Sunteți pe pagina 1din 6

Persoanelor varstnice

Sunt considerate a fi persoane vârstnice, cele care se află în perioada în care se manifesta un
declin pe plan fiziologic, psihologic şi social, ca urmare a evoluţiei fireşti din punct de vedere
biologic. Îmbătrânirea este ansamblul proceselor pe care le suferă un organism, după faza sa de
dezvoltare.

Persoane varstnice, in acceptiunea Legii nr. 17 / 2000 privind asistenta sociala a persoanelor
varstnice, sunt considerate persoanele care au implinit varsta de pensionare stabilita de lege
(Legea nr. 19 / 2000 privind sistemul public de pensii). Varsta la care o persoana poate fi
considerata varstnica este interpretabila si in continua modificare, cel putin pana in anul 2013.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii consideră vârsta mijlocie, medie sau de tranziţie, ca fiind vârsta
până la 59 de ani, iar perioada varstnică fiind între 60 şi 74 de ani.

Carta Sociala Europeana, unul dintre marile tratate ale Consiliului Europei in domeniul
drepturilor omului, constituie instrumentul european de referinta in materie de coeziune sociala.
Este primul tratat international care consacra dreptul la protectie impotriva saraciei si excluderii
sociale – doua atingeri majore aduse demnitatii umane care privesc, intro masura semnificativa,
si demnitatea persoanelor varstnice.

Conform Cartei Sociale Europene, protectia sociala pentru ansamblul populatiei, care priveste,
implicit, si persoanele varstnice, vizeaza dreptul la protectia sanatatii, la securitatea sociala si
medicala, dreptul de a beneficia de servicii sociale. Protectia speciala a unor categorii de
persoane se refera, pe langa copii, adolescenti, mame, familii, persoane handicapate, imigranti, si
la persoanele varstnice.

Articolul 23 al Cartei, privitor la „Dreptul persoanelor varstnice la protectie sociala” vizeaza


masuri care sa permita persoanelor varstnice sa ramana membri deplini ai societatii cat mai mult
timp posibil, prin intermediul: a) unor resurse financiare suficiente care sa le permita sa duca o
existenta decenta si sa participe activ la viata publica, sociala si culturala: b) difuzarii
informatiilor privind serviciile si facilitatile disponibile pentru persoanele varstnice si
posibilitatilor de a recurge la acestea.

Masurile trebuie, de asemenea, sa permita persoanelor varstnice sa aleaga liber propriul stil de
viata si sa duca o existenta independenta in mediul lor obisnuit, atata timp cat doresc si cat acest
lucru este posibil, prin: a) punerea la dispozitie a unor locuinte corespunzatoare nevoilor acestora
si a starii lor de sanatate sau sprijin adecvat in vederea amenajarii locuintei; b) ingrijirea sanatatii
si servicii pe care starea acestora le impune. In fine, masurile trebuie sa garanteze persoanelor
varstnice care traiesc in institutii o asistenta corespunzatoare in privinta vietii private si
participarea la determinarea conditiilor de viata in institutie.
In privinta Legislatiei in domeniu s-au facut progrese si a fost, in linii generale, elaborat cadrul
juridic necesar, care a tinut seama de normele europene. Mentionam in context:

 Legea nr. 17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor varstnice (conform acestei
legislatii, persoanele varstnice care se afla in imposibilitatea de a-si asigura nevoile
sociale si sociomedicale, datorita starii fizice sau psihice, ori datorita veniturilor reduse,
sau care nu se pot gospodari, ori necesita ingrijire specializata, beneficiaza de servicii de
asistenta sociala si ingrijire social medicala asigurata, institutii speciale, ori dupa caz, la
domiciliu);
 Legea nr. 16/2000 privind infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului National al
Persoanelor Varstnice;
 Legea nr. 34/1998 privind acordarea de subventii asociatiilor si fundatiilor cu
personalitate juridica care infiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala (MMSS
a alocat, in anul 2000, suma de 19 645 243 mii lei pentru un numar de 71 fundatii si 5
553 beneficiari, in scopul stimularii si sustinerii acelor proiecte care se adreseaza
categoriilor defavorizate, in special persoanelor varstnice aflate in situatie de dependenta
si care necesita ingrijiri la domiciliu);
 Legea nr. 705/2001 privind sistemul national de asistenta sociala (care are o sectiune ce
se refera la serviciile sociale); H.G. si ordine ale ministrului (MMSS) privind acreditarea
persoanelor care acorda ingrijire persoanelor varstnice, stabilirea costului mediu lunar de
intretinere in caminele pentru persoanele varstnice, evaluarea gradului de dependenta. In
ceea ce priveste cadrul institutional si punerea in aplicare a legilor, se constata
disfunctionalitati, dintre care unele au ca origine abordari de principiu defectuoase.

