HENRI CHRE*flEN

LUMEA FASCINANTA
A vTBRATilLOR

VOLUMUL 1
 ,,De fiecare datd cdnd vrem sd ne tntoarcem la cauzele primordia-
le, trebuie sd intrdm tn stadiul teologic,,'2
Claude Bernard
CAPITOLUT I
GENERALTTITr $r ASPECTE ISTORTCE
GENERALITATI
Geneza, cu expresiile sale simbolice, transmise din generalie in
generafie, se aratd a fi mereu la fel de justi in invigitura sa despre
cre-
afie. Atunci cand filosofia gi ;tiinfele au vrut sd se indep drteze de ea in
principiu, chiar gi numai pentru un momen! aceasta a avut drept re-
zultat sivargirea unor greseli evidente, care, in cele din urmd, in mod
paradoxal, au reugit si lumineze mai bine acest subiect, aspect ce nu
poate totugi si gteargi consecinlele lor nefaste.
Geneza a fost, este gi va fi mereu lumina ciliuzitoare a umani-
tefii; iar expresiile sale, chiar dacd simbolice, oferd nigte baze, nigte
principii sigure tuturor celor care fac tot ce le sti in putinld p.ni"u
a-i lumina pe semenii lor in privinta unor aspecte diverse, precum
9i
acelora care cauti si eleveze gi si dea o direclie superioard sistemelor
de gandire ale oamenilor gi ale societdlilon in fine, Geneza este liantul
intelectual gi spiritual dintre oameni gi Dumnezeu; ea readuce intot-
deauna pe calea cea luminoasd pe filosofii momentan indepirtafi de
Ideea primordiali, ale ciror eforturi, ce au fost corelate cu o
pasagerl, au deturnat o parte din omenire pe ni;te cii firi ie;ire, ".o".a
ob-
scure, care neglijeazi in totalitate existenla Spiritului.
In zilele noastre, intelectualii gi ganditorii au revenit ;i revin
treptat pe calea ancestrali, pentru a-i regisi lumina spirituali, cea
care i-a cdliuzit atat de bine pe strdmogii nostri, permifandu-le sd
descopere in filosofie, in metafizicd, in matematici, in astionomie, in
mecanici, infizicd,in fiziologie, in electricitate, in biologie, in arhitec-
turi, in picturd gi in toate domeniile marile Legi din ci.e izvorat
cunogtinfele generale pe care le avem in prezenf gi care au "u permis si
, R.f.*" la Legea celor trei stadii, unconcept enunlat de Auguste comte,
conform clruia orice aspect al cunoaEterii umane trece prin trei sta--dii teoretice
succesive: teologic, metafizic gi pozitivist
[n.t.).
22
se construiasci material gi intelectual, pe baze sigure, toate lucrurile 9i
lucrdrile de care beneficiem astdzi'
Aceasta este calea pe care ne striduim sd o urmdm pentru a de-
cela, prin deduclie, prin induclie 9i observalie, aceste curente
de gan-
dire iare pleaci de la sursi 9i se intorc la sursi, precum ;i anumite
in
aspecte oarecum noi, sau mai clare, referitoare la tot ceea ce existi,
general.
" in sintezd, putem constata mereu, aplecAndu-ne asupra legilor
care existi deja, gi comparandu-le intre ele, cd toate obiectele care
existi in univers ddinuiesc 9i sunt unite prin forle ce au fost mai mult
sau mai pulin cunoscute de-a lungul secolelo4 dar care, cu toate
aces-
tea, nu au iost mai pulin reale sau mai pulin manifeste la inceputul
Lumii,
Tot ceea ce existi in Univers, de la astrul cel mai indepdrtat la cel
mai mic dintre atomi, radiazd, gi emite in jurul sdu raze, curenli care
nu se deplaseazd in linie dreaptf,, ci sub forma unor unde desffigurate
in jurul unui ax sau al unei drepte mai mult sau mai purin imaginare.
