MINISTERUL AGRICULTURII ȘI INDUSTRIEI ALIMENTARE AL

REPUBLICII MOLDOVA

Universitatea Agrară de Stat din Moldova

DARE DE SEAMĂ
PE STAGIU DE PRACTICĂ
PETRECUTĂ ÎN
BC "MOLDOVA-AGROINDBANK" S.A.

Elaborat Masterandul anului II

a facultăţii de economie
Specializarea Finanţe şi control
în sectorul agroalimentar
Rusu Veceslav

Verificat: Conducător ştiinţific,

Mocanu Natalia

Chișinau 2021
 Cuprins

Introducere.........................................................................................................................
Tema 1. Analiza situaţiei economico- financiare a BC„Moldova-Agroindbank”SA
6
Tema 2. Planificarea financiară a BC„Moldova-Agroindbank”SA.................................
Tema 3. Sistemul cheltuielilor în cadrul a BC„Moldova-Agroindbank”SA....................
Tema 4. Gestiunea riscurilor investiţionale a BC„Moldova-Agroindbank”SA...............
Tema 5. Creditarea în BC„Moldova-Agroindbank”SA...................................................
Tema 6. Analiza bilanţului contabil în cadrul BC„Moldova-Agroindbank”SA...............
Tema 7. Raportul de profit şi pierderi a BC„Moldova-Agroindbank”SA.......................
Tema8. Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti a BC„Moldova-Agroindbank”SA
33

Tema 9. Raportul privind fluxul capitalului propriu a BC„Moldova-Agroindbank”SA

35 Concluzii şi propuneri...............................................................................................38
Bibliografie................................................................................................................... 39

2
 INTRODUCERE

Evoluția pieței creditare în acest an a ridicat o serie de probleme în ceea ce privește

managementul riscurilor bancare și în special managementul riscului de credit, care devine un test
de competență a back-office-ului băncii și de competitivitate în condiții de concurență pentru întreg
sistemul bancar.
Băncile comerciale consideră că riscul în cadrul procesului de creditare este un obiectiv
important al strategiei activităţii financiare. În plan managerial, băncile trebuie să elaboreze şi să
dezvolte metode de gestionare şi prevenire a tuturor riscurilor la care se prevede să fie expuse.
Măsurarea veniturilor şi gestionarea riscurilor de creditare prezintă o importanţă deosebită în
aprecierea calităţii activităţii bancare, a performanţelor acesteia. Problema riscului aferent
procesului de creditare se caracterizează prin aceasta majoritatea clienţilor bancari o constituie noile
întreprinderi, firme, societăţi pe acţiuni cu diverse forme de proprietate. Particularităţile acestor
structuri sunt neajunsurile de capital propriu pentru realizarea activităţii curente şi
realizarea planurilor strategice de dezvoltare pe viitor. Scopul principal al tezei constă în cercetarea
fundamentală a unui sistem efecient şi prudent de elaborare a activităţii bancare precum şi
tehnicilor, modalităţilor de calcul şi prevenire a riscurilor în procesul creditării.
Importanța și complexitatea gestiunii riscului de credit, apariția permanentă a produselor și
serviciilor bancare noi în domeniul creditului bancar, cît și evoluția rapidă modalităților și tehnicilor
de gestiune comportă o reactualizare periodică a temei abordate în lucrare. Lipsa banilor provoacă
mizeria existenţială, insuficienţa lor dă naştere mizeriei morale; numai atunci când banii câştigaţi de
o cât mai mare masă de cetăţeni ai unui stat sunt de o mărime suficientă pentru un trai decent se
poate vorbi de bunăstare economică şi climat social sănătos. Dar problemele de morală puse de
prezenţa banilor (fie că sunt prea puţini, fie că sunt prea mulţi) în vieţile oamenilor şi societăţilor,
deşi extrem de importante şi de actuale, nu ne preocupă în lucrarea dată. În ea suntem atenţi numai
la abordări „tehnice” care au legătură cu această colosală invenţie umană, care este reprezentată de
bani şi circulaţia lor prin intermediul instituţiilor financiare.
Banii nu şi-ar fi putut dovedi utilitatea şi aportul lor la progresul omenirii dacă nu ar fi fost
„inventată” instituţia băncii, invenţie care a revoluţionat, la rândul ei, instituţia banilor.
De aceea în prezent avem un sistem financiar-bancar tânăr care s-a format în condițiile
procesului de privаtizаre și descentrаlizаre а economiei fаpt cаre а аdus cu sine un șir de

3
oportunități, dаr și un șir de probleme de multe ori dаtorаte аbordării defectuаse și netrаdiționаle аle
аcestor oportunități. Concomitent cu dezvoltarea sectorului finаnciаr bаncаr аutohton а crescut
influențа аcestuiа аsuprа аspectului sociаl-economic аccentuîndu-se deаsemeneа interdependențele
dintre bаncile comerciаle și cаdrul instituționаl cu toаte componentele аcestuiа.
Sistemul bancar din Republica Moldova a fost afectat de mai multe fraude bancare, iar cea
mai gravă ilegalitate a fost furtul miliardului. Acest sector se confruntă şi cu problema transparenţei.
Şi proiectele de legi care au fost introduse intenţionat pentru a acoperi anumite ilegalităţi au afectat
nemijlocit sectorul bancar. Băncile resimt de circa mai multi ani efectele asociate lipsei încrederii
din partea populației, prin diminuarea soldului depozitelor în valută și în monedă națională. Astfel,
diminuarea depozitelor însoțită de înrăutățirea calității portofoliului de credite creează un anumit
deficit de lichiditate în sectorul bancar. În această situație, multe bănci vor fi nevoite să procure
mijloace bănești de la BNM, ceea ce ar putea majora și mai mult costurile de împrumut în contextul
înăspririi politicii monetare.
Scopurile principale ale practicii de producție sunt:
-determinarea şi analiza structurii financiare a întreprinderii, studierea rolului acesteia în
dezvoltarea economico-financiară a BC ”Moldova-Agroindbank” SA;
- analiza riscului de faliment a BC ”Moldova-Agroindbank” SA, stabilirea şi argumentarea
posibilităţilor de restructurare financiară a acesteia;
- elaborarea planului de afacere în cadrul BC ”Moldova-Agroindbank” SA;
- analiza indicatorilor economici cu ajutorul cărora se efectuează analiza situaţiei financiare a
BC ”Moldova-Agroindbank” SA;
Metodologia cercetării s-a bazat pe utilizarea unei serii de metode de cercetare științifică, așa
ca metoda de analiză, metoda comparativă, studiul morfologic, metoda de modelare economică și
previziune, calcule automatizate în procesoare tabelare. Baza informațională este reprezentată de
sursele legislative ce cuprind atît actele reglementatorii ale organelor competente naționale, cît și
tratate și regulamente internaționale. Principala sursa de informare teoretică au constituit articolele
cercetătorilor din domeniu atît din Republica Moldova cât și din străinătate. Baza informațională a
datelor statistice a constituit-o rapoartele trimestriale și anuale ale BNM și a BC Moldova
Agroindbank .

Tema 1: Analiza situaţiei economico- financiare a BC„Moldova-Agroindbank”SA

Banca comercială "Moldova Agroindbank" S.A. reprezintă o bancă pe acţiuni, care
efectuează operaţiuni bancare de atragere şi repartizare ale mijloacelor băneşti ale persoanelor fizice
şi juridice.

4
 Ea este recunoscută drept promotor al excelenţei în afaceri, fiindu-i caracteristice flexibiliatea,
promptitudinea, creativitatea şi reacţia neîntîrziatăla provocările zilei, ceea ce-i asigură stabiliatetea
şi menţinerea poziţiei de lider pe piaţa internă.
B.C.«Moldova Agroindbank»S.A. şi-a început activitatea la 8 mai 1991.
La acea data ea a obţinut licenţa pentru efectuarea operaţiilor bancare, inclusiv în valută
străină. Începînd cu anul 1992 banca stabileşte relaţii de corespondenţă cu bănci din străinatate. În
plus, prin atragerea depozitelor persoanelor fizice banca a început valorificarea unui nou segment al
pieţei produselor bancare.
Ultimul deceniu al secolului XX a reprezentat o perioada de grea de încercari şi căutări pentru
întreaga societate, inclusiv pentru sectorul bancar, lider al căruia chiar din primele zile ale activităţii
sale a devenit BC«Moldova Agroindbank»S.A. Banca se afla la început de cale, punea la încercare
noi strategii de dezvoltare, alegînd cele mai reuşite căi pentru obţinerea succesului. Anume în
această prima etapă conducerea băncii, decide că MAIB trebuie să fie o bancă universală, orientată
spre deservirea tuturor categoriile de clienţi: atît persoane juridice, cit si fizice.
In timpul acesta MAIB, prima dintre băncile comerciale moldoveneşti, semneaza un accord cu
Banca europeană pentru reconstrucţii şi dezvoltare în vederea valorificării unei linii de credit în
valoare de $20 mln. destinat susţinerii business-ului mic şi mijlociu. Au urmat apoi multe alte
acţiuni de acest gen, care, de asemenea, au fost reuşite.
Sfîrşitul anilor 90 ai secolului trecut pune la noi încercări nu numai comunitatea bancară, dar şi
întreaga societate din Republica Moldova. Urmările crizei financiare, care a avut loc în regiune în
anul 1998, au avut repercusiuni şi asupra băncii. Cu toate acestea, graţie masurilor anticriză propuse
de managementul băncii şi susţinute de acţionarii acesteia, s-a reuşit depăşirea situaţiei dificile.
Experienţa acestei perioade a demonstrat că MAIB dispune de o echipă de conducere şi de angajaţi
capabili să realizeze cu succes obiectivele strategice ale
băncii.
Începutul noului mileniu aduce schimbări importante în viaţa băncii. Acţionari ai băncii au
devenit Banca Europeana pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Western NIS Entreprise Fund.
A fost semnat contractul de achiziţionare şi implementare a noului sistem informatic bancar
Globus, produs al companiei Temenos Eastern Europe Ltd. Banca a inceput procesul de
restructurare şi transformare a filialelor în centre de vînzare a produselor bancare. MAIB a iniţiat
fondarea companiei interbancare de procesare a card-urilor şi a desfăşurat activitatea de pregătire
pentru implementarea business-ului de plăţi prin card-uri. Ulterior banca devine membru principal
al sistemului internaţional de plăţi Europay International, iar mai tîrziu – al sistemului VISA
International, demarînd astfel activitatea proprie de emitere şi deservire a card-urilor bancare.
Pe parcursul activităţii sale chiar de la înfiinţare MAIB a îndeplinit, pe lîngă rolul de bancă
universală şi operativă, un rol de bancă-leader, fiind promotorul unor acţiuni care au dus la
consolidarea întregului sistem bancaralţării.
Astfel banca:
 a stabilit relaţii de colaborare cu diverse instituţii financiare internaţionale, materializînd
premise pentru atragerea capitalului străin în economia ţării;
 a iniţiat fondarea companiei interbancare de procesare a cardurilor, iar mai tîrziu a obţinut
certificarea la tehnologia cip a băncii pe partea modernizare integrală a reţelei de acceptare pentru
utilizarea cardurilor cu cip, care asigură o mai bună protecţie împotriva fraudei;

5
  sesizînd importanţa dezvoltării pieţei financiare a ţării prin implementarea noilor mecanisme
financiare, banca fondează în anul 2002 compania MAIB Leasing, companie subsidiară, în care
banca deţine 100% din acţiuni şi care în prezent se află în topul companiilor de leasing pe piaţa
financiară a Republicii Moldova;
 a implementat noul sistem informatic Globus (Temenos) - soluţie complexă şi performanţă,
care menţine accesul On-Line şi procesarea centralizată, în regim de timp real a datelor, oferă
instrumente moderne şi eficiente de administrare şi analiză, etc;
 printre primele instituţii financiare din lume banca a utilizat noul standard avansat de 4Gb
Fibre Channel. Aceasta arhitectură a sistemului informaţional permite asigurarea unei securităţi
sporite, monitoringul deplin al datelor şi funcţionarea neîntreruptă a băncii chiar şi în cazul apariţiei
unor defecţiuni infrastructurale;
 a optimizat sistemul de gestiune a riscurilor bancare şi procedurile de control intern în
scopul protejării profitabilităţii băncii;
 a lansat un plan de restructurare de proporţii a băncii, implementînd un model unic de
business orientat spre deservirea specializată şi eficientă a segmentelor de clienţi Comerciali şi
Retail, fiind prima bancă din ţară care a creat o diviziune specializată pentru deservirea clienţilor
comerciali;
 a iniţiat lucrări de amploare în vederea dezvoltării sistemelor de deservire a clienţilor la
distanţă, bazate pe cardul bancar şi Internet, materializînd, astfel, premisele aplicării pe larg în
bancă a tehnologiilor moderne şi dezvoltarea CANALELOR ALTERNATIVE DE DISTRIBUŢIE:
bancomate, POS-uri, servicii bancare la distanţă de tipul Mobile-Banking, Telefon-Banking şi
Internet Banking;
 a aprobat şi implementat în practică Politica de guvernare corporativă, care a permis
funcţionarea băncii într-o maniera corecta, a asigurînd în bancă o administrare şi un control intern
orientat spre transparenţa, responsabilitate şi informare publică corectă;
 a implementat serviciului InfoTel, pentru a veni în sprijinul clienţilor interesaţi să obţină
simplu informaţii unitare cu privire la oferta de produse şi servicii ale băncii;
 a inaugurat primul Centru Regional - o subdiviziune structurală a băncii care gestionează şi
asigură activitatea eficientă a 22 de filiale din subordinea sa şi pune în evidenţă valori de
profesionalism, integritate, coerenţă, unitate, competenţă şi responsabilitate pentru activitatea
bancară a filialelor, îndreptată spre eficientizarea şi asigurarea continuităţii activităţii filialelor,
reprezentanţelor şi CSV-urilor din subordine;
 în premieră pentru sistemul bancar al ţării a implementat un sistem integrat de gestiune a
creditelor pentru persoane fizice - Retail Loan Application (RLA) -, functionalităţile căruia acoperă
întreaga activitate a utilizatorilor din cadrul băncii şi permite lărgirea reţelei băncii prin utilizarea
canalelor de distribuţie alternative, inclusiv colaborarea în cadrul programelor de parteneriat cu
clienţii băncii şi atribuindu-le funcţii de agenţi de vînzări. Astfel persoanelor fizice li se oferă
posibilitatea întocmirii creditului nemijlocit la punctul de vînzare, fără a se deplasa la bancă;
 în present, în structura acţionarilor băncii sunt patru investori străini, fapt ce confirmă
încrederea acestora în perspectivele de dezvoltare a băncii;

 în comun cu diverse organizaţii financiare internaţionale precum EFSE, BIRD, etc, banca
derulează o serie de proiecte pentru susţinerea clienţilor din diverse segmente.

