2022-2023 Clasa a XI-a LICEUL TEORETIC EMIL RACOVITA

FACTORII GEOECOLOGICI

Factorii geoecologici - elemente, fenomene ce stau la baza apariției altor elemente/fenomene

(principiul cauza – efect, rezultând dinamismul procesului.
Mediul înconjurător este format din toate elementele structurate in schema discutata săptămâna
trecută: apă, aer, relief (cu litosferă), viețuitoare, sol și om (cu activitățile sale)
Când vorbim de factori, pe lângă cei care acționează strict pe Terra, mai acționează și o altă categorie,
ce acționează la nivel exterior – factorii cosmici.
Din acest motiv, factorii geoecologici se clasifică în:
1. Factori cosmici
2. Factori abiotici tereștri – a. climatici; b. geomorfologici; c. hidrologici
3. Factori biotici
4. Factori edafici
5. Factori antopici

1. Factorii cosmici: includ Soarele, Luna, caracterisțicile ca planetă

Soarele - principala sursă de lumină și căldură a mediului înconjurător, elementul cheie al
mediului terestru, prin procesele termonucleare, transmite în spațiul cosmic radiații, din care Terra
primește a doua miliardă parte, cantitate suficientă/optimă pentru evoluția mediului terestru! Terra se
află în ecosferă!
Radiația emisă de Soare este reprezentată prin: componenta luminoasă (lumina) – 50%, care
ajunge la suprafața terestră și prin procesul de fotosinteză sta la baza dezvoltării ecosistemelor;
radiația ultravioletă – 9%, filtrată de stratul de ozon, dar care într-o cantitate optimă asigură rezistența
organismelor; radiația calorică (infraroșie) – 41% determină variațiile presiunii atmosferice și
circulația maselor de aer, produce încălzirea scoarței terestre. Radiația este o rezultantă a proceselor
nucleare ce au loc la nivelul Soarelui – hidrogenul fiind cel ,,răspunzător”!
Indirect – depozitele de cărbuni, petrol, spațiile forestiere, energii convenționale sau nu, curgerea
râurilor sau curenții oceanici și navigația au la bază energia solară.
Luna – satelitul natural al Terrei, ce execută o rotație și o revoluție egale, ceea ce determina
vizibilitatea aceleiași jumătăți spre Terra, sta la baza manifestării mareelor, a apariției ,,orei portului”,
formarea estuarelor (fenomenele de pororoca, masquaret) și a deltelor, a țărmurilor cu mangrove,
CALENDAR
Mișcările Pământului și caracteristicile ca planetă – gravitația, magnetismul terestru și
mișcările de rotație și revoluție.
Magnetismul – migrația păsărilor și peștilor, descoperirea zăcămintelor de minereu de fier, mișcarea
continentelor și de aici apariția reliefului terestru;
Gravitația – fenomen prezent în întregul Univers – Sistem Solar, determină pe Pământ verticalitatea
locului, stratificarea Terrei, a atmosferei sale, curgerea râurilor, procese geomorfologice, avalanșe.
Mișcarea de rotație – 23 ore, 56 min și 4 sec – de la vest la est, determină mișcarea aparentă a
Soarelui pe bolta terestră de la est la vest, alternanța zi-noapte, variația termică în 24 ore, forma Terrei,
apariția fusurilor orare și a orelor oficiale, forța lui Coriolis (abaterea spre dreapta a corpurilor aflate
în mișcare în emisfera nordică și spre stânga a celor din emisfera sudică – vizibilă la traseul curenților
oceanici și a maselor de aer.
Mișcarea de revoluție – 365 zile, 6 ore, 9 min, 9 sec – de la vest la est, pe o orbită eliptică generează
ciclicitatea anuală: formarea anotimpurilor, opuse pe cele două emisfere, apariția zilelor și nopților
polare și variația lungimii zilelor și nopților/inegalitatea acestora în cursul unui an, rezultând
ciclicitatea fenomenelor și proceselor la nivelul Terrei.

Citiți cu atenție! Evidențiați elementele de noutate și cele pe care nu le puteți explica!

Prof. Delia Humelnicu

 2022-2023 Clasa a XI-a LICEUL TEORETIC EMIL RACOVITA

a. Factorii climatici
Lumina - intensitatea acesteia condiționează existența organismelor vegetale și animale , a
omului și a activităților sale, toate plantele verzi au nevoie de lumină pentru desfășurarea fotosintezei,
aceasta influențează și transpirația plantelor verzi asigurând circulația substanțelor minerale spre
frunze unde se elaborează hrana; migratia pasarilor, culoarea
În funcție de intensitatea luminii la care s-au adaptat organismele se grupează în:
- fotofile: organisme care trăiesc în zona de stepă, de deșert, care sunt iubitoare de lumină,
- ombrofile: organisme care se dezvoltă în condițiile unei iluminări reduse.