$i, cum toate corpurile simple 9i
toate corpurile compuse sunt diferite
intre ele, toate au o lungime de undd particulari, specificd, ce le permi-
pe care
te sd interaclioneze fdri si amestece intre ele, in acest mediu
il vom numi aici, intr-un limbaj mai degrabdfizic 9i chimic decAt real,
eter.
Lumea undelor - incepand cu atomii 9i sfargind cu astrele - ce
impregneazd toate corpurile existente, este principala temd
pe care
o ,ro1n in cadrul acestor lucrdri, fArd a avea totugi pretenlia ce
oferim "bo.da
o analizd exhaustivi; vom oferi o viziune generald sintetici asu-
pra efectelor pe care undele le au atunci cAnd interaclioneazi intre ele
sau atunci cand aclioneazi asupra corpurilor organizate in atomi,
in
molecule sau in celule'
ERORI FITOSOFICE $I $TIINTIFICE - CAUZE - EFECTE GENERALE
chiar daci secolul trecut;i cel actual ne-au adus, pe de o parte,
mijloace de investigalie mereu mai puternice (bazate nu pe datele ci-
viliza,tiei actuale, ci pe descoperirile din trecut, dupi cum se
poate ve-
dea pretutindeni), instrumente de mdsurd a undelo{, instrumente de
tranimisie a undelor luminoase, electrice, radioelectrice, fotoelectrice,
cromoelectrice, termoelectrice, electrochimice, aceste secole nu au ur-
mat o cale ascendenti spre descoperirea Adevirului Ultim, care este
cauzareald a acestor descoperiri, ci adeseori au deviat, opunAndu-i-se,
ln unele momente, chiar oficial.
23
 Aceste erori, care s-au propagat nestdnjenite de-a lungul secole-
lo4, sedatoreazi in mod evident dualitdlii, contradicfiei, inconsecven-
!ei, orgoliului - toate acestea fiind aspecte intrinsece naturii umane
pervertite.
Nu numai in idei, ci gi in fapte, oamenii au ajuns si aplice terme-
nul de Univers PimAntului, care nu este decAt un fragment, o compo-
nentd infinitezimald a acestuia; s-a incercat sd se limiteze orizonturile
umane, Idealul uman, la suprafala Pimantului, care trebuia si conlind
tot ceea ce existi, tot ceea ce triiegte, tbt ceea ce a fost creat, extazul
dumnezeiesc, totul! Fixand Pdmantul drept obiectiv final, oamenii au
incercat si reduci, sd mirgineasci cu buni gtiinli propriile lor gan-
duri gi idei, au confundat totul cu Pimantul, considerandu-se fali de
acesta Fiinla superioari, Maestrul, scopul ultim, finalitatea unei serii
de transformiri ce a pornit de la atomi gi a continuat cu organisme-
le unicelulare, iar apoi, printr-o inldnfuire de contorsiuni, de migciri
haotice (sau decise de citre forle exterioare necunoscute), a ajuns la
celulele animale,la maimuli (poate uistiti, poate gorili, cine;tie!) gi,
in final, la stadiul de Om, care, dupi pirerea lo4, ar trebui si continue
sd evolueze pani cand va deveni o fiinli perfecti. Astfel, in decursul
ultimului secol, omul in general, riticit, dezaxat,limitat in gandurile gi
in viziunile sale, a atins maximul sdu de infatuare gi orgoliu; rezumand
gAndirea epocii, anumili autori au mers pAni la afirma, in entuziasta
lor eroare, ci ,,Omul este pe cale si devini zeu". Dar vai! Si privim care
era starea deplorabild in care se afla societatea occidentali la vremea
aceea,..
