PROIECT LA ECONOMIE

EVOLUTIA SOMAJULUI IN ROMANIA( 2010-2020)

STUDENT: BURNEI TIMEEA VALENTINA

PROFESOR COORDONATOR: LECT. UNIV. DR. DORIN IANCU
 CUPRINS

Ocuparea si somajul in anul 2010

Analiza somajului in Romania in conditiile de crizei sanitare si economico-financiare
Evolutia numarului de someri
Somajul in Romania 2020
Rata somajului in randul tinerilor
 Ocuparea si somajul in anul 2010

În anul 2010, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de
58,8%, iar rata şomajului BIM1 de 7,3%. Nivelul ratei de ocupare a populaţiei în vârstă de
20-64 ani a fost de 63,3%, la o distanţă de 6,7 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de
70% stabilită în contextul Strategiei Europa 2020. În anul 2010 populaţia activă a României
era de 9965 mii persoane, din care 9240 mii persoane ocupate şi 725 mii şomeri BIM (definiţi
conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii).
Raportul de dependenţă economică (numărul persoanelor inactive şi în şomaj ce revin
la 1000 persoane ocupate) a fost de 1321‰, mai ridicat pentru persoanele de sex feminin
(1666‰, faţă de 1043‰ în cazul bărbaţilor) şi pentru mediul urban (1340‰, comparativ cu
1299‰ în mediul rural). Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost
de 63,6%
Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 58,8%, în uşoară
creştere faţă de anul anterior (+0,2 puncte procentuale). Acest indicator avea, ca şi în anii
anteriori, valori mai ridicate pentru bărbaţi (65,7%, faţă de 52,0% pentru femei) şi pentru
persoanele din mediul rural (60,9%, faţă de 57,3% în mediul urban). Rata de ocupare a
tinerilor (15-24 ani) era de 24,3%. Rata de ocupare a persoanelor vârstnice (55-64 ani) a fost
de 41,1%.
Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a
înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (82,4%). Pe măsură ce scade
nivelul de educaţie, scade şi gradul de ocupare. Astfel, erau ocupate 62,2% dintre persoanele
cu nivel mediu de educaţie şi numai 43,0% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie. Deşi în
scădere faţă de anul precedent (-152 mii persoane), salariaţii deţin în continuare cea mai mare
pondere (65,6%) în totalul populaţiei ocupate. În anul 2010 lucrătorii pe cont propriu şi
lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 33,0% din populaţia ocupată. Distribuţia pe
grupe de ocupaţii relevă faptul că agricultorii şi lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură
şi pescuit reprezentau 24,3% din totalul populaţiei ocupate. O pondere însemnată (15,2%) o
deţineau categoriile de meşteşugari şi lucrători calificaţi în meserii de tip artizanal. Repartiţia
populaţiei ocupate pe activităţi ale economiei naţionale arată că 30,1% din totalul persoanelor
ocupate erau concentrate în sectorul agricol, 28,7% în industrie şi construcţii, iar 41,2% în
servicii. În activităţile neagricole erau ocupate 6460 mii persoane, ponderi semnificative în
rândul acestora fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare
(25,5%), comerţ (17,6%) şi construcţii (10,9%). Comparativ cu anul 2009, a crescut
semnificativ numărul persoanelor care îşi desfăşurau activitatea în gospodăriile private1
(+46,5%). Alte creşteri importante s-au înregistrat în tranzacţii imobiliare (+23,9%), alte
activităţi de servicii (+12,0%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de
decontaminare (+10,8%). A scăzut numărul persoanelor ocupate în industria prelucrătoare (-
6,0%), industria extractivă (-4,7%) şi în administraţia publică (-3,9%). În anul 2010, durata
medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 39,3 ore pe
săptămână; 249 mii persoane au desfăşurat şi activităţi secundare, lucrând în medie 15,0 ore
pe săptămână. Din totalul persoanelor ocupate în anul 2010 au lucrat cu program parţial
11,0%, iar din rândul salariaţilor doar 0,6%.