În România, principalul act normativ intern care garantează respectarea drepturilor omului este
Constituția. Aceasta garantează, în egală măsură, dreptul la viață și la integritate fizică și psihică
(art. 22), dreptul la apărare (art. 24) și libertatea conștiinței (art. 29) sau de exprimare (art. 30).
Alături de Constituție, există o serie de alte legi care întregesc sistemul drepturilor și libertăților
fundamentale (precum Codul Civil, Codul Penal) și care reglementează relația dintre stat și
cetățenii săi. Toate legile, hotărârile și deciziile trebuie să fie în conformitate cu Constituția.

Asistenta sociala a persoanelor varstnice este reglementata de Legea nr 17/2000 modificata si


republicata, in baza dispozitiilor Legii nr. 281/2006. prin care se stabilesc serviciile sociale
asigurate persoanelor varstnice la domiciliu, in institutii rezidentiale, centre de zi, cluburi pentru
varstnici, apartamente si locuinte sociale. Sa nu uitam si de: Legea nr. 448/2006 privind protecția
persoanelor cu handicap, Ordonanța de Guvern nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea
tuturor formelor de discriminare, Legea nr. 174/2018 privind modificarea și completarea Legii
nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, etc.

La nivel local mecanismele legislative care permit autoritatilor sa aloce fonduri organizatiilor
neguvernamentale pentru serviciile sociale pe care acestea le furnizeaza comunitatii sunt: legea
34/1998, legea 350/2005, legea 17/2000, legea 215/2001, OG 68/2003, Legea 272/2004.
Conform legii asistenței sociale nr. 292/2011, beneficiile de asistență socială reprezintă “o formă
de sprijin în scopul promovării incluziunii sociale și creșterii calității vieții anumitor categorii de
persoane ale căror drepturi sociale sunt prevăzute expres de lege”.

Beneficiile pe care persoanele vârstnice le pot solicita sunt:

a) beneficiile de asistență socială selective, bazate pe testarea mijloacelor de trai ale


persoanei singure sau familiei;
b) beneficii de asistență socială universale, acordate fără testarea mijloacelor de trai ale
persoanei singure sau familiei;
c) beneficii de asistență socială categoriale, acordate pentru anumite categorii de beneficiari,
cu sau fără testarea mijloacelor de trai ale persoanei singure ori familiei.

Scopul acordării are în vedere combaterea sărăciei și excluziunii sociale în rândul persoanelor
vârstnice, dar și acordarea de sprijin pentru acele persoane care au nevoi speciale sau pentru
situații deosebite în care se pot găsi persoanele vârstnice la un anumit moment dat. Beneficiile se
acordă în natură sub formă de alocații, indemnizații, ajutoare sociale, facilități (acces la mediul
fizic, informațional și comunicațional), alocații în natură (alimente, încălțăminte, îmbrăcăminte,
medicamente, dispozitive medicale). Fondurile necesare acordării beneficiilor sociale se suportă
fie din bugetul de stat, fie din bugetele locale.

HOTĂRÂRE nr. 1.276 din 13 august 2004 privind recunoaşterea "Fundaţiei pentru sprijinul
familiilor de vârstnici şi a vârstnicilor aflaţi în situaţie de risc social" ca fiind de utilitate publică

Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 771 din 23 august 2004

În temeiul art. 108 din Constituţie, republicată, şi al art. 39 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr.
26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Se recunoaşte "Fundaţia pentru sprijinul familiilor de vârstnici şi a vârstnicilor aflaţi în situaţie


de risc social", persoană juridică română de drept privat, fără scop patrimonial, cu sediul în
municipiul Galaţi, str. Barboşi nr. 6, judeţul Galaţi, ca fiind de utilitate publică.