Dupi ce aucucerif printre altele, in fizici, aceastd,,oroare de vid,,,
ce a fostinlocuiti de legile atracliei universale, gravitafiei, electromag-
netismului etc., oamenii, cu contradicliile lor inniscute, au incercat si
suprime ceea ce este dincolo de Lumea Fizicd,gi si recreeze un nean!
un vid imaterial in spiritul lo4, dupi ce il suprimaseri in fizicd. inci o
dati, vai! Putem vedea toate consecinlele gi efectele acestor gregeli,
din punct de vedere individual, familial, moral, social, nafional, inter-
nafional. Omul, coborAndu-se pAnd la stadiul de animal, ;i-a inmulgit
in mod voluntar cusururile ;i patimile, pani intr-atat incat a ajuns sd
fie uneori mai rdu ca animalele. Mulli au pierdut noliunea de bine gi
de rru, de onoare, de plicere sinitoasd gi naturald, de fericire elevati
gi durabild, iar increderea reciprocd gi in sine insugi a dispirutin mare
misuri; pentru unii, cuvintele gi infelegerile scrise intre oameni, intre
societifi gi intre nafiuni nu mai au nicio valoare. Pretutindeni, in toate
se poate constata existenla unei nemullumiri generale; nu se
lirile,
mai aud decAt acuzalii, injurii gi plAngeri, se vorbegte mereu despre
drepturi gi niciodati despre indatoriri etc.
Acesta este bilanlul a doud secole de eroare. Aici ne-au condus
cei care erau ori s-au crezut destinali si lumineze oamenii gi si-i cili-
uzeasci pe o cale noud, cu idei noi, mai avansate [ziceau ei), dezvoltate
prin teorii filosofice care, plecAnd de la o premisi gre;itd, gi-au dovedit
intr-un mod evident falsitatea prin insigi aplicarea lor practici; aces-
tea au fost promovate de o literaturi aserviti, o literaturi mai degrabi
irealisti decAt realisti fcum i;i spune ea), indepirtAnd progresiv ma-
sele de adevir gi de bucuriile naturale, sdndtoase, normale. Din aceste
teorii elucubrante, dupi cum se gtie, nu au rezultat decAt catastrofe ti
multd suferin!5.
Ah, nu, omul nu a devenit zeu, c5'ci dimpotrivd, eroarea seculard,
orgoliul,licomia unor indivizi, societili sau naliuni, diferitele aspecte
nefaste ce au fost mai mult sau mai pulin dezvoltate prin intermediul
unor teorii gi gcoli corespondente, nu au ficut din PimAnt un paradis,
ci un osuar mai vast, mai intins gi adesea presirat cu caverne pline de
tAlhari dezbinali intre ei asemenea pdsirilor de pradi.
Mulgi dintre acegti falgi pistori, nelipsili totugi de inteligenli 9i
de un anume sim! moral gi spiritual, dupd ce au gustat din bucuria
degarti de a se vedea publicali, vizAnd rezultatele, efectele gregelilor
lor ce s-au amplificat timp de o generafie sau doud, gi-au retractat te-
oriile inainte de a muri. Din acea Lume de Dincolo, care existi cu sigu-
ranfi, ei au putut desigur si constate gregeala pe care au comis-o fald
de umanitate,lisAnd si le cadi din mAini Ficlia Luminii, ce a diinuit
de la o generalie la alta gi, mai mult decAt atAt, rispAndind idei false
- din nesibuinfi, din atagament fali de propria imagine, din licomie
gi, prea adesea, din vanitate, din doringa de a iegi in evidenli micar
pentru o clipi. Ei igi vor fi dat seama pulin cam tArziu de riul pe care
ni l-au fhcut, prin gAndurile, cuvintele gi scrierile lor.
Pulini sunt cei rdmagi dupi ei, care, fiind impregnali de aceste
doctrine 9i ajungAnd la crepusculul viefii, se simt impdcafi, cdci gtiinla
secolului al XIX-lea a neglijat complet spiritul; ei au putut de asemenea
sd-gi dea seama, in urma descoperirilor care au revelat existenla unei
Cauze primordiale, cI gtiinla nu poate fi separati de credinfi, ci dim-
p otriv5, ea iluminea zA, dezv oltd,, infrumus e leazd 9i intire gte credihla.