Analiza somajului in Romania in conditiile

crizei sanitare si economico-financiare

Analiza evoluției șomajului este foarte importantă deoarece influențează formarea

Produsului Intern Brut, în dublu sens. Pe de o parte, numărul șomerilor crește ca urmare a
reducerii locurilor de muncă, ceea ce înseamnă reducerea producției și serviciilor. Aceasta
înseamnă sporirea fondului de șomaj cu efect negativ asupra distribuirii veniturilor între
consum și investiții, cele din urmă având de suferit din cauza rezervelor bugetare tot mai
precare. În condițiile actuale ale crizei sanitare coronavirus, numărul de locuri de muncă se
vor reduce. Pentru moment, peste 1,3 milioane de persoane se află în șomaj tehnic sau sunt
neocupate. Pentru a ușura înțelegerea opiniilor și concluziilor din analiza de față privind
evoluția șomajului, am preluat și prezentăm principalele aspecte metodologice cuprinse în
metodologia Institutului Național de Statistică și Eurostat, utilizate în calculul indicatorilor
statistici privind șomajul. Sursa datelor o constituie Cercetarea statistică asupra forţei de
muncă în gospodării (AMIGO) care se realizează trimestrial, în conformitate cu Regulamentul
Consiliului şi Parlamentului European nr, 577/1998 cu privire la organizarea unei anchete
statistice selective asupra forţei de muncă în Comunitatea Europeană. Şomerii, conform
definiţiei internaţionale (BIM), sunt persoanele în vârstă de 15-74 ani care îndeplinesc
simultan următoarele 3 condiţii: nu au un loc de muncă, sunt disponibile să înceapă lucrul în
următoarele două săptămâni și s-au aflat în căutare activă a unui loc de muncă, oricând în
decursul ultimelor patru săptămâni. Rata şomajului reprezintă ponderea şomerilor în populaţia
activă, calculată ca raport al acestora. Populaţia activă din punct de vedere economic cuprinde
toate persoanele care furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi
servicii în timpul perioadei de referinţă, incluzând populaţia ocupată şi şomerii. Şomerii
înregistraţi sunt persoanele aflate în evidenţele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de
Muncă (ANOFM), care beneficiază de prevederile legislaţiei privind protecţia socială a
şomerilor. Cele două seturi de indicatori statistici (şomajul lunar conform definiţiei
internaţionale şi şomajul înregistrat) nu sunt comparabile deoarece sursele de date, metodele
de măsurare, conceptele, definiţiile şi sfera de cuprindere sunt diferite. Analiza datelor din
ambele serii, însă, oferă o imagine completă şi reală asupra pieţei forţei de muncă. În ceea ce
privește metodologia de estimare aplicată, aceasta se bazează pe metode econometrice care
nivelează exponenţial seriile de date cu tendinţă lineară. Valorile estimate sunt derivate din
datele furnizate de cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării, pe baza unor
coeficienţi de netezire, care corectează nivelul şi tendinţa seriei în formă brută. Coeficienţii de
netezire sunt determinaţi din condiţia minimizării erorilor de previziune. Pentru rezultatele
provizorii, valorile sunt derivate ținând cont de date parțiale colectate pentru luna de referință.
Datele sunt prezentate în formă ajustată sezonier, eliminându-se astfel efectul variaţiilor
sezoniere. Pentru ajustarea sezonieră s-a folosit pachetul
 Evolutia numarului de someri