6
 Lăsînd în urmă o asemenea moştenire istorică impunătoare, MAIB nu se opreşte la realizările
din trecut, ci în fiecare an îşi pune drept scop noi schimbări importante, obţinerea noilor
performanţe, pentru a demonstra acţionarilor, partenerilor, clienţilor că intenţia de a fi o bancă
privată modernă este una realizabilă.
Sarcinile strategice ale Băncii pentru anii 2017-2022:

1. menţinerea rentabilităţii capitalului (ROE) pe anii 2017-2022 la nivel de 25%

conform standartelor naţionale de contabilitate. Sporirea valorii băncii şi optimizarea
cheltuielilor;

2. menţinerea poziţiei de lider pe piaţa financiară a Moldovei: active- pînă la 20%,

credite-23%, depozite total-23%;

3. dezvoltarea agresivă a segmentului business-ului Retail pentru atingerea niveluluide

60% din portofoliul de credite pe bancă;

4. optimizarea sistemului de gestiune a riscurilor bancare şi procedurilor de control

intern în scopul protejării profitabilităţii băncii;

5. dezvoltarea şi valorificarea profisionalismului şi eficianţei personalului angajat în

activitatea băncii, care este elementul-cheie într-o afacere de succes;

6. continuarea constituirii infrastructurii trdiţionale băncilor moderne-demarerea

proiectului de constituire a fondului de pensii.

MAIB dispune de autorizaţia Băncii Naţionale a Moldovei pentru efectuarea tuturor tipurilor de
operaţiuni în valută naţională şi străină pe tot teritoriul Republicii Moldova şi pe pieţele
internaţionale. Banca este membru al Asociaţiei Băncilor din Moldova, este cofondator al Bursei
Valutare Interbancare din Moldova şi al Bursei de Valori Mobiliare din Moldova şi are o retea
extinsa de 61de sucursale şi 26 reprezentante amplasate reuşit din punct de vedere economic şi
geografic în teritoriul ţării.
Structură organizatorică este orientată clar spre două categorii de clienţi- comerciali şi retail.
MAIB are anumite obligaţii şi funcţii stipulate în statutul ei. Pentru a le îndeplini, banca şi-a format
o structură de administrare capabilă să delimiteze componenţa verigilor şi nivelurilor de conducere,
nivelul de subordonare ale lor, în general există două abordări ale structurii băncii:
· Structura funcţională
· Structura de comandă.
Organele de conducere a băncii sunt:
- Adunarea generală a acţionarilor;
- Consiliul Băncii;
- Organul executiv ;
- Comisia de cenzori.
Iar structura funcţională este compusă din următoarele departamente :
1. Direcţia contabilitate şi finanţe urmăreşte şi duce evidenţa contabilă a patrimoniului băncii,
efectuează înregistrările respective asupra tuturor operaţiunilor bancare. Prezintă BNM şi

7
conducerii băncii bilanţurile contabile. Calculă salariul, concedialele lucrătorilor bancari pe baza
tarifelor aprobate.
2. Departamentul legalitate are ca sarcină primordială acordarea de consultaţii juridice la
încheierea contractelor de credit. De asemenea, această secţie se ocupă de soluţionarea litigiilor care
pot apărea între bancă şi client, între bancă şi BNM, între bancă şi altă bancă comercială prin
intermediul recurgerii la organele judecătoriei populare sau arbitrajului.
3. Direcţia activitate comercială se ocupă de efectuarea operaţiunilor cu numerar şi alte valori şi cu
alimentarea filialelor, agenţiilor cu mijloace băneşti, încasează surplusurile peste normele stabilite
de la unităţile sale şi la diferiţi agenţi economici, clienţi ai băncii.
4. Comitetul pentru credite se ocupă de eliberarea creditelor, urmărind cu stricteţe rambursarea
lui în termeni şi sumele prevăzute. În caz contrar, secţia credite prognozate ia măsuri drastice,
uneori pe cale judiciară. Tot în componenţa acestei direcţii intră secţia de marketing şi operaţiunilor
cu privire la gajuri. Aceasta se ocupă cu urmărirea şi realizarea gajului în caz de nerambursare a
creditului şi cu cercetări de marketing.
5. Departamentul trezorerie are mai multe funcţii: 1) stabilesc prognoze de trezorerie, pe
diferite perioade; 2) realizează proiecte de emisiune a hîrtiilor de valoare şi coordonează evidenţa şi
plasarea acestora; 3) urmăresc şi informează conducerea asupra situaţiei şi nivelului activelor şi
pasivelor băncii. Tot în componenţa acestei direcţii intră secţia de analiză şi sinteză, care se ocupă
de sintetizarea şi analiza datelor, calcularea diferitor indici bancari.
6. Departamentul administrare se ocupă de deservirea tehnică. În competenţa ei intră dotarea
cu materiale necesare lucrătorii bancari.
7. Serviciul securitateexercită securitatea tehnică şi informaţională a băncii.
8. Departamentul audit intern se ocupă de controale periodice a băncii, acestea se efectuează
pentru conducerea băncii.
9. Departamentul tehnologii informaţionale se ocupă de efectuarea studiilor, analizelor şi
informări pentru adoptarea de noi metode, mijloace soluţii în vederea ridicării nivelului activităţii
bancare şi lărgirea gamei de servicii oferite.
Structura de comandă reprezintă însuşi structura organelor de conducere avînd funcţii şi
împuterniciri strict determinate în statutul ei.
Adunarea generală are în competenţa sa dezbaterea mai multor probleme, însă eu voi
menţiona numai pe cele mai importante:
· Aprobarea şi modificarea statutului băncii.
· Determinarea valorii nominale a acţiunilor emise de către bancă.
· Determinarea mărimii capitalului statutar şi modificarea mărimii lui.
· Alegerea preşedintelui şi a membrelor consiliului băncii, stabileşte remunerarea lor precum şi
încetarea activităţii lor înainte de termen.
· Confirmă organizaţia de audit şi stabileşte cuantumul retribuţiei serviciilor lor.
· Determină direcţiile principale de dezvoltare a băncii, aprobă planurile şi dările de seamă cu
privire la îndeplinirea lor.
Membrii consiliului băncii, cum s-a menţionat mai sus sunt aleşi de către adunarea generală
a acţionarilor, se aleg pe o perioadă anumită. Acesta este organul de administrare al băncii, care
exercită în principal funcţia de supraveghere şi elaborare a politicii băncii. Acest organism are în
competenţa sa dezbaterea următoarelor probleme:

8
 · Determinarea direcţiilor de activitate a băncii;
· Examinarea preventivă a problemelor spre dezbatere la adunarea generală a acţionarilor;
· Adoptarea hotărîrilor privind participarea la uniuni, asociaţii şi alte organisme internaţionale
O subdiviziune importantă a conducerii băncii este comisia de cenzori. Comisia de cenzori
are ca funcţie principală efectuarea controalelor asupra activităţii economico-financiară ale băncii.
Ea prezintă adunării generale a acţionarilor rezultatele controalelor efectuate, precum şi alcătuieşte
concluzii cu privire la darea de seamă şi bilanţul anual. De asemenea, comisia de cenzori elaborează
întreaga metodologie referitoare la efectuarea controlului financiar intern al băncii, este în drept de
a cere de la persoanele cu funcţii în aparatul băncii prezentarea diferitor documente necesare, iar în
unele cazuri să ceară chiar şi unele explicaţii de la persoanele sus-numite în privinţa activităţii
bancare a unităţii, subdiviziunii respective.
În structura reţelei sale un loc important îl deţin filialele. Ele îndeplinesc un volum mare de
operaţiuni, numărul lor depinzînd de amplasarea sa geografică. Fiecare filială este condusă de un
director avînd locţiitor, secţie de contabilitate, sala de operaţiuni unde nemijlocit se efectuează toate
operaţiunile de decontare, de casă etc., jurişti, revizori care supraveghează activitatea filialei etc.
Fiecare filială are ştampila sa neavînd statut de persoană juridică de sine stătătoare, fiind
dependentă direct de bancă.
Tipologia şi caracteristica genurilor de activitate practicate de către banca comercială pe PVM
BC „Moldova Agroindbank” S.A., recunoscut operator pe piaţa valorilor mobiliare, în temeiul
licenţei eliberate de Comisia Naţională a Pieţei Financiare, oferă o gamă largă de servicii în
domeniu, la cele mai avantajoase condiţii. Calitatea serviciilor în cadrul activităţilor profesioniste
este asigurată de un staff calificat şi diversat, oricînd dispus să ofere noi oportunităţi în lumea
investiţiilor.
BC „Moldova Agroindbank” S.A. practică următoarele activităţi pe piaţa valorilor mobiliare:
 servicii de brokeraj
Activitatea de brokeraj reprezintă activitatea de vînzare-cumpărare a valorilor mobiliare,
desfăşurată de Bancă în calitate de mandatar sau comisionar, ce activează în baza contractului de
brokeraj de mandat sau de comision.
BC “Moldova Agroindbank”S.A., deţine titlul de Membru al Bursei de Valori din Moldova şi
participă la Depozitarul Naţional de Valori Mobiliare al Moldovei, dispunînd de un cadru funcţional
competent, propune potenţialilor clienţi prestarea serviciilor de brokeraj în condiţii de maximă
confidenţialitate şi profesionalism.
 servicii de underwriting, activitatea de underwriting reprezintă activitatea de mediere la
emisiuni, desfăşurată de bancă în numele emitentului, în vederea promovării ofertei publice primare
şi plasamentului valorilor mobiliare ale emitentului.
 servicii de consulting investiţional. activitatea de consulting investiţional reprezintă
activitatea desfăşurată de către bancă privind recomandarea personală dată unui client în legatură cu
una sau mai multe tranzacţii cu valori mobiliare;
 servicii agent de plată.bc “Moldova Agroindbank” S.A. propune potenţialilor clienţi
produsul inedit – servicii agent de plată, destinat facilitării decontărilor băneşti la răscumpărarea,
stingerea (inclusiv anticipată) a valorilor mobiliare şi achitarea veniturilor aferente acestora.
Produsul „Agent de plată” oferă o serie de avantaje, atît pentru emitent, cît şi pentru beneficiari

9
(acţionari, obligaţionari, etc.), asigurînd posibilitatea distribuirii mijloacelor băneşti aferente
valorilor mobiliare prin întreaga reţea de filiale şi reprezentante ale MAIB.

Activitatea de underwriter pe PVM a băncii comerciale

Activitatea de underwriting reprezintă activitatea de mediere la emisiuni, desfasurată de bancă
în numele emitentului, în vederea promovării ofertei publice primare şi plasamentului valorilor
mobiliare ale emitentului.
Dezvoltarea dinamică a societăţilor comerciale, precum şi necesitatea diminuarii riscului
creditar, impune imperativul identificării unor noi surse de finanţare a activităţii lor. O alternativă
demnă în acest sens o reprezintă atragerea mijloacelor financiare prin emisia şi plasarea de valori
mobiliare. BC “Moldova Agroindbank” S.A. propune potenţialilor clienţi produsul capabil să
faciliteze atragerea resurselor financiare şi anume:

 asistenta acordată emitentului de valori mobiliare la elaborarea şi perfectarea prospectului

ofertei publice şi a altor documente pentru înregistrarea ofertei publice a valorilor mobiliare
pe piaţa primară;
 promovarea ofertei publice şi a plasamentului valorilor mobiliare ale emitentului pe piaţa
primară;
 deservirea emisiunii valorilor mobiliare în relaţiile financiare ale emitentului cu deţinătorii de
valori mobiliare, dacă aceasta este prevăzut în contract.

