Universitatea de Stat: “B.P.

hasdeu” din Cahul

Facultatea de Economie, Inginerie și Științe Aplicate
Departamentul Inginerie și Științe Aplicate
Specialitatea Tehnologii Informaționale în Instruire

Studiu individual:
Managementul proiectelor didactice

Realizat: Tornea Victor MTII1901

Verificat: Axenti Ioana
dr.conf.univ.

Cahul 2020
 Subiectele propuse pentru cercetare
1. Realizați un studiu științific la tema: Managementul proiectelor didactice din
perspectiva realităților actuale (2-3 pagini și în baza a 2-3 surse cel puțin).
2. Realizați un proiect didactic în cheia ERRE (disciplina și nivelul de studiu la dorință).
3. Evidenţiaţi într-un text de o pagină, oportunitatea proiectării didactice.

4. Redaţi conţinutul informaţiei la tema: Rolul pedagogului în realizarea şi desfăşurarea

activităţii instructiv – educative într-o reprezentare grafică (OG).

5. Cercetați ultimul model elaborat de proiect Plan Cadru, și model de Plan Strategic al
instituției în care activați și le anexați electronic (se poate anonim).
 1. Managementul proiectelor didactice din perspectiva realităților actuale
Proiectarea instruirii și realizarea ei practică nu se bucură de prea multă simpatie în rândul
profesorilor. Mulți consideră că este nevoie de o bună pregătire de specialitate ca să fii un bun
profesor, și ignoră competența psihopedagogică.
În realitate, pentru a fi un bun profesor sunt necesare mai multe competenţe care definesc,
prin integrarea lor cu personalitatea fiecăruia, ceea ce denumim „profesorul ideal”.
După opinia noastră, competenţele respective şi capacităţile corespunzătoare acestora sunt
următoarele:
a) Competenţa de specialitate care presupune:
• cunoaşterea materiei predate;
• capacitatea de a stabili legături între teorie şi practică;
• capacitatea de înnoire a cunoştinţelor, în consens cu noile achiziţii ale ştiinţei.
b) Competenţa psihopedagogică, vizează:
• capacitatea de a cunoaşte elevii şi de a lua în considerare particularităţile lor de vârstă şi
individuale la proiectarea şi realizarea activităţii instructiv-educative;
• capacitatea de a proiecta şi realiza optim activităţi instructiv-educative (precizarea
obiectivelor, selecţionarea conţinuturilor, elaborarea strategiilor de instruire, crearea unor
situaţii de învăţare adecvate etc.);
• capacitatea de a-i pregăti pe elevi pentru autoinstruire şi autoeducare.
c) Componenta psihosocială şi managerială care necesită:
• capacitatea de a organiza elevii în raport cu sarcinile instruirii şi de a stabili responsabilităţile
în grup; • capacitatea de a statornici relaţii de cooperare, un climat adecvat în grupul de elevi şi
de a soluţiona conflictele;
• capacitatea de a-şi asuma răspunderi;
• capacitatea de a orienta şi coordona, îndruma şi motiva, de a lua decizii în funcţie de situaţie.
Din studiile efectuate la noi în ţară şi în alte ţări, rezultă că elevii apreciază la profesori
îndeosebi următoarele caracteristici:
1. cunoaşterea materiei predate;
2. disponibilitatea de a-i ajuta pe elevi;
3. corectitudinea evaluării;
4. capacitatea de a îmbina teoria cu practica;
5. caracterul metodic şi structurat, respectul faţă de elevi;
6. claritatea exprimării;
 7. prezentarea interesantă a materiei.
După opinia altor autori (H. Morine şi G. Morine) rolurile didactice principale ale
profesorului sunt în prezent următoarele:
 furnizori de informaţie;
 model de comportament;
 creatori de situaţii de învăţare;
 consilier şi orientator;
 evaluator şi terapeut;
 organizator şi conducător.
Obligaţi de directorii şi inspectorii şcolari să realizeze proiecte ale activităţii didactice,
profesorii vădesc o slabă cunoaştere a teoriei proiectării instruirii. Se reflectă în această situaţie şi
insuficienta atenţie acordată proiectării didactic în perioada formării iniţiale şi pe parcurs a
profesorilor. Spunem insuficientă atenţie, deoarece programele de pedagogie prevăd, de regulă, o
temă referitoare la proiectarea didactică, însă latura aplicativă pare a fi tratată mai sumar, din
moment ce mulţi dintre absolvenţii cursului de Pedagogie întâmpină dificultăţi la aplicarea teoriei în
practică.