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) consemna că în anul

2016 rata șomajului a fost de 4,77%, cu un număr de 418.237 de șomeri înregistrați în
evidențele instituției. Dintre aceștia, 333.069 sunt încadrați ca având studii primare,
gimnaziale și profesionale.
Numărul românilor cu studii superioare care beneficiau de indemnizație de șomaj era atunci
de 17.284.
Comparativ cu luna precedentă, rata șomajului masculin a crescut de la 5,10% în
luna noiembrie la 5,17 % iar rata şomajului feminin a scăzut de la 4,33% în luna noiembrie la
4,29 %.
Numărul șomerilor în rândul femeilor este de 173.182, iar cel al bărbaților ajunge la 245.055,
la finalul anului. Pe medii de rezidenţă numărul şomerilor în 2016 se împarte astfel:

 121.740 șomeri în mediul urban

 296.497 șomeri în mediul rural

Cei mai mulţi şomeri aveau între 40 – 49 de ani (117.295 persoane), urmaţi de cei din
grupa de vârstă 30 – 39 de ani (85.838), la polul opus aflându-se persoanele între 25 – 29 de
ani (34.043).
Evidența șomajului după gradul de instruire:
Şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional aveau
ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele ANOFM (79,64%), în
timp ce şomerii cu nivel de instruire liceal şi post-liceal reprezentau 16,23%, iar cei cu studii
universitare 4,13 %.
 Somajul in Romania 2020

Romania a avut o rata a somajului de 5% in 2020, in crestere cu 1,1%. Somajul a

afectat in masura mai mare pe cei cu studii minime si medii, pentru care rata somajului a fost
de 8,1%, respectiv 5,1%.
România a avut o rată a şomajului de 5% în 2020, în creştere cu 1,1 puncte
procentuale faţă de anul precedent, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică
(INS). În 2020, populaţia activă a României a fost de 8,97 milioane de persoane, dintre care
8,52 milioane erau persoane ocupate, iar 452.000 erau şomeri.
Rata şomajului a avut nivelul cel mai ridicat (17,3%) în rândul tinerilor cu vârsta
cuprinsă între15 şi 24 de ani.
Şomajul a afectat în măsură mai mare pr cei cu studii minime şi medii, pentru care rata
şomajului a fost de 8,1%, respectiv 5,1%. Rata şomajului a fost de doar 2,2% în cazul
persoanelor cu studii superioare. Rata şomajului de lungă durată, adică rata persoanelor care
sunt în şomaj de un an şi peste, a fost de 1,5%, iar incidenţa şomajului de lungă durată, adică
ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în total şomeri, a fost de 29,9%. Pentru
tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani, rata şomajului de lungă durată a fost de 8,2%,
iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tinerilor de 47,2%
 Rata somajului in randul tinerilor

Romania a mentinut somajul in randul tinerilor sub media Uniunii Europene in 2021.
In 2020, rata somajului in randul tinerilor cu varsta cuprinsa intre 15 si 29 de ani in Romania
a fost de 5,5%, iar media UE a fost de 7,1%.
In Romania, rata somajului in randul tinerilor a crescut de la 4,8% in 2019, in timp ce
media UE a crescut de la 6,5%. In 2020, rata somajului in randul tinerilor in Romania a fost
de 5,5%, in timp ce media Uniunii Europene a fost de 7,1%, conform datelor din raportul
Eurofound "Impactul COVID-19 asupra tinerilor din UE".
Ponderea ce masoara numarul de tineri someri ca proportie din populatia totala a
acelei categorii de varsta a crescut in aproape toate statele membre UE intre 2019 si 2020. In
Romania, mai exact, cifra a crescut de la 4,8%, in timp ce media UE a crescut de la 6,5%.
 Bibliografie

1. https://insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_anuale/ocup-somaj/
somaj_2010.pdf
2. https://www.revistadestatistica.ro/supliment/wp-content/uploads/2020/10/
rrss_09_2020_A01_ro.pdf
3. https://www.wall-street.ro/special/alegeri-parlamentare-2020/264686/evolutia-
numarului-de-someri-in-ultimii-patru-ani-in-romania.html#gref
4. https://www.zf.ro/eveniment/romania-a-avut-o-rata-a-somajului-de-5-in-2020-
in-crestere