Serviciile destinate varstnicilor sunt catalogate mai mult ca fiind servicii comunitare conform Art
7,8, legea nr. 17/2000, iar odata incadrate in aceasta categorie sunt trecute in responsabilitatea
exclusiva a consiliilor locale sau a bisericii conform Art. 12, leg. Nr. 17/2000:care prevede
,,Organizarea serviciilor prevazute la articolul 8, lit.A si B aflam ca serviciile sociale si serviciile
sociomedicale le revine consiliilor locale, direct sau pe baze de conventii incheiate cu organizatii
non-guvernamentale, unitati de cult recunoscute in Romania ori cu alte persoane fizice sau
juridice’’. De asemenea observam ca cele mai noi prevederi legislative in domeniu in Romania,
inainte de legea nr.17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor varstnice erau furnizate de
Hotararea de Guvern, nr.454/6 aprilie 1957 privind asistenta batranilor pensionari si
nepensionari. In Romania exista mai multe tipuri de institutii specializate pe ocrotire. In functie
de perioada in care varstnicul este ocrotit, institutiile pot fi pe termen lung, pe termen scurt sau
temporare.1 Legislatia privind varsta a 3-a cu legislatia referitoare la promovarea si protectia
drepturilor copilului este creata in primul rand de legislatia referioare la modul de organizare a
serviciilor sociale, mai exact prin Ordonanta de Guvern nr.68/2003.2 De asemenea Legea nr.
263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice si Legea nr. 411/2004 privind fondurile de
pensii administrate privat; urmata de Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative; si
bineinteles aspecte privind drepturile si obligatiile persoanelor varstince gasim si in Codul Civil,
privitoare mai exact la drepturile si obligatiile personale, privind bunurile patrimoniale si
nepatrimoniale. De asemea avem in Constitutia Romaniei lege introdusa cum ca persoanele
varstnice trebuie insotite de catre o persoana juridica avocat mediator cand aceasta doreste sa
faca tranzactii cu caracter evaluabil in bani.

Clasificarea Sistemul Natioanal de Asistenta Sociala Conform legislatiei in vigoare

Asistenta socială face obiectul reglementării Legii nr. 292/2011 (care a abrogat Legea nr.
47/2006 privind sistemul national de asistentă socială). Asadar, sistemul national de asistenta
sociala intervine subsidiar sau, dupa caz, complementar sistemelor de asigurări sociale si are
două componente majore:

1. sistemul de beneficii de asistentă socială


2. sistemul de servicii sociale.

Beneficiile de asistenta sociala sunt masuri de redistribuire financiara/materiala destinate


persoanelor sau familiilor care intrunesc conditiile de eligibilitate prevazute de lege.

Conform art. 7 din Legea asistentei sociale, beneficiile de asistenta sociala reprezinta o forma de
suplimentare sau de substituire a veniturilor individuale/familiale obtinute din munca, in vederea
asigurarii unui nivel de trai minimal, precum si o forma de sprijin in scopul promovarii
incluziunii sociale si cresterii calitatii vietii anumitor categorii de persoane ale caror drepturi
sociale sunt prevazute expres de lege. Serviciile sociale reprezinta activitatea sau ansamblul de
activitati realizate pentru a raspunde nevoilor sociale, precum si celor speciale, individuale,
familiale sau de grup, in vederea depasirii situatiilor de dificultate, prevenirii si combaterii
riscului de excluziune sociala, promovarii incluziunii sociale si cresterii calitatii vietii.Serviciile
sociale sunt servicii de interes general si se organizeaza in forme/structuri diverse, in functie de
specificul activitatii/ activitatilor derulate si de nevoile particulare ale fiecarei categorii de
beneficiari. Serviciile sociale au caracter proactiv si presupun o abordare integrata a nevoilor
persoanei, in relatie cu situatia socioeconomica, starea de sanatate, nivelul de educatie si mediul
social de viata al acesteia.

Despre drepturile persoanelor varstnice putem spune ca in lume sunt insa deseori ingnoarate, desi
ele s-au impus din 1976. Fara a avea pretentia ca le-am cuprins in totalitate:
a) a)dreptul la ingrijire medicala,
b) dreptul la religie,
c) dreptul la prevenirea dependentei,
d) d)dreptul la ocrotire de catre personal calificat,
e) e)dreptul la ocrotire legala,
f) f)dreptul de a alege locul si modul de viata,
g) g)dreptul la sustinere familiar si comunitara si nu in ultimul rand
h) dreptul la ingrijiri paliative.

La noi, in Romania se poate vorbi concret de sistemul public de pensii, în afara pensiilor, se mai
pot acorda, în conditiile prezentei legi, următoarele prestatii pentru persoanele varstnice:

a) tratament balnear, altul decât cel care, potrivit legii, se suportă de la bugetul Fondului
national unic de asigurări sociale de sanatate, pentru asigurati si pensionari;
b) bilete de odihna, pentru asigurati;
c) ajutor de deces, în cazul decesului asiguratului, pensionarului sau unui membru al
familiei unuia dintre acestia.