Acesta este motivul pentru care asistim acum la aceasti subli-
mi reintoarcere citre adevir a marii majoritili a celor care cugetd,
 cerceteaze, conduc sau creeazi in deplind libertate, nepisitori fafd de
gura lumii, de care se tem atAt de mult cei slabi, cei vliguifi sau cei
nipistuili.
in ceea ce ne privegte, dorim sd ne aducem modesta contribu-
!ie, prin toate lucrdrile noastre, inclusiv prin cea de fa!i, sub diverse
aspecte teoretice gi practice, la aceasti rena$tere intelectuald gi spiri-
tuali. Vrem, de altfel, sd facem aceasta prin toate cuvintele gi scrierile
noastre, inclusiv cele tehnice, cu o energie susfinutd, cu o vointd care,
sperim, nu va slibi niciodatd. Tofi cei care cugetim gi scriem trebuie
si facem aceasta, oricare ar fi profesia noastri, oricare ar fi importanla
rolului nostru; trebuie si acfionim astfel atAt in striinitate, dar mai
ales in propria noastri !ari. Este necesar si ne aducem cu tolii partea
noastri de energie gi de lumini la realizarea acestui proiect; eficienfa
acestui demers depinde de fiecare dintre noi, de concentrarea efor-
turilor noastre intr-o singurd direcfie. Ca rezultat, nu numai ci gene-
ralia noastri se va ridica, dar vom putea asista, in numai cA;iva ani,
la o magnifici renagtere francezd gi, in consecinfd, gi internafionald,
la o reali bundstare materiali gi spirituali, in locul acestui ,,Paradis
pierdut" plin de utopigti, de revolta;i sau de oameni al ciror spirit este
mult prea secituit de formule gdunoase, de o tehnici monotoni, abru-
tizantA, plictisitoare, fbri contras! lipsitd de viali - in sensul spiritual
al cuvAntului - gi de frumusefe.
Omul, ce a devenito sui generis magini in cursul acestei orientiri
spre o viagi tristd gi monotoni, neurastenic gi incapabil sd desdvAr-
geasci ceea ce atinge, cum o ficea altidatd, adus la incapacitatea de
a-gi impregna personalitatea, spiritul gi inteligenfa intr-o operd sau in-
tr-o lucrare proprie, ingropat intr-o lume materiald, artificiali gi stan-
dardizatd, gi-a pierdut orice urmi de incredere in el insugi, in viitorul
lui, gi chiar gi intr-o viali mai bund. Da, poate ci gi aceasta este o etapd
a evoluliei umane, insi, chiar gi utilizAnd magina, instrument uniform
prin excelenfd, este posibil ca omul si-gi aminteascd de personalitatea
sa superioari, aceasti trisituri care-i oferf, bucuria de a trii gi de a
se exprima prin acliune individuali gi disciplinatd, precum gi dorinla,
necesitatea de a se reflecta etern in tot gi in toate.
Reforma ce se preconizeazd a se declanga in curAnd, de prefa-
cere sociali, economici gi tehnici, va permite fieciruia si se afirme,
si-gi pund amprenta intocmai ca altidati (dar cu un randament gi mai
mare) pe ceea ce face. Ea va aduce calitatea inaintea cantitifii, insi
pentru aceasta este mai intAi necesard realizarea unei reforme a con-
gtiinfelor; calitXlile gi inzestririle care au fost marginalizate trebuie
si fie reabilitate, iar oamenii trebuie si-9i recapete increderea, sd-gi
eleveze nizuinlele gi si-gi amplifice credinfa. Astfel va fi posibil ca in
toate domeniile - mecanici, arhitecturi, picturi, muzicd, arte 9i $ti-
inle diverse - artigtii de talent, savanlii, inginerii, artizanii etc., si nu
mai fie nigte declasafi, nigte decdzufi, nigte nefericifi, nigte cergetori,
ci oameni in toatl puterea cuvAntului. Ei i9i vor pune ca gi altidatl
amprenta asupra operelor lor atAt in formi, cdt 9i in confinut, vor fi
mullumili de realizirile lo4 vor fi mereu mai plini de aspiralie pentru
a crea opere din ce in ce mai mirele 9i mai frumoase. Ei vor trdi pli-
ni de bucurie, avind la dispozilie mijloacele necesare unei existenle
normale, firegti, gi vor avea o viali in care munca 9i tendinlele tot mai
mari citre meditalie gi introspeclie le vor aduce o stare de implinire
incomparabil mai mare.