Pe piaţa hîrtiilor de valoare de stat circulă următoarele tipuri de hîrtii de valoare de stat (în
continuare HVS):
1. Bonuri de trezorerie - HVS emise cu scont (mai mică decît valoarea nominală)
răscumpărate la valoarea nominală la scadenţă, avînd termenul de circulaţie 28, sau 182, sau 364
zile.
2. Bonuri de administrare a decalajului de casă - HVS emise cu scont (mai mică decît
valoarea nominală) răscumpărate la valoarea nominală la scadenţă, avînd termenul de circulaţie nu
mai mic de o zi şi nu mai mare de 364 zile, termenul de circulaţie fiind indicat în Comunicatul
Oficial de lansare al HVS.
3. Obligaţiuni de stat - HVS emise pe un termen de 365 de zile şi mai mare cu rata dobînzii
stabilită, dobînda fiind plătită periodic şi sunt răscumpărate la valoarea lor nominală la scadenţă.
Obligaţiunile de stat pot fi vîndute la un preţ mai mic decît valoarea lor nominală (cu scont), la
valoarea lor nominală sau la un preţ mai mare decît valoarea lor nominală (cu primă).
Rata nominală a profitului la bonurile de trezorerie şi celor de administrare a decalajului de
casă depinde de mărimea scontului şi se determină după formula de mai jos:
((Pr - Pc) x 365) / (Pc x T)
unde:
Pr - preţul de răscumpărare al bonului de trezorerie sau a bonului de administrare al
decalajului de casă .
Pc - preţul de cumpărare al bonului de trezorerie sau al bonului de administrare al
decalajului de casă.
T - perioada de circulaţie a bonului de trezorerie sau al bonului de administrare al
decalajului de casă.

10
 Rata anuală a profitului la obligaţiuni de stat depinde de preţul de cumpărare şi rata dobînzii
stabilită în Comunicatul Oficial de la lansare al HVS. Această rată se calculă în modul următor:
(N x (Ds + 100) / Pc) - 1x 100/ T
unde:
N - valoarea nominală a obligaţiunii
Ds - rata dobînzii
Pc - preţul de cumpărare
T - perioada de circulaţie a obligaţiunilor de stat
HVS sunt emise în formă dematerializată (înscrieri în conturi), adică nu se tipăresc blanchete
speciale de hîrtie.
Scopul principal al sistemului de înscrieri în conturi este de a efectua înregistrarea precisă şi
continuă a identităţii de proprietate asupra hîrtiilor emise în formă dematerializată de către
Ministerul Finanţelor. Acest sistem va înregistra HVS începînd cu emiterea lor şi terminînd cu
introducerea tuturor modificărilor, care au intervenit în operaţiunile efectuate pe piaţa secundară.
Sistemul înscrierii în conturi este avantajoasă atît pentru emitentul HVS (Guvernul
Republicii Moldova) cît şi pentru investitori (băncile comerciale, care lucrează în acest sens din
numele său sau din numele clienţilor).
Plasarea HVS reprezintă Piaţa Primară a HVS şi se efectuează prin intermediul licitaţiilor
desfăşurate de către BNM sau în mod direct conform dispoziţiilor Ministerului de Finanţe al
Republicii Moldova. Vînzarea HVS la licitaţie se efectuează prin satisfacerea cererilor de
cumpărare a HVS depuse de către participanţii la licitaţie, începînd cu preţul maxim şi terminînd cu
preţul care este satisfăcător.
Evidenţa HVS dematerializate se ţine în sistemul de înscrieri, în conturi la Banca Naţională,
în departamentul credite şi operaţiuni de plată al BNM.
La primul nivel al sistemului organizat sunt deschise pentru fiecare participant trei conturi:
1. Un cont pentru portofoliul propriu al participantului - Contul Nr.I.
2. Un cont pentru portofoliul clienţilor ţinut de către bancă - Contul Nr.II.
3. Un cont de gaj pentru evidenţa HVS din portofoliul propriu al participantului gajate BNM
la solicitarea creditelor - Contul Nr.III.
Aşadar banca comercială prezintă prin intermediul poştei electronice Comisiei de Licitaţie
pînă la orele 10 în ziua licitaţiei la Banca Naţională cereri pe tipul de HVS dorite şi termen de
circulaţie, care pot conţine atît cereri de procurare a HVS din partea clientului, cît şi din numele
băncii. Clientul încheind în prealabil cu BC "MAIB" un contract pentru procurarea hîrtiilor de
valoare informă înscrisuri în conturi. Acest contract reglementează obiectul contractului (HVS),
obligaţiile părţilor (banca să-şi onoreze obligaţiile de a cumpăra HVS din numele şi la dispoziţia
clientului, la preţul stabilit de client, iar clientul să transfere pe contul său deschis la "MAIB"
mijloacele băneşti necesare pentru achitarea volumului necesar de HVS şi comisionul aferent),
termenele şi condiţiile contractului, litigiile şi divergenţele părţilor, şi alte condiţii care nu sunt mai
puţin importante.
Dealerul este în drept să depună pînă la cinci cereri competitive de procurare în nume
propriu şi pînă la zece cereri - la însărcinarea investitorilor în diferite volume şi la diferite preţuri,
cererile investitorilor sunt indicate într-un rînd separat, indicîndu-se denumirea acestui investitor
străin şi ţara lui de reşedinţă.

11
 În prima zi după desfăşurarea licitaţie, BNM eliberează BCA "MAIB" şi altor dealeri avizul
de cumpărare obligată, să asigure numai tîrziu de a doua zi de la desfăşurarea licitaţiei
disponibilitatea de mijloace băneşti suficientă pe contul corespondent la Centrul de Decontări al
Băncii Naţionale a Moldovei în sumă totală a cererilor satisfăcute.
BNM sustrage aceste mijloace în mod incontestabil pentru plata HVS prin dispoziţia sa de
incaso, transferîndu-le ulterior Ministerului de Finanţe. Data transferării sumei Ministerului
transferării sumei Ministerului Finanţe pentru HVS procurate la licitaţie se consideră data
cumpărării HVS şi de la această dată se calculă perioada de maturaţie a HVS.
Banca înştiinţează clientul despre rezultatele licitaţiei, rambursîndu-i (dacă e cazul) suma de
bani care se obţine de la diferenţa dintre preţul propus de client şi preţul de licitaţie, în acelaşi mod
se procedează dacă cererile nu au fost satisfăcute.
Plata dobînzii se va efectua în termenele prevăzute în condiţiile de emitere a HVS.
HVS vor fi răscumpărate la data scadenţei anunţate în condiţiile emiterii, la valoarea lor
nominală.
Băncile în acest caz sunt obligate să înceteze cu trei zile înainte scadenţei operaţiunile de
transfer de pe piaţa secundară, prezentînd BNM soldurile HVS cu data scadenţei în portofoliul
propriu ş în portofoliul clienţilor - în sumă totală şi inclusiv pe fiecare clint.
A doua piaţă a HVS este Piaţa Secundară, care presupune efectuarea a următoarelor tipuri de
operaţiuni de transfer:
1. Facilitatea de lombard, operaţiune de transfer din portofoliul propriu al băncii, în cazul
nostru al BCA MAIB în portofoliul BNM ce este urmată de răscumpărarea aceloraşi HVS de către
MAIB.
2. Operaţiuni REPO, operaţiuni de transfer din portofoliul propriu al IPBank în portofoliul
propriu al altei bănci comerciale a HVS, ce este urmată de răscumpărarea aceloraşi HVS de către
MAIB.
3. Operaţiuni pe piaţa deschisă - efectuate de către BNM, care conduc la transferul HVS din
contul nr.1 al MAIB în contul nr.1 al BNM.
4. Operaţiuni de transfer din portofoliul propriu al băncii în portofoliul propriu al altei bănci
comerciale, în urma vînzării-cumpărării HVS.
5. Operaţiuni de transfer din portofoliul propriu al MAIB, în portofoliul clienţilor al altui
participant în urma vînzării-cumpărării HVS.
6. Operaţiuni de transfer a HVS din portofoliul propriu al MAIB, în portofoliul clienţilor al
altui participant în cazul gajării HVS la obţinerea unui credit.
7. Operaţiuni de transfer din portofoliul clienţilor al băncii în portofoliul clienţilor al altui
participant, în urma vînzării-cumpărării HVS.
La efectuarea tuturor operaţiunilor pe piaţa secundară cu HVS se îndeplineşte formular de
transfer al HVS, unde se indică mai multe detalii ce priveşte tipul transferului, suma, termenii de
utilizare, valoarea nominală, etc.
Drept rezultat al operaţiunilor cu HVS, evidenţa cărora se ţine în Departamentul credite şi
operaţiuni de plată al BNM, sistemul de înscrieri în conturi perfectează registre şi dări de seamă
(registrul zilnic al operaţiunilor de transfer efectuate cu HVS, registrul zilnic al operaţiunilor de
transfer efectuate cu HVS contra plată, lista tuturor operaţiunilor neacceptate, extrasul din conturile
participanţilor pentru operaţiunile efectuate pe parcursul zile).

12
 Circulaţia secundară se face pe piaţa extrabursieră. Piaţa este creată de un grup de firme -
dealeri care duc operaţiile active de cumpărare şi vînzare a obligaţiilor de stat. În condiţiile de criză
economică Guvernul se străduie să stimuleze activitatea economică cu ajutorul BNM-ului şi
cumpără obligaţii de stat de la dealeri, sporind conturile de rezervă a lor. În condiţiile boom-ului
inflaţionist statul vinde obligaţiile sale dealerilor, micşorînd lichiditatea lor.
Lunar MAIB prezintă Comisiei de Stat pentru Valori Mobiliare dări de seamă în care se arată
volumul tranzacţiilor cu hîrtii de valoare din numele său şi din numele clienţilor, lista clienţilor
care participă la tranzacţie. În аnul 2020 MАIB а rеuşit să mеnţină роziţiа dе lidеr şi а înrеgistrаt
următоаrеlе соtе dе рiаţă lа 31.12.2020: асtivе – 28.04%; сrеditе nеtе– 32.2%; dероzitе tоtаl –
31.49%; dероzitе реrsоаnе fiziсе– 31.6%; рrоfitul nеt – 40.46%.
Tabelul 1 – Sаrсinilе strаtеgiсе аlе асtivității bănсii obtinute ре аnii 2019 – 2020
Dеnumirеа 31.12.2019 (mil MDL) 31.12.2020 (mil MDL)
indiсаtоrilоr Sistеmu MАIB Соtа MАIB în Sistеmul MАIB Соtа MАIB în
l bаnсаr (mln) Sistеm bаnсаr (mln) Sistеm
(mln) (mln)
Асtivе 86,94 23.73 27.29% 92.56 25.96 28.04%
tоtаlе
Сrеditе 38,62 11.57 29.96% 41.26 13.40 32,47%
brutе
Сrеditе nеtе 32,252 9,881 30.6% 30,884 9,948 32,2%
Dероzitе 59.69 18.67 31.27% 64.52 20.32 31.49%
tоtаlе
Dероzitе 37,790 11,414 30.2% 39,705 12,541 31,6%
fiziсе
Рrоfit nеt 1771 580 32.75% 1150 465.38 40.46%
Sursа: еlаbоrаt dе аutоr în bаzа MАIB [оnlinе]. (15.11.2021)

Асеstеа şi multе аltе suссеsе s-аu оbșinut dаtоrită sсорurilоr strаtеgiсе și binе саlсulаtе , оrdоnаtе
și dеfinitе dе сătrе соnduсеrеа bănсii. Sаrсinilе strаtеgiсе аlе асtivității bănсii рlаnifiсаtе ре аnii
2019 – 2020:
1. Оbținеrеа роzițiеi dе lidеr şi mеnținеrеа роzițiilоr рrinсiраlе ре рiаţа finаnсiаr-bаnсаră а
Mоldоvеi lа асtivе 18-22%, сrеditе 22-25%, dероzitе tоtаl 18-21% рrin vаlоrifiсаrеа аvаntаjеlоr
соmреtitivе аlе bănсii și ороrtunitățilоr рiеțеi (în funсțiе соnсurеnții dе ре рiаță , dе еvоluțiа și
tеndințа mеdiului dе аfасеri din țаră , dе роlitiсilе și strаtеgiilе соnсurеnțiаlе, inсlusiv dе ассерtаrе
а risсurilоr).

