UNIVERSITATEA “BIOTERRA” din BUCURESTI

FACULTATEA DE DREPT

PROGRAMUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENTA DREPT

DREPT CIVIL

NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL

GOAIMA NICOLAE-ANDREI , ANUL I / ZI

AN UNIVERSITAR 2021-2022
 NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL

Actul juridic civil reprezinta o manifestare de vointa facuta cu intentia de a produce efecte
juridice, adica de a naste , a modifica sau a stinge un raport juridic civil concret.
Nulitatea este sanctiunea care desfiinteaza retroactive efectele unui act juridic civil ,
incheiat cu incalcarea conditiilor cerute de lege pentru incheierea sa valabila ( art. 1246 alin
(1) Codul Civil ).In esenta nulitatea este sanctiunea care intervine in cazul in care nu se
respecta , la incheierea actului juridic civil ,conditiile de valabilitate.
Nulitatea actului juridic civil poate realiza urmatoarele functii :
- Functia preventiva , care consta in efectul pe care il exercita asupra subiectelor de
drept civil , tentate sa incheie actulu juridic cu nerespectarea conditiilor sale de
valabilitate
- Functia sanctionatorie.Daca functia preventive nu-si dovedeste eficienta , aceasta
functie presupune inlaturarea efectelor contrare legii
- Functia de mijloc de garantie a principiului legalitatii.Se asigura respectarea normelor
de drept civil ce reglementeaza conditiile de valabilitate a actului juridic
civil.Nulitattea apare ca un mijloc de asigurare a respectarii ordinii publice si bunelor
moravuri.
Nulitatea are urmatoarele trasaturi :
- este o sanctiune civila
- se aplica numai actelor juridice
- intervine numai atunci cand au fost inculcate normele juridice care reglementeaza conditiile
de validitate a actului juridic
- incalcarea normelor se produce la momentul incheierii actului juridic

Nulitatea , rezolutiunea si rezilierea

Rezolutiunea – sanctiunea prin care un contract sinalagmatic se desfiinteaza retroactive

, cu executare dintr-o data , ca urmare a neexecutarii culpabile a obligatiilor de catre una
din partile contractante
Rezilierea – desfiintarea in viitor a unui contract sinalagmatic , cu executare succesiva ,
ca urmare a neexecutarii culpabile a obligatiilor de catre una dintre partile contractante
 Nulitatea si rezolutiunea au ca puncte comune faptul ca ambele sunt sanctiuni civile ,
produc efecte retroactive si sunt in principiu judiciare , au si puncte de diferentiere ,
precum :
- Nulitatea intervine pentru sanctionarea nerespectarii conditiilor de valabilitate a
actului juridic , pe cand rezolutiunea intervine pentru sanctionarea neexecutarii
culpabile a obligatiilor contractuale de catre una dintre parti
- Cauza care detremina nulitatea exista inca din momentul incheierii actului juridic , pe
cand cea care determina rezolutiunea apare ulterior incheierii actului
- Nulitatea este aplicabila oricarei categorii de acte juridice , pe cand rezolutiunea numai
contractelor sinalagmatice cu executare dintr-o data
- Nulitatea absoluta nu este supusa prescriptiei extinctive , pe cand nulitatea relative si
rezolutiunea sunt supuse acesteia

Nulitatea si revocarea , inopozabilitatea si caducitatea

Revocarea reprezinta sanctiunea civila care consta in inlaturarea efectelor actului

juridic civil, datorita ingratitudinii gratificatului (donator sau legatar) ori neexecutarii
culpabile a sarcinii.
Inopozabilitatea este sanctiunea aplicabila in cazul neindeplinirii cerintelor de
publicitate fata de tertisau in cazul lipsei ori depasirii puterii de a reprezenta.
Caducitatea consta in lipsirea actului juridic valabil incheiat de toate efectele sale ,
datorita intervenirii unei imprejurari ulterioare incheierii actului juridic.
Intre nulitate si celelalte sanctiuni specifice actului juridic exista o serie de
deosebiri :
- Nulitatea presupune un act juridic nevalabil incheiat , pe cand celelalte presupun un
act valabil incheiat
- Cauza nulitatii exista in momentul incheierii actului juridic , pe cad celelalte sunt
ulterioare acestui moment
- Nulitatea se aplica oricarui act juridic , revocarea este aplicabila numai actelor cu titlu
gratuit
- Nulitatii ii este specifica acoperirea prin confirmare , pe cand inopozabilitatii ,in
materie de reprezentare , ii este specificata ratificarea
- Nulitatea produce efecte retroactive , iar caducitatea produce efecte pentru viitor.
 Clasificarea nulitatii

Nulitatea absoluta si nulitatea relativa

Nulitatea absoluta este nulitatea care intervine pentru nerespectarea , la momentul
incheierii actului juridic , a unei dispozitii legale instituite pentru apararea unui interes
general.Nevalabilitatea obiectului actului juridic , cauza ilicita si imorala , nerespectarea
formei cerute ad validitatem , incalcarea ordinii publice si fraudarea legii sunt unele dintre
cauzele nulitatii absolute.
Nulitatea relative este sanctiunea care intervine in cazul in care , la incheierea unui act
juridic, se incalca o dispozitie legala instituita pentru ocrotirea unui interes particular.Vicierea
consintamantului , nerespectarea dispozitiilor legale privind capacitatea civila de a incheia
acte juridice ( actul este incheiat de o persoana lipsita de capacitatea de exercitiu sau de o
persoana cu capacitate restransa de exercitiu , dar fara aprobarea reprezentantului legal sau
autorizarea instantei de tutela ) , lipsa cauzei , sunt unele din cause ale nulitatii relative.

