleasi legi:
A = A0 e –λt
• Scaderea activitatii in timp se exprima prin timp de
injumatatire (T1/2).
• Timpul de injumatatire - T1/2
– reprezinta timpul in care numarul de nuclee
nedezintegrate se reduce la jumatate.
• T1/2, λ sunt marimi caracteristice fiecarei specii de

radionuclid:
T1/2 = 0,693/λ
• Elementele radioactive se folosesc ca surse de
radiatii.
Radioactivitatea mediului
• Surse de radiatii naturale:

 Surse de iradiere externa
 de origine terestra
 de origine cosmica
 Surse de iradiere internă
 radionuclizi incorporati
• Activitati umane care modifica radioactivitatea mediului.
• Surse de radiatii artificiale:
 aplicatii cu surse de radiaţii
Radioactivitatea de origine cosmica
• Radiaţia cosmică primară (fotoni, helioni si alte nuclee grele

cu energii cuprinse intre 103 si 1015 MeV). In urma
interactiunilor cu atmosfera se formeaza radiatiile cosmice
secundare
• Radiaţia cosmică secundară (protoni, neutroni si mezoni) - au
suficienta energie pentru a produce, la randul lor,
fragmentarea altor nuclee
• Se genereaza procese nucleare in cascada, prin care energia
particulei primare se distribluie la un numar mare de
particule secundare. Prin aceste procese nucleare apar
mezonii, care sunt particule instabile, iar prin dezintegrarea
lor apar electronii si fotonii gamma.
• La suprafata pamantului, radiatiile cosmice au doua
componente:
– componenta dura, formata din din mezoni
• este foarte penetranta, ea poate strabate 2-3 m de Pb
sau 100 m apa
– componenta moale, formata din electroni si fotoni
• este usor absorbita si poate fi redusa in cativa cm de
Pb.
• Notă: Radiaţia cosmică se modifică puţin cu latitudinea,
dar are o dependenţă importantă de altitudine (este de
3 ori mai mare la 3000 m faţă de nivelul mării).
• Echipajele avioanelor suportă o expunere suplimentară

“persoanele juridice care exploatează avioane trebuie să
asigure evaluarea dozelor efective pentru personalul
navigant”(Normele privind cerintele de baza de
securitate radiologica).
Radioactivitatea de origine terestra
• Reprezinta aproximativ 0,5 pana la 1 mSv/an.
• Radioactivitatea solului poate varia de la 400 Bq/Kg

pentru solul sedimentar pana la 8000 Bq/Kg sau chiar
mai mult pentru solul granitic (in functie de cantitatea
de uraniu din sol).
• Radioactivitatea naturală a solului:
• Radionuclizi cu T1/2 > 106 ani
• Seriile radioactive naturale U-235 (12 membri)
U-238 (14 membri)
Th-232 (11 membri)
• Radioactivitatea transferată:
• Apă (Ra-226, K-40)
• Aer (Rn şi descendenţi)
• Vegetaţie, alimente
Expunerea la Radon
• Radonul atmosferic este un produs de dezintegrarea
radioactiva a uraniului 238 (T1/2 - 4,5 miliarde de ani) din sol
• In lantul de dezintegrare se gaseste radonul 222, un gaz
radioactiv cu timp de injumatatire 3,8 zile
U-238 ….. Ra-226 Rn-222
• El este prezent pretutindeni in sol si in atmosfera, in diferite
proportii.
• Radonul difuzeaza prin porii si fisurile rocilor, iar o parte este
eliberata in atmosfera, de unde il inhalam.
• Cand presiunea atmosferica scade radonul este eliberat mai
rapid din sol. Doza efectiva anuala la care suntem supusi din
cauza radonului este de aproximativ 1,2 mSv/an.
Contribuţia Radonului la expunerea de referinţă:
– Prin iradiere externă (piele):
• exterior = 0,1 mSv/an;
• interior = 0,36 mSv/an.
 materiale de construcţii – 21%
 sol – 56%
 aer din exterior – 20%
 alimetare apa si ardere gaze naturale – 3%
– Prin iradiere internă (inhalare, ingerare):

• urban = 1,22 mSv / an;
• rural = 1,41 mSv / an.
• Pentru un nefumător, riscul asupra sănătăţii în cazul
expunerii la o concentraţie de radon de 180 Bq/m3 (media
pentru măsurătorile din România) este echivalent la 10 ţigări
pe zi. Dacă şi fumezi, riscul este de 14 ori mai mare.
Radiatia interna
• Radionuclizi încorporaţi prin inhalare, ingestie, absorbţie

cutanată
• Radioactivitatea corpului unei persoane de 70 Kg este de
circa 8 000 Bq, din care:
– 400 Bq sunt K-40
– 4 000 Bqsunt C-14
• Cantitati mai mici provin de la Cs 137, H3 si Ra

• Organismul este asadar usor radioactiv la nivele foarte
slabe si nepericuloase.
Expunerea artificiala a populatiei
• Se datoreaza activitatilor umane care modifica radioactivitatea
naturala.
• Provine in special de la examinarile radiologice medicale si de
la tratamentele medicale radioterapeutice si reprezinta in
medie, aproximativ jumatate din valoarea totala a
radioactivitatii nucleare.
• O parte mult mai mica din radiatia absorbita de organismul
uman (aproximativ 1% din valoarea totala primita) provine din
depunerile, de la numeroasele teste nucleare in atmosfera ce
au avut loc intre anii 1950 si 1960 .
• O parte din radiatia absorbita de fiintele umane (0,003%),
provine de la industria civila de energetica nucleara.
Tip aliment NIVELE RADIOACTIVE (Bq/Kg)
Doza zilnica
(gr/zi) Ra-226 Th-228 Pb-210 K-40
Orez 150 0.126 0.267 0.133 62.4
Faina 270 0.296 0.270 0.133 142.2
Legume 70 0.126 0.093 -- 135.2
Legume verzi 15 0.267 0.167 -- 89.1
Lapte 90 -- 0.326 -- 38.1
Compusi
dietetici 1370 0.067 -- 0.063 65.0
Doza echivalenta=0.315 mSv/an

Doza totala provenita din surse naturale = 1.0 to 3.0 mSv/an
Bibliografie
PRESS 1989.
2003.
T1ELEMENTEDEFIZICA
ATOMICA SI NUCLEARA
S3. Radioactivitatea artificiala

Radioactivitatea artificiala
• Radioactivitatea artificială
– Transformarea nucleara are loc în mod artificial
datorită intervenţiei omului (activarea unor nuclizi,
reacţii de fisiune sau fuziune).
• Radioactivitatea nu poate fi influentata prin procese fizice
(presiune, temperatura) sau chimice (combinatie chimica)
• Apare, datorita instabilitatii unor specii de nuclee, numite
radioactive
• Emisia radioactiva este un proces statistic: din N nuclee
radioactive nu se poate preciza care din ele se vor dezintegra
in secunda urmatoare dar pentru fiecare specie de
radionuclid exista o constanta (λ) care da fractiunea din
numarul total de nuclee care se dezintegreaza pe secunda
(probabilitatea de dezintegrare)
• Prin dezintegrare un nucleu instabil trece intr-un alt
nucleu (nucleu derivat), care poate fi stabil sau instabil. Daca
acesta este instabil atunci va urma o alta dezintegrare sau un
sir de dezintegrari, pana cand va rezulta un nucleu stabil.
Vom defini:
• λ = constanta radioactiva; reprezinta probabilitatea de
dezintegrare a unui nucleu in unitatea de timp sau
fractiunea din numarul total de nuclee care se
dezintegreaza in unitatea de timp t.
• Scaderea numarului de nuclee in timpul dt este:
dN = - λN0dt
• unde:
N0 – numarul initial de nuclee
N(t) – numarul de nuclee nedezintegrate la
momentul t
N(t) = N0e-λt
• Activitatea unei surse radioactive = reprezinta numarul
de dezintegrari care au loc in unitatea de timp intr-o
cantitate de substanta radioactiva.
A = - dN / dt
• Unitatea de masura:
A. SI = 1 dezintegrare / secunda = 1 becquerel
• Unitate tolerata:
1 Curie = 3,7x 1010 Bq
1 Bq = 27 pCi
• Activitatea scade in timp conform aceleasi legi:
A = A0 e –λt
Timpul de înjumătăţire t1/2
Scaderea activitatii in timp se exprima prin timp de

injumatatire (T1/2).
120
 Este timpul necesar pentru

100
ca jumătate din cantitatea
80
de material radioactiv să se
transforme (deseori, timp
60 de dezintegrare).
 Descrie cât de rapid un
40
nucleu particular se
20
transformă.
0
0 2 4 6 8 10
• T1/2, λ sunt marimi caracteristice fiecarei
specii de radionuclid:
T1/2 = 0,693/λ
• Elementele radioactive se folosesc ca surse
de radiatii
Tipuri de radioactivitate
• Particule alfa (Nucleu de heliu) - “grea”, sarcină pozitivă

dublă, interacţionează puternic cu materia.
• Particule beta/radiaţie (electron) - particulă uşoară,
interacţionează lent, parcurs relativ mic.
• Radiaţia gama (fotoni)
Dezintegrarea alfa
Dezintegrarea beta
Surse de radiaţii
 Orice emiţător de radiaţii ionizante, inclusiv orice

material radioactiv şi orice dispozitiv generator de
radiaţii ionizante.
Sursă închisă
 Sursa radioactivă a cărei structură este astfel

încât să prevină, în condiţii normale de utilizare,
orice dispersie în mediu a materialelor
radioactive conţinute.
Sursă deschisă
 O sursa radioactiva a carei structura este astfel

încât în condiţii normale de utilizare, poate
dispersa în mediu materialele radioactive
conţinute.
Radiaţia ionizantă
 Radioactivitatea este UNA din sursele pentru

producerea radiaţiei ionizante.
 Depune în materie o cantitate de energie care este
suficientă pentru a determina ruperea unor legături
chimice.
 Descrierile ca particulă sau undă sunt ambele folosite şi
sunt corecte.
 O particulă de radiaţie deseori depune energie în mai
multe locuri- fie în mod direct, fie pe calea formării
unor alte particule.
Radiaţie = Radiaţia Ionizantă
 Energie suficientă pentru a ioniza atomul (scoate un

electron sau adăuga unul atomului neutru, din p.d.v.
electric).
 Ia naştere un ion ( “încărcat”,+ sau - ).
 Ionul va afecta legăturile chimice.
 Dacă ionul afectează ( fie direct, fie indirect)
molecule critice, cum ar fi AND-ul, rezultatul ar
putea fi lezarea, mutaţia sau moartea celulei.
Tipuri de radiaţii
 radiaţiile X şi radiaţia gama = fotoni

 electronii (particulele beta) - sarcina negativă
 neutronii
 protonii - sarcina pozitivă
 paticule alfa şi particule încarcate grele
Fotonii
 Radiaţia gama: radiaţie

monoenergetică
 Radiatia X: spectru continuu.
 Diferenţa apare privind calea
de producere :
– gama în nucleu
– radiaţia X-nivel atomic
CW Roentgen, descoperitorul razelor X

Producerea radiaţiei X
 Electroni de mare energie lovesc o ţintă (metalică)

unde o parte a energiei lor este convertită în radiaţie
electroni
Energie joasă Energie înaltă
sau medie > 1Me
ţintă
(10-400keV)
Radiaţii X
Producerea radiaţiei X
 Distribuţia unghiulară: radiaţia X de mare energie este

direcţionată preponderent “înainte”, în timp ce radiaţia
X de energie joasă este emisă în principal
perpendicular pe fasciculul incident de electroni.
Energie joasă Energie înaltă

şi medie > 1MeV
(10-400keV)
ţinta
Aspecte legate de producerea radiaţiei X
 Eficienţa de producere: în general, cu cât energia este

mai mare, cu atât este mai mare eficienţa de
producere a radiaţiei X - aceasta înseamnă ca la energii
joase cea mai mare parte a energiei electronilor
(>98%) este transformată în căldură şi, ca urmare -
răcirea ţintei este importantă.
Tubul de radiaţii X pentru producerea de radiaţii X joase şi
medii
Acceleratorul linear pentru producerea de radiaţii X de
energie înaltă
electrons
target
X-rays
Modul de producere a radiatiei X
Radiaţia X caracteristică:
1. electronul incident scoate un
electron de pe un nivel al
unui atom din materialul
anodului 2
2. un electron de pe un nivel
1 energetic superior ocupă locul
liber iar diferenţa de energie
este emisă ca radiaţie X având o
energie caraceristică acelei
tranziţii.
Bibliografie
PRESS 1989.
2003.
S4. MARIMI SI UNITATI DE MASURA
Mărimi şi unităţi relevante
Sunt necesare cuantificări ale efectelor radiaţiilor ionizante

pentru:
• a determina şi cuantifica riscurile şi beneficiile;

• a determina probabilitatea beneficiilor (tratamentul
cancerului sau paleativ);
• de a optimiza abordările terapeutice;

• de a lua decizii documentate.
Caracterizarea radiaţiei
Depunerea
Sursa
de energie
Transport
Prima
interacţie
Mărimi fizice ce pot fi măsurate
• La sursă: activitatea radionuclidului

(nr. dezintegrari/unitate de timp),
parametrii generatorului RX: mA, kV
În timpul transportului: flux, fluenţă.
• La punctul primei interacţii: energia cinetică eliberată
în materie (KERMA).
• In materie: doza absorbită.
Activitatea
• Activitatea la momentul t reprezintă numărul de
nuclee rămase nedezintegrate:
0,693t
   0e T1 /2
• In SI unitatea de măsură este: Becquerel (Bq) – o

transformare nucleară pe secundă.
• Vechea unitate era: Curie (Ci).
1 Ci = 3,7 x 1010 Bq = 37 GBq

Multipli şi prefixe
Multiplii Prefix Prescurtare

1 - Bq
1,000.000 Mega (M) MBq
1,000,000,000 Giga (G) GBq
1,000,000,000,000 Terra (T) TBq
Flux de particule
• Reprezintă numărul total de particule care traversează

secţiunea ecuatorială a sferei elementare în unitatea de
timp, pe direcţia normalei la această secţiune, sumat
după toate direcţiile posibile:
 dN
N 
dt
• Se exprimă în SI în s-1.
Fluenţa de particule
• Fluenţă de particule este definită prin raportul dN la dA,

unde dN este numărul de particule care traversează
secţiunea ecuatorială a sferei elementare raportat la
suprafaţa dA, pe direcţia normalei la această secţiune,
sumat după toate direcţiile posibile:
  dN
dA
• Se exprimă în SI în m-2.
Debitul fluenţei (φ)
• Debitul fluenţei de φ este definit ca fluenţa pe

unitatea de timp:
  d
dt
• Se exprimă în SI în m
-2s-1.
Fluenţa de energie (ψ)
• Fluenţa de energie ψ descrie fluxul de energie

şi este
definită ca fiind cantitatea de energie dE care
traversează unitatea de arie dA:
  dE
dA
• Se exprimă în SI în : MeV/m .
-2
Debitul fluenţei de energie
• Reprezintă fluenţa de energie în unitatea de timp

 d

dt
• Se exprimă în SI în : MeV/m-2s-1
Expunere: X
• Inainte de a interacţiona cu pacientul (fasciculul direct) sau cu
personalul (radiaţia împrăştiată), radiaţia X interacţionează cu
aerul.
• Mărimea “expunere” dă o indicaţie asupra capacităţii radiaţiei X
de a produce un anumit efect în aer.
• Efectul ulterior în ţesut va fi, în general, proporţional cu acest
efect în aer.
• Expunerea este valoarea absolută a sarcinii totale a ionilor de
acelaşi semn, produşi în aer, atunci când toţi electronii eliberaţi
de fotoni, pe unitatea de masă de aer, sunt complet absorbiţi în
aer.
• Se măsoară în SI în C/kg - vechea unitate: Roentgen.
1 R = 2,58 x 10-4 C/kg
Doza absorbită (D)
• Doza absorbită D, este energia absorbită pe unitatea de

masă:
D  dE
dm
• Această mărime este definită pentru toate tipurile de radiaţii
ionizante (nu numai pentru radiaţia electromagnetică, cum a
fost în cazul “expunerii”), şi pentru orice material.
• Unitatea de măsură în SI este Gray (J/kg)
• Este determinată prin măsurare.
• Dozimetrele care măsoară doza absorbita sunt calibrate în
gray.
• Vechea unitate a fost “rad”. 1 Gy = 100 rad.
• Debitmetrele, care măsoară debitul dozei sau sunt calibrate în
Gy/h, Gy/s.
Debitul dozei
ecran
distanţă
timp
Doza şi timpul
D  debituldozei  timpul
Distanţa
Debitul dozei scade cu pătratul distanţei
debitul dozei
distanţa
Adăpostire
HVL
Radiaţia incidentă Radiaţia transmisă
µSv/h µSv/h/2
Fracţiuni şi prefixe (Doză)
Fracţiuni Prefix
Prescurtare
1 - Sv
1/1000 mili (m) mSv
1/1.000.000 micro () Sv
Alte mărimi utilizate în
radioprotecţie
• Efectul biologic într-un ţesut depinde nu numai de

valoarea dozei absorbite ci şi de natura radiaţiei
incidente.
• Pentru a lua în considerare efectul asupra organismului
în ansamblu, modul de iradiere (internă sau externă)
amploarea grupului de indivizi expuşi la radiaţii, a fost
necesară introducerea altor mărimi, care nu sunt direct
măsurabile ci deduse prin calcul.
Doza echivalentă (H)
• Este dată de produsul dintre doza absorbită într-un organ

sau ţesut şi factorul de ponderare al radiaţiei incidente,
wR.
H = D x wR
• Unitatea de măsură în SI: Sievertul (Sv).
• Unitatea veche: rem.
1 Sv = 100 rem
• Valorile factorului de ponderare al radiaţiei incidente se
găsesc în tabele.
Valori ale factorului de ponderare
wR
fotoni toate energiile 1
electroni şi miuoni, toate energiile 1

neutroni, energia<10keV 5
10keV...100keV 10
>100keV....2MeV 20
>2MeV.....20MeV 10
>20MeV 5
protoni energia >2MeV 5
particule alfa, fragmente de fisiune,
nuclee masive 20
• Probabilitatea efectului biologic datorat unei anume doze
echivalente variază de la un organ sau ţesut la altul.
• Doza echivalentă a fiecărui organ sau ţesut trebuie multiplicată
cu un factor de ponderare care evaluează radiosensibilitatea
acestuia.
• Acest factor se notează cu wT (tissue=ţesut)
• Valorile acestui factor sunt tabelate.
Organ sau ţesut wT Organ sau ţesut wT
Gonade 0,08 Tiroidă 0,04
Măduvă 0,12 Vezica 0,04
Intestinul gros 0,12 Suprafaţa osului 0,01
Valori ale factorului de
(colon)
ponderare wT
Pulmon 0,12 Piele 0,01
Stomac 0,12 Creier 0,01
ICRP 103, Directiva 2013-
Sân 0,12 Glande salivare 0,01 59-Euroatom, Cerintele
Ficat 0,04 Pentru organele 0,12 de baza de Securitate
rămase Radiologica
Esofag 0,04
Doza efectivă (E)
• Doza efectivă, ET, este produsul dintre doza echivalentă

în acel ţesut T, şi factorul de ponderare al ţesutului
respectiv, wT.
• Doza efectivă cu simbolul E se referă la întreg organismul
şi este:
E   HT  wT
T
Mărimea Formula de Unitatea de Unitatea Factori de
definiţie măsură în SI veche de conversie
măsură
X  Q
4
Expunere (X) 2,58 10 C
R 10 4 C
1R  2,58
maer kgaer kgaer
Doza D  dE abs 1Gy  1 J 1rad 1Gy=100rad
absorbită (DT) T
dm kg
Doza
echivalentă H  wR D
1Sv 1rem 1Sv=100rem
(H)
Doza efectivă
ET wT wRD 1Sv 1rem 1Sv=100rem
(E)
Bibliografie
PRESS 1989.
2003.
T2 SURSEDERADIATII SI
PROPRIETATILE ACESTORA
S1. Constructia, parametrii si utilizarea instalatiilor de

radioterapie externa
Radioterapia cu fascicul extern
Este realizată cu trei tipuri de echipamente:
🖝 generatori de radiaţii X (superficial sau ortovoltaj),

🖝 teleterapie cu sursă (în principal: Cobalt-60) - istorie
🖝 acceleratoare lineare medicale (linac).
Superficial şi ortovoltaj
• Tub de raze X “convenţional” cu electronii acceleraţi într-

un câmp electric.
• Anod staţionar (în contrast cu tuburile de diagnostic, care
au un anod rotativ, pentru a permite focar mic).
• Filtrarea este foarte importantă.
Superficial sau ortovoltaj
Superficial
– 40 la 150 kVp
– Aplicatii: leziuni mici ale pielii
– dimensiunea maximă a aplicatorului < 7cm
– DFP tipic < 30cm
Ortovoltaj
– 150 la 400 kVp
– Aplicatii: leziuni ale pielii, metastaze osoase
(paliativ)
– aplicatori sau diafragmare
– DFP 30 la 60cm
Echipamente pentru tratament superficial
• Filtrele sunt folosite pentru a îndepărta radiaţia X

nedorită, de energie joasă (care contribuie numai la doza
la piele).
• Debitul dozei este aproximativ proporţional cu kVp şi cu
mA de aceea, este important ca valorile kVp şi mA să fie
stabile.
• Este de asemeni important ca “timer-ul” să fie exact şi
stabil.
• Trebuie să existe “interlocks”, pentru prevenirea
combinaţiilor incorecte de kVp, mA şi filtrare.
Efectul filtrării adăugate
Debitul dozei depinde de asemeni de:
DFP --> lungimea aplicatorului

afectează semnificativ debitul dozei
Doza scade cu
patratul distantei
Tubul X-superficial (Philips RT 100)
Tubul de raze X
Apa de
răcire Ţinta
Aplicator/
colimator
Utilizarea colimării este esenţială
• Focarul mare şi distanţa de tratament mică (10 cm sau mai

puţin) înseamnă că fasciculul TREBUIE colimat la piele.
• Colimatoarele în formă de con sunt în acest scop cele mai
utile.
• O protecţie suplimentară poate fi realizată prin folosirea pe
piele a unor folii de plumb.
Stratul de înjumătăţire (HVL)
• Testul cel mai important pentru caracterizarea calităţii

fasciculului.
• Se verifică dacă filtrarea fasciculului de radiaţii X este suficientă,
pentru a îndepărta radiaţia X de energie joasă, nedorită.
• Necesită un detector de radiaţii şi folii de aluminiu de înaltă
puritate.
Instalaţia de ortovoltaj
 150 la 400kVp
 tub de radiaţii X
convenţional
 Aplicaţii:
leziuni mai
profunde la piele
metastaze
osoase
Instalaţia de ortovoltaj
• Cele mai multe folosesc

colimatoare con.
• Mai recent au apărut cu
diafragm şi câmp luminos.
• Atenţie la:
– asigurarea corectă a
distanţei;
– considerarea penumbrei
mari dată de focarul mare.
Acceleratoare liniare medicale
• Cei mai mulţi dintre

pacienţii trataţi prin
radioterapie externă sunt
trataţi utilizând “linac”.
Proces RTE: utilizarea radiaţiilor
Diagnosticul
Acumulare date pacient