CE ESTE ŞI ÎN CE CONSTĂ PROIECTAREA DIDACTICĂ ?

Proiectarea didactică este o activitate complexă, un proces de anticipare a ceea ce doreşte
profesorul să realizeze împreună cu elevii săi în cadrul unei lecţii, sistem de lecţii, temă, capitol pe
parcursul întregului an şcolar, pentru realizarea obiectivelor competenţelor prevăzute de programele
şcolare, la disciplina pe care o predă.
Această activitate se desfăşoară etapizat, după cum urmează:
I. Precizarea obiectivelor, în cadrul căreia profesorul realizează următoarele operaţii:
1. stabileşte ce trebuie să ştie şi/sau să facă elevii la sfârşitul activităţii didactice;
2. compară ceea ce-şi propune să realizeze cu programa şcolară, precizând performanţele
minime aşteptate;
3. apreciază dacă obiectivele formulate astfel sunt realizabile în timpul alocat.
II. Analiza resurselor, care constă în:
1. selecţionarea conţinutului activităţii (cunoştinţe, priceperi, deprinderi, abilităţi, capacităţi,
atitudini etc.);
 2. analiza caracteristicilor elevilor, cu accent pe nivelul lor de pregătire, capacitatea de învăţare
şi motivaţia învăţării;
3. analiza condiţiilor materiale (spaţii, echipamente etc.).
III. Elaborarea strategiilor didactice. În această etapă a proiectării didactice, profesorul se
preocupă de:
1. alegerea metodelor şi procedeelor didactice;
2. selectarea materialelor didactice necesare;
3. alegerea mijloacelor tehnice de învăţământ (atunci când materialele didactice presupun
utilizarea lor);
4. stabilirea celei mai potrivite combinaţiei a metodelor şi mijloacelor, şi imaginarea unor
situaţii de învăţare adecvate, care să asigure atingerea obiectivelor propuse la un nivel de
performanţă cât mai înalt, cu majoritatea elevilor.
IV. Evaluarea, adică: stabilirea formelor, metodelor şi a probelor prin care profesorul va putea
constata dacă ceea ce şi-a propus s-a realizat şi în ce măsură anume.
În finalul acestui demers, profesorul întocmeşte (elaborează) proiectul activităţii didactice.
Treptat profesorul deprinde algoritmul proiectării didactice, se convinge de utilitatea ei practică şi o
face fără eforturi speciale. Deşi la prima vedere această activitate pare să uniformizeze instruirea, în
realitate există multe elemente care o diversifică şi permit contribuţia de gândire originală, creatoare
a fiecărui profesor.
Să ne gândim doar la faptul că aceeaşi lecţie se realizează diferit de la o clasă la alta, pentru
că şi colectivele de elevi diferă între ele. Este firesc, deci, ca profesorul, când se pregăteşte pentru
lecţii să ţină seama de aceste diferenţe (elevi mai buni şi elevi mai slabi, mai motivaţi şi mai puţin
motivaţi pentru învăţare) şi să-şi stabilească strategii didactice diferite, în funcţie de particularităţile
colectivelor de elevi.
Diferenţe există şi între profesori în abordarea aceleiaşi teme. Diferenţierea se face, de regulă,
tot în planul strategiei didactice, unde iniţiativa și inventivitatea profesorilor au un câmp de afirmare
practic nelimitat.
Proiectarea didactică nu face altceva decât să invite la rigoare în pregătire şi să asigure
trecerea de la proiect la realizare fără ezitări, fără improvizaţii şi, deci fără eşec.
 2. Proiect didactic în cheia ERRE

Proiect didactic
Data: 13.09.2020
Clasa: a IX-a
Profesor: Tornea Victor
Obiectul: Chimia
Tipul lecției:
- de predare/ acumulare a cunoștințelor;
- de formare și consolidare a perceperilor și deprinderilor de a acumula cunoștințe, de a le
înțelege;
- de a aplica practic cunoștințeele primite și conștientizate.

Competențe- cheie transversale:

 Competențe de învățare/ a învăța să înveți;
 Competențe de comunicare în limba maternă/ limba de stat;
 Competențe digitale, în domeniul tehnologiilor informaționale și comunicaționale;
 Competențe de bază în matematică, științe și tehnologie.

