CRONICARII

Cronica = lucrare cu caracter istoric care cuprinde o înregistrare cronologică a

evenimentelor
Letopisețul = scriere veche cu caracter istoric, în care evenimentele sunt
prezentate în ordine cronologică
Cronicarii = autorii cronicilor și letopisețelor

CONCEPTIA CRONICARILOR
- Umanistă
- Cronicarii români ,,deprindeau încă din copilărie, odată cu mânuirea penei de scris, şi folosirea
spadei, a arcului şi a buzduganului” (George Ivaşcu în ,,Istoria Literaturii Române”)
- Buni cunoscători ai culturii clasice şi ai limbilor greacă şi latină
- Au determinat apariţia unui umanism specific românesc (ELOGIUL)
- Cronicarii au pus bazele istoriografiei naționale

Istoriografia este știința auxiliară a istoriei care se ocupă cu:

1. studiul evoluției concepțiilor și operelor istorice;

2. totalitatea scrierilor istorice dintr-o anumită perioadă sau dintr-o anumită țară dar și
totalitatea cercetărilor istorice privitoare la un anumit aspect.

Grigore Ureche(1590-1677)
- A studiat latina, gramatica, retorica și poetica pe textele scriitorilor clasici
- Scrie “LETOPISEȚUL ȚĂRII MOLDOVEI”
- A intuit primul originea română a poporului nostru
- A afirmat ideea latinității limbii si a poporului român
- Narator fără podoabe lingvistice
- Cronica lui Ureche este prima scriere din literatura română care se depărtează de stilul
bisericesc.

George Călinescu în ,,Istoria literaturii române” afirmă că: ,,Adevăratul dar a lui
Ureche este…portretul moral, pe care îl crează, îl sintetizează”, într-un mod
original. ,,Toată valoarea cronicii lui Ureche se reduce la cuvânt, la acel dar fonetic
de a sugera faptele prin foşnitura şi aroma graiului.[…]. Vorbirea cronicarului e
dulce şi cruntă, cuminte şi plină de ascunzişuri ironice[…]”.Nicolae Manolescu
spune că: ,,Prima noastră cronică este, în ansamblul ei, o operă clasică a prozei
istorice”.
Miron Costin (1633- 1691)
- cronicar român din Moldova
- a studiat în Polonia, la Universitatea din Cracovia
- a lucrat asupra unei alte opere de largă rezonanţă şi înaltă ţinută ştiinţifică, intitulată “De
neamul moldovenilor, din ce ţară au ieşit strămoşii lor”
- este considerat unul din întemeietorii poeziei româneşti din Moldova
- a adus o mare contribuţie la dezvoltarea culturii, istoriografiei, limbii, şi literaturii româneşti

„nu se poate literatura română fără Miron Costin”. „Miron observă sistematic,compune,și ceea ce iese
de sub pana lui,mult mai puțin spontan,este rodul unei arte”.

„Însă adevărata contribuție a lui Costin la scrisul românesc este sintaxa.Cunoscător al frazei latine,el a
desfășurat-o în moldovenește în spiritulși cu ajutorul limbii noastre,păstrându-i toate registrele și
toate fluierele.Cu el sintaxa literară apare începută și cu desăvârșire încheiată,în stare de a exprima
orice gând”.(George Călinescu„Istoria literaturii române,de la origini până în prezent”)

Constantin Cantacuzino(1655-1716)
- diplomat, nobil, istoric şi geograf din Ţara Românească
- a fost un reprezentat de seamă al umanismului în spaţiul cultural român
- a lăsat posterităţii caiete de note istorice şi o operă istorică fundamentală, Istoria Ţării
Rumâneşti dintru început (1716)
- a colecţionat manuscrisele cărturarilor care trecuseră pe la Mărgineni şi periodice de limbă
italiană

Dimitrie Cantemir(1673-1723)
- S-a născut in localitatea Silişteni din comuna Falciu
- domn al Moldovei în anii 1693 şi respectiv , 1710-1711
 - Cea mai bună lucrare a sa: “ Hronicul a vechimei romano-moldo-valahilor”
- este considerat unul dintre cei mai mari umanişti ai Europei
- scrierea lui Cantemir cuprinde multe erori

Ion Neculce (1672-1745)

- al treilea mare cronicar moldovean
- autor impersonal, obiectiv / narator subiectiv, inclinat spre pamflet
- Personajul cel mai important al cronicii sale este Dimitrie Cantemir
- ironia sa schimbă tonul imprecaţiei cu cel de dispreţ şi moralizare. (”ironia este prea morală
pentru a fi artistă şi prea crudă pentru a fi comică”)
- întemeietorul portretului anectodic

„La moldoveanul Ion Neculce ni se înfățișează,la prima vedere,un boier de țară,un fel de răzeș,fără
cultură și fără orizont,dar având cu toate acestea un temperament foarte puternic și o inimă în
legătură cu inima[…]poporului român așa cum se înfățisează el în Moldova;deci un moldovean de
treabă și sfătos,un mare povestaș[…].”(N.Iorga, „Istoria literaturii românești)

Făcând o paralela intre cronicile moldoveneşti şi cronicile munteneşti,putem spune ca operele

muntenilor sunt diferite de cele ale cronicarilor moldoveni, fiind mai puţin documentate şi mai puţin
obiective.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoriografie

https://www.slideshare.net/Anneroman/formarea-constiintei-istorice

https://studentaincluj.wordpress.com/2013/05/01/studiu-de-caz-formarea-constiintei-istorice/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Dimitrie_Cantemir

https://ro.wikipedia.org/wiki/Grigore_Ureche