13
2. Mеnținеrеа rеntаbilității сарitаlului (RОЕ) în аnul 2019 lа nivеl dе 14%, inсlusiv ре соntul
dеzvоltаrii аfасеrii bănсii, орtimizării сhеltuiеlilоr ореrаțiоnаlе, ridiсării еfiсiеnțеi filiаlеlоr bănсii,
dеzvоltării саnаlеlоr аltеrnаtivе dе vînzări.
3. Fарtul dе а sе dеzvоltаrеа divеrsifiсаt în асtivitаtеа bănсii рrin imрlеmеntаrеа сu suссеs а
рrоiесtului dе trаnsfоrmаrе а MАIB într-о bаnса mоdеrnă.
4. Рrосеsul dе gеstiоnаrе рrudеntă а risсurilоr și а рrосеdurilоr dе соntrоl intеrn реntru рrоtеjаrеа
рrоfitаbilităţii bănсii şi еfiсiеntizаrеа рrосеsului dе rесuреrаrе а сrеditеlоr рrоblеmаtiсе.
Timр dе реstе 30 аni соntinuă dе ехреriеnţă а асtivităţii реrmitе să dеmоnstrеzе сă Mоldоvа
Аgrоindbаnk еstе un numе binе сunоsсut аtât în Rерubliса Mоldоvа, сât şi реstе hоtаrеlе еi. MАIB
fiind о bаnсă univеrsаlă dе tор ре рiаţа Rерubliсii Mоldоvа. Bаnса оfеră о gаmă lаrgă соmрlеtă dе
рrоdusе şi sеrviсii finаnсiаrе сliеnţilоr реrsоаnе fiziсе şi реrsоаnе juridiсе, рrin multiрlе саnаlе dе
distribuţiе: suсursаlе (69), аgеnţii (132), zоnе dе аutоsеrvirе (47), сеntrе dе аutоsеrvirе 24 din 24
(10), о rеţеа lаrgă dе АTM (314) şi РОS-tеrminаlе (5520) , sistеmе dе trаnsfеr intеrnаțiоnаl dе bаni
Wеstеrn Uniоn, Unistrеаm, Рrivаt Mоnеу еtс.

350 5750
5520 314
305
300 5091
270 4750
255 4326
250 220 3725 3750
200
2755 2750
150 120 127 132
115
1750
100 69 69 69 70
66
50 41 750

0 -250
2016 2017 2018 2019 2020

Sucursale Agenții ATM POS

Fig. Nr.3 Еvоluțiа rеțеlеi dе vânzări.

Sursа: еlаbоrаt dе аutоr în bаzа MАIB [оnlinе]. (17.11.2021)

Sе роаtе dе оbsеrvаt din figurа dаtă сă bаnса și-а mărit în соntinuu numărul dе аgеnții, АTM-uri
și РОS-tеrminаlе, асеаstа nе аrаtă орtimizаrеа rеțеlеi dе distribuțiе și о арrорiеrе fаță dе сliеnți.
Mаrеа раrtе din оfiсii sunt аmрlаsаtе în Сhișinău și Bălți iаr сеlеlаltе sunt distribuitе unifоrm ре
întrеg tеritоriul țării. În 2018 numărul bаnсоmаtеlоr bаnсаrе dе tiр Саsh In/Саsh Оut а сrеsсut сu
25 dе unități mаi mult dесât în аnul рrесеdеnt аtingând numărul dе 305 unități. În рrеzеnt реstе 80

14
 din bаnсоmаtеlе MАIB оfеră роsibilitаtеа dе еlibеrаrе а numеrаrului inсlusiv în vаlutа ЕUR şi
USD.
Сîțivа din сеi mаi imроrtаnți indiсаtоri аi situаțiеi есоnоmiсо-finаnсiаrе а bănсii dаtе , dаr și
аnаlizа асеstоrа sunt рrеzеntаtе mаi jоs :

Tabelul 2 Struсturа și vаlоаrеа асtivеlоr bаnсаrе аlе BС„Mоldоvа-Аgrоindbаnk”SА реntru

Аbаtеri 2020
Indiсаtоrii
2016 2017 2018 2019 2020 2018 2019
Numеrаr și есhivаlеntе
7 028 8 348 7040 7255 7451 411 196
dе numеrаr
Асtivе finаnсiаге
disроnibilе реntru 234 1 495 957 938 1120 163 182
vînzаrе
Îmрrumuturi și сrеаnțе 10 821 11 016 11,691 11026 11524 -167 498
Invеstiții рăstrаtе рînă
644 295 139 154 274 135 120
lа sсаdеnță
Imоbilizări соrроrаlе 740 856 1008 965 1230 222 265
Imоbilizări nесоrроrаlе 60 59 58 55 59 4 1
Аltе асtivе 78 121 90 84 93 9 3
Tоtаl асtivе 19 605 22 190 23645 20477 21651 777 1265
реriоаdа аnilоr 2016-2020, mln. lеi
Sursа: еlаbоrаt dе аutоr în bаzа MАIB [оnlinе]. (15.11.2021)
Рrеzеntеlе асtivеlе sunt gеnеrаtоаrе dе рrоfit și risсuri, dе асееа еlе trеbuiе gеstiоnаtе să tindă
реntru а găsi рunсtul орtim dintrе рrоfitаbilitаtе și risс. Sе роаtе d еоbsеrvаt dа în tаbеlul dе mаi
sus sе оbsеrvă о сrеștеrе în fiесаrе аn , dаr сеl mаi tаrе sе еvidеnțiаză аnul 2018 соmраrаtiv сu аnul
2016 undе sе оbsеаrvă сrеștеrеа сеа mаi mаrе dе 4040 mln. Sе сunоаștе са сrеditеlе sunt сеlе mаi
рrоfitаbilе асtivе , dе асееа MАIB а fасut ассерt сеl mаi mаrе ре еlе .сееа се sе оbsеrvă și mаi sus ,
fiin сifrеlе сеlе mаi mаri аnumе lа îmрrumuturi și сrеаnțе .

15
 55.20%

52.36%
49.64%

49.44%

48.65%
0.6

37.62%
0.5

35.85%

32.85%
29.77%

29.52%
0.4

0.3

0.2
6.74%

5.63%
5.26%

4.52%
4.26%

4.19%
4.05%
3.86%
3.77%
3.28%

1.85%

1.76%
1.33%

0.54%

0.59%

0.40%

0.43%
0.40%
0.31%

0.38%
0.25%

0.25%

0.28%
0.26%
0.1
1.19%
0
2016 2017 2018 2019 2020

Active financiare disponibile pentru vânzări Numerar și echivalente de numerar

Împrumuturi și creanțe Investiții păstrate până la scadență
Imobilizări corporale Imobilizări necorporale
Alte active

Fig. Nr.6 Роndеrеа асtivеlоr bаnсаrе аlе BС„Mоldоvа-Аgrоindbаnk”SА din vаlоаrеа асеstоrа
реntru реriоаdа аnilоr 2016-2020.

Duра сum s-а sресifiсаt аntеriоr lа vаlоrilе рrорriu zisе а асtivеlоr în tаbеlul dе mаi sus , sе vеdе
și din figurа dаtă , саrе аrаtă роndеrеа асеstоrа сă асtivеlе се dоmină sunt îmрrumuturilе și
сrеаnțеlе și numеrаrul și есhivаlеntul dе numеrаr. Сеа mаi mаrе роndеrе еstе dе 55,20% оbținută în
2016 lа îmрrumuturi și сrеаnțе. În аnii urmаtоri sе оbsеrvă са îmрrumuturilе și сrеаnțеlе lе
intеrеsеаză ре instituțiilе bаnсаrе а BС„Mоldоvа-Аgrоindbаnk”SА mаi рuțin , și îi асоrdă mаi
mаrе аtеnțiе și сu саrе luсrеаzа mаi mult în 2020, аnumе сu numеrаrul și есhivаlеntul dе numеrаr.
Întru а ассеntuа și а арrесiа rеușitеlе bănсii еstе nесеsаr să аnаlizăm indiсаtоrii finаnсiаri се
dеtеrmină реrfоrmаnțа bănсii, unii dintrе асеștiа sunt indiсеlе еfiсiеnțеi, rеntаbilitаtеа сарitаlului,
mаrjа nеtă dе dоbândă, rеntаbilitаtеа асtivеlоr și аlții.
Sе роаtе dесоnсluziоnаt са сеlеlаltе sunt în рrосеntаj аșа miс din mоtivul сă bаnса lе-а inсlus în
listа sеrviсiilоr реntru а divеrsifiса dоmеniul dе асtivitаtе și dе а аtrаgе mаi multi сliеnți , аvind din
асеаstа рrivilеgii , și dеsigur un рrоfit mаi mаrе

Tabelul 3 Аnаlizа în dinаmiсă а indiсаtоrilоr реrfоrmаnțеi finаnсiаrе а BС„Mоldоvа-

Аgrоindbаnk” SА реntru реriоаdа аnilоr 2016-2020
Dеnumirеа indiсаtоrilоr 2016 2017 2018 2019 2020 Аbаtеri 2020
Nоr

16
 mаtiv
2019 2018

ul
Сарitаl Nоrmаtiv
200 2 660,24 2 948,74 3,884,83 3054,00 3454,17 400.17 -430.66
Tоtаl,mln lеi
Sufiсiеnţа сарitаlului ≥
25,47 25,97 30,12 26,04 28,74 2.7 -1.38
роndеrаt lа risс (%) 16
Соеfiсiеntul liсhidității. ре
≤1 0,72 0,71 0.98 0.82 0.73 -0.25 -0.09
tеrmеn lung, Р (I) (%)
Соеfiсiеntul liсhidităţii ≥
43,71 48,93 44.54 40.63 43.55 2.92 -0.99
сurеntе, Р (II) (%) 20
Rеntаbilitаtеа асtivеlоr(%) Х 2,03 2,08 2.20 2.72 2.27 -0.45 0.07
Mаrjа nеtă dе dоbîndă(%) Х 4,77 4,93 4.31 4.36 3.99 -0,37 -0,32
Indiсеlе еfiсiеnţеi(%) Х 139,28 137,26 149.82 164.61 148.79 -15.82 -1.03
Rеntаbilitаtеа сарitаlului
Х 13,13 3,49 13.63 16.94 13.6 -3.34 -0.03
(%)
Sursа: еlаbоrаt dе аutоr în bаzа MАIB [оnlinе]. (15.11.2021)
Сарitаlul nоrmаtiv tоtаl еstе mаi mаrе dесât nе sugеrеаză lеgislаțiа рrivind асtivitаtеа instituțiilоr
finаnсiаrе și асеаstа аrаtă сарасitаtеа bănсii dе а fасе fаță risсului în саz dе араrițiе. În аnul 2020
vаlоаrеа сарitаlului nоrmаtiv tоtаl еstе dе арrоfimаtiv 17 оri mаi mаrе dесât nоrmаtivul. Lа fеl și
în аnii рrесеdеnți dоvаdă fiind rеzultаtul dеviеrilоr саrе sunt роzitivе сu vаlоаrеа dе 400.17 și -
430.66 mln. lеi. Mоdul dе асtivitаtе și оlаnifiсаrе а аасtivitățilоr рrорrii а MАIB еstе rеflесtаt în
vаlоrilе indiсаtоrilоr реrfоrmаnțеi саrе într-аdеvăr аrаtă сă bаnса аrе suссеs. Sе оbsеrvă din tаbеlul
dе mаi sus сă рrimii 4 indiсаtоri аu nоrmаtivе соnfоrm сărоrа trеbuiе să соrеsрundă și bănсii îi
rеușеștе асеst luсru реntru сă în реriоаdа studiаtă dinаmiса асеstоrа vаriаză dаr niсiоdаtă nu аu fоst
еgаlе сu nоrmаtivul sаu din соntrа să fiе mаi miс dесît асеstа.
Оbsеrvăm сă lа fiесаrе lеu invеstit în асtivе bаnсă оbținе sub fоrmă dе рrоfit 2 lеi, асеstе 2,27 %
sunt dоvаdа сă situаțiа еstе bună dаr аrе lос dе реrfесțiоnаrе. О аltă dоvаdă аr fi indiсаtоrul
Rеntаbilitаtеа сарitаlului саrе în 2020 fаță dе 2018 s-а mmicsorat сu 3.34 рunсtе рrосеnuаlе iаr în
2019 dеjа sа mărit сu 3.31 рunсtе рrосеntuаlе , fарtul dаt dеmоnstrеаză сă bаnса fоlоsеștе сu
isсusință și în dоmеniul еfiсасе сарitаlul асțiоnаrilоr, și сhiаr fiind într-о соntinuă сrеștеrе ,сееа се
еstе о nоutаtе bunа реntru асеștiа. Fарtul сă bаnса аrе suссеs nu еstе dе mirаrе, сăсi ,duрă сum nе
аrаtă indiсаtоrul rеntаbilității асеstuiа , dесi mоdul dе utilizаrе а асtivеlоr еstе fоаrtе rеușit .
Indiсаtоrul Mаrjа nеtă dе dоbîndă ре раrсursul асеstоr trеi аni аnаlizаți sе раstrеаză а fi
роzitiv și сhiаr о сrеștеrе соnstаnt dе 0,05 рunсtе рrосеntuаlе аnnuаl. Indiсеlе еfiсiеnțеi еstе în
dеsсrеștеrе dаr оriсum аrе vаlоri роzitivе сuрrinsе întrе 165% și 137 %. Аnumе асеаstа о fасе ре
bаnсă са sа-și раstrеzе роzițiа dе lidеr în сlаsifiсаrе bănсilоr рrivint еfiсiеnțа bаnсаră ре асеаstă
реriоаdă dе timр studiаtă .