Simulator CT
Planul de tratament
Conceperea tratamentului şi verificarea datelor

Simularea (virtuala sau reală)
Tratamentul
Verificarea şi urmărirea evoluţiei

Linac: componente
Colimatorul
Fasciculul de radiaţii X
Câmpul
Linac
• Particulele cu sarcina electrică negativă (electronii) sunt atraşi de

electrodul pozitiv iar cele cu sarcină pozitivă (protonii) sunt atrase de
electrodul negativ.
• Acest principiu este folosit şi în acceleratoarele liniare unde particulele
sunt accelerate folosind un şir succesiv de electrozi sub forma tubulară,
cuplaţi la un generator de curent alternativ.
• Lungimea electrozilor şi distanţa dintre ei sunt calculate în aşa fel încât
atunci când particula străbate spaţiul dintre doi electrozi câmpul electric
să o accelereze.
• Dimensiunea unui accelerator liniar de particule poate fi de câţiva
kilometri.
SCHITA UNUI LINAC
ACELERATORUL LINIAR MEDICAL
• este un dispozitiv care permite obţinerea unui fascicul de

electroni cu energii de domeniul MeV (6/8/10/15/18/20…);
• accelerarea electronilor se face ciclic pe o traiectorie rectilinie,
acesta trecând de mai multe ori prin secţiuni de accelerare
aflate tot timpul la un potenţial accelerator faţă de particule;
• secţiunile de accelerare sunt electrozi de accelerare de formă
tubulară prin interiorul cărora nu există câmp electric;
• electronul pre-accelerat este injectat în prima secţiune de
accelerare;
ACCELERATORUL LINIAR
• în intervalul de timp în care electronul străbate secţiunea are

loc schimbarea semnului tensiunii aplicate acesteia astfel încât,
în momentul când electronul părăseşte secţiunea între prima şi
următoarea secţiune se aplică o diferenţă de potenţial
accelerator;
• procedura se aplică de atâtea ori până când electronul străbate
toate secţiunile, energia finală fiind egală cu suma energiilor
căpătate în spaţiile dintre secţiuni plus energia de pre-
accelerare;
• toate secţiunile sunt aliniate astfel încât spaţiile interne, goale
ale acestora, să fie perfect coliniare;
• lungimile secţiunilor sunt uşor crescătoare, pentru a compensa
creşterea vitezei electronilor odată cu creşterea energiei;
ACELERATORUL LINIAR
• alimentarea secţiunilor de accelerare se face cu o tensiune

alternativă a cărei periodicitate este egală cu timpul de
zbor al particulei prin secţiune;
• acceleratoarele moderne folosesc pentru accelerare un
magneton care funcţionează în regim de ghid de unde
(microunde);
• catodul, secţiunea de pre-accelerare ansamblul tuturor
secţiunilor de accelerare şi ţinta de wolfram se află într-o
cavitate vidată.
Acceleratoare de electroni
• 6 MeV ghid de unde scurt Fără magnet

• 18 MeV ghid de unde lung

• Curbarea fasciculului de electroni

Magnet:
toate energiile sunt
focalizate pe ţintă
Despicătura pentru
selectarea energiei
electronului
Unghiul
magnetului 270
Capul de
tratament
Fascicul de electroni Fascicul de
electroni
Colimator
primar
Folie de
imprăştiere Camera de ionizare
• Folia de împrăştiere folosită pentru Colimator

a produce un fascicul larg – secundar
alternativa ar fi scanarea (pencil
beam) folosind câmp
electromagnetic. Aplicator
• Necesită aplicator (colimator)
pentru a produce o delimitare bună
a câmpului pe pacient.
Pacient
• expunerea la radiaţii este controlată de două sisteme

independente cu camere de ionizare cu transmisie;
• unul dintre ele este destinat ca sistem primar şi trebuie să
întrerupă expunerea la numărul corect de unităţi de pe
monitor;
• acestea ghidează de asemeni fasciculul prin intermediul unei
bucle (“feedback”).
Schiţa camerei de ionizare
• Două camere independente - control excesiv al dozei eliberate.

• Fiecare cameră este segmentată - permite “feedback” pentru
uniformitate şi simetrie.
Camera de ionizare
• Camera de ionizare plasată în capul de tratament afişează în

unităţi de monitor (UM).
• Etalonarea este astfel făcută încât 1UM să corespundă la o doză
de 1cGy livrată într-o fantomă de apă la adâncimea dozei
maxime pe axa centrală a fasciculului la iradiere cu un câmp de
(10x10)cm2 şi la o distanţă sursă suprafaţă de 100cm.
• Expunerea se opreşte când se atinge valoarea prestabilită în
unităţi de monitor.
• celălalt sistem este numit secundar şi este destinat să

termine expunerea după o doză suplimentară de 0,4 Gy.
• cele mai multe din acceleratoarele moderne au de asemenea
un “timer”, care încetează expunerea dacă ambele camere de
ionizare se defectează.
• Acceleratoarele moderne au multiple opţiuni

de tratament,
de ex.:
– radiaţii X sau electroni (mod “dual”)
– energii multiple
• 2 energii pentru radiaţiile X
• 5 sau mai multe energii pentru
electroni
• Complexitatea capului de
iradiere, pentru operarea cu
multiple energii
– diverse filtre de
omogenizare
– camere monitor
– colimatoare
• Având un număr mare de setări posibile este esenţial ca să

fie dotat cu încuietori (chei) pentru a preveni selectarea unei
combinaţii improprii.
• Este de asemenea esenţial ca, controlul consolei să ofere
indicaţii clare asupra funcţiilor care sunt setate.
• Sisteme de verificare
– Toţi constructorii de acceleratoare produc acum
sisteme de verificare controlate de computere care
furnizează o verificare adiţională ca setările de pe
consola acceleratorului sunt corecte pentru:
• buna funcţionare a acceleratorului;
• corespund exact cu parametrii determinaţi pentru
fiecare pacient în parte în timpul procesului de
planificare a tratamentului.
– Debitul Kermei în Aer (AKR) datorat scăpărilor de radiaţii

în orice punct din afara maximului fasciculului util, dar în
interiorul unei arii circulare plane având o rază de 2 metri
centrată şi perpendiculară pe axul central al fasciculului, la
distanţă normală de tratament nu va depăşi 0.2% din AKR
la axul central al fascicolului deschis.
– Măsurătorile vor fi făcute cu un ecran subţire care să
acopere fasciculul deschis.
– Exceptând aria definită anterior, Debitul kermei în

Aer (AKR) datorat scurgerii de radiaţie (excluzând
neutronii) în orice punct situat la 1 m de “drumul”
electronilor între origine şi ţintă sau fereastra
electronilor, nu trebuie să depăşească 0.5%
• Neutroni
– aceştia vor fi o problemă doar dacă energia radiaţiei X
este egală sau mai mare de 15 MeV
– probleme care trebuie luate în considerare când sunt
prezenţi neutronii, sunt:
• activarea neutronilor
• probleme de ecranare
Simulatorul
• În practica de radioterapie, simulatorul este deseori folosit în

două etape:
– pentru achiziţia de date privind pacientul (localizarea
volumului ţintă, stabilirea contururilor şi a proiecţiilor);
– pentru operaţia de verificare: Poate fi pus planul în
practică? Achiziţia de imagini de referinţă pentru
verificare.
Simularea tratamentului are ca scop:
• determinarea poziţionării pacientului în timpul tratamentului;

• identificarea volumului ţintă şi a organelor de risc;
• determinarea şi verificarea geometriei câmpului de tratament;
• generarea de radiografii de simulare pentru fiecare fascicul
utilizat pentru tratament pentru a fi comparat cu filmele de
poziţionare realizate în timpul tratamentului;
• achiziţionarea datelor pacientului necesare în timpul
tratamentului.
Simulatorul
Este important să simuleze condiţiile de tratament

izocentric.
• Cu toate acestea, poate fi înlocuit de alte aparate de Rx-

diagnostic, asigurând ca localizarea câmpului de radiaţii poate fi
marcată pe pacient, fără echivoc.
• Alte funcţii ca (izocentricitatea) pot fi apoi mimate pe instalaţia
de iradiere.
Bibliografie
PRESS 1989.
2003.
T2 SURSEDERADIATII SI
PROPRIETATILE ACESTORA
S2. Tehnici moderne de radioterapie si Descrierea metodelor
de ecranare utilizate in radioterapie

1.Tehnici moderne de radioterapie
Radioterapia
• radioterapia este domeniul medical care se ocupă de
tratamentul neoplaziilor
• Scopul RT este eliberarea dozei maxime de radiaţii în volumul

tinta tumoral, în timp ce ţesuturile înconjurătoare sănătoase să
primească nivele scăzute de radiaţii ionizante
• planuri de tratament 3D, cu posibilitatea de a efectua calcule de

doza în cele mai complicate conditii, cu compensatori de doze
pentru uniformitatea dozei pe ţintă si modularea intensităţii
fiecărui fascicul
RADIOTERAPIA CU ACCELERATOARE
LINIARE MEDICALE
• Radiochirurgia ghidate imagistic (IGRT și IGRS)
• Radioterapia cu intensitate modulată (IMRT)
• Terapia cu arc modulat cu intensitate volumetrică (RapidArc)
• Radioterapia de corp stereotactică (SBRT)
• Radioterapia conformațională convențională și 3-D.

Tehnici noi
HD MLC
• Are o plaja energetica mare (energii fotonice si electronice)
• Viteza de deplasare a axelor mult mai mare – tratamente rapide
• Integrarea tuturor subsistemelor intr-unul singur
• Precizia izocentrului, cu pana la 50 % mai mare decat generatia de

acceleratoare anterioara
• Fiabilitate (componente electronice mult mai scumpe dar care

resista in timp)
• Sistem imagistic de pozitionare performant, de inalta acuratete

Plaja energetica mare
• Tratamente complexe
• Pentru toate localizarile
• Timp scurt de expunere
• Energii fotonice: 6, 16 MV si 6 FFF, 10 FFF MV
• Energii electronice: 6, 9, 12, 15 MeV
• Fara filtru de aplatizare: debite mai mari de doza, dispersie mai mică,
leackage mic
• Avantaj major pentru IMRT, RapidArc sau campuri mici SRS
• Disponibil in modul clinic pentru 6 MV  1400 MU/min 10 MV  240
MU/min
Viteza de deplasare a axelor mult mai mare

• Tratamente rapide
• Confort pacient
• Elimina erorile de miscare ale pacientului
Integrarea tuturor subsistemelor intr-unul singur
• Manevrabilitate usoara
• Timp scurt de tratament
• Posibilitatea de interconditionare pentru a preveni eventualele accidente
• Sincronizare (sistem de ghidare a imaginii, sistem de livrare a dozei deradiatii,
sistem de miscare)
Fiabilitate
• Evitarea riscurilor intreruperilor tratamentelor datorate defectiunilor tehnice
• Creste increderea pacientului in aparatul de tratament – factorul psihologic
• Tratamente foarte precise
• Poate fi folosit in radiochirurgie – poate substitui un Ciberknife
• Poate tinti tumori milimetrice
• Poate elibera doze de radiatii foarte mare intr-un timp foarte scurt
Precizia izocentrului
• Acuratete a izocentrului mecanic si imagistic < 0.75 mm
• Rotatie gantry: < 0.3 grade
• Rotatie colimator: < 0.5 grade
Ghidare imagistica superioara
• Combinatii kV/kV, MV/MV and MV/kV

• CBCT (cone beam CT)
• Achizitie de imagini in timpul tratamentului—kV si MV Imaging
• Sincronizarea respiratiei in modurile kV si MV Imaging
• In timpul pozitionarii
• In timpul tratamentului
• Uniformitate buna a imaginii
• Eliminare artefacte prin utilizarea uneltelor din soft
• Imbunatateste demarcarea liniei pielii
• O mai buna precizie a HU in toate conditiile
• Exactitate: realizează o mai bună focalizare a tratamentului de
administrare a dozei iradiației.
• Rapiditate: reduce durata sesiunilor.
• Furnizează un proces de tratament cu o performanță

îmbunătățită:
– numar de sesiuni reduse
• Este o tehnologie care oferă opțiuni de radioterapie și de

radiochirurgie integrate pe aceeași platformă într-o modalitate
mai facilă pentru pacient
Brahiterapia
• tratament avansat pentru afecţiunile

oncologice
• presupune plasarea de surse radioactive
în interiorul sau în apropierea tumorii
• scopul este de a administra o doză mare
de radiaţie în volumul tumoral
Clasificarea brahiterapiei
• Dupa debitul dozei:

– HDR • Dupa modul de aplicare:
– LDR - Manuala
– PDR - Afterloader
• Dupa modul de achizitie al imaginilor:
– 2D
– 3D
• Localizari ce se pot trata prin brahiterapie - cancere:
- Sfera genitala
- Prostata
- Orl
- Pulmonar
- San
- Piele
Avantajele brahiterapiei
• controlul perfect al distribuţiei de doză în volumul iradiat

• tratament capabil să asigure o optimizare a distribuţiei de doză în funcţie
de volumul tumoral;
• posibilitatea de optimizare a distribuţiei de doză, particularizată pentru
fiecare pacient;
• abordarea oricărei proceduri de brahiterapie cu o singură sursă
miniaturizată;
• doza scade rapid pe distante scurte astfel incat se protejeaza tesuturile
sanatoase
• aplicatori de diverse forme pentru diverse localizari

• administrarea unei doze mari într-un interval de timp redus
Descrierea metodelor de ecranare utilizate in
RADIOTERAPIE
I. Ecranarea – date generale
• Radiatia poate fi o preocupare importanta in industria de

producere a energiei nucleare, in medicina, in
acceleratoarele de particule, etc.
• Un aspect important in operarea cu echipamente ce emit

radiatii este protectia sanatatii personalului expus
professional, a populatiei si protectia mediului.
• Conservarea sigurantei umane si a materialelor ce pot fi

compromise prin expunerea la radiatii ionizante sunt
preocupari vitale.
• Procesul reglementarii efectelor si gradului de penetrare a
radiatiilor ionozante variaza in functie de tipul radiatiei implicate.
• Radiatia ionizanta indirecta, care include neutroni, radiatiile

gamma si X, este clasificata separat fata de radiatia ionizanta
directa, care implica particule incarcate.
• Anumite materiale se potrivesc mai bine pentru anumite tipuri de

radiatii, determinate de interactiunea dintre specificul particulei si
proprietatile elementare ale materialului ecranat.
Proprietatile generale ale ecranarii
• Ecranarea este bazata pe principiul atenuarii, care reprezinta

abilitatea de a reduce efectul radiatiilor ionozante prin blocarea
particulelor intr-un material de protectie:
• Particulele incarcate - pot fi atenuate prin pierderea energiei in

urma interactiei cu electronii ecranarii
• Radiatiile X si gamma - sunt atenuate prin fotoemisie, imprastiere

sau generare de perechi.
• Neutronii - pot fi atenuati in urma interactiei cu ecranarea prin

imprastieri elastice si inelastice, iar majoritatea ecranelor sunt
construite din materiale ce incurajeaza aceste procese.
Principalele tipuri de radiatie
• Ecranarea radiatiilor X si gamma – sunt forme de radiatie
electromagnetica care au nivelele energetice mai ridicate decat
lumina vizibila sau UV
• Ecranarea neutronilor – neutronii sunt particule fara sarcina

electrica cu o gama larga de energii inalte.
• Ecranarea particulelor alfa si beta – particulele alfa sunt nuclee de

heliu incarcate pozitiv, care sunt relativ usor de blocat in timp de
particulele beta sunt electroni incarcati negativ care sunt mult mai
greu de ecranat.
Metode de ecranare pentru diferite tipuri de radiatii
• Exista cativa factori care influenteaza selectia si folosirea
materialelor de ecranare.
• Urmatoarele aspecte cum ar fi eficacitatea atenuarii, puterea,

rezistenta la daune, proprietatile termale si eficienta costurilor pot
afecta protectia radiatiei in numeroase feluri.
• De exemplu metalele sunt rezistente si puternice in fata daunelor

radiatiei dar pot suferi modificari in proprietatile mecanice si se
pot degrada in diferite moduri datorita expunerii la radiatie.
• De asemenea, betonul este puternic, durabil si destul de ieftin de

produs, dar devine slabit la temperaturi inalte si mai putin eficient
in blocarea neutronilor.
Ecranarea radiatiilor X si gamma
• In majoritatea cazurilor materialele cu o densitate ridicata
sunt mai eficiente pentru blocarea si reducerea intensitatii
radiatiei decat cele cu densitate scazuta.
• Totusi materialele cu o densitate scazuta pot compesa

diferenta prin dimensiunea grosimii, care este la fel de
importanta ca si densitatea in aplicarea ecranarii.
• Plumbul se potriveste foarte bine pentru ecranarea

radiatiilor X si gamma datorita numarului sau atomic mare.
• Acest numar se refera la cantitatea de protoni din interiorul
unui atom, astfel un atom de plumb are un numar relativ
mare de protoni care corespunde si numarului de electroni.
• Acesti electroni blocheaza multe din particulele gamma si x

care incearca sa treaca prin ecranul de plumb, iar gradul de
protectie poate fi combinat cu grosimea ecranului de
plumb.
• Particulele gamma si X nu pot fi ecranate total; in multe

situatii unele energii ale particulelor vor penetra mereu
ecranarea.
Metode de ecranare specifice pentru practica de
radioterapie
• Betonul este cel mai bun material pentru ecranarea

laboratoarelor de radioterapie
• In laboratoarele de radioterapie cu energia mai mica de 10 MeV,

usile se ecraneaza cu plumb
• Pentru acceleratoare cu energia mai mare de 10 MeV, usile sunt

confectionate din plumb si BPE (boronophenylalanine –
polietilena borata)
• Echipamente de radioprotectie - brahiterapie:
• sorturi de radioprotectie, gulere de protectie atiroidei

Bibliografie
• CONCEPTELE RADIOPROTECŢIEI – M ONCESCU, CURIERUL DE FIZICĂ, EDITURA HORIA HULUBEI, BUCUREŞTI, 1996
PRESS 1989.
2003.
T2S3 Protectia radiologica operationala
OPTIMIZAREAINAPLICAREATRATEMENTELOR
Tehnici de radioterapie
 3D CRT
 IMRT
 RapidArc
 SRS/SBRT
Tehnici de radioterapie
 3D CRT
 IMRT
 RapidArc
 SRS/SBRT
GHIDATE IMAGISTIC !
IMRT
• Radioterapie prin modularea intensitatii fasciculului de
radiatii
• Planificarea INVERSA - Definirea distributiei de doza
optima in planul de tratament pentru VT si OAR urmata
de calculul intensitatii si a campurilor de radiatii optime
pentru a obtine doza necesara tratamentului
• Modul de lucru al colimatorului multilamelar este
dinamic
• Este ghidata imagistic IGRT
IMRT/IGRT
• Se realizeaza zilnic / pentru fiecare pacient aflat in
tratament
• Defineste procedurile de achizitie de imagini in vederea

pozitionarii „submilimetrice” a pacientului
• La inceputul fiecărei sesiuni de tratament se

vizualizează volumul tumoral țintă și se ajustează
terapia astfel încât doza de radiație administrată
tumorii să fie cea dorită și, totodată, expunerea
țesuturilor sănătoase să fie minimă.
Workflow tratament
Workflow tratament
IGRT
IGRT-CBCT (CONE BEAM COMPUTED TOMOGRAPHY)
• In CBCT proiectia plana a imaginilor

este obtinuta din multiple directii,
pe masura ce sursa si detectorul
opus ei, se rotesc in jurul
pacientului 1800 sau chiar maimult.
 Aceste imagini multidirectionale ofera suficiente

informatii pentru reconstructia anatomiei
pacientului in 3D (sectiune trasversala , sectiune
sagitala si coronala.
IGRT - kV-KILOVOLTAGE
• Sistemul de imagini pentru kVCBCT este capabil de

CBCT, precum si de radiografie 2D si fluoroscopie.
IGRT - MV-MEGAVOLTAGE
• MV este util pentru verificarile facute online sau

inaintea tratamentului ale pozitiei pacientului,
pentru matching-ul anatomic, evitarea
structurilor critice precum maduva spinarii.
IGRT PROSTATA
Simularea
• Setul de prostata(pentru genunchi si picioare),

tijele metalice, perna
• Protocol pregatire pacient inaintea scanarii
Rect diferit la una din fractiile de tratament
Rect diferit in la una din fractiile de tratament
DSP reproductibil vezica nereproductibila
DSP reproductibil vezica nereproductibila
DSP nereproductibil vezica reproductibila
DSP nereproductibil vezica reproductibila
Concluzii IGRT Prostata
• Utilizand pozitionarea cu ajutorul tehnicii
CBCT se reduce toxicitatea la rect si vezica
• Se realizeaza un control mai precis pentru
doza livrata in volumul tinta
• Pot fi livrate doze terapeutice mari (ex 76Gy,
78 Gy)
• Poate fi folosita pentru adaptarea planului pe
parcursul tratamentului
IGRT SAN
• Plan inclinat, suporturile speciale pentru pozitia
bratelor/saltea alba mica/saltea albastra mica
sau mare
Plan inclinat cu suport
brate
Plan inclinat + saltea
Simulare cu bolus
San stg
San stg
San dr
San dr
CBCT
Caz cu probleme la pozitionare : san foarte mare