Da, o repetdm din nou in incheierea acestor considerafii, oame-
nii trebuie sd repund spiritul inaintea materiei; virtutea $i calitatea
inaintea cantitifii; onestitatea gi integritatea inaintea cifrei de afaceri;
frumusefea, valoarea individuali gi amprenta personali (ce reprezinti
o energie naturale acumulatd) inaintea formei standardizate; expresi-
vitatea umani inainte 9i mai presus de uniformitatea maginii.
Trebuie si fie apreciate gi suslinute caliti.tile 9i virtufile, in loc
sd fie batjocorite; trebuie apreciatd gi suslinuti viaga familiall 9i mun-
ca in familie, in aceasti celuli sociali 9i economici, in loc ca ea sd fie
debilitatd; trebuie intirite, dezvoltate patria gi religia, in loc sd fie sub-
minate. Cimpul de acliune este vast, el se intinde chiar gi din punct de
vedere fizic dincolo de limitele PimAntului, dupf, cum vom vedea pe
parcursul acestor lucrlri; mijloacele pe care le avem la dispozilie sunt
puternice gi numeroase, nu mai lipsegte decAt un pic de incredere, de
solidaritate, de curaj gi de adeziune generalizati.
incheiern aici, dupi o prefald pe care am considerat-o necesari,
aceaste incursiune intr-un domeniu care a produs atAt de mult riu, 9i
care, sperdm, se va transforma radical in bine, pentru a sluji, in cele din
urmi, unei cauze superioare, armonioase gi dumnezeiesc integrate.
 II
O SINTEZA ISTORIC^I
in vremurile de altidatd, oamenii se considerau, pe ei ingigi 9i
mediul pe care l-au creat, nu intr-un raport absolut gi ,,oficial" cu Pd-
mAntul, ci in raport cu Dumnezeu gi cu Opera Sa evidenti: Universul.
In loc sd-;i coboare mereu privirea cu tristefe, cu asprime sau cu teamd
spre PimAnt ei, dimpotrivi, o ridicau spre ceruri fie din obignuinfi, fie
din nevoia de a cerceta atAt fenomene fizice, cAt gi, cel pufin in aceeagi
misur5, aspecte care si le implineascd nevoile spirituale. Poate cd, in-
tr-adevdq, ei nu gtiau si prezicd cu exactitate viitorul, dar cu siguranli
gtiau sI descrie drumul agtrilor pe cen precum gi influenlele lor asupra
PimAntului, a plantelo[ a animalelor gi a oamenilor.
Ei gtiau la fel de bine ca noi gi uneori chiar mai bine, cu mai mare
precizie, si-gi orienteze observatoarele sau s5-gi stabileascd reperele
astronomice.
Ei gtiau mai bine ca noi si citeascd orele pe cer...
Ei cuno;teau mai bine ca noi efectele specifice gi dinamice care
sunt generate de migcarea sau de trecerea agtriloc precum gi de ra-
dialiile subtile care provin de la ele, efecte ce sunt negate, chiar gi in
ziua de azi, de oamenii de gtiinfd aga-zis respectabili. $i, mai trebuie si
finem cont de faptul ci numai o parte din cunogtinlele lor a ajuns pAnd
la noi, prin intermediul tradigiei sau prin descifrarea hieroglifelor gi a
textelor antice.