17
 52 1

0.9
44
0.8
36
0.7
28
0.6

20 0.5
2016 2017 2018 2019 2020

Fig.Nr.7 Indiсаtоrii liсhiditățilоr(еlаbоrаt dе аutоr în bаzа dаtеlоr din tаbеlul 4)

Sursа: еlаbоrаt dе аutоr în bаzа MАIB [оnlinе]. (15.11.2021)
În figurа rеsресtivă sunt rерrеzеntаtе liсhiditаtеа сurеntă și сеа ре tеrmеn lung аvînd difеritе
nоrmаtivе а fоst nеvоiе dе рlаsаt реfiесаrе ре аха еi араrtе . Соеfiсiеntul liсhidității ре tеrmеn lung
trеbuiе să dеțină о vаlоаrе рînă lа 1, рutеm оbsеrvа din imаginеа figurii сă асеаstа îndерlinеștе
соndițiа iаr vаlоrilе асеstеiа fiind dе lа 0,82%lа 0,73% .
Indiсаtоrul liсhidității сurеntе trеbuiе să fiе mаi mаrе dесât 20% соnfоrm nоrmаtivului, iаr
bаnса а înrеgistrаt соеfiсiеnți fоаrtе înаlți, асеstа соnstituind dublul nоrmаtivului , sаtisfăсînd fără
îndоiаlă nоrmеlе si сhiаr рlus lа аstа înrеgistrînd 44,54%, сееа се nе sрunе са sunt fоаrtе dеs fоlоsit
și сhiаr рrеvаlеаză, аvînd роndеrе асtivеlе liсhidе in nr tоtаl dе асtivе а bănсii .

Tema 2. Planificarea financiară a BC Moldova -Agroindbank SA

Din momentul in care banca are o strategie, ea are nevoie de un plan, in particular un plan strategic.
Care este un set de actiuni ale firmei destinate sa puna in aplicare aceasta strategie. Oportunitatile
de investitii care permit firmei punerea in aplicare a acestei strategii constituie strategia
investitionala a firmei. Managerii financiari trebuie sa se asigure ca firma are suficiente fonduri
pentru a face fata nevoilor activitatii de exploatare ca si celor de investitii. Pentru aceasta este
nevoie de o strategie financiara a bancii. In acest caz este necesara planificarea.

18
 In general, planificarea consta in analizarea unei situatii date, determinarea obiectivelor care
trebuie urmarite in viitor si a decide, in avans, actiunile care trebuie luate pentru realizarea
obiectivelor stabilite, tinand cont de circumstantele previzionate in care urmeaza sa actioneze firma.
Planificarea financiara stabileste liniile directoare care privesc schimbarile ce vor avea loc in
firma.banca Ea trebuie sa includa:
1. analiza critica a mediului intern si extern in care actioneaza firma;
2. identificarea si stabilirea obiectivelor firmei;
3. analiza diferentei dintre aceste obiective si situatia financiara curenta a firmei;
4. elaborarea unor documente in care sa se sintetizeze actiunile necesare a fi intreprinse pentru ca
firma sa atinga obiectivele financiare propuse (finalitatea planificarii financiare).
Este foarte important ca la nivelul unei instituţii financiare să se acţioneze pe baza unei planificări
strategice în acord cu strategia adoptată la nivelul acesteia. O strategie reprezintă cadrul care
determină natura şi stabileşte direcţia de dezvoltare/funcţionare a instituţiei. Strategia are rolul de a
ajuta la stabilirea unei direcţii unitare pentru instituţie pe baza obiectivelor sale operaţionale şi
furnizează baza alocării resurselor necesare pentru orientarea acestora spre atingerea obiectivelor
propuse.
În cazul în care o instituţie nu are o strategie bine definită, va fi obligată să facă faţă unor
provocări şi evenimente zilnice, pe măsură ce acestea apar. Orice modificare poate reprezenta un risc
sau o provocare majoră. Pe de altă parte, dacă o instituţie are o strategie bine elaborată, conducerea şi
personalul acesteia au posibilitatea de a se concentra asupra atingerii obiectivelor stabilite şi asupra
acţiunilor care trebuie făcute în vederea atingerii acestora.
BC„Moldova Agroindbank”SA a participat în cadrul „Săptămînii Internaţionale a Educaţiei
Financiare”, desfăşurată sub egida Băncii Naţionale a Republicii Moldova.
Conştientizînd importanţa Educaţiei financiare şi beneficiile ei pentru societate, Moldova
Agroindbank s-a alăturat acestui evenimentul civic. Astfel, a fost delegată o echipă din cadrul băncii,
Departamentul Vînzări Retail, care a vizitat mai multe universităţi, colegii şi licee din ţară, făcînd o
prezentare detaliată de produse şi servicii bancare.
Operaţiunile de casă sunt operaţiunile băncii privind primirea şi eliberarea banilor şi a
valorilor clienţilor băncii. De asemenea, aceste operaţiuni privesc modul de alimentare a băncii cu
numerarul şi procedeul de încasare a surplusului de la filiale, agenţii teritoriale etc. Astfel,
operaţiunile de casă sunt toate operaţiunile băncii cu numerarul.
Deservirea de casă a clienţilor băncii se efectuează prin intermediul caselor băncii, iar
totalitatea banilor în numerar aflaţi la bancă formează casa operaţională a băncii.
Toate operaţiunile de casă se efectuează conform regulamentului stabilit de către Banca
Naţională a Moldovei.
Deoarece operaţiunile de casă sunt efectuate de către casierii, vom descrie structura unei
casierii. Deci, orice casierie este compusă din:
1. Casier, care răspund de eliberarea-încasarea banilor.
2. Controlor care verifică toate datele.
Uneori, toate aceste funcţii se îndeplinesc de o singură persoană.
Casa IPBank îndeplineşte următoarele structuri:
- Casa de încasări şi plăţi;
- Casa de numărare.
Casa de încasări de ocupă de încasarea numerarului în baza diverselor documente: foaia de
vărsămînt, ordinul de încasare.

19
 Casa de numărare se ocupă cu eliberarea numerarului în baza cecurilor băneşti şi ordinelor
de plată.
Serviciul încasare al numerarului este efectuat de către Direcţia Încasare şi securitate tehnică
are ca principale funcţii încasarea numerarului, transportarea valorilor Direcţiei republicane de
încasări şi a băncilor comerciale.
Direcţia dispune de autovehicule specializate pentru transportarea mijloacelor lichide,
echipa de încasatori fiind înarmată cu arme de foc care sunt aplicate în cazuri excepţionale. Fiecare
încasator trebuie să aibă conform Regulamentului Serviciului de Încasare :
Legitimaţie autorizată.
Procura pentru încasarea - predarea valorilor.
Foaia de rută.
Deservirea de casă a băncii se efectuează în felul următor:
Banca, în prima zi, transferă pe contul său corespondent de la Banca Naţională, pe baza unei
dispoziţii de plată, suma necesară, iar a II-a zi efectuează transportul de valori.
Brigada de încasatori la deservirea de casă la Banca Naţională prezintă Băncii Naţionale
scrisoarea MAIB şi o procură specială pe numele brigadierului cu indicarea numelor încasatorilor
care-l însoţesc, vizată de către MAIB.
După expedierea valorilor, procurile se cos în documentele de casă ale zilei. Transportarea
valorilor se efectuează din tezaurul central al Băncii Naţionale a Moldovei conform dispoziţiilor
aprobate de conducerea BNM.
Transportarea valorilor se efectuează din tezaurul central al Băncii Naţionale numai cu
transport specializat şi armament respectiv. Bancnotele, monedele şi alte valori se eliberează
încasatorilor în baza ordinelor de plată, semnate de conducător, contabil-şef şi şeful casieriei băncii,
în ordine se face trimitere la numărul şi data dispoziţiei de expediere a valorilor de destinaţie.
Deservirea unităţilor economice de către aparatul de încasare se efectuează în baza
convenţiilor (contractelor încheiate). Încasatorii mai efectuează şi transportarea numerarului şi
valorilor între instituţiile bancare. Lista unităţilor economice, sumele încasate ale cărora trebuie să
fie colectată de către încasatori se ţine la Direcţia Încasare şi securitate tehnică. Unitatea economică
prezintă Direcţiei Încasări (filialei) două specimene de sigiliu cu amprenta distinctă a acesteia.
Un exemplar al specimenului se transmite unităţii economice. Acest specimen se prezintă
încasatorului la primirea genţii cu numerar, al doilea legalizat de şeful casieriei se transmite în casa
instituţiei bancare pentru efectuarea unui control la primirea genţilor cu numerar de la încasatori.
Conducătorul instituţiei bancare şi şeful Departamentului Încasare asigură confidenţialitatea
pregătirii şi efectuării transportului de valori.
Verificarea şi controlul asupra integrităţii valorilor băneşti se face prin intermediul dărilor de
seamă zilnice transmise în contabilitate. De asemenea, toate datele din documentele enumerate mai
sus sunt introduse în computer.
Organizarea primirii numerarului prin intermediul caselor de încasări.
Casele de încasări efectuează operaţiile de primire a numerarului în baza următoarelor
documente:
 Depunerea numerarului prin foaia de depunere a numerarului cu chitanţă şi borderou de
la agenţii economici şi persoanele fizice.

20
  Pentru depunerile în numerar din operaţiunile interne ale băncii (restituiri de avansuri
spre decontare neutilizate, salarii neplătite, scoateri de numerar din tezaur etc.) se
utilizează ordinul de încasare, care se întocmeşte de referentul de la evidenţa contabilă.
 Dispoziţia de încasare pentru primirea depunerii (depozitului) de la persoane fizice.
 Ordinul de casă.
 Alte depuneri (vărsăminte în bugetul de stat, în fonduri speciale publice) - pe ordinul de
încasări cu recipisele stabilite de instituţiile date.
1. La depunerea numerarului pe foaia de depunere cu chitanţă şi borderou formularele sunt
completate de către depunător. Executorul responsabil verifică dacă foaia, chitanţa şi borderoul sunt
completate corect, verifică dacă toate elementele trecute pe foaia de vărsămînt, chitanţă, borderou
corespund, precum şi suma înscrisă în cifre este identică cu cea înscrisă în litere.

La primirea foii de depunere a numerarului cu chitanţă şi borderou de la contabilitate, casierul

verifică prezenţa şi caracterul identic al semnăturilor executorilor, responsabili de la grupă conform
specimenelor disponibile, dacă suma înscrisă în cifre şi litere în foaia de depunere este identică cu
suma înscrisă în chitanţă şi borderou.

De asemenea, conţin conturi de evidenţă a numerarului în valută străină în bănci;

documentelor de casă în valută străină; mijloacelor băncilor străine în băncile comerciale; resurselor
acumulate pe decontările cu corespondentele străine şi alte valori valutare.
Acest compartiment conţine următoarele conturi:
1. Contul № 1001 "Numerar în casă". Pe cont se duce evidenţa numerarului în valută
străină (încasată, cumpărată, eliberată în punctele de schimb), documentele de plată în
valută străină (încasată, cumpărată). La documentele de plată în valută străină se referă
cecurile (de drum şi comerciale), cambiile, acreditivele băneşti, amprente, cartele de
credit şi debitoare.
2. Contul № 1002 "Numerar pe drum". Pe acest cont se duce evidenţa costului numerarului
în valută străină trimisă altor bănci.
3. Contul № 2251 "Conturi curente a persoanelor juridice". Pe cont sunt reflectate
mijloacele aflate pe conturi curente valutare a persoanelor juridice (rezidente şi
nerezidente). Conturile se clasifică în dependenţă de sursa mijloacelor valutare şi statutul
juridic a proprietarului:
Tipul "a" - conturile cetăţenilor Moldovei şi persoanelor fără cetăţenie care trăiesc
permanent în Moldova. Pe aceste conturi se duce evidenţa analitică a valutei intrate sau transferate
de peste hotare cu dreptul de schimbare în lei. De asemenea, a valutei cumpărate în banca
împuternicită cu dreptul de transfer peste hotare la plecarea proprietarului contului.
Tipul "b" - conturile pentru evidenţa mijloacelor valutare a cetăţenilor rezidenţi şi
nerezidenţi fără prezentarea documentelor legale. Mijloacele de pe conturile indicate (după fiecare
primire) în decurs de 12 luni de la ziua de înregistrare pot fi folosite numai pentru decontările în
Republica Moldova. După expirarea termenului ele pot fi trecute în regimul conturilor de tip "a" cu
dreptul de transferare peste hotare la plecarea proprietarului contului.
4. Contul № 1032 "Conturi "Nostro"". Pe acest cont se duce evidenţa mijloacelor băneşti în
bănci corespondente străine pe conturi "Nostro", depozitele băncii pe acreditivele străine
acoperite plasate în bănci corespondente.

