Formarea statului român modern. Domnia lui Al. I.

Cuza

Problema românească, problemă europeană

1853-1856 – Războiul Crimeii redeschide problema orientală prin războiul ruso-turc

care se soldează cu înfrţngerea Rusiei.

Congresul de Peace de la Paris 1856 – menţinerea suzeranităţii otomane, ânlăturarea

protectoratului rusesc, trecerea principatelor sub garanţia colectivă a celor 7 mari puteri,
retrocedarea de către Rusia Moldovei a jud. Cahul, Ismail, Bolgrad, adunări ad-hoc cu privire
la unirea românilor.

1857 Adunările Ad-hoc – cer unire şi prinţ străin.

Convenţia de la Paris 1858:

- Unire parţială.
- Suzeranitate otomană.
- Garanţie colectivă.
- Doi domni, două armate, instituţii comune: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de
la Focşani şi Comisia Centrală.

Dubla alegere a luiAl. I. Cuza:

- 5 ian. 1859 în Moldova

- 24 ian. În Ţara Romţnească e ales domn Cuza.
- 1861 - e recunoscută pe timpul vieţii lui Cuza unirea şi de sultan, printr-un firman.

Reforme:

- Unifică armata..
- 1864 – dizolvă parlamentul şi impune Statutul dezvoltător al Convenţei de la Paris,
domnie autoritară.
- 1862-1864 – legea secularizării averilor mănăstireşti
- 1864 – Legea instrucţiunii publice, învăţământul primar obligatoriu.
- 1864 – Legea rurală.
- Crează Univ. de la Bucureşti şi iaşi.

Datorită domniei autoritare, Cuza e îndepărtat de la putere în februarie 1866 de către

Monstruasa Coaliţie (liberali radicali şi conservatori).