VOCABULARUL LOGICII PROPOZITIONALE

Logica propozitionala este un limbaj destinat reprezentari de cunostiinte. Logica

propozitionala ca orice alt limbaj trebuie sa aiba un vocabular, o sinteza si o semantic.

Vocabularul logicii propozitionale consta dintr-o multime de simboluri numite constant

propozitionale. Aceste simboluri se noteaza cu litere mici p,q,r, . -constanta propozitionala.
O constanta propozitionala reprezinta de obicei o afirmatie despre lumea reala.

Ex: p-“Afara ninge”

q-“Afara se aluneca”

O propozitie este un enunt care are valoare de adevar, adica despre care se poate spune
ca este adevarat sau fals. NU întotdeauna când formulezi un enunt pot spune care este
valoarea lui de adevar. Trebuie sa disting însa mai multe cazuri. Uneori, enuntul nu are
valoare de adevar, ca atunci când spui "Închide usa!", sau "Ce peisaj splendid!", sau "Aiurea!
Nu sunt deloc de acord cu tine!" sau chiar "Ma vei iubi oare si mâine?". Alteori, enuntul are o
valoare de adevar, indiferent daca eu pot s-o stabilesc pe loc sau nu.

Propozitiile sunt un lucru, felul în care le exprimam este adesea altceva. Pentru a
determina care este pucntul de vedere al cuiva sau ce anume este pregatit sa aduca ca
argument în favoarea punctului sau de vedere, unul dintre pasii esentiali este sa determinam
propozitiile din spatele expresiilor folosite. E un fel de proces de traducere, din limbajul de zi
cu zi, într-un limbaj logic.

Pentru a rezuma:

a)   întrebarile, comenzile, propozitiile care se refera la probabilitatea unui eveniment,

propozitiile despre obiecte fictionale nu sunt propozitii

b) propozitia este un enunt sau o parte a unui enunt care poate fi adevarat sau fals.

c)   adevãrul unei propozitii poate fi determinat prin

1) experienta personala
 2)   consistenta interna

3)    consistenta cu corpul faptelor stabilite (despre care stim deja ca sunt

adevarate)

Pe lânga propozitiile simple exista si altele. Le numim propozitii compuse si le putem

clasifica în patru categorii:

Conjunctii (de forma "A si B"). Pentru ca o conjunctie sa die adevarata trebuie ca atât
propozitia A sa fie adevarata cât si propozitia B sa fie adevarata

Disjunctii (de forma "A sau B"). Pentru ca o disjunctie sa fie adevarata, trebuie ca una
dintre cele doua propozitii componente sa fie adevarate.

Negatii (de forma "non A"). Valoarea de adevar este inversata.

Conditionale (de forma "Daca A atunci B). Prima parte este definita
ca antecedentul iar a doua este consecventul. Pentru ca o propozitie conditionala sa
fie adevarata, conditia exprimata pentru adevarul lui B nu trebuie sa fie negata.
Singurul caz în care conditionala este falsa este daca A este adevarat si B este fals.

Definitiile sunt esentiale pentru precizarea termenilor discutiei, pentru clarificarea

conceptuala, pentru a pune bazele unui rationament. O definitie explica sau indica cum trebuie
folosit un cuvânt sau o expresie. Cum definim:

a)      prin sinonime (este ceea ce face dictionarul) - câinele este un mamifer din specia
caninelor

b)      prin descriere - o mierla este o pasare de culoare neagra cu cioc galben care
traieste în.si cânta .

c)      prin explicatie - celula fotoelectrica este un dispozitiv care foloseste un efect

cuantic, efectul fotoelectric pentru a detecta trecerea unui obiect masiv între sursa
si receptor
 Dictionarul nu este o enciclopedie. Daca cautam o definitie în disctionar, cu gasim o
propozitie adevarata sau falsa, ci doar o explicatie privind modul în care poate fi folosit un
cuvânt. Dictionarele sunt un fel de manuale de utilizare a limbajului.

A.     Defintii denotative

I. Definitia prin exemplificare: în care se numeste un obiect din sfera notiunii.

Un continent este, de exemplu, Europa.

II. Definitia prin enumerare: se numesc mai multe obiecte din sfera notiunii

Continente sunt Europa, Asia, Africa, Americile.

III. Definitia prin indicare

Aceasta este culoarea rosu.

Problemele acestor definitii denotative: nu sunt suficient de precise, înlocuiesc generalul prin
particular, nu dau întelesul exact al notiunii

B.     Defintii conotatiove

I. Definitia prin sinonime (ca în dictionar) - evident, nu este suficienta: toti cei care au folosit
un dictionar stiu ca merge în cerc.

II. Definitia prin gen proxim si diferenta specifica (sau definitia aristotelica): clasiificarea si
diviziunea

exemplu: pescarul cu undita (Sofistul)

exemplu: clasificarea botanica

Tehnica defintiei notiunilor generale:

introducerea într-o clasa (gen)

diferentierea fata de alte specii ale genului

Conditii: genul proxim (supraordonat imediat) si diferenta specifica (o nota proprie notiunii,
care o distinge de celelalte notiuni).

Multiplicitatea definitiilor (corecte):

Cerc - locul geometric al punctelor egal departate de un centru; o sectiune dintr.un cilindru,
figura geometrica generata de o raza care se roteste etc.
Legile definitiei

V. Notiunea care se defineste si notiunea definita sa fie notiuni identice

Daca nu sunt identice atunci apar greseli de tipul:

Supraordonare: definitii prea largi Vazul este facultatea de a distinge corpurile. (Platon)

sau Întelepciunea este „Cunoaste-te pe tine însuti”.

Subordonare: defintii prea înguste:

Matematica este stiinta cantitatii. Matematica este stiinta numerelor.

Frumosul este o fata frumoasa (Gorgias)

Întelepciunea este un fel de sfiala (Charmides)

Încrucisare: se poate ca defintia sa fie în acelasi timp prea larga, pe de-o parte, iar pe de alta,
prea îngusta:

Natiunea este comunitatea de limba.

II.          Definitia sa fie clara: notiunea definitorie sa fie mai clara decât notiunea
definita Lumina este miscarea luminara a corpurilor luminoase. Întelepciunea
este sa te ocupi cu ale tale.

III.       Definitia sa nu fie circulara Spatiul este ordinea ciexistentei, timpul este ordinea
succesiunii. Viata este ansamblul fortelor care rezista mortii.

IV.      Definitia sa nu fie negativa Planetele sunt corpuri ceresti care nu sclipesc.

V.         Definitia sa nu fie exprimata în limbaj obscur, echivoc, figurat

Dreptatea este armonia sufletului cu el însusi(Platon)

Shakespeare este locul de întâlnire al unui trandafir cu o secure (Cioran)

STUDENT: MARINESCU ALEXANDRA-GEORGIANA