21
 5. Contul № 2032 "Conturi "Loro". Pe aceste conturi se duce evidenţa mijloacelor în valută
străină a băncilor corespondente străine, mijloacele plasate de bănci corespondente
străine.
6. Contul № 2716 "Procente sporite pe hîrtiile de valoare puse în circulaţie şi alte
obligaţiuni".
7. Contul № 2374 "Depozitele pe termen scurt a persoanelor fizice".
8. Contul № 2311 "Depozitele de economii a persoanelor fizice".
La primirea încasărilor băneşti a întreprinderii:
Debit contului № 1001 "Numerar în casă"
Credit contului № 2251 "Conturi curente a persoanelor juridice"
La vînzarea certificatelor MAIB:
Debit contului № 1001 "Numerar în casă"
Credit contului № 2716 "Procente sporite pe hîrtiile de valoare puse în circulaţie şi alte
obligaţiuni"
La primirea banilor pe conturi de depozit a persoanelor fizice:
Debit contului № 1001 "Numerar în casă"
Credit contului № 2374 "Depozitele pe termen scurt a persoanelor fizice"
La primirea vărsămîntului conturilor la vedere:
Debit contului № 1001 "Numerar în casă"
Credit contului № 2311 "Depozitele de economii a persoanelor fizice"
În acest mod MAIB îşi organizează gestiunea operaţiunilor de casă cu clienţii săi.
Organizarea operaţiunilor valutare
Dispoziţia de plată este, în esenţa sa, un document bancar ce adevereşte livrarea mărfurilor,
serviciile efectuate, lucrările executate. Dispoziţia de plată se întocmeşte pe un formular tip de către
plătitor unde se indică: data întocmirii; suma plăţii în litere şi cifre; plătitorul şi banca plătitorului;
beneficiarul şi banca beneficiarului precum şi destinaţia plăţii. Dispoziţia este vizată de către
plătitor prin semnătură şi ştampila sa pe primul exemplar. Acest document de plată se îndeplineşte
în patru exemplare, dintre care exemplarul 1 serveşte ca bază pentru trecerea la scăderi a sumei de
plată din contul plătitorului şi se coase în mapă cu documentele zilei ale băncii plătitoare.
Exemplarul patru se înmînează plătitorului împreună cu extrasul din cont, iar exemplarele doi şi trei
se remit băncii beneficiarului, unde exemplarul doi serveşte pentru efectuarea înregistrărilor
contabile

Tema 3. Sistemul cheltuielilor în cadrul a BC„Moldova-Agroindbank”SA

Cheltuielile bancare influenţează invers proporţional profitul bancar, de aceea analizei lor li se va

acorda o atenţie sporită pentru a găsi posibilităţi de micşorare a volumului lor. 

Cheltuielile bancare se grupează după mai multe criterii:

22
 1. după sursa de provenienţă:

 cheltuieli cu dobândă (dobânda este considerabilă în total cheltuieli bancare);

 cheltuieli non-dobândă;

2. după structura bilanţului:

 cheltuieli operaţionale privind atragerea resurselor şi gestiunea lor;

 cheltuieli privind gestiunea portofoliului hârtiilor de valoare;
 cheltuieli necesare pentru asigurarea funcţionării băncii:
o cheltuieli cu salarile;
o cheltuieli de amortizare a mijloacelor fixe;
o alte cheltuieli de gospodărire;
 alte cheltuieli bancare:
 penalităţile achitate de bancă;
 diferenţele negative de curs valutar;
 plăţile pentru reţelele de transmitere a informaţiei.

Cheltuielile se analizează după structură, pondere prin analiza statică şi dinamică; precum şi
factorială.

După structură cheltuielile se analizează pe grupuri în dinamică; tendinţa pozitivă este micşorarea
volumului de cheltuieli.

Analiza factorială a cheltuielilor presupune găsirea posibilităţilor de micșorare a cheltuielilor cu

dobânzile şi determinarea factorilor care influenţează asupra volumului cheltuielilor cu dobânda. Se
presupune că asupra cheltuielilor cu dobânda influenţează 2 factori:

1. volumul resurselor bonificate cu dobândă;

2. rata dobânzii plătită la aceste resurse.

Pe parcursul anului 2019, economia Republicii Moldova a prezentat semne de redresare,

consemnând un avans de 4.5% față de anul 2018.Această evoluție este în baza unui model non-
durabil nefiind determinată de factori fundamentali (ex.: majorarea volumului investițiilor publice și
a unor cheltuieli sociale a fost determinată de apropierea alegerilor și, respectiv, este una temporară;
creșterea remiterilor are loc pe fundalul bazei scăzute de comparație).
Printre alți factori se regăsesc: creșterea venitului disponibil al populației; creșterea cheltuielilor –
motor esențial al creșterii economice, creșterea expansiunii creditare, creșterea exporturilor,
creșterea importurilor etc. Pentru anul 2019 se estimează o creștere a PIB-ului cuprinsă între 3.2%
și 3.6%, chiar dacă planează rezerve privind amploarea creșterii.
BC„Moldova- Agroindbank”SA este impusă să - şi adapteze afacerea în contextul în care
reglementările privind strategia de risc şi gradul de solicitare a clientelei trebuie combinate
într-o structură organizaţională profitabilă. Analizând dinamica cheltuielilor Băncii conchidem că
pe parcursul anilor de referință ponderea cea mai mare o dețin cheltuielile cu dobânzile estimându-
se în anul 2019 la o valoare de 763 mln. lei cu 102 mln lei mai mult față de perioada similară a
anului 2018 și cu 359 mln lei față de aceeași perioadă a anului 2017.

23
 Tabelul 1 - Analiza în dinamică a cheltuielilor băncii BC„Moldova-
Agroindbank”SA pentru perioada anilor 2016-2020, mln lei
Denumirea indicatorilor Anii Abatere
31.12. 31.12. 31.12. 31.12. 31.12. a 2020
2020 2017 2018 2019 2020 față
(-)Cheltuieli cu dobânzile 404 453 466 661 763 2016
359
(-)Cheltuieli cu taxe şi 29 35 46 76 112 83
(-)Alte cheltuieli 54 59 65 76 85 31
(-)Cheltuieli administrative 271 287 329 343 441 170
(-) Amortizarea 43 42 44 55 67 24
(-)Deprecierea activelor 17 7 59 442 297 280
financiare care nu sunt
evaluate la valoarea
(-) Cheltuieli justă
cu impozitul 42 49 51 (5) 30 (12)
aferent profitului sau
pierderii din operaţiuni
continue

MAIB demonstrează că este un lider bancar, dovada fiind veniturile ascendente care le obține ani de
rînd și cheltuielile care tind spre diminuare. Pentru anul 2019 banca a înregistrat un profit record de
536 mln. lei ceia ce reprezintă cu 78 mln. lei mai mult decât în anul precedent.

600 536

458
500 406
377
400

300

200

100

0
2016 2017 2018 2019

Figura 1. Dinamica profitului BC„Moldova-Agroindbank”SA pentru perioada anilor 2016-2019

Sursa: elaborat de autor

BC„Moldova- Agroindbank”SA este impusă să - şi adapteze afacerea în contextul în care

reglementările privind strategia de risc şi gradul de solicitare a clientelei trebuie combinate
într-o structură organizaţională profitabilă. Analizând dinamica cheltuielilor Băncii conchidem că

24
pe parcursul anilor de referință ponderea cea mai mare o dețin cheltuielile cu dobânzile estimându-
se în anul 2019 la o valoare de 763 mln. lei cu 102 mln lei mai mult față de perioada similară a
anului 2018 și cu 359 mln lei față de aceeași perioadă a anului 2016.
Observăm ca cel mai mare profit este înregistrat în anul 2019 acesta fiind cu 159 mln lei mai mare
comparativ cu anul 2016.
Rezultatele oficiale ale activităţii băncilor la situaţia din 31.12.2019, anunţate de Banca Naţională a
Moldovei (BNM), confirmă că BC „Moldova Agroindbank”SA este cea mai puternică bancă.

Tema 4. Gestiunea riscurilor investiționale investiţionale a băncii comerciale

Activitatea investițională a băncilor este activitatea instituțiilor de credit, care vizează investirea

de fonduri în valori mobiliare în numele său și cu folosirea propriilor fonduri. Scopul unor astfel de
investiții – furnizarea veniturilor directe și indirecte. Veniturile directe din investițiile băncilor
comerciale în titluri de valoare sînt exprimate în dividende, dobînzi procentuale sau sub formă de
profituri din vânzare. Formarea venitului indirect este influențată de factorii, precum creșterea cotei
pe piață, care se află sub controlul băncii, precum și creșterea influenței asupra bazei de clienți ai
filialelor și companiilor-fiice ale băncii. Miza de proprietate în aceste societăți permite instituției de
credit să participe în mod activ la guvernarea corporativă lor.

Obiecte de investiție ale băncilor comerciale din Moldova

Ca obiecte de investiții sînt folosite diverse tipuri de valori mobiliare. În cadrul sistemului bancar al
Republicii Moldova investițiile pot fi făcute în acțiuni și obligațiuni financiare. Aceste instrumente
investiționale sunt utilizate de către instituția de credit pentru formarea propriului său portofoliu. De
asemenea, permit păstrarea, evidența tranzacțiilor și reflectarea lor în bilanț. Pentru formarea
portofoliului de datorii financiare băncile utilizează, de regulă, trei tipuri de obligațiuni:

- guvernamentale;

- municipale;

- obligațiunile corporațiilor și întreprinderilor.

În formarea portofoliului de investiții al Băncii se iau în considerare toate riscurile și caracteristicile

acestor tipuri de valori mobiliare.

Obiectivul investiţional primordial al băncii, urmărit pe parcursul anului 2014, a rămas acelaşi ca şi
în anii precedenţi- menţinerea profitabilităţii investiţiilor kla un nivel cît mai înalt comparativ cu
costul resurselor financiare atrase de bancă.
În vederea minimizării riscului investiţional, Moldova Agroindbank aplică, în nmăsura
oportunbităţilor investiţionale oferite de piaţa autohtonă de capital, strategia de diversificare a
portofoliului. Cea mai însemnată cotă din portofoliul băncii revine investiţiilor în compania fiică
S.A."MAIB-Leasing", iar ponderi semnificative sunt deţinute de valorile mobiliare ale
întreprinderilor industria prelucrătoare şi de producere, în speţă ale companiilor de fabricare a
zahărului, produselor de panificaţie şi patiserie, produselor din sticlă etc.

25
O atenţie deosebită în realizarea politicii investiţionalea băncii se acordă prestării de servicii pe
piaţa valorilor mobiliare, accentul fiind pus pe calitate şi eficianţă.
Pe parcursul anului de gestiune 2018, datorită imaginii impecabile a băncii şi promovării unei
politici tarifare flexibile, volumul total al tranzacţiilor bursiere înregistrat la Bursa de Valori a
Moldovei de către bancă, ca participant profesionist a depăşit 200 milioane lei. Astfel au fost
deservite patru oferte tender de cumpărare a acţiunilor S.A."Tricon", S.A."Sudzucker-Moldova"(2
oferte) şi Moldova Agroindbank, în cadrul cărora au fost recepţionate circa 4000 propuneri de
vînzare.

Formarea politicii de contabilitate de către instituția bancară se bazează pe distribuirea portofoliilor

de valori mobiliare, ordinea traducerii acestora și stabilirea listei persoanelor autorizate, în
competența cărora se află administrarea operațiunilor cu titlurile de valoare.

Gestionarea portofoliului titlurilor de valoare ale băncii

Pentru a-și asigura lichiditatea, ca rezultat al activității investiționale, oricare bancă comercială din
Moldova trebuie să gestioneze eficient propriile portofolii. Portofoliul de investiții este gestionat pe
două nivele: strategic și operațional.

Managementul strategic se realizează în conformitate cu previziunile macroeconomice și evaluările

experților. Planul de acțiune include componentele, cum ar fi: limitele privind riscurile financiare,
constrîngerile structural și maturitatea portofoliului de investiții, precum și algoritmul de evaluare a
acestuia.

Managementul operativ (sau curent) – presupune gestionarea portofoliului cu evidența situației

economice actuale din țară, precum și a limitelor stabilite de finanțare.

Băncile comerciale se angajează să verifice periodic portofoliile indicatorilor de profitabilitate

generate și nivelului de risc implicat. Compararea se efectuează între indicii obținuți și parametrii
stabiliți de politica investițională a instituției de credit.