Competențe specifice disciplinei „Chimieˮ

 Competența de a dobândi cunoștințe fundamentale, abilități și valori din domeniul chimiei;
 Competența de a comunica în limajul specific chimiei;
 Competența de a rezolva probleme/ situații-problemă;
 Competența de a investiga experimental substanțele și procesele chimice;
 Competența de a utiliza inofensiv substanțele chimice.

Obiective operaționale;
O1. Să evalueze efectele lipsei nemetalelor din organism;
O2. Să explice necesitatea utilizării produselor ce conțin nemetale;
O3. Să demonstreze avantajele și neajunsurile utilizării nemetalelor în viața cotidiană;
O4. Să caracterizeze principalele proprietăți fizice și chimice ale clorului; rolul biologic
O5. Să caracterizeze clorul ca element chimic după poziția în SP;
O6. Să descrie structura atomului de clor, valențele, gradele de oxidare, tipul legăturii chimice.
O7. Să prezinte domeniile de utilizare ale clorului;
O8. Să utilizeze cunoștințele acumulate la rezolvarea problemelor;
O9. Să formuleze concluzii personale în baza cunoștințelor
Forme de evaluare: formativă; frontală; verbală.
Forme de organizare a activității elevilor: individual; frontal; în grup.
Mijloace de instruire: surse informaționale suplimentare; postere; marchere; tabelul- Sistemul
periodic; planșa: „Nemetalele-domeniile de utilizareˮ.
Metode și procedee: discuția euristică; analiză; sinteză; exlplicația; lucrul individual; rezolvare de
exerciții și probleme; proiect de grup.
Material bibliografic:
1. Curriculum la chimie pentru clasele a VII-IX- , Știința 2010, Galina Dragalina, Nadejda
Velișco, Svetlana Kudrițcaia.
2. Curriculum național. Aria Curriculară: Matematică și Științe Chimie, clasele VII-IX,
Chișinău,2019
3. Ghidul de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta gimnazială de
învățământ. Chișinău, 2011
4. Ghidul
5. Kudrițcaia Svetlana, Velișco Nadejda. Chimie clasa a IX-a Ghidul profesorului. Chișinău:
Editura ARC,2010
6. Dragalina G., Velișco N., Kudrițcaia S., Pasecnic B. Chimie-manual pentru clasa a IX-a.
Chișinău: Editura ARC, 2016
7. Vasile Curjos. Puterea cuvântuliui Volumul 1 Cahul 2019
 Demers didactic
Etapele lecției Obiective Activitatea profesorului Activitatea elevului Metode și
procedee
I.Evocare O1  Salută elevii, îi  Elevii prezintăDiscuția euristică;
Moment O2 organizează la proiectele de grup Proiect de grup;
organizatoric O3 activitate; cu tema: Evaluare
7 min  Profesorul solicită „Nemetalele formativă;
în
elevilor să prezinte natură și în viața
însărcinările date la omuluiˮ,
tema: „Caracteristica „Republica
generală a Moldova- țara
nemetalelorˮ; fructelor și a
legumelorˮ.
 Elevii descriu
poziția
nemetalelor în
SP; rolul biologic
al nemetalelor;
 Enunță tema lecției și  Evaluează
obiectivele ei. efectele lipsei
O notează la tablă. nemetalelor din
organism;
Notează în caiete tema
lecției.
II. Realizarea O5  Profesorul propune  Elevii după Realizarea
sensului O6 elevilor să realizeze algoritmul schemelor;
20 min următoarele sarcini: cunoscut Analiza;
Sarcina 2: Să caracterizeze caracterizează Sinteza;
elementul Cl în funcție de atomul de Cl Problematiza-rea;
poziția sa în sistemul după poziția sa în
periodic, conform Sistemul
algoritmului cunoscut. Periodic:
- Subgrupa
principală
- Grupa a VII-a
- Perioada III
- Numărul de
ordine – 17
- Sarcina nucleului
+17
- Numărul de
electroni- 17 ē
 Sarcina 2: Să descrie - Numărul de
 proprietățile fizice ale straturi
O4 clorului, folosind electronice- 3
manualul – pag. 73 (egal cu numărul Lucrul cu sursele
 Profesorul citește o perioadei) informaționale
poezie despre - Repartizarea Lucrul individual;
proprietățile Clorului. electronilor pe Lucrul cu
Dacă cloru-l întâlnești straturi-2,8,7 manualul;
Fă cumva să-l ocolești - Valența Analiza
Este un gaz otrăvitor, superioară -ClVII informației;
De-l înghiți îndată mori. - Valența Discuția euristică;
Bea cerneală din caiete inferioară- ClI
Și microbi din robinete. - Compus
Să nu faci cu el vre-o glumă, hidrogenat volatil
Că-i viclean și fără milă. – HCl
Măi clorule, măi nebune, 35,5
17 Cl+17 ( 17 p ; 18,5 n )
)
Tu nu ai seamăn pe lume.
Are dinți, are măsele ) )
Rupe haina pânâ-la piele
Și te lasă gol-goluț 2 8ē 7ē
Ca pe-o ciutură în puț.  Elevii ascultă
Autor – Vasile Curjos poezia;
( profesor de chimie US „B. comentează
P. Hasdeuˮ, satul de baștină – proprietățile
Andrușul de Jos). fizice ale clorului:
 Sarcina 3: Să folosind
determine rolul manualul- pag.
biologic al clorului. 73:
- Un gaz galben-
verzui, otrăvitor,
asfixiant, cu
O4 miros înțepător.
O1 - Clorul este de 2,4
 Sarcina 4:
O2 ori mai greu decât
Răspândirea Cl în
natură. aerul.
- Mr(Cl2) = 2·35,5=
71;
O1 - Mraer = 29.
O2 - Clorul este păstrat
O3 și transportat în
butelii de culoare
KaKi, cu o fâșie
verde.