CT sim

CBCT / potrivire pe oase

CT sim

CBCT / repozitionare pacient

CT sim

MV AP
MV LAT
MV TG
Concluzii IGRT San
• Tehnica IGRT CBCT poate reprezenta un “gold-

standard” pentru tratamentul sanului
• Se realizeaza un control mai precis pentru
doza livrata in volumul tinta
Concluzii
• Utilizarea unor proceduri imagistice pentru
pozitionarea pacientului in vederea
tratamentului radioteraeutic este o metoda de
optimizare ce poate fi incadrata ca metoda de
radioprotectie a pacientului
Doza optima in VT vs Doze mici in tesuturi

sanatoase
T3 METODE DE MASURARE A RADIATIILOR IONIZANTE
S1
CLASIFICAREA EXPUNERILOR conform Cerintelor de
Baza de Securitatea Radiologica
LIMITELE DE DOZE IN EXPUNEREA PROFESIONALASI

IN EXPUNEREAPOPULATIEI
CONSTRANGERI DE DOZA IN EXPUNEREA

PROFESIONALA
TIPURI DE EXPUNERI
Expunere de urgenta
Pentru situatiile de expunere de urgenta, nivelul de

referinta, exprimat in termeni de doza reziduala pentru
populatie, este cuprins in intervalul 20 – 100 mSv, pentru
primul an dupa accident
Doza reziduala – doza care se asteapta sa fie suportata

dupa ce actiunile de protectie s-au incheiat sau dupa ce
s-a luat decizia de a nu lua masuri de protectie.
Doza reziduala se aplica pentru situatiile de expunere

existenta sau expunere de urgenta
In situatiile specifice, poate fi luat in considerare un nivel
de referinta mai mic decat cel standard, in special poate fi
stabilit un nivel de referinta mai mic de 20 mSv intr-o
situatie de expunere de urgenta unde se poate oferi o
protectie adecvata fara a se cauza efecte negative
disproportionate in urma masurilor preventive
corespunzatoare sau a unui cost excesiv.
Expunere existenta
• Toate situatiile in care expunerile provin de la

contaminarea zonelor cu materiale reziduale
radioactive rezultate in urma:
• Activitatilor anterioare care nu au facut niciodata

obiectul controlului reglementat sau care nu au fost
reglementate in conformitate cu cerintele stabilite
in prezentele norme
• Unei urgente nucleare sau radiologice, dupa ce
situatia de expunere de urgenta a fost declarata
ca fiind incheiata, astfel cum se prevede in
sistemul de gestionare a situatiilor de urgenta
• Deseurilor radioactive din activitati anterioare

pentru care intreprinderea nu mai raspunde din
punct de vedere juridic
Expunerea profesionala
• Intreprinderea raspunde de evaluarea si punerea in

aplicare a masurilor privind protectia radiologica a
lucratorilor expusi
• Clasificarea locurilor de munca:
• Zona controlata – o zona supusa unor reglementari

speciale destinate sa protejeze impotriva radiatiilor
ionizante sau a extinderii contaminarii radioactive si
in care accesul este controlat
• Zona supravegheata – este zona situate imprejurul

zonei controlate
Limite de doza
• reprezinta valoarea dozei efective sau a dozei

echivalente dintr-o perioada specificata, care nu este
depasita pentru o persoana
Limitele de doza pentru expunerea profesionala
• Se aplica sumei expunerilor profesionale anuale ale unui

lucrator din toate practicile autorizate pe care le desfasoara
• Limita Dozei Efective pentru expunerea profesionala este

de 20 mSv pentru fiecare an
• 1.Limite de Doza Echivalenta (H):
• 20 mSv/an pentru cristalin
• 500 mSv/an pentru piele; limita se aplica dozei medii

pentru orice suprafata de 1 cmp, indiferent de suprafata
expusa
• 500 mSv/ an pentru extremitati.

Limitele de doza pentru ucenici, studenti si
persoane in curs de pregatire
• Limitele de doza pentru ucenici, studenti si persoane in

curs de pregatire cu varste de cel putin 18 ani, care
trebuie sa foloseasca sursele de radiatii ionizante in
cursul studiilor lor, sunt identice cu limitele de doza
pentru expunerea profesionala.
• Limita de doza efectiva pentru ucenici, studenti si persoane
in curs de pregatire cu varste intre 16 si 18 ani, care trebuie
sa foloseasca sursele de radiatii ionizante in cursul studiilor
lor, este de 6 mSv/an.
• Limitele de doza echivalenta:
• Pentru cristalin: 15 mSv/an
• Pentru piele: 150 mSv/an, calculata ca medie pentru

orice suprafata de 1 cmp, indiferent de suprafata expusa
• Pentru extremitati: 150 mSv/an

Limitele de doza pentru expunerea publica
• Limitele de doza pentru expunerea publica se aplica sumei

expunerilor anuale ale unei persoane, care rezulta din toate
practicile autorizate
• Limita de doza efectiva pentru expunerea publicului este E

= 1 mSv/an
• Limite de doza echivalente:
• Pentru cristalin: 15 mSv/an
• Pentru piele: 50 mSv/an, calculata ca medie pentru

orice suprafata de 1 cmp, indiferent de suprafata
expusa.
Protectia lucratoarelor expuse insarcinate si a
lucratoarelor care alapteaza
De indata ce o lucratoare constata ca este insarcinata,

trebuie sa informeze, in scris, intreprinderea, sau, in cazul
unei lucratoare externe, angajatorul, cu privire la starea de
graviditate.
De indata ce o lucratoare informeaza intreprinderea, sau,
in cazul unei lucratoare externe, angajatorul, cu privire la
starea sa de graviditate, intreprinderea si angajatorul
trebuie sa-I asigure conditii corespunzatoare de lucru,
astfel incat doza echivalenta la care este supus fatul sa fie
cat mai mica posibil si sa nu depaseasca 1 mSv, pe
perioada de sarcina ramasa.
Lucratoarele expuse, care alapteaza trebuie sa informeze,
in scris, intreprinderea, sau, in cazul lucratoarelor externe,
angajatorul.
Intreprinderea si angajatorul trebuie sa asigure conditiile

corespunzatoare de munca, pentru fiecare lucratoare care
alapteaza, astfel incat aceasta sa nu fie implicata in
activitati care presupun un risc semnificativ de incorporare
de radionuclizi sau de contaminare corporala
CONSTRANGERI DE DOZA PENTRU EXPUNEREA
PROFESIONALA, EXPUNEREA PUBLICA SI EXPUNEREA
MEDICALA
• Constrangerea de doza – o restrictie stabilita ca limita

superioara a dozelor proiectate, utilizata pentru a defini
seria de optiuni avute in vederea optimizarii protectiei
impotriva radiatiilor ionizante pentru o sursa de radiatii intr-
o situatie de expunere planificata.
• Pentru lucratorii expusi profesional, intreprinderea
stabileste constrangeri de doza ca instrument operational
pentru optimizarea protectiei.
• In cazul lucratorilor externi, constrangerea de doza se
stabileste in cooperare de catre intreprindere si angajator.
• Constrangerile de doza se aproba de catre CNCAN in
procesul de autorizare a practicii.
• Constrangerile de doza pentru persoanele implicate in
ingrijirea si sustinerea pacientilor care fac obiectul
expunerii medicale si pentru voluntarii care participa la
cercetarea medicala sau biomedicala este stabilita de catre
Ministerul Sanatatii
• Constrangerile de doza se stabilesc in termini de doza
efectiva sau doza echivalenta pentru un interval de timp
corespunzator definit
• Pentru practica de radioterapie constrangerea de doza
stabilitade C.N.C.A.N. – cf. NSR 12, art. 42, pentru
amenajarile necesare unui Laborator de radioterapie relativ
la personalul expus profesional este de E = 10 mSv/an
• C.N.C.A.N. stabileste, ori de cate ori este cazul, constrangeri
de doza pentru doza primita de persoana reprezentativa din
populatie ca urmare a exploatarii planificate a unei anumite
surse de radiatii
• Constrangerea de doza trebuie sa fie conforma cu limita de
doza pentru suma dozelor primite de persoana
reprezentativa din toate practicile autorizate.
Bibliografie
PRESS 1989.
2003.
METODE DE MASURARE A
RADIATIILOR IONIZANTE
S2. DETECTIA SI MASURAREA RADIATIILORIONIZANTE

Principii teoretice si macroscopice ale radiatiilor
• Descoperirea radioactivitatii naturale a ridicat problema

detectarii si masurarii radiatiilor ionizante emise de
substantele radioactive din necesitatea de a pune
studiul acestor radiatii si al substantei pe baze
cantitative.
• Detectarea radiatiilor ionizante se bazeaza pe interactia

lor cu substanta si de aceea clasificarea dispozitivelor se
face dupa modul in care detectorul interactioneaza cu
radiatiile
• Detectoarele de radiatii ionizante se bazeaza pe o serie de
fenomene sau efecte cum sunt:
• ionizari de gaze sau solide;
• impresionarea emulsiilor fotografice datorite ionizarii;
• aparitia prin ionizare a unor centre de condensare a
vaporilor;
• emisia de lumina a atomilor sau moleculelor excitate;
• efectele termice ale radiatiilor, masurate prin metode
calorimetrice;
• formarea unor bule la trecerea particulelor incarcate prin
fluide supraincalzite;
• disocierea chimica indusa de radiatii;
• efectul Cerenkov.
Principiile de detectie a radiatiilor
 Camera de ionizare
 Contorul Geiger - Mueller
 Dozimetria termoluminescenta
 Filmul radiologic
 Semiconductorii
Camera de ionizare
• Camera de ionizare este detectorul cel mai simplu, bazat pe

colectarea ionilor in gaze. In principiu, o camera de ionizare
este un condensator, cu aer sau cu alt gaz, care colecteaza
ionii formati in interiorul acestuia de radiatiile ionizante.
• Din punct de vedere constructiv, camerele de ionizare pot fi:
• camere plate (camere plan paralele)
• camere cilindrice.
• Specific pentru camerele de ionizare este prezenta unui al
treilea electrod - inelul de garda - care scurge la masa
curentul parazit de scurgere intre electrozii principali.
• In geometria cilindrica camera de ionizare este constituita
dintr-un cilindru, catodul, si o tija metalica, anodul, coaxial
cu catodul- izolati unul de altul prin izolare de chihlimbar sau
polistirol. Aceasta geometrie permite realizarea unui camp
electric intens in apropierea electrodului central.
• Dimensiunile camerei variaza in functie de destinatie. Uneori
camera poate fi construita astfel incat sursa radioactiva sa
fie plasata in interiorul ei (camera cu geometrie 4 π).
• Camerele de ionizare se folosesc pentru masurarea
radiatiilor α, β, γ si X; sunt umplute cu: aer, azot sau argon la
presiune atmosferica.
Camere de ionizare
Camera de600cc
Camere degetar
Camere de ionizare
• Camera Farmer de 0.6 cc

si electrometrul
• Camera cea mai
importanta din
dozimetria in
radioterapie
Electrometrul
De la camera
Camere de ionizare
• Volum relativ mare pentru un semnal mic (1Gy

produce aprox. 36nC in 1cc de aer)
• Pentru imbunatatirea rezolutiei spatiale, cel
putin intr-o directie, se recomanda camerele
tip placi-paralele.
Camerele cu placi paralele
Sunt folosite pentru:

 radiatia X de energie joasa (< 60 kV)
 Electroni de orice energie,dar metoda preferabila
pentru energii < 10 MeV si esentiala pentru
energii< 5 MeV
Camera Markus
Camere de ionizare tip put
Pentru calibrarea surselor

din brahiterapie
Sursa de
brahiterapie
Camere de ionizare folosite pentru
masuratori dozimetrice de arie
• Nu sunt la fel de sensibile ca dispozitivele G-M , dar nu sunt

influentate de fasciculele pulsate, cum sunt cele de la
acceleratoare liniare medicale
 datorita acestui lucru, este instrumentul cel mai folositpentru
masuratorile dozimetrice de arie, in jurul acceleratoarelor
lineare medicale
• Domeniile de utilizare ale camerelor de ionizare sunt:
• pentru masurarea fluxurilor relativ intense de radiatii X si
γ din preajma instalatiilor nucleare (reactoare nucleare,
instalatii de iradiere γ sau instalatii de raze X);
• pentru masurarea radiatiilor α si β exterioare (trebuie sa
aiba peretele foarte subtire );
• pentru masurarea fluxurilor de neutroni (camerele de
fisiune, ce lucreaza in regim de impulsuri si nu au inel de
garda).
Geiger-Muller
• Contorul Geiger-Muller este un contor cu gaz

cu amplificare interna necontrolabila in cursul
functionarii.
• Contoarele Geinger-Muller sunt constituite din
2 electrozi:
• unul cilindric (catodul), din metal, sticla
metalizata sau grafitata,
• anodul dintr-un fir metalic subtire, din
wolfram, cu diametru de 0,1-0,2 mm.
• Diametrele lor variaza de la cativa milimetri pana la 10 cm,
iar lungimile- de la 1 cm la un 1 m . Raportul dintre lungime
si diametru este de 5: 1, iar presiunea de umplere de 100
torr.
• Contoarele Geiger-Muller sunt umplute fie cu gaze interne:
argon si vapori metalici, fie cu gaze interne si halogeni.
Pentru inregistrarea radiatiilor γ, contorul trebuie sa aiba
catodul din metal greu (Cu, Ag, Pb).
• Pentru detectarea radiatiilor α si β (de mica energie) sunt
prevazute la unul din capete, la catod cu o fereastra subtire
din mica sau aluminiu (1,5-3 mg/cm2), iar anodul are o bila
mica din sticla. Pentru radiatiile α si β de energii mari se
utilizeaza ferestre din aluminiu de 10 mg/cm2.
• Pentru inregistrarea radiatiilor, contorul are catodul
confectionat dintr-un metal greu (Cu, Ag, Pb). Pentru
detectarea radiatiilor X se intrebuinteaza contoare cu
fereastra subtire de mica sau de beriliu, umplute cu argon
sub presiune.
• Detectori cu semiconductori (HP, Ge si Si)
• Detectori de scintilatie (Nal, plastic)
• Detectori pentru neutroni
• Alte tipuri de detectori si utilizarile lor
Diode pentru masuratori in fantom

de apa
• APLICATIE PRACTICA: Prezentarea fizica a unor detectori

de radiatii : CI, CP, GM, Si, Nal, CZT, discutii asupra
structurii lor si modul de actiune/utilizare.
Masurarea radiatiilor ionizate, metode si instrumentatii
• Masurarea radiatiilor X si gamma: spectrometrie gamma,
dozimetrie
• APLICATIE PRACTICA: Prezentarea unui dozimetru X/γ, a
unui dozimetru individual si a unui avertizor de doza –
componenta, caracteristici, functionare.
• Metode si tehnici de masura in dozimetria radiatiilor X si
gamma
• APLICATIE PRACTICA:
• Utilizarea unui sistem dozimetric/avertizare pentru
masuri de doza si debite de doza;
• utilizarea unui dozimetru individual/avertizor pentru
masurari de doze si doze si debite de doze;
• setarea si utilizarea valorilor de prag pentru alarmare;
Aparate si instrumentatie pentru dozimetria radiatiilor X si gamma
• caracteristici tehnice, mod de functionare, mod de utilizare.
• APLICATIE PRACTICA:
• descrierea caracteristicilor tehnice, metrologice si
radiologice ale unor dozimetre/avertizoare de radiatii;
• prezentarea modului de utilizare in 1-2 situatii practice.
• Cerinte si reglementari tehnice, metrologie si de securitate
radiologica pentru aparatura dozimetrica.
• Detectia si masurarea radiatiilor si utilizarea instrumentatiei la
interventie.
• Utilizarea aparaturii de detectie si dozimetrie: principii
ergonomice, optimizarea utilizarii, principii de siguranta si
protectie, decontaminare.
Bibliografie
PRESS 1989.
2003.
S3. METODE DE DETERMINARE A DOZEI INDIVIDUALE
Personalul expus profesional reprezentat de diferite
categorii profesionale:
- Medici (radiologi, radioterapeuti), fizicieni medicali,

tehnicieni si asistenti medicali precum si personalul
care lucreaza de regula in zone controlate si in zonele
supravegheate
• Dozele incasate de catre personalul expus profesional

se datoreaza:
• expunerilor externe - expunerea la surse de radiatii
aflate in exteriorul organismului uman
• expunerilor interne – provocate in situatia in care se
ingereaza radionuclizi
• Dozele individuale externe sunt determinate folosind
sisteme individuale de monitorizare:
• Dozimetru termoluminescent
• Film dozimetru
• Dozimetru electronic
• Purtarea dozimetrelor este obligatorie pe toata durata
programului de lucru a personalului expus profesional,
la nivelul toracelui intre umar si talie.
• Perioada de monitorizare a dozimetrelor
termoluminescente/film dozimetric trebuie sa fie de o
luna iar schimbarea lor si primirea rapoartelor nu
trebuie sa depaseasca 3 luni.
• Limitele de doză în expunerea profesională:
Doza efectivă :
E =20 mSv/an (mediată pe 5 ani)
• Este important ca lucratorii expusi sa returneze

dozimetrele în timp util pentru procesare, deoarece
intarzierea in citirea unui dozimetru poate duce la
pierderea informaţiilor stocate
Echipamentul individual de protective radiologica
• In cazul purtarii sortului de protective radiologica, dozimetrul se
plaseaza sub sort, estimand doza efectiva.
• Celelalte zone ale corpului, arii neprotejate de şorţ, vor primi
doze mai mari.
• Daca valoarea dozei indicate de un singur dozimetru nu este
reprezentativa (datorita neomogenitatii campului de radiatii)
atunci persoanele monitorizate dozimetric trebuie sa poarte mai
multe dozimetre; aceste aspecte sunt stabilite prin consultarea
unui expert in protectie radiologica si se transmit organismului
dozimetric acreditat de C.N.C.A.N., care asigura prin contract
monitorizarea dozimetrica individuala a lucratorilorexpusi
Pierderea dozimetrului
• In cazul pierderii dozimetrului estimarea dozei se poate

face prin:
• Istoricul recent al înregistrării dozelor,
• Doza colegilor
• dozimetria locului de muncă
• Laboratoarele care efectueaza monitorizarea

dozimetrica individuala trebuie să aibă acreditarea
autorităţii de reglementare – C.N.C.A.N.
Supravegherea radiologica a locului de munca
• Toate dozimetrele folosite pentru monitorizarea locurilor

de muncă trebuie calibrate în laboratoare de dozimetrie
acreditate.
• Supraveghrea radiologica iniţială trebuie facută imediat

după instalarea unui nou echipament radiologic şi
trebuie să includă măsuratorile dozimetrice de arie,
efectuate in cadrul zonelor controlate/supravegheate
ale Laboratorului de Radioterapie
Niveluri de investigatii
• Titularul de autorizatie trebuie să includă în regulile şi

procedurile locale valorile nivelurilor de investigaţie.
• Procedura va fi aplicată în cazul în care aceste niveluri
sunt depăşite.
• Pentru stabilirea nivelurilor de investigare pot fi folosite:
• doza individuala efectiva lunara
• dozele masurate in afara sortului de protectie (la
nivelul gatului sau umarului)
• Valorile investigate sunt:
• mai mari de 0.5 mSv (pentru dozimetrele purtate sub

şortul de plumb)
• mai mari de 5 mSv într-o lună la nivelul dozimetrului
exterior al şortului
• Titularul de autorizatie trebuie să efectueze investigatii
oficiale, conform cerinţelor stabilite de CNCAN, când:
• doză efectivă individuală depăşeşte nivelul de

investigare
• orice parametru operaţional legat de radioprotecţie
sau siguranţă se află în afara condiţiilor de operare
normale.
• apare orice disfuncţie a echipamentului, accidente
severe sau apariţia de erori care produc, sau pot
conduce la o creştere a dozelor limită anuale
• apare orice eveniment sau circumstanţă neobişnuită,
sau care potenţial poate duce la o creştere a dozelor
limită anuale sau se impun restricţii operaţionale la
nivelul instalaţiei
• Investigarea trebuie iniţiată cât mai curând posibil

după descoperirea unei situaţii deosebite şi se
pregăteşte un raport scris cu privire la cauzele
posibile (determinarea sau verificarea tuturor
dozelor primite, acţiunile de corecţie şi instrucţiunile
sau recomandările pentru a preveni repetarea
situaţiei)
• Raportul trebuie trimis CNCAN-ului cât mai curând
posibil după investigaţie (maximum 10 zile), precum şi
a altor organisme desemnate şi se păstreaza pentru o
perioadă dinainte stabilită.
Bibliografie
PRESS 1989.
2003.
T4 EFECTELE BIOLOGICEALE
RADIATIEI IONIZATE
S1. CAILE DE EXPUNERE ALE ORGANISMULUI LA RADIATII IONIZATE

ACTIUNEA RADIATIILOR IONIZATE ASUPRA MATERIEI VII
Tipurilor de surse de radiatii si caracteristicile acestora
1. radiatii nepenetrante
• radiatiile alfa - nuclee de He (2 neutroni si 2 protoni);
• apar numai in elementele grele, cum ar fi uraniu,
toriu si radiu
• sunt elemente foarte grele si au energii foarte mari
producand multe ionizari pe o distanta mica
• puterea maxima de penetrare: <10 cm in aer si 60
µm in tesut
2. radiatii slab penetrante
• radiatiile beta – electroni sau pozitroni
• gama de energie: KeV – 5 MeV
3. radiatii penetrante
• radiatiile X
• radiatii eletromagnetice cu lungimi de unda intre 0.01
si 50 nm
• gamma - nu au nici sarcină electrică şi nici masă
• neutroni
Definirea si enumerarea modurilor de expunere
1. Externa
• reprezinta expunerea la o sursa de radiatii ionizante din
afara organismului expus; sursa poate fi o instalatie
generatoarede radiatii X sau materialele radioactive
dintr-un container.
• Cantitatea de expunere la radiatiile externe depinde de
urmatorii factori:
• distanta fata de sursa
• energia radiatiilor emise
• de materialele radioactive prezente
• de timpul expunerii
2. Interna
- materialul radioactiv intră în organism, şi atomii
radioactivi devin încorporati în organism prin inhalare, ingerare
ori prin contact cu pielea.
• Materialele radioactive interne produc expuneri radioactive
pana la dezintegrarea totala sau pana cand sunt eliminate in
mod natural de organism.
• O data ajunsa in interior o mare parte din energia radiatiei
este absorbita de celule, tesuturi si organe.
• Doza de radiatie interna este legata de cantitatea de
material radioactiv din organism, de timpul cat acesta sta in
organism si de tipul de radiatie.
Modul de interactie al radiatiei cu organismul
1. Pentru expunerea externa

