Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Soarta lui Dmitri n-a fost deloc placuta deoarece a fost luat de sub tutela
lui Grigori de unchiul sau Piotr Alexandrovici, dupa moartea acestuia de o matusa,
care si ea si-a dat sufletul, fiind luat mai apoi in grija de fiica acesteia.
Dmitri a intrat intr-o scoala militara si a ajus pana in Caucaz unde a rausit sa-si
adune galoane de ofiter, iar la varsta de douazeci si unu de ani s-a intors in
gubernia tatalui sau, convins fiind ca mama sa si unchiul sau ii lasasera o avere
din care ar putea trai linistit, fara lipsuri materiale, doar ca tatal sau a reusit
sa-l traga pe sfoara dandu-i doar o parte din bani si spunandu-i mai apoi ca i-a
dat cu mult peste averea care i-a lasat-o mama sa, lucru care l-a facut pe Dmitri
sa il dusmaneasca deoarece in adancul sau pe tatal sau averea sa ar fi trebuit sa
fie mult mai mare.
Pe langa Dmitri, Feodor a mai avut inca doi fii din a doua casatorie cu
Sofia Iovanovna, o orfana ramasa in grija unei vaduve a unui general cunoscut prin
partile acele. Femeia nu a fost de acord cu casatoria celor doi, stiind ce fel de
om este Feodor, doar ca n-a putut s-o opreasca pe Sofia care a fugit de acasa
pentru a se casatori cu el. Dupa cativa ani, datorita faptului ca Feodor n-a
incetat sa adune in casa sa tot soiul de lepadaturi, Sofia s-a imbolnavit, suferind
de o boala de nervi care o facea uneori sa-si iasa din minti. In ciuda bolii sale,
aceasta a dat nastere la doi copii: Ivan si Aleosa. Cand cel mic, Aleosa avea
frageda varsta de trei ani, Sofia a murit punand capat astfel suferintei, iar copii
au ramas, ca si Dmitri, in grija slugilor pentru ca Feodor nu se ocupa deloc de ei.
Tutorele sau, Erfim, nu s-a atuns deloc de avrea pe care i-o lasase mama sa,
ba chiar a inmultit-o de la o mie de ruble la doua mii, astfel ca ajuns la varsta
majoratului, acesta se putea considera un om bogat si putea sa-si asigure un viitor
stralucit, doar ca soarta l-a impins inapoi in gubernia tatalui sau, unde a ramas
sa locuiasca alaturi de acesta.
Cand s-a intors Ivan, Aleosa, fiul cel mic era deja in gubernie de un an si
jumatate, facandu-si ucenia in manastirea din apropierea satului, convins fiind sa
se inchida pentru totdeauna in spatele zidurilor manastirii. Pe atunci implinise si
el douazeci si unu de ani si era deja major, lucru care i-a oferit libertatea de a
pleca de sub tutela lui Efim care, prinsese drag de el si il crescuse in casa sa.
La manastirea unde isi facea ucenicia Aleosa era un staret foarte cunoscut
pe meleagurile acelea doatorita minunilor pe care le infaptuia, lucru care l-a
determinat pe Feodor sa convoace o adunare la care sa fie si staretul de fata sa ii
ajute sa ia o decizie cu privire la avere, deoarece Dmitri inca il acuza ca nu i-a
dat toti banii pe care i lasase mama sa. N-au rezolvat problema averii la acea
intrunire deoarece Dmitri s-a tot certat cu tatal sau fara nici un rezultat, pana
in final, cand, Staretul Zosima, s-a aplecat la picioarele lui Dmitri, a batut o
matanie si si-a cerut iertare tuturor. Acest gest, revoltator pentru unii, i-au
facut sa banuiasca faptul ca staretul a vazut ca Dmitri isi va ucide tatal si de
aceea s-a inchinat la picioarele sale. In urma acestei intamplari chiar si Feodor
ii ordona lui Aleosa sa-si stranga lucrurile si sa se intoarca acasa.
In drumul sau inapoi, spre manastire, Dmitri ii iasa din nou in cale, dornic
sa cele intamplate acasa la sotia sa si ramane mirat de prezenta Grusenkei acolo si
de atitudina ei si scandalul pe care l-a iscat, dupa care isi ia ramas bune de la
Aleosa si ii spune ca n-o sa-l mai vada niciodata. Intors la manastire si obosit de
intamplarile din ziua aceea vrea sa doarma, dar isi aminteste de scrisoarea de la
doamna Hohlakova si cand o deschide afla ca de fapt scrisoarea era de la Liza care
isi declara iubirea fata de el. Acesta este uluit de scrisoare, dar urmatoarea zi,
cand vorbeste cu staretul Zosima si acesta ii spune ca locul lui nu e inca la
manastire si ca va mai avea multe de trait pana va reajunge din nou acolo,
realizeaza ca viata lui ar trebui sa fie alaturi de Liza.
Ivan, intors acasa din sat, poarta o discutie cu Smedeakov care a ajuns sa-i
fie antipatic datorita comportamenului sau, care ii dadea impresia ca intre ei era
o legatura, ceva mai presus de gandurile oamenilor de rand. Acesta ii spune ca nu
mai suporta rivalitatea dintre Feodor si Dmitri, deoarece unul se plange si se tot
intreaba de ce nu vine Grusenka, iar celalalt sare gardurile vecinilor si il
viziteaza noaptea, ba chiar si ziua in amiaza mare, amenintandu-l ca o sa-l omoare
daca scapa din ochi momentul cand vine Grusenka la tatal sau si nu il anunta.
Lucrul care i se pare ciudat lui Ivan este faptul ca Smedeakov insista sus si tare
ca in urmatoare zi va face o criza de epilepsie, crize care nu pot fi simtite si
anuntate dinainte. Feodor si Smedeakov aveau un anumit cod al lor, deoarece Feodor
se inchidea pe timpul noptii cu zavoarele in camera de frica sa nu-l omoare Dmitri,
iar Smedeakov trebuia sa bata de cinci ori in usa daca venea Grusenka si de trei
ori daca se intampla ceva neprevezut si trebuia sa vorbeasca cu el, doar ca de
frica amenintarilor lui Dmitri, i-a spus si lui aceste coduri si ii era frica ca in
urmatoarea zi, cand el va zacea bolnav in pat, Dmitri, innebunit ca nu poate da de
el sa afle noutatile va folosi codurile si isi va omora tatal. In acest context il
sfatuieste pe Ivan sa plece la Cermasnea pentru a nu mai sta in balamucul acela.
Neintelegand unde vrea sa bata Smedakov, Ivan intentioneaza sa plece la Moscova
inca din ziua urmatoare, doar ca dimineata cand il instiinteaza si pe tatal sau de
plecarea sa, acesta il roaga se mearga la Cermasnea sa incheie o afacere pentru el,
deoarece el nu poate parasi gubernia. Acesta aparent accepta, dar pe drum se
razgandeste si pleaca la Moscova.