Tema 5. Creditarea în BC Moldova-Agroindbank SA

MAIB propune un set variat de produse creditare clienţilor corporativi şi retail în valută naţională şi
străină, din resurse proprii sau prin valorificarea diferitor linii de împrumut de la BERD, BIRD în
conlucrare cu
CNFA

26
 .

Fig. 2. Ponderea creditelor MAIB în totalul creditelor din ţară

Banca elaborează şi propune pe piaţă noi produse de credit care reflectă schimbările profilului şi
specificului creditorilor. Creşterea numărului de credite şi de împrumutaţi comparativ cu începutul
anului 2019 a depășit 25%.
  Banca gestionează în permanenţă riscul de credit, riscul de lichiditate, riscul operaţional şi
altele. În scopul micşorării riscurilor gestionate banca este predispusă să treacă la o etapă cardinal
nouă de dirijare a riscurilor bancare, inclusiv de creditare, prin crearea şi punerea în funcţie a unei
diviziuni specializate - serviciul de risc manager.
În creştere au fost plasamentele de credite către sectorul agriculturii şi industria alimentară, care a
crescut cu cu 219,804 mln lei, adică cu circa 27 % faţă se anul 2018. S-a observat deasemenea o
creştere semnificativă a creditelor termen standart cu 53%, de la 680,540 mln la 1,042,080 mln lei,
fapt ce subliniază încă odată conmpetenţa specialiştilor care lucrează aici.

Tabelul 2 - Concentraţia portofoliului de credite ale BC „Moldova-Agroindbank”SA

pe principalele sectoare economice pentru perioada anilor 2015-2019, mln. lei
Indicatorii 2015 2016 2017 2018 2019 Ponderea în total
sold creditar%
2015 2019
Soldul total al creditelor 4604 6031 7166 6475 5186 100 100
Credite acordate agriculturii 56 502 733 644 483 1,22 9,31
Credite acordate industriei alimentare 451 670 669 608 587 9,80 11,32
Credite acordate în domeniul construcţiilor 17 106 98 150 109 0,37 2,10
Credite de consum 153 1226 1443 1462 1475 3,32 28,44
Credite acordate industriei productive 22 190 223 140 126 0,48 2,43
Credite acordate comerţului 329 1831 2035 1643 1114 7,15 21,48

27
Credite acordate pentru 36 436 547 552 556 0,78 10,72
procurarea/construcţia imobilului

Credite acordate în domeniul 24 250 382 356 346 0,52 6,67

transport, telecomunicaţii şi dezvoltarea
reţelei

Credite acordate în domeniul prestării - 48 52 71 66 - 1,27

serviciilor
Credite acordate altor domenii 3516 772 984 849 324 76,37 6,25
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor http://www.bnm.md/bdi/pages/reports

Vorbind despre impactul activităţii creditare a Băncii în cifre, menţionăm că pe parcursul

anului 2019 BC„Moldova Agroindbank”SA a finanţat sectorul real al economiei şi persoanele
fizice cu credite noi în valoare totală de 5,1 miliarde de lei. Cele mai multe credite au fost
acordate întreprinderilor din sectorul comercial, cu o pondere de 21,48 % în portofoliul de
credite acordate în lei, în sectorul de consum – 28,44 %, în industria alimentară – 11,32 %,
în agricultură – 9,31 %, în transporturi şi comunicaţii – 6,67 %.
Împrumuturile de consum ale populaţiei au atins un nou vârf, volumul total al
portofoliului acestui tip de credite pe sistem fiind de 3,35 mlrd. lei, dintre care cca 1,5
mlrd. lei (45%) a revenit BC„Moldova-Agroindbank”SA.
Portofoliul creditar al clienţilor comerciali ai Băncii cuprind companii cu o dezvoltare stabilă,
precum şi companii cu potenţial de creştere din domeniile de bază ale economiei naţionale:
industria prelucrătoare alimentară şi nealimentară comerţul, construcţiile etc.
Tabelul 3 - Structura portofoliului de credite aferent clienţilor comerciali ai
BC„Moldova-Agroindbank”SA pentru perioada 2015-2019, mln lei
Categoria de clientelă 2015 2016 2017 2018 2019 Abateri 2019 (+/-)
2015 2018
1 Persoanelor juridice rezidente, 6015 7319 8501 8834 8355 2340 (469)
inclusiv persoanelor fizice care
practica activitate de întreprinzator
sau alt tip de activitate

2 Persoanelor juridice nerezidente, 78 130 211 234 223 145 (11)

inclusiv persoanelor fizice care
practica activitate de întreprinzator
sau alt tip de activitate
3 Total 6093 7449 8712 9068 8578 2485 (490)

Soldul creditelor acordate de către BC„Moldova-Agroindbank”SA clienţilor comerciali în anul

2019 a înregistrat o tendință de diminuare față de perioadele similare ale anilor 2017 și 2018 cu
134 mln lei și cu 490 mln lei, totodată ponderea acestora în portofoliul total al băncii a constituit
în anul 2019 - 79,6%. Ceea ce nu putem afirma față de perioada anului 2015 – pe parcursul a

28
cinci ani soldul creditar destinat persoanelor juridice s-a majorat cu 2485 mln lei. Anul 2018 este
anul care a înregistrat cea mai mare valoare a creditelor eliberate de Bancă. Pe parcursul perioadei
2015-2019 au fost acordat
credite ce se caracterizează prin condiții și dobânzi atractive. BC„Moldova- Agroindbank”SA
a oferit posibilitatea persoanelor juridice să beneficieze de finanțări cu costuri mici.
Fiecare cerere de acordare a creditului se supune unei analize detaliate şi multilaterale,
privind constatarea gradului de risc, legat de acordarea creditului. Riscul de creditare trebuie evaluat
chiar din momentul adresării persoanei juridice în bancă. Dacă pe parcursul studiului prealabil
specialistul de creditare nu obţine un răspuns pozitiv la întrebările principale privind eliberarea
creditului, cererea de creditare trebuie refuzată. În cazul cînd se decide de a acorda sau nu credit,
pentru instituţia bancară este important dacă acesta este un client al băncii şi care a mai beneficiat
anterior de credite sau a mai deschis conturi în banca dată, sau acesta este un client nou şi pentru
prima dată se adresează aici. Dacă clientul dat a mai beneficiat de credite şi banca nu a avut
pretenţii faţă de dînsul, adică nu e inclus în "Lista neagra" sau "Lista sură a băncii", acest fapt va
ridica considerabil şansele lui la primirea unui nou credit.

Tema 6. Analiza bilanţului contabil în cadrul BC„Moldova-Agroindbank”SA

Bilanţul contabil are rolul de a generaliza periodic datele contabilitǎţii curente şi de a stabili pe aceasǎ cale o
serie de indicatori economico-financiari sintetici, ceea ce îi conferǎ caracterul demodel
contabil şi informaţional, dar şi de model de gestiune a valorilor materiale şi
bǎneştidelimitate patrimonial. În plan informaţional, bilanţul pune în evidenţǎ raporturile
cauzale dintre bunurile materile şi bani, ca obiecte de drepturi şi obligaţii pe
de o parte, drepturile şi obligaţiiletitularului de patrimoniu în legaturǎ cu aceste valori, pe de altǎ parte,
între alocarea acestor valori şifinanţarea lor, între utilizarea valorilor şi reproducţia lor.
El furnizeazǎ informaţii de reflectare şicontrol asupra relaţiilor de echilibru privind starea şi mişcarea
patrimoniului.
Bilanţul constă din 2 compartimente:
1. Active, care includ: numerar şi echivalente de numerar, active financiare deţinute pentru
tranzacţionare, împrumuturi şi creanţe, investiţii păstrate pînă la scadenţă, imobilizări corporale şi
necorporale, active ce ţin de contractele de asigurare şi reasigurare, active imobilizate şi grupuri
destinate cedării, clasificate drept deţinute pentru vînzare, alte active.
2. Obligaţiuni care include: Obligaţiuni financiare deţinute pentru tranzacţionare, obligaţiuni
financiare evaluate la cost amortizat, angajamente în cadrul contractelor de asigurare şi de
reasigurare, alte obligaţiuni, capital şi rezerve etc. Activele şi obligaţiunile curente şi la termen nu
sunt prezentate separat, deoarece majoritatea activelor şi obligaţiunilor băncii pot fi comercializate
sau decontate în viitorul apropiat. Banca trebuie să dezvăluie valoarea justă a activelor şi
obligaţiunilor financiare. Valoarea justă reprezintă valoarea cu care un activ poate fi tranzacţionat
sau o datorie poate fi stinsă intre părţi independente în cazul unei tranzacţii cu preţul determinat
obiectiv. Astfel, banca trebuie să reflecte la valoarea justă următoarele tipuri de active financiare,
dar nelimitându-se la acestea: · creditele şi creanţele; · investiţiile deţinute până la scadenţă; ·
activele financiare disponibile pentru vânzare.

29
 Atunci când anumite componente ale unei imobilizări corporale au durata de viața utilă
diferită, acestea sunt contabilizate ca elemente distincte (componente majore) de imobilizări
corporale. Imobilizările corporale sunt înregistrate la valoarea costului minus uzura acumulată
și pierderile din deprecierea valorii, cu excepția grupelor „Clădiri”, „Terenuri de pământ”,
care sunt înregistrate la valoare reevaluată. Terenurile și clădirile sunt supuse reevaluării cu o
anumită regularitate pentru a asigura ca valoarea contabilă a activului să nu difere
semnificativ de valoarea care ar fi determinată la finele perioadei de raportare prin metoda
valorii juste.

Tema 7. Raportul de profit şi pierdere BC„Moldova-Agroindbank”SA

Contul de profit si pierdere (CPP) este o situație financiară parte integrantă a bilanțului contabil,
care rezumă modul de constituire al rezultatului din punct de vedere al veniturilor si cheltuielilor pe
o anumită perioadă de timp, de obicei șase luni sau un an. Aceste inregistrari furnizează informatii
despre capacitatea unei companii de a genera profit pe baza rezultatului din exploatare (venituri din
exploatare - cheltuieli din exploatare), a rezultatului financiar (venituri financiare - cheltuieli
financiare) si a rezultatului exceptional (venituri exceptionale - cheltuieli exceptionale).
Contul de profit si pierdere se prezinta sub forma tabelară, in partea superioară din fiecare rezultat
(exploatare, financiar si exceptional) aflandu-se veniturile iar in partea inferioară cheltuielile. Este
important să se compare situația veniturilor din diferite perioade contabile, deoarece variația
costurilor de exploatare, a cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare, a materiilor prime si altele
influențează rezultatul final al exercitiului financiar.

Tabelul 4 - Analiza în dinamică a contului de profit sau pierdere a BC„Moldova-

Agroindbank”SA în perioada anilor 2015-2019, mln.lei
Denumirea indicatorilor Anii Abateri
2019
31.12. 31.12. 31.12. 31.12. 31.12. 2015 (+/-)
2018
2015 2016 2017 2018 2019
Venituri din dobânzi 869 922 1062 1464 1601 732 137
Cheltuieli cu dobânzile 404 453 466 661 763 359 102

30
Venituri din taxe 170 194 223 305 371 201 66
şi comisioane
Cheltuieli cu taxe 29 35 46 76 112 83 36
şi comisioane
Venituri din dividende 3 4 - - 0,24 -2,76 -
Diferenţe de curs de 100 118 117 249 209 109 -40
schimb [câştig
Câştiguri (pierderi) din 0,33 1,59 0,48 0,27 0,25 -0,08 -0,02
de- recunoaşterea
activelor, altele decât cele
deţinute pentru vânzare -
Alte venituri operaţionale 2 3 5 10 12 10 2

Alte cheltuieli operaţionale 54 59 65 76 85 31 9

Cheltuieli administrative 271 287 329 343 441 170 98

Total profit sau (-) 303 325 358 378 406 103 28
pierdere din operaţiuni
continue după impozitare

Pe parcursul anului 2019 BC„Moldova-Agroindbank”SA a obţinut venituri în valoare de peste

406 mln lei, ceea ce reprezintă cu 28 mln lei mai mult faţă de anul precedent și cu 103 mln
lei față de perioada lui 2015.
Concomitent cheltuielile privind dobânzile au însumat valoarea de 763 mln lei înregistrînd o
creştere de 102 mln lei și respectiv 352 mln lei în comparaţie cu finele anului 2019 și 2015 .
Tendinţa pe piaţa monetară de majorare a ratelor dobânzilor înregistrate la finele anului 2019 a
influenţat majorarea marjei nete a dobânzii

Tema 8. Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti a BC„Moldova-

Agroindbank”SA
Banca poate fi deţinător al hîrtiilor de valoare şi împrumuturilor în scopuri comerciale şi de
dealer, care în acest caz sînt asemănătoare cu stocurile de mărfuri şi materiale, procurate special
pentru revînzare. De aceea fluxul mijloacelor băneşti provenit din cumpărarea şi vînzarea
hîrtiilor de valoare comerciale şi de dealer este raportat la activitatea operaţională.
Fluxul mijloacelor băneşti provenit din activitatea operaţională este determinat, în principal, de
activitatea de bază a entităţii producătoare de venit. Prin urmare, acest flux prezintă rezultatul
operaţiilor economice şi altor evenimente, care se iau în considerare la calcularea profitului net
sau a pierderii nete.