• radiatiile penetrante afecteaza toate comportamentele
organismului, radiatia X, radiatia gamma si neutronii
• radiatiile slab penetrante – particulele beta - afecteaza
tegumentul;
• radiatiile nepenetrante, particulele alfa, radiobiologic
sunt nesemnificative.
• Expunerea la radiatii externe poate fi controlata prin:
• limitarea timpului de lucru in domeniul radiatiilor
• lucrarea la distanta fata de sursa de radiatii
• introducerea ecranarii intre operator si sursa
• utilizarea materialului radioactiv minim necesar.
2. Pentru expunerea interna
• toate tipurile de radiatii au actiune radiobiologica
semnificativa
• Particulele alfa pot cauza daune majore organelor si
tesuturilor interne atunci cand sunt inhalate, ingerate sau
prezente pe suprafata pielii. Odata ajunse in corp, particulele
produc daune deoarece nu exista nici un strat protector de
piele moarta care sa protejeze organele si tesuturile.
Definirea si enumerarea modurilor de contaminare
1. Externa (cutanata, de contact)

• se realizeaza prin depunerea de materiale radioactive pe
tegument, par, unghii
• Persoanele contaminate extern cu material radioactiv pot
contamina la randul lor persoanele si suprafetele cu care
intra in contact.
2. Interna
• se realizeaza prin inhalare, ingestie ori penetrarea sau
difuzia de materiale radioactive la nivel tegumentar
• Persoanele contaminate intern pot expune persoanele din
jurul lor la radiatii prin intrarea in contact cu fluidele
corpului.
• Contaminarea cu material radioactiv se poate limita astfel:
• Se paraseste imediat zona de contaminare
• Se scoate stratul exterior de haine. Daca materialul
radioactiv este pe haine, scoaterea lor va reduce
contaminarea externa si va micsora riscul contaminarii
interne. De asemenea va reduce si durata de timp a
expunerii la radiatii
• Daca e posibil, se pun hainele intr-un sac de plastic si se
tine personalul departe de ele pentru a reduce
expunerea lor la radiatii.
• Taieturile si zgarieturile trebuie acoperite atunci cand se
manipuleaza materiale contaminate pentru a evita
contaminarea interna.
• Se spala toate partile expuse cu mult sapun si apa
calduta pentru a indeparta contaminarea –
decontaminarea
Actiunea radiatiilor ionizate asupra materiei vii
• Etapele de actiune ale radiatiei in momentul interactiei
cu o substanta vie.
• Etapa fizica – datorita interactiei primare (cedarii de
energie) apar excitari si ionizari;
• Etapa chimica – se observa alterarea moleculelor
simple si a biomoleculelor;
• Etapa biologica – se observa alterarea structurilor
biologice.
Determinarea si corelarea consecintelor interactiei cu
etapele acesteia
• In cadrul etapei fizice:

• datorita cedarii de energie – pot aparea atomi excitati
si perechi de ioni;
• la energii mai mari decat energiile de legatura dintre
atomi, legaturile chimice dintre acestia se pot rupe;
• timpul in care are loc acest schmb de energie variaza
intre 10-17.....1-15 secunde
• In cadrul etapei chimice:
• radiatia in contact cu substanta poate duce la aparitia
radicalilor liberi sau a moleculelor excitate (in
momentul aparitiei alterarii moleculelor simple);
• durata necesara acestor transformari chimice variaza
intre 10-14.....10-30 secunde
• daca in momentul interactiei ca fenomen apare
alterarea biomoleculelor atunci in substanta iradiata
pot aparea acizi nucleici, proteine, lipide si glucide cu
structuri modificate;
• aceste modificari pot aparea intr-un interval de timp
ce variaza de la cateva secunde la cateva ore.
• In cadrul etapei biologice:
• la nivel biologic energiile cedate de catre trecerea
radiatiei prin substanta pot duce la aparitia de
modificari morfologice si functionale in celule,
tesuturi, organe si organism. Aceste modificari pot
duce la moartea celulara sau in ultim caz la moartea
organismului.
• aceste modificari pot aparea intr-un interval de timp
ce variaza in functie de doza absorbita de organism si
de timpul cat organismul a fost expus.
Enumerarea si detalierea actiunilor prin care
interactioneaza radiatiile ionizate cu materia vie
• Actiuni directe
• se definesc ca actiunea directa a surselor de radiatii
asupra ADN-ului, ARN-ului, proteinelor, glucidelor,
lipidelor;
• in urma interactiei directe produsii de radioliza pot
reactiona cu biomoleculele generand radicali liberi.
Radicalii organici, la randul lor pot reactiona intre ei
dand nastere unui nou produs care nu mai are functie
biologica.
• Actiuni indirecte:
• Se definesc ca actiunile surselor de radiatii asupra
apei H2O generand radicali liberi (H – ion de
hidrogen, OH – radical liber hidroxil).
• Radicalii liberi pot reactiona intre ei, formand specii
moleculare stabile. Dupa aceste modificari substanta
intra in contact cu organismul.
Bibliografie
PRESS 1989.
2003.
RADIATIEI IONIZATE
S2. IRADIEREA TESUTURILOR:

CONSECINTE ASUPRA CELULELOR SI ORGANISMULUI
• Radiosensibilitatea:
• susceptibilitatea unei entitati biologice (formatiune

subcelulara, tesut, organ, organism) la actiunea
vatamatoare a radiatiilor ionizate.
Modul de raspuns al celulelor in functie de intensitatea
radiatiei
• Radiosensibilitatea este mai crescuta la:

• celulele cu rata de diviziune mai crescuta si activitatea
metabolica mai intensa ;
• celulele aflate in perioada de diviziune;
• celulele aflate in mediu bogat in oxigen si alte resurse
nutritive.
• Radiosensibilitatea la nivel de tesut si de organ, scade dupa
cum urmeaza:
• la sange, organe hematopietice (splina, maduva osoasa
homatogena);
• organe de reproducere ;
• mucoase;
• plaman;
• rinichi;
• muschi;
• tesut osos;
• tesut nervos.
• Dozele letale (Gy) la diferite clase de organisme:
• mamifere 2-15, pasari 5-20, amfibieni 7-50, pesti 10-40,

crustacee 15-600, moluste 100-1000, insecte 20-3000;
• plante superioare 7-800, plante inferioare 30-12000;
• protozoare 100-6000;
• bacterii 50-1000;
• virusi 200-10000.
Starea celulara postradiativa si consecinte la nivelul
organismului
• Radiatia ionizanta afecteaza tesuturile la nivel celular prin

ruperea legaturilor chimice si alterarea structurii
moleculelor.
• Consecutiv iradierii, celula se poate repara, se poate altera
sau poate fi distrusa total (=moarte celulara).
Tipuri de efecte produse de catre iradiere la nivel celular
a) Repararea celulara – cand iradierea produce modificari

morfo-functionale minore ale structurilor celulare, fara a afecta
mecanismele de refacere postiradiativa, aceasta va permite
repararea completa si fara defecte a celulei, cu consecinte
temporare si nesemnificative asupra organismului.
b) Alterarea celulara (trasformarea in forme mutante) – cand
iradierea afecteaza structura ADN, generand mutatii in
materialul genetic celular. In functie de amploarea efectului
radiomutagen asupra proprietatilor morfo-functionale ale
celulei, in evolutia sa postradiativa aceasta poate parcurge
una din urmatoarele cai:
• sa supravietuiasca doar cu o parte din functii, fara
consecinte importante asupra organismului, daca
modificarea genetic este neesentiala, neafectand major
caracteristicile morfo-functionale celulare;
• sa fie distrusa prin mecanismele de autoaparare ale organismului, daca modificarile
morfo-functionale celulare sunt mai ample si mai complexe, depasind domeniul
recunoasterii lor de catre sistemul imunitar al organismului;
• sa supravietuiasca, cu consecinte asupra organismului, daca modificarile genomului
afecteaza capacitatea de reproducere a celulei, conducand la modificarea ratei de
diviziune.
c) Distrugerea celulara totala (moartea celulara) - cand iradierea afecteaza drastic
celula, producand modificari morfo-functionale majore ale tuturor structurilor celulare.
Procesul distructiv este total si celula pierde functiile vitale care o definesc entitate biologica.
Consecintele mortii celulare asupra organismului sunt dependente de numarul de celule
afectate dintr-o populatie.
 la un numar mic de celule distruse total prin iradiere, organismul se reface rapid si va
supravietui;
 la in numar mai mare de celule distruse total prin iradiere, organismul se reface lent si
poate supravietui;
 la un numar mare de celule distruse total prin iradiere, va conduce la moartea
organismului.
• sa fie distrusa prin mecanismele de autoaparare ale
organismului, daca modificarile morfo-functionale celulare
sunt mai ample si mai complexe, depasind domeniul
recunoasterii lor de catre sistemul imunitar al organismului;
• sa supravietuiasca, cu consecinte asupra organismului, daca
modificarile genomului afecteaza capacitatea de
reproducere a celulei, conducand la modificarea ratei de
diviziune.
Bibliografie
PRESS 1989.
2003.
RADIATIEI IONIZATE
S3. RELATIA DOZA-EFECT

EFECTELE DETERMINISTICE SI STOCASTICE
Aparitia si definirea celor doua efecte biologice ce apar in
urma iradierii
• Diferitele forme de raspuns ale unui organism la actiunea

radiatiilor ionizante depind de o serie de parametrii legati de
sursa si conditiile de iradiere, precum si de caracteristici ale
organismului care vizeaza in principal complexitatea morfo-
functionala si radiosensibilitatea defectelor structure care
definesc organismul ca entitate biologica.
• Dupa relatia dintre raspunsul organismului la iradiere si doza
de radiatie primita, efectele biologice ale iradierii pot fi
deterministice si stocastice.
Efectele deterministice
•includ reactiile de raspuns ale organismului iradiat care apar

incepand de la o anumita valoare (=valoare de prag) si se mai
numesc efecte cu prag;
•sunt caracterizate de o relatie de cauzalitate determinata intre
doza si efect;
•sunt evaluate in termeni de severitatea efectului ce devine
mai accentuat pe masura cresterii dozei;
•severitatea efectelor este dependenta de cantitatea de energie
a radiatiilor care este absorbita de tesut;
•valoare minima a dozei de radiatii la care efectul devine
manifest variaza de la un individ la altul si in raport cu conditiile
de iradiere;
•ca reactie directa a organismului expus la radiatii, se
manifesta numai la individual iradiat si nu se propaga la
descendenti;
Valorile de prag ale dozelor pentru efecte deterministicein unele componente responsabile
Valoarea pragului dozei
Debitul de doza
anual in expuneri
Echivalent de doza puternic fractionate
total in expunere anual sau prelungite
Componenta Efect unica si acuta (Sv) pentru mai multi
ani (Sv/an)
Testicul Sterilitate 0,15/3,50-6,00 0,40/2,00

temporal/permanenta
Ovar Steliritate 2,50-6,00 >0,20

Cristalin Opacitate 0,50-2,00/5,00 >0,10/0,15
Maduva osoasa Depresia hematopaiezei 0,500 >0,40
Aplazie Fatala 3,00-5,00
valorile pragului pentru efect clinic sunt cu atat mai coborate cu cat
tesutul sau organul sunt mai radiosensibile.
Domeniile de doze tolerate de radiatii de catre diferite tesuturisau organe in iradierea
partiala a organismului
Doza unica (Gy) Doza Fractionala (Gy)

Maduva osoasa:2-10 Testicule: 1-2
Ovar:2-6 Ovar: 6-10
Testicule: 2-10 Cristalin: 6-12
Cristalin: 2-10 Tiroida: 30-40
• In iradieri locale, valoarea de prag a dozei si domeniul de doze suportate de

diferite tesuturi sau organe sunt variabile; valorile prag pot fi mai joase sau mai
ridicate iar domeniile de doze tolerante mai restranse sau mai largi, in functie de
radiosensibilitatea tesuturilor sau organelor iradiate si de modul in care sunt
administrate radiatiile.
• Iradierea acuta a intregului organism: boala de iradiere.
Domeniile de doze tolerate de radiatii de catrediferite tesuturi sau organein iradierea partiala a
organismului
Doza (Gy) Efectele (simptome)

<0,25 Nu apar efecte decelabile clinic
Modificari minore ale unor parametribiochimici din sange
1-2 Usoare modificari, decelabile, ale formulei sanguine
2-4 Modificari sanguine, usoare ameteli, voma, stare de oboseala
4-7 Modificari sanguine, hemoragie prin cresterea fragilitatii vasculare, ameteli puternice, voma,
stare de oboseala acuta, anoroxie, diaree datorita vatamarii severe a tractului
gastrointestinal, afectarea sistemului nervos, deces ocazional la 2-8 saptamani de la
momentul iradierii.
Deces foarte probabil in decurs de doua luni de la momentul iradierii

Efectele stocastice
•sunt reactii de raspuns ale organismului la orice nivel de

iradiere, efectele putand sa apara de la doze plasate sub dozele
prag pentru efectele deterministrice;
•privesc cunostintele iradierii la nivel populational, fie ca este
vorba despre o populatie de celule sau o populatie de
organisme
•la nivelul organismului includ consecintele asupra tesuturilor si
organelor atunci cand celulele nu sunt distruse ci doar
transformate, cand se produc modificari in aparatul lor genetic
care inmagazineaza si codifica informatia privind
caracteristicile structurale si functionale ale celulelor;
•in functie de care dintre cele doua tipuri principale de celule
din organism – somatic si sexuale – care pot fi afectate de
iradiere in domeniile de doze responsabile de procedura de
modificari ale materialului genetic, consecintele stocastice se
grupeaza in:
• efecte corporale – manifestate doar la individul iradiat
• efectele ereditare – transmise si manifestate la urmasii
individului iradiat
•cand celulele care au suferit modificari genetice
radioinduse apartin populatiilor celulare de tip somatic,
evolutia lor ulterioara – dupa o perioada mai indelungata si
valabila – poate conduce cel mai probabil spre cancerizare
(neoplazie), probabilitatea (incidenta, frecventa) de aparitie a
cancerului radioindus.
Efectele expunerii prenatale
• Efectele deterministice pot fi:

• nesemnificative pentru iradiere de nivel scazut si numar
mic de celule distruse in perioada de implantare a
embrionului;
• semnificative atunci cand apare:
• moartea prenatala /esecul implantarii ovulului
fecundat sau moatea nedetectabila a embrionului
(pentru iradiere de nivel crescut si numar mare de
celule distruse )
• defecte de organogeneza la nivelul criteriului
(retardare mentala), la nivelul organului visual sau la
nivelul sistemului osos (piticism, deformari de brate,
tibie, femur, mana despicata, intarzieri de crestere).
• Efecte stocastice sunt modificarile materialului genetic in

populatii de celule somatice, cu posibila carcinogeneza
(leucemie infantile, tumore solida).
Bibliografie
PRESS 1989.
2003.
S4. ASPECTE GENERALE ALE RADIOPROTECTIEI PACIENTULUISI
PERSONALULUI
Criteriile radioprotectiei
• Radioprotectia se aplica in cazul expunerilor medicale, care

se refara la:
• expunerea pacientilor ca parte a propriului lor diagnostic
sau tratament medical;
• expunerea in cadrul supravegherii medicale a
persoanelor expuse profesional;
• expunerea persoanelor in cadrul programelor de
depistare medicala a unor maladii (screening);
• expunerea persoanelor sanatoase sau a pacientilor, care
participa voluntar la programele de cercetare medicala
sau biomedicala, de diagnostic sau de terapie;
• expunerea persoanelor in cadrul procedurilor medico-
legale.
• expunerea la radiatii ionizante a persoanelor in
cunostinta de cauza si care doresc sa ajute (in afara
profesiei acestora) la sprijinul si confortul persoanelor
care sunt supuse expunerii medicale.
Justificarea expunerilor medicale
• Expunerea medicala la radiatii ionizante trebuie sa

prezinte un beneficiu net suficient, daca se compara
beneficiile totale potentiale terapeutice sau diagnostice
pe care le produce, in raport cu detrimentul individual pe
care expunerea il poate cauza.
• Toate tipurile noi de practici implicand expunerea
medicala la radiatii ionizante trebuie sa fie justificate
inainte de a fi general adoptate.
• Daca o expunere la radiatii ionizante nu poate fi
justificata, acesta va fi interzisa.
Optimizarea
• Toate dozele datorate expunerilor medicale in

scopuri radiologice, cu exceptia procedurilor
terapeutice, trebuie sa fie mentinute la un nivel
cat mai redus, rezonabil posibil, pentru a permite
obtinerea informatiei diagnostice urmarite, luand
in considerare factorii sociali si economici.
• Pentru toate expunerile medicale la radiatii
ionizante ale persoanelor in scopuri terapeutice,
expunerile volumelor tinta trebuie sa fie
planificate individual.
• Procesul de optimizare implica:
• alegerea echipamentului,
• aspectelor practice,
• obtinerea unui rezultat terapeutic adecvat
• asigurarea calitatii incluzand controlul calitatii
• stabilirea si evaluarea dozelor sau a activitatilor
administrate pacientului, tinand cont de factori
economici si sociali.
Responsabilitati
• Atat medicul ordonator cat si practicianul
trebuie sa fie implicati in procesul de
justificare la un nivel corespunzator, conform
competentelor stabilite de Ministerul
Sanatatii.
• Orice expunere medicala este efectuata sub
responsabilitatea unui practician,
Proceduri
• Pentru fiecare tip de practica si pentru fiecare
echipament trebuie sa fie stabilite protocoale scrise.
• Este obligatorie implicarea unui expert in fizica
medicala in radioterapie:
• Consultarea in procesul de optimizare incluzand
dozimetria pacientului, asigurarea si controlul
calitatii si a avizului in cadrul expunerilor in
scopuri medicale
Pregatirea
• Se va asigura ca practicienii si fizicienii medicali au o
pregatire practica si teoretica adecvata scopului practicii
radioterapie si sunt competenti in radioprotectie.
• Se va asigura perfectionarea teoretica si practica
continua dupa obtinerea unei diplome si, in special, in
cazul utilizarii clinice de noi tehnici, organizarea
perfectionarii in raport cu aceste tehnici si cu cerintele
de radioprotectie relevante.
• Se va asigura introducerea unui curs de radioprotectie
in programele (curriculum) de baza ale invatamantului
medical.
Echipament
• Autoritatile competente se asigura ca:
• toate echipamentele radiologice sunt tinute sub stricta
supraveghere din punct de vedere al protectiei impotriva
radiatiilor ionizante;
• este disponibil un inventar la zi al echipamentelor
radiologice pentru fiecare tip de instalatie radiologica;
• sunt implementate de catre utilizatorul instalatiei
radiologice, programe potrivite de asigurare a calitatii care
includ si masurarile de control al calitatii si evaluarile dozei
pacientului in timpul tratamentului;
• sunt efectuate de catre unitatile autorizate conform legii,
testele de acceptanta («Acceptance tests») inainte de
prima utilizare a echipamentului in scopuri clinice, si apoi
testele de performanta in mod regulat (periodic macar o
data pe an) si dupa fiecare procedura de intretinere
importanta.
• Utilizatorul instalatiei radiologice este obligat sa ia toate
masurile necesare pentru a remedia lipsurile sau
defectiunile echipamentului.
Practici speciale
• Autoritatile competente vor avea grija ca echipamentul
radiologic si accesoriile acestuia precum si practicile care
sunt utilizate, sa fie adecvate, in fiecare caz de expunere in
scopuri medicale:
• a copiilor;
• ca parte a programelor de depistare medicala;
• implicand doze mari pentru pacient
• tomodensitometria sau radioterapia.
• O atentie speciala trebuie acordata programelor de
asigurare a calitatii care includ si masurarile de control al
calitatii si de evaluare a dozei sau a activitatii administrate
pacientului.
Protectia speciala in timpul sarcinii si alaptarii
• In cazul unei femei la varsta de procreere, medicul
ordonator si practicianul vor stabili daca acesta este
insarcinata sau daca alapteaza, si daca eventualitatea unei
sarcini nu poate fi exclusa, depinzand de tipul expunerii
medicale la radiatii ionizante, trebuie acordata o atentie
speciala justificarii, in special in caz de urgenta, si
optimizarii expunerii medicale, luand in consideratie atat
expunerea viitoarei mame cat si a fatului.
Expuneri potentiale
• Autoritatile competente vor avea in vedere ca sunt luate
masurile rezonabile posibile pentru a reduce probabilitatea
si marimea dozelor accidentale sau neintentionat primite
de catre pacienti in cadrul practicilor radiologice.
• In prevenirea accidentelor, accentul trebuie pus in principal
pe echipamentele si procedurile utilizate in radioterapie,
dar de asemenea trebuie acordata o anumita atentie si
accidentelor susceptibile de a se produce cu echipamentele
de diagnostic.
Estimarea dozelor primite de populatie
• Directiile de Sanatate Publica/Institutul National de
Sanatate Publica trebuie sa se asigure ca determinarea
distributiei dozelor individuale din expunerile medicale este
realizata anual pentru populatie si pentru grupuri de
referinta relevante din populatie si comunicata autoritatilor
competente, conform reglementarilor specifice ale
Ministerului Sanatatii.
Inspectia
• Autoritatile competente trebuie sa asigure un sistem de
inspectie privind aplicarea prevederilor acestor norme.
• Organele de inspectie ale autoritatilor competente cu
sarcini de control sunt:
• Laboratoarele de Igiena Radiatiilor din cadrul Directiilor
de Sanatate Publica teritoriale (arondate oricarui judet)
si a Municipiului Bucuresti, in conformitate cu
competentele stabilite prin reglemetarile legale in
vigoare;
• C.N.C.A.N., prin personalul de specialitate imputernicit
de Presedintele CNCAN
Bibliografie
PRESS 1989.
2003.
S5. Controlul calitatii si asigurarea calitatii
• Oricare medic radioterapeut, fizician medical, asistent medical sau
tehnician/operator, este direct implicat si responsabil pentru
implementarea unui sistem de QA&QC adecvat activitatilor
desfasurate.
• QC (controlul calitatii) este necesar pentru a se asigura ca instalatiile
functioneaza corespunzator la parametrii prescrisi de producator.
• QC este un instrument al Sistemului de Management al Calitatii, ce
trebuie sa fie implementatin cadrul oricarei unitati sanitare.
• Titularul de autorizatie are principala responsabilitate de a se asigura
ca instalatiile din dotare sunt in stare de buna functionare si ca este
mentinuta mentenanta acestora prin firme de service autorizate de
CNCAN pentru acest tip de activitate.
-QA = asigurarea calitatii in radioterapie reprezinta un sistem format din
actiuni planificate si sistematizate, care trebuie sa fie documentate pentru a
putea oferi o incredere suficienta si a satisface cerintele impuse pe calitate
pentru serviciile medicalece sunt realizate in cadrul laboratorului
-QA se refera cu preponderenta la PROCEDURILE care trebuie sa fie

elaborate si implementatein cadrul laboratorului
-QA = Totalitatea procedurilor prin care se asigura respectarea prescriptiei

medicale si indeplinirea in siguranta a tratamentului medical prescris prin
radioterapie
Exemple de prescrieri medicale꞉
- Doza in tumora (volumul tinta)
- Doza minima la tesuturile sanatoase si doza minima in organele de risc
-Monitorizarea corecta a pacientului si a modului in care se

deruleaza tratamentulin radioterapie astfel incat rezultatul sa fie cel propus
initial
-Minima expunere a personalului medical prin asigurarea unor ecranari

corespunzatoare – din faza de proiectarea a laboratorului de radioterapie
(amenajarile speciale ale buncarelor care trebuie sa fie supervizate de catre
un expert in fizica medicala de radioterapie, posesor al permisului de
exercitare nivelul 3 emis de CNCAN)
TESTELEQC
• TESTELE DEACCEPTANTA– efectuatede o firma deservice la punereain

functiune
• TESTELE DE PERFORMANTA – sunt teste periodice efectuate de regula

anual (pentru echipamentele cu o vechime de sub 10 ani) si semestrial
(pentru echipamentele mai vechi de 10 ani) – efectuate de firma deservice
• Testele zilnice si saptamanale – care sunt efectuate de catre personalul

operator din cadrul laboratorului sub atenta supraveghere a unui fizician
medical
Cerintede calitate a imaginii
CT: negativ PET: pozitiv PET/CT:

