CONSTITUIREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEȘTI

În Evul Mediu locuitorii spațiului carpato-danubiano – pontic sunt numiți,

generic, în izvoarele istorice vlahi, valahi, blachi. În mod tradițional ei erau
organiazați în obști sătești, apoi uniuni de obști și au evoluat în autonomii locale1
numite țări, codri, cnezate și în final voievodate.

FACTORI/ PREMISE/ CAUZE CARE AU PERMIS CONSTITUIREA

STATELOR ROMÂNEȘTI:

Externi:

 încetarea atacurilor migratoare este un factor hotărâtor în procesul de constituire a

S.Me.Ro.
 stingerea dinastiei arpadiene la care se adaugă criza dinastică din Ungaria și luptele
interne pentru tron

Interni:

 creșterea demografică și dezvoltarea economiei ( tocmai pe fondul încetării

atacurilor migratoare și a și luptelor interne pentru tronul Ungariei)
 desprinderea unor personalități capabile să creeze legături personale sppecifice
relațiilor de vasalitate medievale

TRANSILVANIA (Localizare: spațiul intracarpatic)

Cronica lui Anonymus, Gesta Hungarorum ne vorbește despre existența în spațiul

intracarpatic, în secolul al IX-lea, a trei voievodate românești conduse de
Menumorut, cu centrul la Biharea, Gelu (numit și Ducele românilor), cu centrul la
Dăbâca și Glad, cu centrul la Cuvin. Acestea vor fi cucerite de regalitatea maghiară
dar Legenda Sfântului Gerard menționează existența a altor două voievodate în
secolul al XI-lea, conduse de Ahtum ( știm ca acesta plătește taxe pe sare) și de
Geula cel Tânăr sau Gyla= Dăbâca, despre care aflăm că e creștinat în rit catolic.

1
Autonomii locale = formațiuni prestatale românești

1
 CONSTITUIREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEȘTI

Cucerirea Transilvaniei de către Ungaria s-a desfășurat prin mai multe mijloace:
campaniilor militare li se adaugă organizarea administrativă după model
occidental ( comitate – specifice ungurilor, scaune – specifice sașilor și secuilor,
districte – specifice românilor) și colonizarea2 sașilor pentru a construi civilizația
urbană: Brașov, Sibiu și a secuilor, de origine turcică, care au fost aduși pentru a
apăra Transilvania de atacurile cumanilor.

Din punct de vedere religios, regalitatea maghiară face eforturi de evanghelizare

catolică a Transilvaniei. Punctul culminant este atins in anul 1366, când prin
Diploma lul Ludovic de Anjou statutul de nobil este condiționat de apartenența la
religia catolică.

Din punct de vedere politic Ungaria a încercat să înlocuiască voevodatul cu

principatul ( la 1111este menționat un anumit Marcurius Princips, dar nu se știe
dacă și-a exercizat funcția) dar la 1176 s-a revenit la voevodat prin Leustachius
Voievod; alți voievozi independenți menționați de cronicile maghiare au fost
Latislau Khan și Roland Borșa. Transilvania va deveni principat autonom sub
suzeranitate otomană (1541) condus de principe ales de o Dietă, abia după ce în 1526
Imperiul Otoman a înfrânt Ungaria la Mohacs, și a fost transformată în pașalîc.

ȚARA ROMÂNEASCĂ (localizare: spațiul extracarpatic—la S de Carpați)

Etapele constituirii statului medieval Țara Românească

Autonomii locale Întemeiere Independență Consolidarea statului

Sec XIII Sec XIII Sec XIV Sec XIV

1. Primele autonomii locale dintre Carpați și Dunăre sunt mentionate în

anul 1247 în “Diploma Cavalerilor Ioaniți”, document eliberat de cancelaria regelui
maghiar Bela al IV-lea. Prin prevederile sale documentul demonstrează tendința de
expansiune a Ungariei la S de Carpați—cauzează expansiunea la S de Carpați: în
timp ce voievodatele lui Litovoi și Seneslau recunosc suzeranitatea Ungariei (deci își
2
Au fost aduși în Transilvania

2
 CONSTITUIREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEȘTI

păstrează autonomia), cnezatele lui Ioan și Farcaș și Țara Severinului sunt dăruite
cavalerilor ioaniți.

2. În procesul de constituire a Tării Românești rețin atenția două momente.

După anul 1270 Litovoi s-a confruntat cu maghiarii pentru independență, a fost ucis
iar fratele său, Bărbat, a fost luat prizonier. Episodul este important prin “suma mare
de bani” cu care Bărbat a fost răscumpărat.

