Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Referat
La disciplina : “Fonetica și lexicologia limbii române”
La tema : “Lexicul de uz redus: arhaisme și
istorisme,dialectisme,regionalisme,neologisme,jargon,argon”
A efectuat :
Rudenco Alina
Specialitatea:
“Pedagogie preșcolară și limbă și literatură română”
Grupa 308
Taraclia 2021
Structura vocabularului din punct de vedere al frecvenţei cuvintelor
Neologismele
sunt cuvinte noi, care reflectă în mod direct şi imediat schimbările survenite în
viaţa materială şi spirituală a unui popor.
• Distingem două grupe de neologisme:
a) creaţii româneşti: lansator, lunar, prevedere;
b) împrumuturi din diferite limbi: oracol, virtute.
• pătrund mai ales cu stilurile tehnico-ştiinţific şi oficial-administrativ.
• În stabilirea calităţii de neologism a unui cuvânt trebuie să ţinem seama de: gradul
de răspândire, frecvenţa în întrebuinţare, atitudinea vorbitorilor - dacă ei îl simt sau nu ca
un cuvânt nou.
Arhaismele
sunt cuvinte ieşite din uz în urma concurenței cu sinonimele lor contemporane.
feredeu - baie funcționar - cinovnic
Arhaisme lexicale:
Arhaisme fonetice
• a îmbla pentru a umbla,
• a împle pentru a umple,
• părete pentru perete,
• lăcaş pentru locaş,
• a rumpe pentru a rupe,
• samă pentru seamă,
• sară pentru seară, etc.
Arhaismele fonetice mai sunt numite și arhaisme de formă. Diferența dintre
arhaismele fonetice și echivalentele lor contemporane rezidă în componența fonetică,
evoluată față de cea inițială.
Arhaisme morfologice
cuvinte conținând afixe, desinențe arhaizate:
inime, grădine, mânuri - mâini, palaturi, ruinuri - ruine, diamanturi, rădăcine, văzum,
şezum, plânsem etc.
Arhaisme sintactice
• Exemple:
dativ, cu funcţie de atribut – „şi somnul vameş vieţii..., Tu stăpân vieţii mele..., Preot
deşteptării noastre”
Mihai Eminescu
Deoarece lipsește denotatul și limba nu mai are nevoie de cuvinte goale, lipsite de
conținut, istorismele nu au echivalente lexicale contemporane (sinonime).
Termenii de specialitate
sunt cuvinte caracteristice unor domenii restrânse de activitate sau discipline
ştiinţifice, unui sector economic sau administrativ, unei instituţii, unei ramuri tehnice sau
unei profesii.
• din lingvistică: gramatică, subiect, predicat, atribut, complement;
• din geometrie: ipotenuză, catetă, unghi, dreaptă, perpendiculară, etc.
• din medicină: aspirină, bisturiu, vată, operație;
• din agricultură: a ara, pesticide, agronomie etc.
Regionalisme
sunt cuvinte cu o răspândire geografică limitată, cunoscute de vorbitorii dintr-o
anumită arie.
De exemplu:
• moldovenisme: agud, barabulă, bojdeucă, bortă, buhai, ciubotă, colb, colţuni,
curechi, cuşmă, glod, harbuz, ogradă, oleacă, păpuşoi, perjă, prichici, strujan, şleah, zămos,
etc.
• regionalisme munteneşti: alde, ciurdă, conci, dată, deliu, groştei, a se împosoca,
pogon, sileav, teci.
• regionalisme ardeleneşti: a aldui, bai, ai, birău, bolund, cătană, duhan, făgădău,
grof, iugăr, laibăr, lepedeu, pălincă, sămădău.
• regionalisme din Banat: france, munce, şură;
• regionalisme din Maramureş: clop, harincă