Implicare ganglion
limfatic mediastinal
Pe CT leziunile nu sunt vizibile, dar
PET/CTajuta in determinareaBTV
pentru planul de tratament
Protocoalele de asigurare a calitatii in radioterapie
trebuie sa insumeze toate acele proceduri ce
asigura consecventa in ceea ce priveste
tratamentul prescris, precum si administrarea in
siguranta a tratamentuluide radioterapie.
Aparatura utilizatapentru teste
• Dozimetru-debitmetru de arie pentru radiatii X si Gamma - măsoară

echivalentul debitului de doză şi dozele de arie pentru radiaţii X şi
gamma, H*(10);
• Dozimetruelectronic personal, cu prag de alarmare si citire directa;
• Electrometru de referinta - permite realizarea de masuratori ale dozei
absorbate iar in combinatie cu sursele de control radioactive, permite
verificarea si calibrarea incrucisata a raspunsului de stabilitate al
camerelor de ionizare;
• Barometru-termometru;
• Phantomstationar apa – Este adecvat pentru calibrarea camerelor
de ionizare în fascicule de fotoni și electroni cu energie mare.
• Rezultatele tuturor testelor QCtrebuie sa fie arhivate (electronic) si monitorizate
periodic de catrefizicianul medical/expertul in fizicamedicala ;
• Testeletrebuie sa fie realizatede personal calificat;
• ROUTINETESTS – frecventaeste in functie de complexitatea echipamentului si
pot fi efectuate꞉ zilnic, saptamanal, lunar;
• Este importantsa fie desemnatun responsabil pentruQCtests in cadrul
Laboratoruluisi sa fie nominalizatsupervizorulintregului PLAN QC.
• Aceste persoane trebuie sa aiba cunostinteadecvate tehnicesi de QMS.
• Sistemul de asigurare si de control al calitatii este supus auditurilor de calitate
(extern si intern) – care au ca scop verificarea modului de implementare a QMS si
stabilirea non-conformitatilor fata de cerintele standardelor aplicabile activitatilor
desfasurate; deasemeni, daca este cazul pot fi determinate actiunile corective si
preventivecare se impun pentru a fi luatede firmaauditata.
• Conform Directivei 2013/59/EURATOM – QC este considerat un set de op. de
PROGRAMARE, COORDONARE, IMPLEMENTARE – care mentin si imbunatatesc
CALITATEA.
T5 C E R I N T E LEGISLATIVE NOI PRIVIND
PROTECTIA RADIOLOGICA
S1 – CERINTELE Directivei 59/2013

ICRP (The International Commission on Radiological Protection)
• este un organism neguvernamental, care ofera recomandari

autoritatilor de reglementare si agentiilor de consultanta, sub
forma de ghiduri privind principiile fundamentale pe baza carora
sa se poata implementa un sistem de protectie radiologica
adecvat.
• ICRP a luat fiinta in 1928, cu prilejul Congresului International de
Radiologie, cand au fost emise si primele recomandari, referitoare
la protectia profesiei medicale,prin introducerea unor restrictii
privind numarul de ore de lucru cu surse medicale.
• Folosind recomandarile ICRP din 1990, sub coordonarea Agentiei
Internationale pentru Energia Atomica din Vienna, in 1996 au fost
elaborate Standardele Internationale de Radioprotectie de Baza
(cunoscute sub numele de “BSS-115”) iar Consiliul Europei a emis
Directiva de baza Nr.96/29/EURATOM din 13 mai 1996, privind
“Protectia sanatatii lucratorilor si publicului general impotriva
riscurilor provenind de la radiatia ionizanta”.
• In urma elaborarii de recomandari tehnice pentru revizuirea
directivei de baza 96/29/EURATOM si consolidarea legislatiei
Europene existente in domeniul protectiei radiologice (directivele
96/29, 89/618/, 90/641/, 2003/122 si 97/43, a recomandarii
comisiei 90/143 si alte standarde si reglementari), intr-un singur
document, in concordanta cu ICRP-2007, in 2012, au fost finalizate
noile Standarde de Baza de Radioprotectie Europene (EBSS), care
au fost publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 17
ianuarie 2014, sub denumirea de DIRECTIVA CONSILIULUI
2013/59/EURATOM.
În domeniul medical, evoluții tehnologice și
științifice importante a u condus la o creștere
semnificativă a expunerii pacienților. În acest sens,
prezenta directivă sublinieza necesitatea justificării
expunerii medicale, inclusiv expunerea persoanelor
asimptomatice, și face mai stricte cerințele privind
informațiile care trebuie furnizate pacienților,
înregistrarea și raportarea dozelor din procedurile
medicale, utilizarea nivelurilor de referin ță de
diagnosticare și disponibilitatea dispozitivelor de
indicare a dozelor
Situatii de expunere
• Expunere planificata - o situație de expunere care rezultă în

urma exploatării planificate a unei surse de radiații sau în
urma unei activități umane care alterează căile de expunere,
astfel încât provoacă expunerea sau expunerea potențială a
populației sau a mediului. Situațiile de expunere planificată
pot include atât expuneri normale, cât și expuneri potențiale.
• Expunere de urgenta - o situație de expunere cauzată de o
urgență
• Expunere existenta - o situație de expunere care există deja
în momentul în care trebuie luată o decizie cu privire la
controlul acesteia și care nu necesită sau nu mai necesită
adoptarea de măsuri urgente
• Expunerile medicale accidentale și neintenționate
reprezintă o sursă de preocupare continuă
• Așa-numitele expuneri în scopuri „medico-legale”, au

fost identificate în mod clar ca expuneri deliberate
ale persoanelor în alte scopuri decât cele medicale
sau ca „expuneri imagistice non-medicale”.
• Aceste practici trebuie să facă obiectul unui control

reglementat corespunzător și ar trebui să fie
justificate într-un mod similar expunerilor medicale
• Practicile care presupun expunerea medicală se
justifică atât ca clasă, cât și ca tip de practică,
ținând seama de expunerea medicală și, acolo
unde este relevant, de expunerea publică și
expunerea profesională asociate, precum și la
nivelul fiecărei expuneri medicale individuale.
Justificarea practicii
- Expunerea în scopuri medicale prezintă un beneficiu

net suficient, punând în balanță, pe de o parte,
beneficiile de diagnostic sau terapeutice potențiale
totale pe care le produce, inclusiv beneficiile directe
pentru sănătate pentru o persoană și beneficiile pentru
societate, iar, pe de altă parte, efectele negative
individuale pe care le-ar putea cauza expunerea,
luându-se în considerare eficacitatea, beneficiile și
riscurile tehnicilor alternative existente care au același
obiectiv, dar care implică o expunere mai mică sau nulă
la radiații ionizante.
Optimizarea
- Statele membre se asigură că toate expunerile medicale ale

pacientilor in scopuri radioterapeutice, expunerile
volumelor-țintă se planifică individual și realizarea lor se
verifică în mod corespunzător, având în vedere ca dozele
pentru volumele și țesuturile nevizate să fie cât mai
scăzute posibil și în conformitate cu scopul radioterapeutic
al expunerii.
• Se mentin:
– situatiile de EXCLUDERE (de la reglementare, cum ar fi potasiul
40 din corpul uman, radiatia cosmica la nivelul solului)
– situatiile de EXCEPTARE (de la autorizare; stabilite de autoritatea
de reglementare, atunci efortul de control este considerat
excesiv, comparativ cu riscul asociat).
• Expuneri nejustificate:
– cresterea, prin adaugarea deliberata de substante radioactive
sau prin activare, a activitatii unor produse, cum ar fi: alimente,
bauturi, cosmetice, jucarii, bijuterii etc;
– examinarea radiologica in scopuri de asigurare de sanatate,
medico-legal sau de protectia muncii, fara referire la indicatii
clinice;
– screeningul radiologic pentru populatia asimptomatica;
• Nivelul de referinta - nivelul dozei sau al riscului, peste
care se apreciaza ca “se considera inadecvat sa se
permita aparitia expunerilor” si sub care “ar trebui sa fie
pusa in aplicare optimizarea protectiei”.
– Depinde de circumstantele expunerii considerate.
– Este procesul care face ca expunerile sau
probabilitatea aparitiei lor sa fie atat de mici cat sa
poata fi realizabile in mod rational, luand in
considerare factorii economici si sociali (vechiul
Principiu ALARA).
• Doza efectiva - o marime calculata pentru un “omstandard”
• Doza colectiva - inadecvata pentru pentru evaluari de risc sau in
studii epidemiologice.
• Calculele de doza echivalenta si doza efectiva se bazeaza pe date
oferite folosind fantome de referinta ale corpului uman, inlocuind
folosirea de diverse modele matematice.
• Sunt considerate trei categorii de expunere:
– Profesionala - nu intra cea rezultata din activitatile excluse sau
exceptate iar clasificarea ariilor de munca in “controlata” si
“supravegheata” este preferata clasificarii lucratorilor (in “A” si
“B”)
– Medicala
– Publica
• La doze in jur de 100 mSv pe an, probabilitatea de producere
a unor efecte stohastice este foarte mica.
• In cazul expunerii in-utero, riscul de cancer pe intreaga durata
de viata este considerat ca fiind similar cu cel datorat iradierii
in situatia noului nascut si care este de trei ori mai mare decat
a populatiei in ansamblu.
• Factorul de ponderare pentru gonade, folosit la calculul dozei
efective, a fost redus de la 0,20 la 0,08 (factorul se aplica la
media dozelor in testicole si gonade)
• In schimb, factorul de ponderare pentru san a fost crescut de
la 0,05 la 0,12.
Expunerea la nivelul ochiului:
• Noile date rezultand atat din modele pe animal, cat si din
populatii umane expuse, au aratat ca opacifieri ale
lentilelor pot aparea la doze sub 1 Gy.
• Noua limita pentru echivalentul dozei pentru ochi: 20

mSv/an (fiind redusa de la 150 mSv/an).
• Limita de doza pentru populatie a ramas neschimbata:15

mSv/an.
• Titularul de autorizatie trebuie să decidă cu
privire la clasificarea pe categorii a fiecărui
lucrător înainte ca acesta să își înceapă
activitatea care poate cauza expunere și să
reexamineze periodic această clasificare pe baza
condițiilor de lucru și a supravegherii medicale.
Distincția ține seama și de expunerile potențiale.
Titularul de autorizatie se va asigura c a pentru fiecare
practica desfasurata in cadrul institutiei sale, se va aplic a
principiul justificarii prealabile, du pa cum urmeaza:
• tipurile noi de practici care implică expunerea medicală se justifică în prealabil

înainte de a fi adoptate în mod general;
• toate expunerile medicale individuale se justifică în prealabil, luându-se în
considerare obiectivele specifice ale expunerii și caracteristicile individuale
implicate;
• specifică de acest tip poate fi justificată, după caz, în împrejurări speciale care
se evaluează și se documentează de la caz la caz;
• medicul abilitat să facă trimiteri și practicianul, urmăresc să obțină, în măsura
posibilului, informații de diagnostic anterioare sau înregistrări medicale
relevante pentru expunerea planificată și iau în considerare aceste date pentru
a evita expunerea inutilă;
• expunerea medicală în cercetarea medicală sau biomedicală se examinează de
către un comitet pentru etică constituit în conformitate cu procedurile naționale
și/sau de către autoritatea competentă;
• autoritatea competentă oferă justificare specifică, în colaborare cu societățile
medicale științifice corespunzătoare sau cu organismele relevante
corespunzătoare, pentru procedurile radiologice medicale care urmează să fie
efectuate ca parte a unui program de depistare medicală;
• expunerea persoanelor implicate în îngrijirea și susținerea pacienților trebuie să

prezinte un beneficiu net suficient, luându-se în considerare beneficiile directe
asupra sănătății unui pacient, beneficiile potențiale pentru persoana implicată
în îngrijirea și susținerea pacienților și efectele negative pe care le-ar putea
cauza expunerea;
• orice procedură radiologică medicală aplicată unei persoane asimptomatice,

care urmează să fie efectuată pentru detectarea precoce a bolii, face parte dintr-
un program de depistare medicală sau necesită o justificare documentată
specifică pentru persoana respectivă, realizată de către practician, în consultare
cu medicul abilitat să facă trimiteri, în conformitate cu orientările societăților
medicale științifice și ale autorității competente.
Romania, prin titularii de autorizatie, care achizitioneaza
echipamente medicale, sau prin dealeari de echipamente
radiologice , trebuie s a se asigure c a :
• Toate echipamentele radiologice medicale utilizate sunt menținute sub

supraveghere strictă privind protecția radiologică;
• Autoritatea competentă are la dispoziție un inventar actualizat al
echipamentelor radiologice medicale pentru fiecare instalație radiologică
medicală;
• Titularul de autorizatie pune în aplicare programe adecvate de asigurare a
calității și evaluarea dozelor sau verificarea activității administrate;
• Se efectuează teste de recepție înainte de prima utilizare a echipamentelor în
scopuri clinice, iar ulterior teste de performanță, periodic și după orice
procedură de întreținere care poate afecta performanța.
• Titularul de autorizatie ia măsurile necesare pentru a îmbunătăți randamentul
necorespunzător sau defectuos al echipamentului radiologic medical utilizat.
Bibliografie
• DIRECTIVA 2013/59/EURATOM A CONSILIULUI din 5 decembrie 2013 de
stabilire a normelor de securitate de baza privind protectia impotriva pericolelor
prezentate de expunerea la radiatiile ionizante si de abrogare a Directivelor
89/618/Euroatom, 90/641/Euratom, 96/29/Euratom, 97/43/Euratom si
2003/122/Euratom
S2 Noile modificari legislative emise de catre

CNCAN pentru armonizarea legislatiei din
Romania la cerintele Directivei 59/2013
Principalele modificari legislative aparute ca
urmare a noi Directive 59/2013, sunt:
Legea nr. 63/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr.
111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea,
autorizarea și controlul activităților nucleare;
Ordinul presedintelui CNCAN nr. 136/2018 privind cerintele de
baza de securitate radiologica
Ordinul presedintelui CNCAN nr. 155/2018 privind procedurile
de autorizare
Ordinul presedintelui CNCAN nr. 102/2018 privind modificarea
si completarea Ordinului nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor
privind eliberarea permiselor de exercitare a activitatilor nucleare si
desemnarea expertilor acreditati in protectie radiologica
Ordinul presedintelui CNCAN nr. 144/2018 privind controlul
reglementat de surse radioactive si gestionarea in siguranta a surselor
orfane
• Obiectul Legii 63/2018:
Reglementarea, autorizarea si controlul
activitatilor nucleare desfasurate in scopuri
exclusive pasnice si a altor activitati ce conduc la
expunerea la radiatii ionizante
Se aplica tuturor situatiilor de expunere

planificata, existenta sau de urgenta
Modificarile Lg 63/2018, in partile esentiale sunt:
La articolul 4, alineatul (1) se modifică și va avea următorul
cuprins:
Art. 4. -
• CNCAN, autoritate competentă în domeniul nuclear, de interes
public național, exercită atribuțiile de reglementare, autorizare și
control prevăzute în prezenta lege."
Art. 71. -
• (1) Notificarea este obligatorie pentru activitățile prevăzute la art.
2, cu excepția celor prevăzute la lit. n), înainte de începerea
desfășurării activităților respective.
La articolul 8, alineatul (1) se modifică și va avea următorul
cuprins:
Art. 8. -
• Activitățile prevăzute la art. 2 se autorizează de CNCAN prin
emiterea unui certificat de înregistrare sau a unei autorizații,
după caz."
La articolul 8 alineatul (11), literele a) și b) se modifică și vor avea
următorul cuprins:
a)transportul dispozitivelor generatoare de radiații ionizante și
activitățile de utilizare a aparaturii de control dozimetric, a
sistemelor de detecție a radiațiilor ionizante și a mijloacelor de
protecție individuală la radiații ionizante;
b) cele prevăzute la art. 2 lit. h) și n);".
Art. 391. -
Ministerul Sănătății are următoarele atribuții:
c) elaborează și revizuiește ori de câte ori este necesar criteriile de

prescriere pentru expunerile în scopuri medicale;
d)stabilește procedurile pentru efectuarea auditurilor clinice și
controlează implementarea acestora;
f) organizeaza, in colaborare cu CNCAN si Ministerul Educatiei
Nationale sistemul de instruire si perfectionare a profesionistilor din
sanatate care necesita competente specifice in domeniul practicilor
medicale cu radiatii ionizante
• Modificarile legislative privind cerintele de
baza de securitate radiologica prin Ordinul
presedintelui CNCAN nr. 136/2018 privind
cerintele de baza de securitate radiologica
Protectia impotriva radiatiilor ionizante:
• Justificarea practicilor
– Orice practica noua trebuie justificata in scris de catre initiatorul
acesteia
– Practicile existente trebuie reevaluate atunci cand apar situatii
noi cu privire la consecintele si eficienta acestora
– Daca practica nu mai este justificata, CNCAN dispune reducerea
extinderii practicii sau oprirea acesteia
– In situatiile de expunere de urgenta decizia de introducere sau
de modificare a unei cai de expunere pentru implementarea
actiunilor de protectie se justifica de catre initiator
• Optimizarea protectiei impotriva radiatiilorionizante
– Situatiile de expunere planificata – intreprinderea asigura inca
din faza de realizare, optimizarea protectiei impotriva radiatiilor
ionizante a personalului expus, alucratorilor in situatii de
urgenta si a populatiei
– Situatiile de expunere de urgenta –cf reglementarilor specific
privind gestionarea situatiilor de urgenta nucleara si radiologica
• Limitarea dozelor
– Expunerea planificata – suma dozelor la care este expusa o
persoana nu trebuie sa depaseasca limitele de doza prevazute
la art. 53-56
– Limitele de doza nu se aplica persoanelor care fac obiectul
expunerilor medicale
Limite de doza pentru:
• expunerea profesionala (persoane cu varsta mai mare de 18 ani)
• Limita de doza efectiva: 20 mSv/an
• Limita de doza echivalenta pentru cristalin: 20 mSv/an
• Limita de doza pentru piele / extremitati: 500 mSv/an
– Ucenici, studenti si persoane in curs de pregatire intre 16 si 18 ani
• Limita de doza efectiva: 6 mSv/an
• Limita de doza echivalenta pentru cristalin: 15 mSv/an
• Limita de doza pentru piele / extremitati: 150 mSv/an
• expunerea publica
– Limita de doza efectiva: 1 mSv/an
– Limita de doza echivalenta pentru cristalin: 15 mSv/an
– Limita de doza pentru piele: 50 mSv/an
• Protectia lucratoarelor insarcinate
– Doza echivalenta la care este expus fatul sa fie cat mai mica
posibil si sa nu depaseasca 1 mSv/an
• Protectia lucratoarelor care alapteaza
– Nu vor fi implicate in activitati care presupun un risc semnificativ
de incorporare de radionuclizi sau de contaminare corporala
Cerinte referitoare la zonele controlate
Intreprinderea trebuie sa implementeze si sa respecte urmatoarele cerinte:
– Zona controlata trebuie sa fie delimitata si accesibila exclusiv persoanelor
instruite corespunzator
– Accesul se face conform procedurilor scrise elaborate de catre
intreprindere
– Monitorizarea radiologica a locului de munca
• Masurarea debitelor dozelor externe, cu indicarea naturii si a calitatii
radiatiei corespunzatoare
• Masurarea concentratiei activitatii in aer si a contaminarii superficiale
• Sistemul de supraveghere radiologica aprobat de CNCAN
– Sa afiseze simbolul “pericol de radiatii” si se amplaseaza indicatoare
pentru a semnala tipul zonei, natura surselor si riscurile inerente acestora
– Sa stabileasca instructiuni de lucru corespunzatoare riscului radiologic
– Sa asigure lucratorilor instruire specifica referitoare la caracteristicile
locurilor de munca
– Sa furnizeze lucratorilor echipament individual de radioprotectie
Cerinte referitoare la zonele supravegheate
Intreprinderea trebuie sa implementeze si sa respecte urmatoarele