Desigur cI ne referim aici la efectele naturale ale planetelor gi
stelelor asupra PimAntului, asupra atmosferei sale, asupra tuturor
corpurilo4, ;i nu de influenfele sugerate de fetigigtii gi magicienii mai
mult sau mai pulin negri de altddati, care au avut in anumite epoci o
orientare cu totul diferiti, lisAndu-se mult prea adesea cdlduzili de o
lume tenebroasi, despre care putem spune cd se afld chiar la antipodul
Adevirului dumnezeiesc.
in concluzie, anticii cunogteau deja parlial influenfele corpurilor
ceregti, ale radialiei lor gi, fdri nicio indoiald, cunogteau gi existenla
atit a undelor benefice, cAt gi a celor malefice. Ei au dat acestor unde
nume diverse, cum ar fi acelea de fluide sau sufluri.
$coALA LUr DESCARTES - $COALA LUr NEWTON
$coArA coNTEMpoRANA - $COALA MODERNA
Dacd trecem in revisti cu rapiditate secolele, incepAnd cu An-
tichitatea greceasci gi romani pAnd la o epoci mai apropiatd de zile-
le noastre, putem constata ci o parte din aceastd cunoagtere a ajuns
pAni la noi prin intermediul civilizaliilor mediteraneene, iar in cadrul
universitililor gi diverselor gcoli prin intermediul unor profesori 9i
studenli striini, precum gi al unor fragmente de manuscrise salvate de
la distrugere. Aceste idei, ce sunt mai mult sau mai pulin inrddicinate
ln noi, in cultura noastrd, nu au dispirut niciodati complet cdci ele au
fost confirmate din nou gi din nou de experienli gi, firl indoiald, ele
nu sunt striine de desqoperirile noastre astronomice ori metafizice.
Medicina gi farmaceutica pAni la Lavoisie[ cu alte cuvinte pAni
la transformarea gi organizarea alchimiei in chimia actuali [minerali
gi organic[), se foloseau mult in tratamentele lor de informaliile gi de
corespondenlele astrologice, de tipurile de temperament, plecdnd me-
reu de la formele, masele gi aspectele exterioare ale lucrurilo4, precum
gi de la calitatea lor - un aspect care nu era niciodati scdpat din vede-
re. Cu alte cuvinte, ele foloseau ceea ce numim Legea corespondenlelor
oculte.
in capitolele care urmeazi, vom prezenta intr-un limbaj gtiinlific
aceste influenle gi efecte sub aspecte dintre cele mai variate, impreuni
cu unele metode de acordare intre corpuri, metode ce pot fi sintetizate
prin cuvintele: sintonizare ;i rezonanli.
in ciuda divergenlelor lon doui mari gcoli, cea a lui Descartes 9i
cea a lui Newton, au fost chemate si clarifice aceasti problemi sau,
mai precis spus, aceasti gtiinli a ceea ce astezi numim electromagne-
tism.
Descartes gi gcoala sa, in care ii regdsim pe Roberval, Etienne
Pascal, Blondel, Huygens gi alfii, credeau in existenla exclusivi a lumii
finite a materiei, a cirei unitate este phstrati prin intermediul unor
turbioane.
Dimpotrivd, Newton gi gcoala sa, in care ii regisim pe Fermat pe
Gassendi, arhiepiscop de Lyon, pe Pdrintele Sebastian gi algii, toli fizici-
eni, credeau in existenla unei lumi oculte, intermateriale, ascunse inci
ochilor nogtri din punct de vedere intelectual gi instrumental, pentru
cd suntem limitali la a nu vedea decAtin anumite dimensiuni.
Or, dupd o serie de contribufii aduse de precursorii acestor gcoli
gi dupd o lupti ardenti intre ele, lupti care a antrenat savanlii gi opi-
nia publici a epocii, Newton gi gcoala lui au iegit invingitori, fapt ce a
avut drept consecinfe directe gi indirecte numeroasele descoperiri pe
care le cunoagtem astiz| descoperiribazate pe magnetismul corpuri-
lo4, pe electricitate, pe lumind - toate fiind aspecte ce au fost dezvolta-
te de mecanica generald.