Nulitate totala si nulitate partiala

Nulitatea totala desfiinteaza actul juridic in totalitate , spre deosebire de nulitatea
partiala care desfiinteaza numai o parte din efectele actului juridic, celelalte mentinandu-se.
In cazul actului juridic plurilateral , nulitatea contractului in privinta uneia dintre parti atrage ,
ca regula, numai nulitatea partial a acestuia.Nulitatea totala a contractului plurilateral
intervine , cu titlu de exceptie numai in ipoteza in care participarea partii in privinta careia a
intervenit nulitatea contractului este esentiala pentru existenta acestuia (Art. 1256 Cod Civil ).

Nulitatea expresa si nulitatea virtuala

Nulitatea expresa este prevazuta expres de o dispozitie legala , in timp ce nulitatea
virtuala sau implicita nu este prevazuta expres de lege , insa rezulta din modul in care este
reglementata o anumita conditie de validitate a actului juridic civil.Astfel , potrivit
dispozitiilor art. 1253 Cod Civil “ In afara cazurilor in care Legea prevede sanctiunea
nulitatii , contractual se desfiinteaza si atunci cand sactiunea nulitatii absolute , sau dupa caz
relative , trebuie aplicata ca scopul dispozitiei legal inculcate sa fie atins “

Nulitatea de fond si nulitatea de forma

Nulitatea de fond intervine in caz de nevalabilitate sau lipsa a unei conditii de fond a
actului juridic – capacitate , consintamant , obiect si cauza.
 Regimul juridic al nulitatii
Prin regim juridic intelegem regulile carora este supusa nulitatea.Regimul juridic al
nulitatii priveste trei aspect :
- Cine poate invoca nulitatea
- Cat timp poate fi invocate nulitatea
- Nulitatea poate fi acoperita sau nu prin confirmare
Regimul juridic al nulitatii este diferit , dupa cum nulitatea este absoluta sau relative.

Regimul juridic al nulitatii absolute

Nulitatea absoluta poate fi invocate de orice persoana interesata .Potrivit dispozitiilor
art. 1247 alin (3) Cod Civil , instant de judecata este obligata sa invoce din oficiu nulitatea
absoluta .Nulitatea absoluta este imprescriptibila si nu poate fi acoperita prin confirmare
expresa sau tacita , numai in cazurile prevazute de lege.

Regimul juridic al nulitatii relative

Nulitatea relative poate fi invocate doar de persoana al carei interes este ocrotit prin
dispozitia legala incalcata si este supusa prescriptiei extinctive numai in ipoteza in care este
invocate pe cale de actiune.Exceptia de anulare a actului juridic este imprescriptibila din
punct de vedere extinctive –poate fi acoperita prin confirmare , expresa sau tacita.

Validarea actului juridic

Validarea actului se poate realiza prin confirmarea expresa sau tacita a nulitatii.Cel
indreptatit a solicita nulitatea actului renunta , express au tacit , la dreptul de a o
invoca.Vointa insa de a renunta la acest drept trebuie sa fie certa.
Confirmarea expresa- se materializeaza printr-un act confirmativ. Acesta trebuie sa faca
referire la obiectul , cauza si natura obligatiei , la motivul actiunii in anulare si la intentia de a
repara viciul pe care se intemeieaza actiunea.
Confirmarea tacita – poate rezulta din executarea voluntara a obligatiei , la data care aceasta
putea fi confirmata.
Noul Cod Civil introduce o procedura necunoscuta pana acum in sistemul nostrum de
drept – punerea in intarziere a celui indreptatit sa exercite actiunea in anulare si de la care ar
trebui sa provina confirmarea.Aceasta institutie juridical are rolul de a clarifica soarta actului
juridic anulabil.
 Actele anulabile pe care minorii le-au incheiat fara incuviintarea reprezentantului legal
sau fara autorizarea instantei de tutela , noul Cod Civil prevede ca anularea acestora ,
respective confirmarea lorpoate fi realizata de reprezentantul legal , respective de catre instant
de tutela , in masura in care incuviintarea sau autorizarea erau suficiente pentru incheierea lor
valabila.

Efectele nulitatii
Prin efectele nulitatii actului juridic desemnam consecintele pe care le produce aceasta
sanctiune.Efectele nulitatii constau in lipsirea actului juridic de efecte , de la momentul
incheierii lui.Actul juridic nul sau anulat este considerat ca nu a fost niciodata incheiat , fiind
desfiintat retroactiv ( art. 1254 alin (1) Cod Civil )
In cazul anularii sau constatarii nulitatii contractului incheiat in forma autentica pentru
o cauza de nulitate a carei existent rezulta din insusi textul contractului , partea prejudiciata
poate cere obligarea notarului public la repararea prejudiciilor suferite , in conditiile
raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie ( art. 1258 Cod Civil ).
Efectele nulitatii actului juridic sunt guvernate de urmatoarele principii –
retroactivitatea nulitatii , restabilirea situatiei initiale si anularea atat a actului initial cat si a
celui subsecvent.
 BIBLIOGRAFIE
1.Dr. Cosmin Cernat – Drept civil ( editia a II a , adaugita si revizuita ) Persoanele si bunurile