cerinte:
– Sa organizeze supravegherea radiologica a locului de munca
• Masurarea debitelor dozelor externe, cu indicarea naturii si a
calitatii radiatiei corespunzatoare
• Masurarea concentratiei activitatii in aer si a contaminarii
superficiale
• Sistemul de supraveghere radiologica aprobat de CNCAN
– Sa amplaseze, dupa caz, panouri care sa indice tipul zonei, natura
surselor si risurile inerente prezentate de acestea
– Sa stabileasca, dupa caz, instructiuni de lucru corespunzatoare
riscului radiologic asociat surselor si operatiunilor implicate
Expunerea medicala
Art. 142 – (2) Expunerea in scopuri medicale trebuie sa prezinte un

beneficiu net suficient, punand in balanta, pe de o parte, beneficiile
terapeutice potentiale totale pe care le produc, inclusiv beneficiile
directe pentru sanatatea unei persoane si beneficiile pentru
societate, iar, pe de alta parte, efectele negative individuale pe care le-
ar putea produce expunerea, luandu-se in considerare eficacitatea,
beneficiile si riscurile tehnicilor alternative existente care au acelasi
obiectiv, dar dar care implica o expunere mai mica sau nula la radiatii
ionizante
Optimizarea protectiei persoanelor supuse expunerilor medicale
Art. 143 – (1) Intreprinderea se asigura ca toate dozele rezultate in

urma expunerilor medicale in scopuri de planificare, ghidare si
verificare in cazul radioterapiei se mentin la nivelurile cele mai
scazute posibil pentru obtinerea informatiilor medicale necesare,
luand in considerare factorii economici si sociali
(2) Pentru toate expunerile medicale ale pacientilor in scopuri

radioterapeutice, intreprinderea se asigura ca expunerile volumelor –
tinta se planifica individual si sunt verificate, avand in vedere ca
dozele pentru volumele si tesuturile nevizate sa fie cat mai scazute
posibil si in conformitate cu scopul therapeutic al expunerii.
• Modificarile legislative privind procedurile de
autorizare prin Ordinul presedintelui CNCAN
nr. 155/2018 privind procedurile de autorizare
Orice persoana fizica sau juridica de drept
public sau privat care intentioneaza sa desfasoare
activitati in domeniul nuclear (situatii de expunere
planificata sau existenta care implica riscul de
expunere la radiatii ionizante ce nu poate fi neglijat
dpdv al protectiei radiologice) trebuie sa transmita
la CNCAN, cu cel putin 30 de zile inainte, o
notificare conform anexei nr. 1
Notificarea trebuie sa cuprinda:
• formularul de notificare (anexa nr.1);
• copia documentelor care atesta ca solicitantul este persoanalegal
constituita;
• informatii privind activitatile desfasurate in cadrul practicii;
Dosarul de solicitare si eliberare a autorizatiei trebuie sa

contina:
• cerere de eliberare a autorizatiei (conform anexei nr. 2)
• documentele generale pentru eliberarea autorizatiei
• documentatia tehnica pentru fiecare tip de autorizare
Raspunsul la solicitarile CNCAN se transmit in
cel mult 30 de zile de la data primirii solicitarii sau
dosarul este respins.
Procesul de evaluare a dosarelor complete
dureaza pana la 2 luni si se finalizeaza cu eliberarea
autorizatiei sau cu o scrisoare de respingere a
dosarului.
Pentru practici noi sau practici complexe
procesul de evaluare este de pana la 6 luni.
Prelungirea valabilitatii autorizatiilor:
Se solicita prelungirea cu cel putin 2 luni inainte de

data de expirare.
Valabilitatea autorizatiei se extinde automat max. 3
luni, daca dosarul este depus complet; dupa 3 luni se
suspenda temporar activitatea.
Perioada de evaluare a dosarelor complete este de 2
luni, cu exceptia cazului cand sunt introduce noi surse de
radiatii.
Modificarea autorizatiei se solicita in caz de:
Modificare a denumirii, adresei sociale sau alte

modificari in actul constitutive
Schimbarea personalului cu responsabilitati
Extinderea limitelor si conditiilor din autorizatie
Alte modificari ce pot afecta protectia surselor de
radiatii, protectia radiologica a lucratorilor, populatiei sau
mediului
Suspendarea si retragerea autorizatiilor are ca
efect:
Incetarea imediata a practicilor cu surse de radiatii;
Obligatia titularului de autorizatie pentru asigurarea
protectiei fizice si securitatii radiologice a surselor de
radiatii;
Obligatia titularului de autorizatie de a prezenta in
maxim 5 zile lucratoare un plan de masuri pentru rezolvarea
problemelor ce au dus la suspendare;
Obligatia titularului de autorizatie de a inapoia
CNCAN-ului originalul autorizatiei.
Incetarea activitatii
Titularul are urmatoarele obligatii:
– Sa solicite eliberarea autorizatiei de dezafectare;

– Sa transmita procesul verbal de casare;
– Sa transfere sursele radioactive la utilizatori autorizati;
– Sa transfere deseurile radioactive;
– Sa decontamineze spatiile si utilajele pe care le-a
utilizat.
Modificarile legislative in eliberarea permiselor de
exercitare a activitatilor nucleare prin Ordinul
presedintelui CNCAN nr. 102/2018 privind
modificarea si completarea Ordinului nr. 202/2002
pentru aprobarea Normelor privind eliberarea
permiselor de exercitare a activitatilor nucleare si
desemnarea expertilor acreditati in protectie
radiologica.
Reinnoirea permisului de exercitare – solicitarea
eliberarii unui permis de exercitare la o data
ulterioara datei de expirare inscrise pe permis
Prelungire valabilitatii permisului de exercitare –

solicitarea eliberarii unui nou permis de exercitare
la o data anterioara datei de expirare inscrise pe
permis
In cazul prelungirii permisului de exercitare nivel 1 si
2, cererea va fi insotita de:
Copiile documentelor care demonstreaza indeplinirea
conditiilor specificate in normele CNCAN
Absolvirea, in ultimii 5 ani, a unui curs de
radioprotectie adecvat pentru nivelul permisului si practica
desfasurata
Copia documentelor care atesta achitarea tarifului de
autorizare
Copia permisului pentru care se solicita prelungirea
valabilitatii
In cazul prelungirii valabilitatii permisului de exercitare
nu este necesara examinarea posesorului permisului.
Modificarile legislative in controlul surselor
radioactive prin Ordinul presedintelui CNCAN nr.
144/2018 privind controlul reglementat de surse
radioactive si gestionarea in siguranta a surselor
orfane
• Sursele radioactive inchise de mare activitate se clasifica in 5
categorii:
– Categoria 1: A/D ≥ 1.000
– Categoria 2: 1.000 > A/D ≥ 10
• Brahiterapia HDR/MDR (high/medium dose rate)
– Categoria 3: 10 > A/D ≥ 1
– Categoria 4: 1 > A/D ≥ 0,01
– Categoria 5: 0,01 > A/D si A > nivelul de exceptare
• Brahiterapia LDR (low dose rate)
A – activitatea unui radionuclid dintr-o surse inchisa
D – valoarea activitatii radionuclidului care este considerata
periculoasa
D Ir-192 =8 x 10-2
• Titularul de autorizatie
– trebuie sa mentina inregistrari, in format electronic, privind
toate sursele inchise de mare activitate pe care le detine, locul
detinerii si transferul acestora, cf formularului din anexa nr.1
– Sa raporteze inregistrarile la CNCAN in fomat electronic si/sau in
scris:
• In 48 de ore dupa achizitia sursei
• In luna ianuarie a fiecarui an, pentru anul precedent
• Ori de cate ori s-au produs modificari fata de situatia
raportata
• In 48 de ore dupa ce sursa a fost scoasa din evidenta sa
• In 48 de ore de la incetarea activitatii, cand nu mai detine
nici o sursa
• Ori de cate ori sunt solicitate de CNCAN
– Sa asigure la 6 – 12 luni efectuarea periodica a testelor de
verificare si mentinere a integritatii fiecarei surse
• Titularul de autorizatie
– Sa asigure verificarea zilnica a existentei surselor inchise si a
instalatiilor radiologice ce contin sursele
– Sa instituie un sistem de protectie fizica si procedure scrise
pentru a preveni accesul neautorizat, pierderea si furtul
surselor
– Sa instituie protocoale si procedure privind deteriorarea
surselor si a instalatiilor radiologice cu surse inchise
– Sa asigure marcarea corespunzatoare a zonelor controlate si
supravegheate
– Sa asigure verificarea surselor du[a fiecare eveniment de natura
a afecta integritatea surselor
– Sa asigure returnarea la furnizor a surselor inchise
– Sa notifica la CNCAN orice incident sau accident care ar implica
expunerea neintentionata a lucratorilor, a populatiei sau a
mediului inconjurator
Bibliografie
• Legea nr. 111/1996 privind desfasurarea in siguranta, reglementarea, autorizarea si controlul
activitatilor nucleare
• Legea nr. 63/2018 – modificarea si completarea Legii nr. 111/1996 privind desfasurarea in
siguranta, reglementarea, autorizarea si controlul activitatilor nucleare
• Norme privind cerintele de baza de securitate radiologica, aprobate prin Ordinul ministrului
sanatatii, al ministrului educatiei nationale si al presedintelui Comisiei Nationale pentru
Controlul Activitatilor Nucleare nr. 752/3.978/136/ 2018 si publicate in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I nr. 517 bis din 25.06.2018
• Normele privind procedurile de autorizare, aprobate prin Ordinul C N C A N 155/2018, publicate in

Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,nr. 576 bis din 9 iulie 2018
• Ordinul presedintelui CN C AN nr. 102/2018 privind modificarea si completarea Ordinului nr.

202/2002 pentru aprobarea Normelor privind eliberarea permiselor de exercitare a activitatilor
nucleare si desemnarea expertilor acreditati in protectie radiologica
• Norme privind controlul reglementat al surselor radioactive si gestionarea in siguranta a surselor

orfane, Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 550, 2018
• DIRECTIVA 2013/59/EURATOM A CONSILIULUI din 5 decembrie 2013 de stabilire a normelor

de securitate de baza privind protectia impotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiatiile
ionizante si de abrogare a Directivelor 89/618/Euratom, 90/641/Euratom, 96/29/Euratom,
97/43/Euratom si 2003/122/Euratom
T5 C ER I N T E LEGISLATIVE NOI
PRIVIND PROTECTIA RADIOLOGICA
S3 Noile responsabilitati ale titularului de

autorizatie si a responsabilului cu protectia
radiologica
In conformitate cu noile reglementari in vigoare,
Directiva 59/2013 cat si noile modificari aduse de catre
CNCAN, legislatiei in vigoare, cele mai importate
persoane cu responsabilitati in acest domeniu sunt:
- titularul de autorizatie
- responsabilii cu protectia radiologica
• Titularul de autorizatie :
titular de autorizație - persoană fizică sau

persoană juridică de drept public sau privat căreia îi
revine răspunderea generală pentru orice activitate
din cele prevăzute la art. 2, autorizată conform
prezentei legi; prin titular de autorizație se înțelege
posesorul atât al autorizației, cât și al certificatului
de înregistrare;".
Atribuţiile şi responsabilităţile titularului de
autorizatie
1. Titularului de autorizatie îi revin, după caz, cel
puţin următoarele atribuţii şi responsabilităţi:
a) să atingă și să mențină un nivel optim de
protecție a populației;
b)să autorizeze funcționarea echipamentelor adecvate și a
procedurilor de măsurare și de evaluare a expunerii
populației și a contaminării radioactive a mediului;
c)să verifice eficiența și întreținerea echipamentelor, astfel
cum se menționează la litera (b), și să asigure calibrarea
periodică a instrumentelor de măsură;
d)să solicite consultanță din partea unui expert în protecție
radiologică în îndeplinirea sarcinilor menționate la literele
(a), (b) și (c).
e) să asigure și să mențină:
- securitatii nucleare, protectiei împotriva radiatiilor
ionizante, protectiei fizice, planurilor proprii de
interventie în caz de accident nuclear si asigurarii
calitatii pentru activitatile desfasurate sau a surselor
asociate acestora;
- evidentei stricte a materialelor nucleare si radioactive,
precum si a tuturor surselor utilizate sau produse în
activitatea proprie;
f)sa respecte limitele si conditiile tehnice prevazute în
autorizatie si sa raporteze oricare depasire, conform
reglementarilor specifice;
g)sa se limiteze numai la activitatile pentru care a

fost autorizat;
h)sa dezvolte propriul sistem de cerinte, regulamente si

instructiuni care asigura desfasurarea activitatilor
autorizate fara riscuri inacceptabile de orice natura.
Atribuţiile şi responsabilităţile
responsabilului cu protecţia radiologică
2. Responsabilului cu protecţia radiologică îi
revin, după caz, cel puţin următoarele atribuţii şi
responsabilităţi:
1. Din punct de vedere al activitati de verificare tehnica a
echipamentelor ( cf ordinului nr.176 din 2017):
- Are dreptul de a achizitiona in mod liber servicii de
instalare-montare, mentenanta, reparare, dezmembrare
si are obligatia de a depune toate diligentele necesare
pentru a sprijini desfasurarea in conditii optime a
acestor activitati
- Utilizatorul instalatiilor radiologice are obligatia sa se
asigure ca la incheierea activitatilor de instalare-
montare, reparare, mentenanta, buletinele de verificare
tehnica a instalatiilor radiologice contin testele de
acceptanta/testele cerute de producator din care sa
rezulte ca instalatia radiologica functioneaza in
parametri specificati de producator
2 Din punct de vedere al Securitati radiologice:
a)să asigure desfăşurarea activităţilor care implică radiaţii

ionizante, în conformitate cu procedurile şi metodele de
lucru, astfel încât să se reducă la minim pericolul de
supraexpunere sau contaminare;
b)să supravegheze punerea în aplicare a programului
pentru monitorizarea locului de muncă;
c)să păstreze evidenţe corespunzătoare ale tuturor
surselor de radiaţii şi să verifice eficienţa măsurilor de
asigurare împotriva degradării, răspândirii sau furtului
acestora;
d)să asigure şi să controleze amplasarea sistemelor de
avertizare;
e) să efectueze evaluări periodice privind starea
sistemelor relevante de securitate şi de avertizare;
f)să supravegheze punerea în aplicare a programului de
monitorizare dozimetrică individuală;
g)să supravegheze punerea în aplicare a programului de
monitorizare a sănătăţii;
h)să urmărească efectuarea controlului medical la
angajare;
i) să asigure informarea corespunzătoare a noilor
lucrători în legătură cu metodele şi procedurile de lucru;
j) să consilieze şi să prezinte observaţii privind
planurile de lucru;
k) să stabilească planurile de lucru;
l) să furnizeze rapoarte conducerii locului de muncă;
m)să participe la măsurile privind prevenirea, pregătirea şi
răspunsul în cazul expunerilor de urgenţă, inclusiv să
verifice periodic gradul de pregătire a echipelor de răspuns;
n)să informeze şi să instruiască personalul expus
profesional cu privire la aspectele practice specifice legate
de protecţia împotriva radiaţiilor ionizante, inclusiv să
efectueze instruiri periodice în domeniul protecţiei
împotriva radiaţiilor ionizante;
o) să asigure ca orice vizită să fie efectuată cu
respectarea măsurilor de protecţie împotriva radiaţiilor
ionizante şi utilizarea echipamentului corespunzător de
protecţie împotriva radiaţiilor ionizante;
p)să asigure cooperarea cu expertul în protecţie radiologică;
q)să anunţe, reprezentantul legal al titularului de
autorizaţie unde acesta îşi desfăşoară activitatea despre
orice situaţie ce ar putea conduce la supraexpunere, în
vederea asigurării măsurilor de prevenire şi protecţie, şi să
întreprindă măsurile preliminare necesare pentru evitarea
supraexpunerii lucrătorilor şi a populaţiei;
r) să anunţe, de îndată, reprezentantul legal al
titularului de autorizaţie unde acesta îşi desfăşoară
activitatea despre orice pierdere sau furt de surse de
radiaţii;
s) să anunţe, reprezentantul legal al titularului de
autorizaţie despre orice urgenţă radiologică apărută, să
adopte, de îndată, măsuri pentru limitarea şi reducerea
consecinţelor, pentru acordarea primului ajutor şi pentru
asigurarea asistenţei medicale corespunzătoare şi să
interzică accesul oricăror persoane în zona contaminată sau
în zona în care nivelul de iradiere depăşeşte limitele admise
în condiţiile legii, cu excepţia persoanelor desemnate
pentru răspunsul la urgenţă, care trebuie să utilizeze
echipamentul de protecţie corespunzător;
Bibliografie
• Legea nr. 111/1996 privind desfasurarea in siguranta, reglementarea,
autorizarea si controlul activitatilor nucleare
• Legea nr. 63/2018 – modificarea si completarea Legii nr. 111/1996 privind
desfasurarea in siguranta, reglementarea, autorizarea si controlul activitatilor
nucleare
• Norme privind cerintele de baza de securitate radiologica, Monitorul Oficial al

Romaniei, nr. 517 bis, 2018
• Norme privind procedurile de autorizare, Monitorul Oficial al Romaniei, partea

I, nr. 576 bis, 2018
• Norme privind eliberarea permiselor de exercitare a activitatilor nucleare si
desemnarea expertilor ecreditati in protective radiologica, Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 449, 2018
• DIRECTIVA 2013/59/EUROATOM A CONSILIULUI din 5 decembrie 2013 de

stabilire a normelor de securitate de baza privind protectia impotriva
pericolelor prezentate de expunerea la radiatiile ionizante si de abrogare a
Directivelor 89/618/Euroatom, 90/641/Euroatom, 96/29/Euroatom,
97/43/Euroatom si 2003/122/Euroatom
Bibliografie
• Legea nr. 111/1996 privind desfasurarea in siguranta, reglementarea, autorizarea

si con trolul activitatilor n u cleare
• Legea nr. 63/2018 – modificarea si completarea Legii nr. 111/1996 privind
desfasurarea in siguranta, reglementarea, autorizarea si controlul activitatilor
nucleare
• Normele privind procedurile de autorizare, aprobate prin Ordinul C N C A N

155/2018, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,nr. 576 bis din 9
iulie 2018
• Ordinul presedintelui C N C A N nr. 102/2018 privind modificarea si completarea

Ordinului nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor privind eliberarea permiselor
de exercitare a activitatilor nucleare si desemnarea expertilor acreditati in
protectie radiologica
• DIRECTIVA 2013/59/EURATOM A CONSILIULUI din 5 decembrie 2013 de

stabilire a normelor de securitate de baza privind protectia impotriva pericolelor
prezentate de expunerea la radiatiile ionizante si de abrogare a Directivelor
89/618/Euratom, 90/641/Euratom, 96/29/Euratom, 97/43/Euratom si
2003/122/Euratom
• Norme privind controlul reglementat al surselor radioactive si gestionarea
in siguranta a surselor orfane, Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 550,
2018
• Norme privind cerintele de baza de securitate radiologica, aprobate prin