Acordarea prestatiilor privind tratamentul balnear se face, gratuit sau partial subventionat, prin
atribuirea de bilete de tratament solicitantilor îndreptatiti, în limita numarului de locuri asigurate
în unitati de tratament din proprietatea CNPP, precum si a numarului de locuri contractate cu alte
unitatii de profil si a sumelor alocate pentru aceasta prestatie prin legea bugetului asigurarilor
sociale de stat.Biletele de odihnă se pot acorda, în conditiile prezentei legi, asiguratilor
sistemului public de pensii care isi desfasoara activitatea în institutiile publice în care nu este
reglementata constituirea fondului social, cu suportarea de către beneficiar a unei parti din costul
biletului. Diferenta pana la costul integral al biletului de odihnă se suporta de la bugetul
asigurarilor sociale de stat. În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului, beneficiaza de
ajutor de deces o singura persoana care face dovada ca a suportat cheltuielile ocazionate de deces
si care poate fi, după caz, sotul supravietuitor, copilul, parintele, tutorele, curatorul sau, în lipsa
acestora, oricare persoana care face aceasta dovada. Dovada se poate face prin orice mijloc de
proba admis de lege. Cuantumul ajutorului de deces se stabileste anual prin legea bugetului
asigurărilor sociale de stat si nu poate fi mai mic decat valoarea castigului salarial mediu brut.
Asiguratul sau pensionarul beneficiaza de ajutor de deces in cazul decesului unui membru de
familie care nu era asigurat sau pensionar la data decesului. Ajutorul de deces se suporta din
bugetul asigurarilor sociale de stat si se acorda, la cerere, pe baza certificatului de deces.
Acordarea ajutorului de deces nu este conditionata de realizarea unui anumit stagiu de cotizare.

Pensia dupa cum marturisesc cei care o primesc este ajutorul de la batranete, ea conpenseaza
efortul si munca depusa de acestia in timpul vietii. Pensia joaca un rol important in viata celor
aflati la vasta de pesnionare. Un om daca nu mai are putere de munca, nu mai munceste, daca nu
mai munceste nu mai primeste salariu, daca nu mai primeste salariu nu se mai poate intretine. De
aceea omul este recompensat cu o suma de bani care reflecta munca si aportul adus de munca lui
in dezvoltarea societatii. Pensia pentru limită de vârstă se acordă asiguratilor care indeplinesc,
cumulativ, la data pensionării, conditiile privind varsta standard de pensionare si stagiul minim
de cotizare sau în specialitate, după caz, prevăzute de lege. Prin varsta standard de pensionare se
intelege varsta stabilita de lege, pentru barbati si femei, la care acestia pot obtine pensie pentru
limita de varsta, precum si varsta din care se opereaza reducerile prevazute de lege. Ca regulă: -
varsta standard de pensionare este de 63 de ani pentru femei si 65 de ani pentru barbati; - stagiul
minim de cotizare atat pentru femei, cat si pentru barbati este de 15 ani; - stagiul complet de
cotizare este de 35 de ani atat pentru femei cat si pentru barbati. Aceste reguli suportă diferite
exceptii, reglementate, în sensul ca atat varsta standard de pensionare cat si stagiile de cotizare
pot fi reduse. Dintre exceptiile de la aceste reguli mentionam: - nevazatorii beneficiaza de pensie
pentru limită de varsta - persoanele care au realizat un stagiu de cotizare in conditii de handicap
preexistent calitatii de asigurat beneficiaza de reducerea varstelor standard de pensionare, în
functie de gradul de handica.

Concluzie

Asadar am aflat ca nevoi tot exista, apar mereu noi nevoi in functie de caz la caz. Legea este un
prim pas in a contura aceste servicii necesare in rezolvarea, satisfacerea nevoilor celor varstnici.
Desi nu sunt multe in acest sens, in comparatie cu cele care privesc copii, vorbim despre un
inceput si in Romania, iar noi ca studenti trebuie sa luam aminte si sa luptam pentru drepturile
lor, petru ca drepturile rezulta din nevoi, nevoi pe care si noi la radul notru le vom avea.
Asistentii socialali, implicati in ajutarea celor varstnici, folosesc diverse activitati cu scopul
integrarii in societate: apropierea afectiva pentru aflarea nevoilor, antrenarea lor in diferite
activitati pentru mentinerea fizica si psihica folosirea trecutului care ajuta la pastrarea eu-lui, cat
si regasirea si reafirmarea sinelui, asadar se vorbeste despre un rol multiplu de psiholog, asistent,
mediator etc. Responsabilitatile etice fata de acesti indivizi includ angajament, vointa, accept in
cunostinta de cauza si competenta.

Din nefericire nu se specifica in legile acestea speciale referitoare la varstnici, dreptul la


cultatura, care din punctual meu de vedere este foarte important, pentru ca accesul la o astfel de
activitate stimuleaza, dupa cum o spun si specialistii, activitatea cerebral, ceea ce inseamna ca
batranul va avea sanse mai scazute sa fie diagnosticat cu o boala psihica, astfel se mentine si
memoria, capacitatea intelectuala in echibibru. Legislatia este una restransa, dar si asa se
incearca cu ajutorul Uniunii Europene o definire mai exacta a legislatiei si drepturilor privitoare
la nevoile persoanelor de varsta a treia.

S-ar putea să vă placă și