Fluxul mijloacelor băneşti din activitatea operaţională include:

a) încasări băneşti din vînzarea producţiei, mărfurilor, executarea lucrărilor şi prestarea
serviciilor;
31
b) plăţi băneşti furnizorilor, antreprenorilor pentru mărfuri şi servicii;

c) plăţi băneşti salariaţilor, contribuţii pentru asigurările sociale de stat şi prime de asigurare
obligatorie de asistenţă medicală şi/sau asigurări sociale, medicale facultative (benevole);
d) plăţi ale dobînzilor aferente împrumuturilor;
e) plăţi ale impozitului pe venit;
f) alte încasări şi plăţi băneşti - încasări băneşti din taxe de comision, încasări şi plăţi băneşti
aferente contractelor încheiate în scopuri comerciale şi de dealer, penalităţi, amenzi, despăgubiri
încasate şi plătite, plata accizelor, taxei pe valoarea adăugată şi altor impozite, cu excepţia
impozitului pe venit, plăţi băneşti companiilor de asigurări etc.

800
0 702
700 8
0
548
600 3
500
0
0

400 276
263 266
0 1
1 6
200
300
0
0
22,9919,87 1 30, 35,
100
8 8 6
0 0
NUMERAR ȘI ECHIVALENTE DE PONDEREA NUMERAR ȘI ECHIVALENTELOR
NUMERAR DE
NUMERAR ÎN TOTAL ACTIVE
2015201620172018 20192019

Figura 3 - Evoluția fluxurilor de mijloace bănești ale BC„Moldova- Agroindbank”SA,

pentru perioada anilor 2015- 2019, mln lei
Ponderea ce mai mare a acestui indicator a înregistrat-o în anul 2019 ajungînd până la
suma de 7028 mln lei cu 4391 mln lei mai mult față de 2015 și cu 1545 mln lei mai mult față de
perioada similară a anului 2018.
Fluxurile de mijloace bănești ale BC„Moldova-Agroindbank”SA se includ în indicatorul
„Numerar şi echivalente de numerar”, care conform „Instrucțiunii privind situațiile financiare
consolidate FINREP, aplicabile băncilor” aprobată de BNM include: deținerile de bancnote și
monede naționale și străine aflate în circulație și folosite în mod obișnuit pentru a face plăți cât
și creditele interbancare acordate pe o perioadă mai mică de 3 luni, inclusiv (mijloace bănești
datorate de bănci, mijloace banești datorate de BNM, mijloace plasate și credite overnight,
precum și partea corespunzătoare de dobândă sporită), valori mobiliare de stat și valori
mobiliare emise de BNM procurate cu o scadență mai mică de 3 luni, inclusiv și negajate,
precum și rezervele obligatorii în lei moldovenesti.

32
 Tema 9. Raportul privind fluxul capitalului propriu a BC„Moldova-
Agroindbank”SA
Raportul privind fluxul capitalului propriu reprezinta o totalitate ordonata de indicatori
privind existenta si miscarea elementelor capitalului propriu al intreprinderii in ansamblu pe an. In
componenta capitalului propriu se includ:
capitalul statutar si suplimentar;
toate tipurile de rezerve;
profitul nerepartizat (pierderea neacoperita);
capitalul secundar.
Raportul intocmit in baza formularului unic nr. 3 are 18 randuri si 7 colonite cu urmatoarele
denumiri:
1 – numarul subcapitolului;
2 – indicatorii;
3 – codul randului;
4 – la finele anului de gestiune precedent;
5 – incasat (calculat);
6 – consumat (virat);
7 – la finele perioadei de gestiune.
Denumirile majoritatii randurilor coincid cu denumirile conturilor sintetice corespunzatoare,
iar 5 randuri sunt destinate reflectarii totalurilor sub aspectul elementelor capitalului propriu si in
ansamblu pe intreprindere.

Raportul se completeaza in baza soldurilor si rulajelor conturilor clasei 3 „Capital propriu”.

Datele necesare sunt preluate din tabelul 10 „Date centralizatoare privind
conturile 311, 312, 313, 314, 321, 322, 323” si din tabelul 11 „Date centralizatoare privind
conturile 331, 332, 333, 334, 341, 342” ale registrului nr. 3 pe luna decembrie a anului de gestiune.
In procesul completarii raportului privind fluxul capitalului propriu trebuie de tinut cont de
urmatoarele circumstante:
clasa 3 a Planului de conturi contabile include nu numai conturi de pasiv, dar si conturi de
activ. De aceea in colonitele 4 si 7 soldurile creditoare ale conturilor de pasiv se reflecta cu sume
obisnuite, iar soldurile debitoare ale condurilor de activ (313, 314 si 334) – in paranteze. La
determinarea totalurilor pe subcapitole sumele luate in paranteze se scad. In afara de aceasta,
indicatorii din colonita 4 a raportului trebuie sa coincida cu indicatorii respectivi din colonita 5
a capitolului 3 al bilantului contabil, iar indicatorii din colonita 7 a raportului – cu indicatorii din
colonita 4 a bilantului.
In colonita 5 a raportului rulajele creditoare ale conturilor de pasiv se reflecta cu sume
obisnuite, iar rulajele debitoare ale conturilor de activ – in paranteze. In colonita 6 rulajele debitoare
ale conturilor de pasiv se scriu cu sume obisnuite, iar rulajele creditoare ale conturilor de activ – in
paranteze;

33
 in randurile subcapitolului 3 „Profir nerepartizat (pierdere neacoperita)” soldurile se reflecta
in mod restrans (adica doar profit sau pierdere). Totodata in randurile 100 (contul 331), 120
(contul 333) si 130 (contul 334) din colonita 4 soldurile totdeauna sunt nule (egale cu zero). Aceasta
se explica prin decontarea rezultatelor financiare in procesul reformarii bilantului contabil pe anul
precedent;
soldul capitalului nevarsat din randul 030 colonita 7 in cazul exprimarii lui in valuta straina
(euro, dolari S.U.A., ruble rusesti etc.) se recalculeaza conform cursului oficial al Bancii Nationale
a Moldovei la data de 31 decembrie a anului de gestiune. Diferentele de curs aparute in consecinta
acestei actiuni se raporteaza la majorarea sau micsorarea capitalului suplimentar prin urmatoarele
inregistrari contabile:
debit contul 313,
credit contul 312 – la suma diferentelor de curs favorabile (de exemplu, cand cursul monedei
unice europene fata de leul moldovenesc a crescut de la 1 : 16 pana la 1 : 16,5);
debit contul 312,
credit contul 313 – la suma diferentelor de curs nefavorabile
Capitalul bancar desemnează fondurile pe care banca le poate folosi pentru finanţarea unor
operaţiuni pe termen nelimitat. Formele capitalului bancar pot fi delimitate de modul lor de
procurare: capitalul bancar în sens restrâns şi alte surse de capital bancar. Fondurile proprii ale
societăţilor bancare sau capitalul bancar în sens restrâns este forma clasică a capitalului bancar şi
forma exclusivă pentru majoritatea băncilor autohtone.
Capitalul bancar în sens restrâns cuprinde: capitalul social vărsat, profitul nerepartizat şi
fondurile bancare proprii. Sursele sale de constituire pot fi interne - reinvestirea profitului -
sau externe - emisiunea publică sau privată de acţiuni.
Capitalul şi fondurile de rezervă ce se constituie pe seama profitului, au un aport redus în
formarea resurselor de creditare ale băncilor, deoarece băncile fiind societăţi pe acţiuni, formează
capitalul propriu prin emisiune şi subscriere de acţiuni. Acţiunile băncilor sunt indivizibile, iar
banca nu recunoaşte decât un singur proprietar pe fiecare acţiune.
Resursele băncilor sunt constituite din resurse proprii şi resurse atrase.
Resursele proprii sunt constituite din capitalul subscris de acţionari şi beneficiile distribuite şi
înglobate în diferite fonduri de rezervă sau de risc. Deţinerea capitalului propriu contribuie la
asigurarea stabilităţii băncii şi eficienţei activităţii, dar importanţă deosebită are la iniţierea
activităţii băncii (emisiunea acţiunilor, imobile, mobilier, seifuri, programe, contracte, etc.).
Banca Naţională a Moldovei reglementează băncile prin Regulamentul cu privire la suficienţa
capitalului ponderat la risc privitor la menţinerea şi formarea unui anumit nivel al capitalului
normativ total, capitalului minim şi suficienţei capitalului ponderat la risc.
Eficienţa capitalului – ca esenţă reprezintă sensibilitatea băncii faţă de risc. Capitalul bancar
trebuie să fie suficient deoarece reprezintă primele resurse de care dispune banca, cu toate
acestea pentru bancă nu este benefică o capitalizare prea mare, deoarece nu tot capitalul poate
funcţiona sau poate fi pus în lucru, o parte din capital va fi păstrat , însă aceasta nu va scuti banca
de plata dividendelor.

Tabelul 5 - Evoluţia capitalului BC„Moldova-Agroindbank”SA pentru perioada 2015 -

2019
Anii
34
Indicatorii Norm 31.12. 31.12. 31.12. 31.12. 31.12.
a 2015 2016 2017 2018 2019
Capital social, mln lei tivul
≥100 207,53 207,53 207,53 207,53 207,53
mln lei
Capital normativ total (CNT), ≥200 1 601, 44 1 682, 45 1 806,05 2 362,38 2 660,24
mln lei mln lei
Capitalul de gradul I, mln lei 1 601, 44 1 682,45 1 806,05 2 319,10 2 612,42
Capitalul de gradul II 0 0 0 0 0
Suficienţa capitalului ponderat ≥ 24,55 21,99 16,82 22,60 25,51
la risc, % 16.0
Sursa: Elaborată de autor% în baza rapoartelor privind activitatea financiară a
BC„Moldova- Agroindbank”SA, pentru anii 2015-2019

CONCLUZIE
Banca se bucură de încrederea clienţilor care pe parcursul mai multor ani s-au convins de
stabilitatea acesteia precum şi calitatea incontestabilă a serviciilor oferite, care sunt în permanenţă
actulizate şi diversificate, fapt observat şi de mine în cadrul practicii.
Banca există pentru clienţii săi. Ca instituţie şi activitate, ea a apărut pe o anumită treaptă de
dezvoltare a societăţii, datorită nevoilor oamenilor de a efectua diverse tranzacţii.
Lasînd în urmă o asemenea moştenire istorică impunătoare, MAIB nu se consolează numai cu
realizările din trecut, ci în fiecare an îşi pune drept scop noi schimbări importante, obţinerea noilor
performanţe, pentru a demonstra acţionarilor, partenerilor, clienţilor că intenţia de a deveni o bancă
privată modernă este una realizabilă.
Creditarea este o activitate de bază într-o bancă şi principalul mod prin care băncile obţin
venituri şi, deci, profit. Însă, în cazul în care o bancă acordă un credit unui client, iar acesta, din
anumite motive, nu va putea să-şi achite obligaţia faţă de bancă (restituirea creditului plus dobânda
aferentă), banca va înregistra pierderi pe care va trebui să le suporte din profit.

35
BIBLIOGRAFIE:

1. Legea privind societăţile pe acţiuni, Nr. 1134-XIII, din 02.04.1997, M.O. 38-39/332, din
12.06.1997
2. Legea instituţiilor financiare, Nr. 550-XIII, din 21.07.1995, M.O. 1/2 din 01.01.1996
3. Legea Republicii Moldova cu privire la piaţa Valorilor Mobiliare, Nr. 119-XIV din
18.11.1998, M.O. 183-185/655 din 10.10 2008
4. .Regulamentul cu privire la activitatea băncii, Nr. 28 din 8 august 1997
5. Regulamentul cu privire la activitatea de creditare a băncilor din Republica Moldova, Nr.
153 din 25 decembrie 1997
6. Regulamentul privind deschiderea şi închiderea conturilor la băncile din Republic Moldova,
Nr.415 din 30.12.1999
7. Regulamentul cu privire la sistemul electronic de înscrieri în conturi ale hîrtiilor de valoare
de stat dematerializate, Nr. 9/08 din 02.05.1996
8. Regulamentul privind reglementarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova”, din
13.01.94
9. Regulamentul cu privire la clasificarea creditelor şi formarea reducerilor pentru pierderile la
credite, Nr. 164 din 22.06.98
10. Instrucţiunea cu privire la plasarea hîrtiilor de valoare de stat în formă de înscriere în
conturi, Nr. 03/32/08207 din 20.01.95
11. Hotărîrea cu privire la aprobarea Normelor privind operaţiunile de casă în băncile Republicii
Moldova, Nr. 47 din 25.02.2000
12. Regulamentui intern al filialei
13. www.maib.md

36
37
38
39
40