Ordinul ministrului sanatatii, al ministrului educatiei nationale si al
presedintelui Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare
nr. 752/3.978/136/ 2018 si publicate in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I nr. 517 bis din 25.06.2018
• Norme privind eliberarea permiselor de exercitare a activitatilor nucleare

si desemnarea expertilor acreditati in protectie radiologica – N SR 07,
Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 936 bis, 2002
S4 Definirea si deprinderea noilor termeni si

definitii aparute odata cu noua legislatie
Discutarea noilor termeni si definiti aparute
odata cu aceasta directiva
• Prezentarea noilor termini si definiti si dezvoltarea de discutii

si prezentari , privind impactul acestora in noua cultura de
Securitate radiologica medicala
• Activitate nucleara – orice practica umana care introduce
surse de radiatii sau cai de expunere suplimentare, extinde
expunerea la un numar mai mare de personae sau modifica
reteaua de cai de expunere, plecand de la surse de radiatii
existente, marind astfel expunerea ori probabilitatea
expunerii persoanler sau numarul de personae expuse, si care
este gestionata ca situatie de expunere planificata
Autorizare – Inregistrarea unei activitati sau
obtinerea autorizatiei pentru aceasta
Autorizatie – emis de CNCAN prin care se acorda
permisiunea de a desfasura o activitate nucleara in
conformitate cu Legea 63/2018, cu conditiile specific
prevazute in acel document
Notificare - transmiterea informațiilor, în formă
scrisă, către CNCAN prin care se comunică intenția de a
desfășură o activitate în domeniul de aplicare al prezentei
legi;
Permis de exercitare a activităților nucleare -
documentul care permite posesorului să desfășoare
activități autorizate în domeniul nuclear;
Personal expus profesional - persoană salariată sau
care desfășoară activități independente, supusă unei
expuneri la locul de muncă cauzată de o practică aflată sub
incidența prezentei legi și care poate fi expusă unor doze ce
depășesc una dintre limitele de doză stabilite pentru
expunerea publică;
Control reglementat – orice forma de reglementare,

autorizare si control aplicata activitatilor umane pentru
asigurarea respectarii cerintelor privind protectia impotriva
radiatiilor
Dispozitive generatoare de radiaţii ionizante —
dispozitivele capabile să genereze radiaţii ionizante precum
raze X, neutroni, electroni sau alte particule încărcate;”
Principiul justificării - principiu potrivit căruia decizia de

introducere a unei practici se justifică, în sensul că decizia
respectivă se ia cu intenția de a se asigura că beneficiile care
rezultă de pe urma practicii pentru persoane și societate în
general sunt mai mari decât efectele negative asupra sănătății
pe care le poate avea; decizia de introducere sau de modificare
a unei căi de expunere pentru situațiile de expunere existentă,
respectiv orice propunere de răspuns pentru situațiile de
expunere de urgență se justifică, în sensul că acestea ar trebui
să facă mai mult bine decât rău;
Expunere — acţiunea de a expune sau condiţia de a fi expus
la radiaţiile ionizante emise în afara organismului, denumită
expunere externă, sau în interiorul acestuia, denumită expunere
internă;
Faza de realizare — oricare dintre fazele de amplasare,
proiectare, construcţie, montaj şi punere
Faza de funcţionare — oricare dintre fazele de producere,
funcţionare de probă, exploatare, utilizare, reparare, întreţinere,
modificare şi conservare;
Principiul limitării dozelor - principiu potrivit căruia, în
situațiile de expunere planificată și în situațiile de expunere de
urgență, suma dozelor la care este expusă o persoană nu trebuie să
depășească limitele de doză prevăzute pentru expunerea
profesională sau pentru expunerea populației în reglementările
specifice emise de CNCAN; limitele de doză nu se aplică în cazul
expunerilor în scopuri medicale;
Principiul optimizării - protecția împotriva radiațiilor ionizante
a persoanelor supuse unei expuneri profesionale sau a populației se
optimizează în scopul de a păstra mărimea dozelor individuale,
probabilitatea expunerii și numărul persoanelor expuse la un nivel
cât mai scăzut posibil ținând seama de stadiul actual al cunoașterii
tehnice și de factorii economici și sociali; optimizarea protecției
persoanelor supuse expunerilor medicale se aplică mărimii dozelor
individuale și corespunde scopului medical al expunerii; acest
principiu se aplică nu numai în ceea ce privește doza efectivă, ci și,
după caz, în ceea ce privește dozele echivalente, ca măsură de
precauție pentru a se ține cont de anumite incertitudini legate de
efectele negative asupra sănătății sub valoarea-limită pentru reacțiile
tisulare; în cazul expunerilor de urgență, principiul optimizării trebuie
respectat pentru ca forma, amploarea și durata răspunsului la
urgență să fie optimizate astfel încât beneficiul net să fie maximizat;".
Limită de doză —valoarea dozei efective (după caz, a dozei
efective angajate) sau a dozei echivalente dintr-o perioadă
specificată, care nu este depăşită pentru o persoană;
Expunere accidentală- înseamnă expunerea unor persoane,
altele decât lucrătorii în situații de urgență, ca urmare a unui
accident;
Audit clinic- înseamnă o examinare sau o analiză sistematică a
procedurilor radiologice medicale care urmărește să îmbunătățească
calitatea și rezultatele îngrijirii pacientului printr-o analiză structurată
prin care practicile, procedurile și rezultatele radiologice medicale
sunt examinate comparativ cu standardele acceptate pentru
procedurile radiologice medicale corecte, cu modificarea practicilor,
dacă este cazul, și aplicarea de standarde noi, dacă este necesar;
Discutii privind schimbarea modului de perceptia a practicilor
medicale, dupa noua directiva:
Protecție împotriva radiațiilor ionizante - protecția
populației, lucrătorilor și lucrătorilor în situații de urgență împotriva
efectelor negative ale expunerii la radiații ionizante, inclusiv
măsurile pentru asigurarea unei astfel de protecții, măsurile de
prevenire a situațiilor de urgență și de diminuare a consecințelor
acestora în cazul în care se produc;".
radiație ionizantă - energia transferată sub formă de
particule sau de unde electromagnetice cu o lungime de undă de
maximum 100 nanometri, cu o frecvență de minimum 3 x10 15 hertz,
capabile să producă ioni, direct sau indirect;".
regim de control - inspecție sau verificare, efectuată de către
CNCAN, a conformității activităților sau surselor de radiații supuse
controlului reglementat cu cerințele naționale legale, în situațiile
prevăzute la art. 30;".
• Discutii despre :
• Auditul clinic: cine il executa, ce tip de informatii are nevoie, cine

strange datele, la ce perioada de timp se executa;
• Responsabilitatea clinica: la ce perioada se executa, se face

justificarea la fiecare expunere medicala;
Bibliografie
• Legea nr. 111/1996 privind desfasurarea in siguranta, reglementarea, autorizarea si
controlul activitatilor nucleare
• Legea nr. 63/2018 – modificarea si completarea Legii nr. 111/1996 privind desfasurarea
in siguranta, reglementarea, autorizarea si controlul activitatilor nucleare
• Norme privind cerintele de baza de securitate radiologica, aprobate prin Ordinul

ministrului sanatatii, al ministrului educatiei nationale si al presedintelui Comisiei
Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare nr. 752/3.978/136/ 2018 si publicate
in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I nr. 517 bis din 25.06.2018
• Normele privind procedurile de autorizare, aprobate prin Ordinul C NC AN 155/2018,

publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,nr. 576 bis din 9 iulie 2018
• Ordinul presedintelui C NC AN nr. 102/30.05.2018 privind modificarea si completarea

Ordinului nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor privind eliberarea permiselor de
exercitare a activitatilor nucleare si desemnarea expertilor acreditati in protectie
radiologica
• Norme privind controlul reglementat al surselor radioactive si gestionarea
in siguranta a surselor orfane, Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 550,
2018
• DIRECTIVA 2013/59/EURATOM A CONSILIULUI din 5 decembrie 2013

de stabilire a normelor de securitate de baza privind protectia impotriva
pericolelor prezentate de expunerea la radiatiile ionizante si de abrogare a
Directivelor 89/618/Euratom, 90/641/Euratom, 96/29/Euratom,
97/43/Euratom si 2003/122/Euratom
T6S1 – Descrierea practicii de radioterapie
Costache Florin, fizician medical
Teste si criterii de acceptabilitate pentru echipamentele de radioterapie

externa
• Radioterapia este specialitatea medicala care se ocupă de
tratamentul neoplaziilor, fiind un domeniu care se dezvoltă și se
perfecționează continuu
• Scopul de bază al radioterapiei: eliberarea dozei maxime de radiaţii

în volumul tumoral, în timp ce ţesuturile înconjurătoaresănătoase
să primească nivele cat mai scăzute de radiaţii
• Impune adoptarea unor criterii de acceptabilitate pentru

echipamentele medicale ce utilizeaza radiatii ionizante cu scopul de
a indica actiunile ce trebuiesc intreprinse in cazurile de
nefunctionare corespunzatoare
• implementarea unui sistem de management al calitatii bine definit

si documentat
• Directiva Consiliului 97/43/Euratom (Directiva
privind expunerile medicale, MED) este un act
legal ce defineste cerintele Euratom cu privire la
protectia radiologica a pacientilor si a altor
persoane ca urmare a expunerilor medicale
• Istoric - Raportul 91 publicat in 1997- impunea
doar un set minim de criterii acceptabilitate
pentru instalatiile radiologice
• Raportul nr 162 actualizează și extinde
considerabil domeniul de aplicare al RP91
• Adoptarea unui un set extins de criterii cu
scopul de a ajuta deținătorii de instalații
radiologice să evalueze acceptabilitatea
echipamentelor radiologice medicale pe carele
folosesc si sa intreprinda acțiuni de remediere
adecvate
• Set de criterii pe care instalatiile radiologice, nucleare și
echipamentele de radioterapie în condiții normale de utilizare
ar trebui să le poată trece
• Forma cea mai comună de criteriu este un "nivel de
suspendare" pentru măsurarea unui parametru de
performanță sau de siguranță
• Nerespectarea nivelului de suspendare - funcționarea
echipamentului implicat nu este corespunzatoare si va implica
o avertizare ce impune nevoia unei actiuni:
– reparat,
– temporar suspendat de la serviciul clinic,
– desemnat utilizabil în scopurilimitate
– complet suspendat de la serviciu clinic
• Raportul furnizează aproximativ 347 de niveluri de suspendare

pentru toate tipurile de echipamente radiologice
• Se pune accent pe rolul fizicianului medical, expertului in fizica

medicala, practicianului medical și titularul echipamentului
Obiective RP162
• Actualizarea criteriilor existente pentru acceptabilitate
•Actualizarea și extinderea criteriilor de acceptabilitate pentru noile

tipuri de instalații. Ex: În radioterapie, există acceleratori liniari cu
colimatori multilamelari sau echipamente de protonterapie.
• Identificarea unei game actualizate și mai explicite de metode

pentru a evalua mai bine criteriile de acceptabilitate.
• Furnizarea de criterii de acceptabilitate care pot fi realizate în toate

statele membre.
•Consiliere cu privire la punerea în aplicare și verificarea în practică,

inclusiv sfaturi despre cum trebuie tratate situațiile în care nu există
criterii de acceptabilitate.
•Să promoveze abordări care, în măsura posibilului, sunt compatibile

cu cele angajate de Directiva privind dispozitivele medicale (MDD)
(Directiva Consiliului 93/42 / CE (1993)), industrie, organizațiile de
standardizare și organismele profesionale.
Obiective RP162
• In cazul radioterapiei, obiectivele au fost mai usor

atinse de catre Raport datorita unei lungi tradițiia
relațiilor de lucru între specialistii din domeniul fizicii
radioterapiei și organizațiile internaționale de
standardizare - facilitat dezvoltarea și adoptarea
unor standarde comune în radioterapie
•Raportul nu se se referă la siguranța mecanică și

electrică, la standardele de funcționare și aspecte
mai largi, cum ar fi cele asociate, de exemplu,
cerințelor pentru clădiri / instalații adecvate și
sisteme informatice (IT), cum ar fi imaginile sisteme
de arhivare și comunicare (PACS), display-uri,
sisteme informatice radiologice (RIS) și rețelele de
radioterapie
• Comisia nu recomanda adoptarea
directa in legislatia nationala a
nivelurilor de „suspendare” confom
cu criteriile din raportul RP162,
deoarece acestea pot contin limite
inutile ce vor duce la imposibilitatea
utilizarii echipamentelor.
• Se recomanda utilizarea raportului

ca exemplu de set de criterii ce
trebuie luate in considerare si nu ca
si limite
• Inainte de prima utilizare a echipamentului
• Aspectele de siguranță ale proiectării, fabricării și
comercializării dispozitivelor medicale - tratate
prin Directiva privind dispozitivele medicale)
(Directiva 93/42 / CE a Consiliului (1993)). MDDa
fost modificată substanțial în 2007 prin Directiva
2007/47 / CE a Consiliului(2007).
• conformitatea cu standardele emise de către
Comisia Internationala de Electrotehnică (IEC) și /
sau Comitetul European pentru Standardizare in
Electrotehnică (CENELEC)
• Conformitatea cu standardele IEC sau CENELEC
este frecvent inclusă ca parte a caietului de sarcini
al echipamentului la momentul cumpărării și este
în general confirmat în timpul acceptării
contractuale (testele de acceptare) de către
cumpărător
• Aplicate echipamentelor la diferite momente de-a lungul duratei
lor de utilizare
• Deriva din Directiva Consiliului 97/43/Euratom (Directiva privind

expunerile medicale, MED)
• Trebuie diferențiate cu atenție de alte evaluări, în special la

momentul în care echipamentul este acceptat de către
deținător și apoi adus în uz clinic.
• Nivelurile de suspendare trebuie să fie clar distincte fata de

nivelurile stabilite pentru testele de acceptare. Ex: testele de
acceptare (MDD) pot solicita un nivel mai riguros decât cea
necesară pentru a respecta nivelurile de suspendare stabilite
pentru a verifica conformitatea cu criteriile de acceptabilitate
prevăzute în MED
• Testele de acceptare pentru echipamentele moderne care

adesea sunt mai exigente, în termeni de performanță, decât
criteriile pentru acceptabilitate. Programele de asigurare a
calității implică mai multe elemente suplimentare pentru
nivelurile de suspendare și implică în mod inevitabil examinarea
nivelurilor de remediere.
• Criteriilor Calitative. Aceasta
categorie se traduce prin interdicții
calitative de utilizare ale unor tipuri
de echipamente sau caracteristici
(de exemplu, fluoroscopia directă nu
este permisă de MED).
• Criterii Cantitative (sau niveluri de

suspendare – evaluarea unui
echipament pe baza indicilor
cantitativi, care trebuie să fie
realizati, Limita cantitativă este în
general descrisa ca nivel de
suspendare
Terminologie Definitie si/sau actiune
Performanță Funcționarea echipamentului la toate nivelurile de
satisfăcătoare performanța și criterii de siguranță în limitele stabilite de
titular.
Nivelul de remediere Sa se asigure ca performanța slabă nu va reduce utilizarea

convenit in siguranța a echipamentului. Aceasta situatie necesita
măsuri de remediere pentru a restabiliperformanțele
satisfăcătoare pentru echipament. Nivelurilesunt stabilite de
titular sau de reprezentantul său, de exemplu Expertul in
fizica medicala și trebuie să se ia în considerarela
utilizarea clinică a echipamentelor.
Nivelul de suspendare Nerespectarea unuia sau a mai multor niveluride

convenit suspendare. Aceasta necesită suspendarea imediată a
echipamentului de la utilizarea clinică și investigarea cauzei
performanței nesatisfăcătoare. Restabilirea performanței
satisfăcătoare poate fi posibilă prin actiuni de remediere.
Punerea în funcțiune Se face, în general, înainte de prima utilizare a

echipamentului pentru pacient. Ea implică rezolvarea de
probleme peste cele din testele de acceptare (deexemplu
stabilirea de protocoale etc ...) și impune participarea, de
obicei a practicienilor, a tehnicienilor, a Expertului infizica
medicala, a furnizorilor si a specialistilor în aplicații.
Nivel de suspendare Definitie
Aceasta se bazează pe reglementari dintr-un standard

internațional sau un standard formal international sau
reglementări naționale
Tip A
Aceasta se bazează pe recomandările oficiale formulate

de către autoritățile științifice, medicale sau
Tip B profesionale.
Acesta se bazează pe materiale publicate si revizuite in

reviste științifice sau medicale și / sau (în mod
excepțional) pe baza recomandărilor revizuite de grupri
de lucru.
Tip C
Nevoia pentru un nivel de suspensie tip D apare atunci

când nu a fost posibil să se facă recomandări explicite
pentru nivelurile de suspendare.
Tip D
• Excepțiile de la criteriile recomandate pot apărea
în diferite situații. Acestea includ cazurile în care
trebuie evaluat echipamentul care, atunci când a
fost instalat, respecta siguranța și standardele de
performanță dar care la data curenta depășesc
nivelurile de criterii / suspendări prezentate.
• În astfel de cazuri, echipamentul trebuie

reevaluat în conformitate cu criteriileraportului,
inclusiv evaluarea riscurilor. În consecință,
eroarea maximă admisă trebuie stabilita cu o
recomandare adresată titularului.
• Aceste recomandări trebuie să aibă un punct de

vedere echilibrat a situației generale, inclusiv
circumstanțele economice / sociale, tehnologia
mai veche etc. și scopul pentru care
echipamentele sunt implementate.
Metodologia asigurarii calitatii
• Bazata pe performanta
• Bazata pe proces
AAPM TG142
AAPM TG142
AAPM TG142
AAPM TG142
T6S2 Tipuri de incidente
Costache Florin, fizician medical
EXEMPLE DE EVENIMENTE SI FACTORI CE POT CONTRIBUILA PRODUCEREA

ACCIDENTELORINRADIOTERAPIE.
RAPORTAREA INTERNA SI CATRECNCAN AUNUI INCIDENT RADIOLOGIC
UTILIZAREA SISTEMULUIDE RAPORTARE SAFRON

• Radioterapia a fost utilizată pentru tratarea
pacienților cu cancer de mai mult de un secol.
• Radioterapia este recunoscută ca fiind una dintre

cele mai sigure domenii ale medicinei moderne;
atunci insa când apar erori, consecințele pentru
pacient pot fi semnificative.
• Există o istorie îndelungată de gestionare a

riscurilor și a erorilor în radioterapie, iar pentru
acest scop au fost utilizate diferite terminologii și
abordări.
• Directiva europeană privind
expunerea medicală din 1997
(Directiva 97/43 / Euratom a
Consiliului) impune statelor
membre să ia "toate măsurile
rezonabile pentru a reduce
probabilitatea și amploarea
dozelor accidentale sau
neintenționate de radiații ale
pacienților" în radioterapie.
• Managementul riscului, pentru siguranța pacientului în
radioterapia externă cu fascicul. Identificarea, evaluarea,
analiza, înțelegerea și acțiunea cu privire la problemele de risc
pentru a ajunge la un echilibru optim de risc, beneficii și costuri.
Sunt luate în considerare numai riscurile legate de utilizarea
radiațiilor.
• Evaluarea proactivă a riscului, Evaluarea riscului. Este un proces

care ajută organizațiile să înțeleagă gama de riscuri cu care se
confruntă, atât pe plan intern, cât și extern, capacitatea lor de a
controla aceste riscuri, probabilitatea apariției riscurilor și
impactul potențial al acestora. Aceasta implică cuantificarea
riscurilor și utilizarea judecății, evaluarea și echilibrarea riscurilor
și a beneficiilor și cântărirea acestora în raport cu costurile
• Analiza evenimentelor. Evaluare a evenimentelor care conduc la

erori pentru a determina cauzele și pentru a preveni reapariția.
• Eveniment negativ. Un eveniment care are ca rezultat un rău

neintenționat - fie minor, fie grav - la pacient, printr-un act de
comisie sau omisiune, mai degrabă decât de boala sau starea de
boala a pacientului. Toate efectele secundare asociate
tratamentului sunt excluse.
• Eveniment.Ceva care se întâmplă sau implică un pacient (WHO, 2009a, b).
O circumstanță care ar fi putut rezulta sau ar avea ca rezultat un rău inutil
pentru un pacient.
• Aproape de incident. Un eveniment care ar fi putut duce la răni

neintenționate pentru pacient, dar care nu a atins pacientul (adică fără
consecințe pentru pacient)
• .Eveniment minor Un eveniment care ajunge la pacient, dar nu dăunează

pacientului
• Eveniment important (eveniment care trebuie notificat). Un eveniment

care ar trebui notificat autorităților în conformitate cu criteriile naționale
definite de regulament
• .EroareEșecul de a întreprinde o acțiune planificată conform scopului sau

de a aplica un plan incorect. Erori se pot manifesta făcând un lucru greșit
sau prin faptul că nu faci ceea ce trebuie (omisiune), fie în faza de
planificare, fie în faza de execuție (WHO, 2009a, b).
• Eșecul activ, cauza directă a unui eveniment Lucrările nesigure

comise de persoane care sunt în contactdirect cu pacientul sau cu sistemul,
adică orice comportament, omisiune sau deficiență care, dacă sunt
corectate, eliminate sau evitate, probabil ar fi împiedicat evenimentul.
Defecțiunea activă poate fi, de asemenea, defectarea bruscă a
echipamentului.
• Accident. Orice eveniment
neintenționat, inclusiv erori de operare,
avarii ale echipamentelor și a altele, ale
caror consecinte sau potentiale
consecinte nu sunt neglijabile din punct
de vedere al protecției sau a siguranței.
• Incident. Orice eveniment

neintenționat, inclusiv erori de
operare, avarii ale echipamentelor,
precursori de accidente, rău
intenționat sau nu, ale caror
consecinte sau potentiale consecintenu
sunt neglijabile din punct de vedere al
protecției sau a siguranței.
• identificarea pericolelor și a eșecurilor
• evaluarea consecințelor unui pericol și /

sau a unei defecțiuni
• să definească probabilitatea și
gravitatea acestor pericole / eșecuri
pentru a calcula riscurile asociate și
pentru a acorda prioritate eforturilorde
prevenire
• să definească metoda, criteriile si ce

acțiuni de reducere a riscurilor ar trebui
implementate și să utilizeze feedback-ul
din raportarea și analizarea
evenimentelor
• Barierele. Relația dintre
severitate și probabilitate (Curba
Farmer) care indică modul de
atingere (prin atenuare și
prevenire) a zonei cu risc
acceptabil.
Cauzele majore ale expunerilor accidentalein
radioterapie
• Puncte slabe in design-ul sau in implementarea

hardware si/sau software a echipamentelor
• Calibrarea necorespunzatoare a fasciculelor de radiatii.
• Accidentele cu cele mai severe consecinte au fost cele

legate de calibrarea fasciculelor de radiatii sau a surselor
de brahiterapie. O singura greseala in calibrare va afecta
toti pacientii tratati pana la depistarea si corectareaei
• Puncte slabe in instruirea personalului, intelegerea

proceselor/procedurilolipsa unui program de asigurarea
a calitatii adecvat
Chiar si acele incidente minore, implicand variatii ale dozei
de cateva procente fata de cele prescrise/intentionate . De
exemplu: deviatia dozei cu +/-5% afecteaza grav , in sens
negativ, probabilitatea de control a tumorii (TCP) si
complicatiile testurilor normale (NTCP).
O colectie de expuneri accidentale,
in functie de cauza lor
Lectii de invatat la orice pas al procesului de radioterapie!!