Un alt moment reprezentativ îl constituie descălecatul 3 lui Negru Vodă, voievod

din Făgăraș care în 1290 a întemeiază la Câmpulung un alt voievodat 4, apoi îsi mută
reședința la Curtea de Argeș, - este vorba despre o acțiune pasnică, ce a simbolizat
unirea Olteniei cu Muntenia

3. Adevăratul întemeietor al Tării Românești este considerat Basarab I ?

1310- 1352, care unifică toate formațiunile de la sud de Carpati si un teritoriu de la
nord de Gurile Dunării. Acesta figurează in documentele cancelariei maghiare ca
fiind vasalul regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou. Acțiuni politice ale
voievodului român au deranjat nobilimea maghiară, a.î. la un moment dat regele
Ungariei ia hotărârea de a-l înlocui pe Basarab cu un alt favorit.

Pretextul confruntării directe dintre armatele celor doi l-a constituit

Banatul de Severin, ocupat de maghiari. Bătălia de la Posada5 (denumirea nu
desemnează atât o localitate cât mai ales o particularitate a terenului unde se
desfășoară confruntarea) din anul 1330, a fost descrisă în “Cronica pictată de la
Viena” care povestește modul în care românii obțin victoria. În consecință, Țara
Românescă devine stat independent.
4. Nicolae Alexandru - 1359 a înființat Mitropolia de la Curtea de Argeș,
demonstrând astfel independența, deoarece Ptriarhia de la Constantinopol nu accepta
înființarea mitropoliilor decât în statele independente); în plus el s-a autointitulat
“domn autocrat”

3
Descălecat= întemeierea unui stat medieval românesc, în tradiția cronicarilor
4
deoarece regalitatea maghiară îi îngrădea autonomia
5
Este prima confruntare defensivă desfășurată în spațiul românesc

3
 CONSTITUIREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEȘTI

Vladislav Vlaicu a continuat procesul de consolidare a Tării Românești

construind încă o Mitropolie la Severin (1370) și prin batere de monedă proprie.

Maxima întindere teritorială a Țării Românești a fost atinsă în timpul

domniei lui Mircea cel Bătrân

MOLDOVA (localizare—spațiul extracarpatic, E - sau Răsărit-de Carpații)

Etapele constituirii statului medieval Moldova

1.Autonomiile locale dintre Carpați și Nistru sunt menționate în cronicile

slave sau tătare, având denumiri specifice: Codrii Cosminului, Câmpul lui Dragoș,
ocoale, cobâle.

2.În procesul de constituire a statului medieval Moldova se desprind două

momente distincte:

Primul descălecat se leagă de numele lui Dragoș (1345-1354), voievod din Țara
Maramureșului, care a fost trimis de regele Ungariei, Ludovic de Anjou, (așadar îi
este acestuia vasal) să constituie o marcă de apărare împotriva tătarilor.

3. Un alt voievod din Maramureș, Bogdan Mușatinul, întră in conflict cu

regele maghiar Ludovic de Anjou, și împreună cu supuși ai săi traversează Carpații
la rasărit ( în jurul lui 1359) și îi alungă din Moldova pe urmașii lui Dragoș. Mai
mult el va respinge trupele ungare trimise împotriva sa si deci obține independența
statului medieval Moldova.

4.Petru I Mușat stabilește capitala la Suceva, ridică aici o Mitropolie

( recunoscută de Patriarhia de la Constantinopol abia în timpul lui Alexandru cel
Bun, în 1400) și bate monedă proprie. Mai mult, el deschide tradiția relațiilor
diplomatice cu Polonia, căreia îi recunoaște suzeranitatea tocmai pentru a se proteja
de eventuale atacuri din partea Ungariei.

Maxima întindere teritorială este atinsă în timpul lui Roman I, “domn autocrat de
la munte până la Dunăre și marea cea mare”

4
 CONSTITUIREA STATELOR MEDIEVALE ROMÂNEȘTI

DOBROGEA (spațiul dintre Dunăre și Maea Neagră)

În anul 1230 este menţionată ,,Ţara Cavarnei” (teritoriul dintre Varna şi

Caliacra), structură politică locală, nucleul pentru formarea statului Dobrogea,
condus de Balica.

Dobrotiţă (Dobrotici, 1354-1386) este recunoscut iniţial ca strateg şi apoi ca

despot de către Imperiul Bizantin; unifică formaţiunile politice dintre Dunăre şi
Marea Neagră.

Urmașul lui Dobrotici, Ivanko, moare într-o luptă cu turcii.

Dobrogea este inclusă în statul condus de Mircea cel Bătrân, domnitorul Ţării
Româneşti, după înfrângerea oştilor otomane (Ţară Românească în timpul
domnitorului menţionat se întindea de la „Marea cea Mare” la Severin).