 Profesorul descrie
proprietățile chimice
ale clorului:  Elevii își expun
- Un nemetal activ; sugestiile.
 interacționează
aproape cu toate  Elevii analizează
metalele, nemetalele rolul biologic al Analiza;
O4 și cu hidrogenul. clorului și își Sinteza;
O6 Clorul nu se combină cu O2: expun părerea: Explicația;
O8 a) 2Fe+3Cl2 = 2FeCl3 Na Cl – sarea de
Clorura de bucătărie – o
fier (III) necesitate vitală
b) 2Na+ Cl2 = 2NaCl pentru om și
Clorura de
sodiu animale
Analiza;
c) H2 + Cl2 = 2HCl HCl- se conține în
Explicația;
Clorura de sucul gastric și
Discuția euristică;
hidrogen contribuie la
d) 2Al + 3Cl2 = 2AlCl3 asimilarea hranei.
Clorura de  Elevii analizează
O7 aluminiu
din manual
e) Cl2 + H2O = HCl + compușii naturali
HclO ai Cl- pag. 74;
Acid
Acid  Prezintă tipurile
Clorhidric de compuși
Hipocloras naturali: Rezolvare de
Profesorul propune elevilor să - NaCl- clorura de exerciții;
analizeze fig. 4.2 pag 75 din sodiu
manual. - KCl- clorura de
potasiu
- MgCl2- clorura de
magneziu
- În scoarța terestră
– 0,045% de Cl
- În stare liberă se
găsește în gazele
vulcanice.
Elevii notează în caiete
ecuațiile propuse de
profesor.

 Eelevii analizează
figura propusă de
profesor –
Domeniul de
utilizare a
clorului.
Răspund oral.
 Discuția euristică.

III Reflecție O1  Dirijează elevii spre  Răspund la Reflecție:

16 min O2 stabilirea legăturilor întrebări, Analiză;
O4 logice dintre materia analizează Generalizare;
O9 studiată și activitatea informația primită
cotidiană: (aspectele
- Rolul clorului în pozitive și
O8 natură; negative).
- Rolul clorului în Rezolvare de
 Formulează
organismul omului; probleme
concluzii
Profesorul propune personale despre
rezolvarea problemei 10 pag. rolul nemetalelor
75 din manual în viața omului.

Un elev trece la tablă și

rezolvă problema:
a) Se dă:
Ѵ(Cl2) = 2 mol
m (HCl) - ?
Ѵ
2 mol
MnO2+4HCl=MnCl2+
Cl2↑ + 2H2O
4 mol
1 mol
m = Ѵ·M
Ѵ ( HCl) 2mol
= ;
4 mol 1mol

Ѵ(HCl) =
4 mol · 2 mol
=8 mol
1 mol
M (HCl)= 1·1+1·35,5=
1+35,5=36,5 g/mol
m (HCl) = 8
 mol·36,5g/mol= 292 g
R/s: m (HCl)= 292 g
Un alt elev trece la tablă:
a) Se dă:
m (Cl2) = 7,1 g
m (HCl) - ?
Ѵ
0,1 mol
MnO2+4HCl=MnCl2+
Cl2↑ + 2H2O
4 mol
1 mol

m
m = Ѵ·M; Ѵ = ;M
M
(Cl2) = 2·35,5 = 71 g/mol
Ѵ ( HCl) 0,1 mol
= ;
4 mol 1mol
Ѵ(HCl) =
4 mol · 0,1 mol
=0,4 mol
1 mol

M (HCl)= 1·1+1·35,5=
1+35,5=36,5 g/mol
m (HCl) = 0,4
mol·36,5g/mol= 14,6 g
R/s: m (HCl)= 14,6 g
 Elevii scriu
problemele.