Organisme fotofile Organisme umbrofile

Temperatura – determină germinarea plantelor, incoltirea, cresterea si inflorirea, iar animalele

își reglează ciclul de viață ( …………………………………………….. ). Fiecare specie are un prag
termic inferior și unul superior, așa se explică distribuția în latitudine a zonelor biogeografice.
În funcție de temperatură plantele se împart în patru grupe:
megaterme (adaptate la mezoterme (adaptate la microterme (adaptate la hechistoterme (adaptate la
temperaturi de peste 20°C) temperaturi de 15-20°C) temperaturi de 0-15°C) temperaturi de sub 5°C

palmier, bananier, acaju, smochin, măslin, portocal coniferele afin, merișor, licheni,

După rezistența la variațiile de temperatură animalele se clasifică în:

- euriterme (suportă variații mari de temperatură, de exemplu: vulpea, căprioara)
- stenoterme (sensibile la variații termice: foca, maimuța, reptile)
Precipitațiile - sunt parte componentă a circuitului hidrologic, variațiile cantității de
precipitații determină adaptări ale plantelor și animalelor, asigură rezervele de apă din hidrosferă,
biosferă și sol.
Umiditatea aerului și a solului- cantitatea de vapori din atmosferă permite adaptarea unor
plante și animale, acestea se grupează în următoarele categorii:
- organisme hidrofile (trăiesc în mediul acvatic: alge, moluște, cetacee)
- organisme higrofile (trăiesc în medii cu umezeală excesivă: pipirig, rogoz, crocodil, hipopotam)
- organisme mezofile (trăiesc în zone cu umiditate ridicată a aerului și solului: graminee, salamandra)
- organisme xerofile (rezistente la secetă prelungită, prezintă adaptări, de exemplu: transformarea
frunzelor în spini, pentru reducerea suprafeței de evaporare în cazul cactușilor, acoperirea frunzelor
cu un strat de ceară în cazul portocalilor, lămâilor, dispariția frunzelor etc.

Prof. Delia Humelnicu

 2022-2023 Clasa a XI-a LICEUL TEORETIC EMIL RACOVITA

Vântul – contribuie la uniformizarea temperaturii și unidității mediilor Terrei, reglează

transpirația, înmulțirea și polenizarea plantelor, migrația, înălțimea plantelor și extinderea lor mai
mult pe orizontală în regiunile cu vânturi puternice și frecvente din zona subpolară și alpină, de
exemplu: mesteacănul pitic, jneapănul, ienupărul.

b. Factorii geomorfologici) - relieful impune anumite tipuri de mediu prin elementele sale: altitudine,
fragmentare, pantă , alcătuire petrografică și continutul de resurse, orientarea versanților.
Altitudinea determină etajarea climei (6 0C1000m) si de aici etajarea biopedogeografica, modul de
orientare al versanților determină diferente termice si hidrice – cel nordic mai rece decat cel sudic,
cel vestic mai umed decat cel estic.

Etaje in Romania

Prof. Delia Humelnicu

 2022-2023 Clasa a XI-a LICEUL TEORETIC EMIL RACOVITA

c. Factorii hidrologici – APA – aflată sub forma a 3 stări de agregare; trecerea facilă de la o stare
la alta, legând 3 geosfere – Circuitul apei în natură:

Să îl înțelegem, să ne imaginăm că în 100 de picaturi care se evaporă și ajung în atmosferă,

formează norii – 100 de nori, apoi prin condensare ajung la suprafața Terrei (ploaie, ninsoare)!
- În fiecare an de pe oceane se evaporă 84 picaturi, ce formează 84 norișori, în timp ce de pe
continente se evaporă 16 picaturi ce formează 16 norișori (84+16=100 orișori);
- din cei 84 norișori de peste oceane, 77 cad tot peste oceane (doar trăim pe planeta albastră,
deci oceanele sunt mai – rezultând ceea ce numim Circuitul mic al apei – ocean – atmosferă –
ocean).
- observați că rămân 7 norișori care migrează peste continente și împreună cu cei 16 norișori
formați deasupra continentelor cad împreună sub formă de ploaie, zăpadă, pe continente, în total 23
norișori, formând strat de zăpadă, lacuri, ape subterane, mlaștini, iar 7 norișori ajung în râuri și curg
… spre ocean, ajungând înapoi acasă; noi numim Circuitul mare al apei – ocean – atmosfera –
continent – ocean.
Cea mai mare parte a apei este SARATA

3. Factorii edafici – SOLUL stratul superficial, cu o grosime de 2-3 m, ce se caracterizează

prin fertilitate. Solul este substratul hrănitor pentru asociațiile vegatale și faunistice, fiind alcătuit din
particule anorganice provenite din alterarea rocilor și particule organice rezultate din descompunerea
resturilor vegetale și animale. Este denumit ,,bucătăria planetei”
De obicei solurile sunt influențate de asociațiile vegetale ce se dezvoltă la suprafață – ierburile
stepice generând soluri de o fertilitate deosebită – cernoziomuri, castanoziomuri, iar în pădurile
ecuatoriale, ploile zilnice determină spălarea solurilor – laterite – cu fertilitate scăzută.

Prof. Delia Humelnicu

 2022-2023 Clasa a XI-a LICEUL TEORETIC EMIL RACOVITA

4. Factorii biotici au un rol hotărâtor în existența biosferei și reprezintă totalitatea relațiilor

care apar între organismele vii care trăiesc într-un ecosistem. Factorii biotici se definesc prin relații
reciproce dintre plante - relații fitogene, dintre animale - relații zoogene, dintre plante și animale-
relații biocenotice.

Relațiile biocenotice – reprezintă acțiunile exercitate de specii faunistice asupra vegetației sau
invers, acestea influențând astfel distribuția organismelor în mediul înconjurător. Datorită sistemului
locomotor animalele au posibilitatea să transporte semințe sau părți din plante modificând astfel
repartiția acestora, iar unele plante nu se pot dezvolta în absența unor specii faunistice.

Prof. Delia Humelnicu

 2022-2023 Clasa a XI-a LICEUL TEORETIC EMIL RACOVITA

5.Factorul antropic

-istoric

-elemente pozitive

- Elemente negative

Prognoza (10 ani, 50 ani, 100 ani)

Prof. Delia Humelnicu