• Respectarea programului de asigurare a calitatii (de
INCIDENTELE SUNT IMPORTANTE!!
exemplu erorile pot fi detectate daca exista o
procedura de verificare a planului de tratament sau
o revizuire independenta a planului
• Orice situatie diferita de procedura normal de lucru
trebuie tratata cu atentie
• Incident REAL:
– Eveniment neprevazut care afecteaza tratamentul
pacientului
• Incident potential:
• “Near miss” - Eveniment neprevazut care a fost descoperit
si stopat inainte sa afecteze tratamentul pacientului
Factorii ce contribuie la incidentele si accidentele
din radioterapie se pot clasifica astfel:
• Factori ce tin de staff (de personal)

• Factori ce tin de pacienti
• Factori ce tin de conditiile de munca
• Factori ce tin de institutie (de organizare)
• Factori de natura externa
Clasificarea incidentelor in radioterapia externa
SeveritateIncident Exemple: Incidente clinice Persoane ce trebuie

notificate
Incident Critic Eroare de doza sau medicamentatie ce cauzeaza moarte sau Notificari imediate
dizabilitate.Variatii de doza fata de doza prescrisa mai mari de catre:Management-ul
20%. Ex: Volum complet gresit superior, Manager,
Supervizor, Medic.
Incident Major Variatii de doza fata de doza prescrisa intre 10 si 20%. Eroare Notificari imediate
de doza sau medicamentatie ce cauzeaza efecte secundare ce catre:Management-ul
necesita tratament major, interventiisau spitalizare. Ex: Variatii superior, Manager,
de pozitionare ce vor/pot afecta tesuturile normale. Supervizor, Medic.
Incident Potential O eroare evitata care ar fi putut fi un incident major Manager, Supervisor
Major
Incident Serios Variatii de doza fata de doza prescrisa intre 5 si 10%Eroare de Notificari in 24 de ore
doza sau medicamentatie ce cauzeaza efecte secundare care catre:Manager,
necesita tratament minor sau monitorizare/evaluare Supervizor, Medic
continuua. Ex: Variatii de pozitionare mai mari de 1cm-fara
structuricritice incluse
Incident potential O eroare evitata care ar fi putut fi un incident serios Supervizor

Serios
Incident Minor Variatii de doza fata de doza totala prescrisa < 5%Erori evitate Supervizor, Medic
sau conditii nesigure care ar putea cauza erori de tratament.
ex: *Plangeri ale pacientilor.*
Incidente datorate nefunctionarii corespunzatoare a echipamentelor si aservice-ului
Repararea necorespunzatoare a unui accelerator
(Spania)
• Spania, Hospital Clinico – Zaragoza 1990
• Nr. Pacienti implicati: 27
• Cel putin 18 morti din cauza supraexpunerii
• Erori in repararea unui accelerator (electroni 36MeV)
• Cauze:
• Tehnician fara experienta (neinstruit) in repararea
acceleratoarelor
• Dupa reparare, nu s-a urmat procedura corecta de transfer a
masinii de catre echipa de fizicieni pentru verificarile ulterioare;
• Semnalele si avertizarile conflictuale au fost ignorate;
• Nu au fost implementate masurile periodice de QA
• Supraexpunere de la 200% la 700%
Incidente datorate procedurilor de punere in functiune (comisionarii)
Calibrarea incorecta a unei surse de 60Co –
COSTA RICA
• San Jose, Costa Rica, 08-09.1996

• Nr. Pacienti implicati: 115
•Cel putin 17 morti din cauza
supraexpunerii
• Cauze:
◾ Eroare in calcul in timpul calibrarii unei
surse de 60Co (0.3 min = 30 s !!!!!!)
◾ Lipsa unei calibrari independente si a QA
•Supraexpunere de cca 66% !!! Copil afectat de
supraexpunere (creier si
maduva), fara capacitatile
de a vorbi si merge
Incidente datorate utilizarii gresite a sistemelor de planificare a tratametului
Erori in planurile de tratament (Panama)
• Panama, Spitalul Justo Arosemena– Aug 2000--Feb 2001 (60Co)
• Nr. Pacienti implicati: 28 (cancere pelvine)
• 12 morti din cauza supraexpunerii
• Cauze:
– Modificarea protocolului de radioterapie de catre
tehnicieni (de a depasi limitarile TPS – permitea
numai adaugarea a 4 blocuri ), fara a avea aprobarea
fizicienilor/ medicilor
– • Supraexpunere de la 20 la 100% fata de doza
prescrisa (timp de expunere de 2 ori mai mare decat cel intentionat)
Schimbari ale aspectului pielii,

chiar daca au fost folosite
campuri multiple
Transferul manual gresit al parametrilor de expunere
(UK, 2006)
• Glasgow, Scotland, 5.01-01.02 2006 , Beatson Oncology Centre
• Descriere: Tanara Lisa Norris, 15 ani, incepe tratamentul cranio-
spinal, pe 05,01, tratament complex, efectuat numai de 6 ori pe an
in acel spital
– Cauze:
– modificarea protocolului in utilizarea TPS (pana in 2005 , TPS
calcula MU pentru 1 Gy, apoi se multiplica, manual, cu
doza/fr; dupa 2005 se face un upgrade la sistemul de
inregistrae si verificare, urmand ca doza/fr sa fie introdusa in
TPS, dar nu pentru toate cazurile).
– Fizician fara experienta in planificarea tratamentelor, a facut
planul dupa protocolul nou, pentru intreaga doza/fr, nu
pentru 1Gy, cum se intentiona
• Doza totala din campurile laterale pentru cap a fost de 55.5Gy
(19x2,92)
• A murit la noua luni dupa accident
Plan IMRT incorect (USA)
• New York, USA, martie 2005
• Pacient ce urma sa fie tratat pentru H&N cu IMRT, (Mr. Jerome-Parks, 43 de ani )
• 4 – 7 martie 2005, plan corect IMRT, confirmat cu EPID
• 8 martie, pacientul incepe tratamentul corect.
• Fractiile 2,3,4 efectuate corect
• 11 martie, medicul cere refacerea planului pentru o doza mai mica la dinti
• 14 martie: Mesaj eroare in timpul optimizarii (CTRL+alt+del…)
• Nu se face QA-ul pentru noul plan
• 14 Martie : pacientul este tratat cu noul plan, ecranul
consolei indica faptul ca MLC nu este utilizat in acest
tratament
• 15-16 martie, pacientul este tratat fara MLC pentru
3 fractii. Se incearca sa se faca QA-ul si se observa
eroarea.
• Impactul incidentului: pacientul a primit 13 Gy/fr, cu
39Gy in 3 fr. (decedat in 2007)
Prescriere 2 Gy
Prescriere 2 Gy
200 MU
Prescriere 2 Gy
200 MU 250-300 MU
Prescriere 2 Gy
200 MU 250-300 MU
1500-2000 MU
Prescriere 2 Gy
200 MU 250-300 MU
1500-2000 MU 500-700 MU
Incidente datorate simularii si a livrarii gresite a planului de tratament
Incident Brahiterapie HDR
• Consola Remote control

• Sursa radioactiva 192Ir, activitate aparenta
de 4.3 Ci (160 GBq)
• Sursa atasata de tija, cese poate existinde
prin control la distanta prin unul sau mai
multe catetere
• Sursa Dummy
• Utilizata pentru verificarea traseului sursei
radioactive prin catetere
▣ Sursa dummy - OK
▣ Sursa radioactiva
◾ 4 canale - OK
◾ Eroare la al 5-lea cateter, raportata de consola de coman da
◾ Tratament abandonat dupa mai multe incercari:
🢝 Deconectarea de la aparat a cateterelor;
🢝 Semnalele avertizorului de radiatii au fost ignorate;
🢝 Radiodebitmetru disponibil, dar nu a fost utilizat
🢝Sursa fusese detasata de tija si a ramas in cateter;
cateterele ramase in pacient; pacientul transportat la
azilul unde era ingrijit
🢝 4 zile dupa cateterul a cazut si a fost depozitat intr-un
sac medical “biohazard”, ce a fost transportat intr-un
depozit de deseuri
• Cum a fost descoperit?
• 25 Nov. 1992: sacul a fost preluat de un sofer pentru depozitarea deseurilor
intr-o alta locatie a companiei
• De aici a fost preluat pentru depozitare intr-o alta locatie (alt stat, in Warren,
OH). Portile de dectectie ale depozitului de deseuri au depistat niveluri crescute
de radiatii provenite de la respectivul camion
• La acest moment sursa era disparuta, fara sa se stie, de 16 zile
• Pacientul a murit a doua zi dupa ce cateterul a cazut

– Un numar de 94 de oameni iradiati, cu doze intre 0.4
mSv si 220 mSv
Raportarea si invatarea din
evenimente
Raportarea si invatarea din evenimente
O componentă a managementului riscului este de a înregistra și de a
raporta toate “erorile aproape” și evenimentele adverse de eroare și dea
dezvolta și implementa un sistem de raportare a evenimentelor în acest
scop
ROLUL UNUI SISTEM DE RAPORTARE A INCIDENTELOR
- Indentificarea problemelor critice si a cauzelor

ce conduc la incidente;
- Promovarea unei culturi de siguranta si
securitate radiologica
Analiza – invatare - implementare

Raportarea, investigarea si prevenirea
expunerilor accidentale
 Generalizarea lectiilor invatate

Lucrand cu atentie, grija si vigilenta,
Proceduri, Instruirea personalului si intelegerea procedurilor,
Responsabilitati
 Ce putem face sa preintampinam expunerile
accidentale?
Masuri preventive
 Conceptul de “Multilayered defence”
Conceptul de “Multilayered defence”
Evenimente de initiere
mai multe reguli de

protectie, risc mai mic de
aparitie a expunerilor
accidentale
Expuneri accidientale
Conceptul de “Multilayered defence”
Exemplu: Identificarea gresita a unui pacient
Eveniment de initiere: Eroare in identificarea pacientului
Fotografia pacientului
Procedura de verificare a pozei inainte

de inceperea tratamentului
Procedura de confirmare a marcajelor

pe pacient inainte de iradiere
Bratari/ carduri de identificare
Vigilenta! Reactionati si urmariti daca

pacientul indica faptul ca ceva e in neregula!
Consecinta: Un alt pacient ale carui tesuturi sanatoase au fost

iradiate
Modelul „cascavalului elvetian” pentru
bariere
• In ciuda tuturor masurilor, expunerile
accidentale pot sa apara in continuare.
• Incidentele trebuie investigate promptsi

de asemenea trebuie luate masuri
pentru a :
• atenua efectele incidentului
• Educa personalul asupra cauzelor si
efectelor incidentului
• stabili proceduri de a preveni
incidente similare
Sisteme de raportare a incidentelor
Principalele reguli pentru a încuraja raportarea
• Sprijinulactiv al conducerii.
• Respectați raportorul - evitați politica de vină.
• Sisteme confidențiale sau anonime.
• Numărul minim de rapoarte ca indicator de calitate.
• Educați-vă cu privire la siguranță.
• Simplitate.
• Acces ușor.
• Feedback-ul informațiilor și lecțiilor învățate.
• Căutați soluții, nu pentru vinovați.
• Urmărirea punerii în aplicare a acțiunilor corective
NSR-12 NORME DE SECURITATE RADIOLOGICA IN PRACTICA DE
RADIOTERAPIE, aprobate prin Ordinul CNCAN nr. 94 /14.04.2004
 CAPITOLUL IX Expuneri potentiale, limitarea consecintelor si planuri de urgenta
 Parte integrata in planul de urgenta : Art. 112 - (1) Un plan de urgenta trebuie sa
cuprinda cel putin urmatoarele: ….. g) inregistrarea si sistemul de raportare;
 Art. 110 - (1) Titularul de autorizatie trebuie sa ia masurile potrivite pentru a limita
consecintele oricarui incident sau accident care se produce si sa informeze de indata
CNCAN despre orice eveniment care a condus la o expunere accidentala, conform
formularului de raportare la CNCAN a unui incident radiologic din anexa nr.8. (2) In
termen de 5 zile se va transmite la CNCAN un raport de evaluare independent al
expertului acreditat semnat de acesta si insusit de titularul de autorizatie.
Exemplu raportare interna
Exemplu raportare interna …..continuare
SAFRON http://rpop.iaea.org
Ce este SAFRON
•SAFRON , Siguranța în Radioterapia Oncologica este un sistem integrat
de raportare voluntară și de învățare din incidentele de radioterapie și a
situațiilor de urgență.
•Scopul principal al SAFRON este de a imbunatati planificarea si livrarea in

siguranta a radioterapiei prin impartasirea evenimentelor legate de
siguranta si a analizelor de siguranta din intreaga lume. Informațiile
furnizate depind de înregistrarea și distribuirea incidentelor care apar în
instituțiile lor.
•Începând cu luna decembrie 2012, SAFRON are peste 50 de centre de

radioterapie și spitale înregistrate în întreaga lume si peste 1300 de
rapoarte de incidente in radioterapie, care acoperă diverse tipuri de erori.
• Pentru a accesa SAFRON, utilizatorii trebuie să fie înregistrați

cu NUCLEUS (NUCLEUS poarta de acces la peste 100 de resurse IAEA
cu caracter stiintific, tehnic, de reglementare – baze de date, site-uri,
publicatii, stanfare etc … ) Pentru a contribui la raportarea SAFRON,
utilizatorii trebuie să se înregistreze împreună cu NUCLEUS și SAFRON.
Proprietati ale sistemului de raportare SAFRON:
- invatare din incidentele raportate

- sistem dinamic, aplicabil intr-o gama larga de setari;
- educatie si training
- diseminarea informatiilor si feedback;
- integrare in sistemele de raportare existente, in completarea celor nationale si
obligatorii;
- Peste 1100 de incidente si “aproape de incident”
- Raportare pe baza de voluntariat si anonimat, fara a impune pedepse
- in viitor: brahiterapie si proceduri de medicina nucleara de terapie
Obiectivele SAFRON
•Să promoveze siguranța pacienților tratati cu diverse instalații de radioterapie,

prin descrierea unor evenimente de tip incident (sau apropare de incident)
raportate, într-un efort de reducere a probabilității de repetare a acestor tipuri de
evenimente;
•Să asiste departamentele de radioterapie în promovarea culturii de siguranță și

îmbunătățirea siguranței pacienților prin analiza situațiilor de urgență și a
incidentelor;
• Să stabilească o bază de date privind resursele legate de siguranța radioterapiei;
• Sa ofere utilizatorilor posibilitatea de a analiza și de a compara eforturile de

îmbunătățire a siguranței.
Caracteristicile SAFRON
• O modalitate simplă de a transmite informații despre erorile si incidentele care

apar într-un departament de radioterapie;
• Capabilități Open Source pentru revizuirea rapoartelor de incident;

• Învățarea despre incidente si evenimente aproape de incidente (“near miss”),
într-un efort de educare și îmbunătățire a siguranței radioterapiei;
• Lista centralizata a documentelor conexe și a legăturilor cu articole și rapoarte ale

incidentelor raportate de alti colegi;
•Abilitatea de a efectua analize statistice privind evenimentele raportate atât

pentru cei care au raportat, cât și pentru cei interesati. Pentru cei care au raportat
abilitatea de a efectua o analiză extinsă a rapoartelor lor, putand compara
rapoartele proprii ale incidentelor cu toate rapoartele privind incidentele
transmise.
• Accidentele si incidentele tind sa se repete, de unde
necesitatea de a invata din evenimentele anterioare.
Categorii de accidente/incidente in baza de date
a IAEA - SAFRON
• Design-ul echipamentelor
• Calibrarea fasciculelor de radiatii
• Intretinerea, service-ul
• Planuri de tratament si calcularea dozelor
• Simularea
• Set-upul pentru tratament si iradierea
T6 LUCRUL IN CADRUL
LABORATORULUI DE RADIOTERAPIE
S3. Proceduri de interventie in caz de urgenta

radiologica in radioterapie
Expuneri potentiale si accidentale
-orice expunere de tratament substantial mai mare decat

aceea intentionata sau care conduce la doze depasind in
mod repetat si substantial NRD stabilite;
-orice defectiune a instalatiei radiologice accident, eroare

sau alt eveniment neobisnuit cu potential de a cauza
pacientului o expunere semnificativ mai mare decat cea
intentionata.
Prevedere pentru a estima dozele primite si pentru a indica

si implementa masurile corective.
Prezentarea unor situatii concrete
• Aceste situatii sunt prezentate pe baza cursului

sustinut si sunt sustrase din urmatoarele categorii:
• evaluarea securitatii in vederea evaluarii

expunerilor potentiale
• prevenirea expunerii accidentale si limitarea

consecintelor
• planuri de urgenta
Incendiu si calamitate naturala
1. Operatorul intrerupe iradierea prin unul din mijloacele specificate:

- apasarea butonului pentru intrerupere de urgenta(EMERGENCY
STOP)
- deschiderea usii de la incinta de iradiere;
2. Activitatea sistemului de alarma in caz de incendiu sau calamitate
naturala;
3.Inchide alimentarea electrica a sistemului, apasand butoanele de
intrerupere de la pupitrul de comanda; decupleaza intregul sistem de
alimentare electrica apasand comutatorul de la tabloul electric de
alimentare.
4.Utilizeaza stingatorului de incendiu existent si potrivit pentru
instalatiile electrice in vederea stingerii incendiului si participa la
masurile de limitare si inlaturare a urmarilor incendiului sau
calamitatii naturale, conform planului centralizat al Institutului in
cazuri de urgenta.
In toate cazurile de incident nuclear:
• Personalul expus profesional care a constatat incidentul

nuclear, va anunta de indata responsabilul cu protectia
radiologica
• Responsabilul cu protectia radiologica va anunata de urgenta
conducerea unitatii, despre incidentul produs
• Conducatorul unitatii va anunta imediat Comisia Nationala
pentru Controlul Activitatilor Nucleare si Directia de Sanatate
Publica asupra incidentului ce a avut loc
• Responsabilul cu protectia radiologica va ancheta cauzele care
au generat incidentul iar rezultatul cercetarilor va fi inaintat
Directiei de Sanatate Publica
• Persoanele suprairadiate vor fi supuse unui control medical
Caderea de tensiune
• In cazul caderii de tensiune, intregul sistem va fi deconectat de a
alimentarea electrica. Operatorul reporneste sistemul conform procedurii
de pornire.
Miscari nedorite si necontrolate ale sistemului

• Daca in timpul pregatirii se produc miscari necontrolate ale sistemului
(cap de iradiere, gantry, etc.) operatorul procedeaza dupa cum urmeaza:
1. Apasa cel mai apropiat buton de oprire de urgenta; aceste butoane sunt
situate astfel:
- Pe consola de comanda;
- Pe standul instalatiei;
- Pe masa de tratament;
- Pe panoul electric;
2. Anunta de indata responsabilului cu protectiaradiologica.
3. Responsabilul cu protectia radiologica anunta de indata personalul service
autorizat de CNCAN si de firma poducatoare
Evaluarea incidentelor (accidentelor) si masurile ce trebuiesc luate
• Sistemele automate de control al fasciculului de radiatii suntconcepute

astfel incat sa excuda riscul de iradiere.
• Totusi daca cele doua sisteme de intrerupere automata - normala nu
intrerupe iradierea, operatorul apasa unul din butoanele de intrerupere
de urgenta (la avarie), aflate in incinta de iradiere/expunere CT si la
pupitrul de comanda - marcate cu culoarea rosie, decupland intreaga
alimentare a acceleratorului liniar/simulatorului CT, in cazul decuplarii
alimentarii electrice, dispare riscul iradierii.
• Periodic se testeaza modul de functionare la intrerupere de urgenta a
instalatiilor radiologice, in conformitate cu planul de verificari si testari.
• Periodic se testeaza modul de functionare a sistemului de autocontrol al
parametrilor (zilnic, saptamanar , lunar) in functie de tipul parametrului,
conform planificarii
Brahiterapie
Analiza situatiilor prezentate de lector, de catrecursanti
• Sunt analizate situatiile ipotetice prezentate de lector
• Se identifica variante de actiune si se iau decizii, in

conformitate cu propriul sistem de valori, opiniile, cat si
de continutul insusit in timpul cursului de instruire.
Generalizarea situatiilor prezentate
• Rezumarea tuturor analizarilor efectuate si descrierea

principiilor rezultate in urma acestora.
Aplicarea
• Procedurile de interventie in caz de urgenta radiologica

ce trebuie implementate in cadrul laboratoarelor de
radioterapie
Bibliografie
PRESS 1989.
2003.

Suport Curs RDT

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs RDT

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

T1 ELEMENTEDEFIZICA

341-270 I.C.: Filozoful grec Epicur a dezvoltat o conceptie asupra

“Atomii sunt caramizile de constructie ale universului”

• format din particule subatomice precum:

 Un element este o formă a materiei ai cărui atomi au acelaşi

Peste 110 de elemente diferite au fost identificate, 90 din

• Reprezinta numărul de protoni din nucleul atomilor

• Numarul de electroni este egal cu numarul de protoni in

• Numărul de protoni din nucleu ne arată diferenţa dintre

• Este notat cu litera Z.

• Cel mai simplu model de atom.

•Atât de simplu încât este

•În centrul atomului se găseşte

• Următorul atom simplu este cel de

•Acesta are în centru doi protoni şi

•În atom, neutronii şi protonii sunt

• Izotopii sunt specii de atomi ai aceluiasi element care se

 Proprietăţile chimice ale unui element descriu reacţia acestuia

 Numărul de electroni orbitali din atom determină proprietăţile

Campul electromagnetic: este ansamblul campurilor electrice

Frecvenţa () = numărul de oscilaţii complete efectuate de

1 Hz = 1 s-1 (o oscilaţie pe secundă)

Perioada de oscilaţie (T) = timpul în care se efectuează o

Lungimea de undă () = distanţa între două maxime succesive =

• Spectrul electromagnetic cuprinde toate frecvenţele posibile ale

• Un nucleu instabil va încerca să devină stabil emiţând o

• Atomii instabili (dispunere

I. Radiatii primar ionizante – cu sarcina electrica:

 Gamma (γ) – radiatie electromagnetica

- Emitator: generator electric de radiatii X

S2. Radioactivitatea naturala

• In 1896 H Bequerel a descoperit ca pehblenda de Uraniu (un

• Scaderea numarului de nuclee in timpul dt este:

• T1/2, λ sunt marimi caracteristice fiecarei specii de

• Surse de radiatii naturale:

• Radiaţia cosmică primară (fotoni, helioni si alte nuclee grele

• Echipajele avioanelor suportă o expunere suplimentară

• Reprezinta aproximativ 0,5 pana la 1 mSv/an.

• Radioactivitatea solului poate varia de la 400 Bq/Kg

 aer din exterior – 20%

 alimetare apa si ardere gaze naturale – 3%

– Prin iradiere internă (inhalare, ingerare):

• Radionuclizi încorporaţi prin inhalare, ingestie, absorbţie

• Cantitati mai mici provin de la Cs 137, H3 si Ra

Orez 150 0.126 0.267 0.133 62.4

Faina 270 0.296 0.270 0.133 142.2

Legume 70 0.126 0.093 -- 135.2

Legume verzi 15 0.267 0.167 -- 89.1

Lapte 90 -- 0.326 -- 38.1

Doza echivalenta=0.315 mSv/an

S3. Radioactivitatea artificiala

Scaderea activitatii in timp se exprima prin timp de

 Este timpul necesar pentru

• Particule alfa (Nucleu de heliu) - “grea”, sarcină pozitivă

 Orice emiţător de radiaţii ionizante, inclusiv orice

 Sursa radioactivă a cărei structură este astfel

 O sursa radioactiva a carei structura este astfel

 Radioactivitatea este UNA din sursele pentru

 Energie suficientă pentru a ioniza atomul (scoate un

 radiaţiile X şi radiaţia gama = fotoni

 Radiaţia gama: radiaţie

CW Roentgen, descoperitorul razelor X

 Electroni de mare energie lovesc o ţintă (metalică)