IV Extindere O9  Anunță tema pentru  Eelevii Sinteză;

2 min acasă: „Clorulˮ - pag. genneralizează Concluzii;
73-75; It. 8 pag. 75; cunpștințele Generalizare.
 Să elaboreze un eseu despre clor și
la tema: „Utilizarea importanța lui în
cloruluiˮ; viața omului.
 Profesorul solicită Notează tema pentru
elevilor să se acasă.
orienteze spre scopul
principal al lecției și
să-l analizeze dacă au
fost atinse nivelele
respective;
Se face notarea elevilor.
 3. Oportunitatea proiectării didactice.
Proiectarea instruirii și realizarea ei practică nu se bucură de prea multă simpatie în rândul
profesorilor. Mulți consideră că este nevoie de o bună pregătire de specialitate ca să fii un bun
profesor, și ignoră competența psihopedagogică.
În realitate, pentru a fi un bun profesor sunt necesare mai multe competenţe care definesc,
prin integrarea lor cu personalitatea fiecăruia, ceea ce denumim „profesorul ideal”.
După opinia noastră, competenţele respective şi capacităţile corespunzătoare acestora sunt
următoarele:
c) Competenţa de specialitate care presupune:
• cunoaşterea materiei predate;
• capacitatea de a stabili legături între teorie şi practică;
• capacitatea de înnoire a cunoştinţelor, în consens cu noile achiziţii ale ştiinţei.
d) Competenţa psihopedagogică, vizează:
• capacitatea de a cunoaşte elevii şi de a lua în considerare particularităţile lor de vârstă şi
individuale la proiectarea şi realizarea activităţii instructiv-educative;
• capacitatea de a proiecta şi realiza optim activităţi instructiv-educative (precizarea
obiectivelor, selecţionarea conţinuturilor, elaborarea strategiilor de instruire, crearea unor
situaţii de învăţare adecvate etc.);
• capacitatea de a-i pregăti pe elevi pentru autoinstruire şi autoeducare.
c) Componenta psihosocială şi managerială care necesită:
• capacitatea de a organiza elevii în raport cu sarcinile instruirii şi de a stabili responsabilităţile
în grup; • capacitatea de a statornici relaţii de cooperare, un climat adecvat în grupul de elevi şi
de a soluţiona conflictele;
• capacitatea de a-şi asuma răspunderi;
• capacitatea de a orienta şi coordona, îndruma şi motiva, de a lua decizii în funcţie de situaţie.
Din studiile efectuate la noi în ţară şi în alte ţări, rezultă că elevii apreciază la profesori
îndeosebi următoarele caracteristici:
1. cunoaşterea materiei predate;
2. disponibilitatea de a-i ajuta pe elevi;
 3. corectitudinea evaluării;
4. capacitatea de a îmbina teoria cu practica;
5. caracterul metodic şi structurat, respectul faţă de elevi;
6. claritatea exprimării;
7. prezentarea interesantă a materiei.
După opinia altor autori (H. Morine şi G. Morine) rolurile didactice principale ale
profesorului sunt în prezent următoarele:
 furnizori de informaţie;
 model de comportament;
 creatori de situaţii de învăţare;
 consilier şi orientator;
 evaluator şi terapeut;
 organizator şi conducător.
Obligaţi de directorii şi inspectorii şcolari să realizeze proiecte ale activităţii didactice,
profesorii vădesc o slabă cunoaştere a teoriei proiectării instruirii. Se reflectă în această situaţie şi
insuficienta atenţie acordată proiectării didactic în perioada formării iniţiale şi pe parcurs a
profesorilor. Spunem insuficientă atenţie, deoarece programele de pedagogie prevăd, de regulă, o
temă referitoare la proiectarea didactică, însă latura aplicativă pare a fi tratată mai sumar, din
moment ce mulţi dintre absolvenţii cursului de Pedagogie întâmpină dificultăţi la aplicarea teoriei în
practică.

4. Rolul pedagogului în realizarea şi desfăşurarea activităţii instructiv – educative într-o

reprezentare grafică (OG).