+ SI FIZIOLOGIE CAP. 1 INTRODUCERE IN ANATOMIE SI FIZ. A NIVELURI DE ORGANIZARE STRUCTURALA q ATOM: Mer nictle electromicroscopice de materi, Ex: O2;CNINa IL. MOLEC LE: > _combinati de atomi. Ex: H2O/NECH poet atuciae)fipide NLCELULA: asocierea mai multor molecule “ste unitatea fundamentala a organismelor contine 0 seanite: mitocondri + ribozomi + lizozomi si nucleu i ae cuprinde mai mult ~ex: © organe cu functii complementare VII. ORGANISMUL = cel mai inalt nivel de organi: el mal inalt nivel de organizare NIVELE DE ORGANIZARE A ORGANISMULUI OMULUTFRISTICI ALE ORGANISMULUI UMAN SMUL cuprinte catabolism ism . Acesta -- suma tuturor proceselor chimice care se desfasoara in organs ul si anabolismul. , nergie (ATP descompunerea materiei organice CU producere. de es (molecula mare ~ 4 > mai multe molecule mici) multe sinteza de materie organica si NECESITA energie (ATP) qs molecule mici -> 0 molecula mare) ANaBOU e ssi ‘oaTABOLISM See SRR Hye ne 3 a ieee > MISCARER : oase + cartilaje (pasiv) + muschi (activ) Poate fi : voluntara (muschi scheletici) sau involuntara (muschi cardiac) in dimensiuni a corpului proprietatea de a receptiona stimulii si de a-I transmite intr-o alta parte a corpului. Apartine celulelor : MUSCULARE / NERVOASE : capacitatea organismului de a se reproduce © Sexualta: spermatozoid + ovul = ovul fecundat (reproducerea umana) * Asexuata : diviziunea unei singure celule = 2 celule identice (crestere si reparare) - EXCITABIEITATEA: raspunsul organismului la un stimul extern/ intern - EXCRBDIA: indepartarea produsilor de degradare a organismului HOMEOSTAZIA: © tofalitatea proceselor care contribuie la mentinerea mediului intern al organismului (chimic si fizie) in limite normale, chiar daca mediul inconjurator se modifica © Chimie: apa, substante nutritive , oxigen © Fizic: temperatura, presiune atmosferica -dezechilibrul homeostaziei: boli, caldura, durere, lipsa de 02 areal IK; Acestea reprezinta metode prin care organismul irimite informatii inapoi la sistem pentru a induce un raspuns.Este format dint-un: * R : de anno deteteaza orice deviere i 'a Valoarea de referinta ‘en i a Fiat de control: primeste informatiile * Teceptor si stabileste raspunsul necesar Ce il trimite la efectori Pfector: produc raspunsul care readuce organismul la homeostazie LETTE wy FEED-BACK POZITIV. ~ PRINCIPALUL mijloe prin e one mul same ‘a homeostazia “Ex: mecanismul insulina-glucoza _- Ex: nasterea (se secreta din ce * Dupa masa creste glicemia in ce mai multa oxitocina pentru a * Glucoza stimuleaza secretia determina expulzia fatului si insulinei din pancreas placentei din uter); coagularea * Insulina stimuleaza intrarea sangelui (creste cantitatea de glucozei in celula => scade factori ai coagularii pentru a opri glicemia hemoragia) * Scaderea glicemiei determina stoparea secretiei de insulina C. TERMENI DIRECTIONALI: POZITIA ANATOMIC. Corpul in ortostatism (pozitie verticala) - Privirea inainte - Membrele superioare pe langa corp - Palmele inainte " : : - Policele spre experior (SUPINATIE) Picioarele apropiateD. PLANURILE: Planui nil ; “traverseaza corpul uman si ofera puncte de reper pentru organele acestuia | Plana sacra (vertical) imparte corprul intr-o parte dreapta / stanga. * Mediosagital = 2 jumatati egale 2 * Ipsilateral = 2 jumatati inegale Plantul FRONTAL = CORONAL: (vertical) imparte corprul intr-o parte anterioara/ Posterioara as : lanl TRANSVERSAL ORIZONTAL, (orizontal) imparte corpul intr-o parte Superioara /inferioara {pl ERON TADS SAGETAT fora Wg FE Corpul omenesc este alcdtuit dupa principiul simetriei bilaterale, fiind un corp tridimensional, cu 3 axe si 3 planuri.CAVITAT! CAVITATIL i ‘ 2 eavitatip Zone ce contin organe interne incipale: Cay, : + eavitatea toracica icardica (cavitate pleurala stanga*dreaptat cavitatea pericardica) sritoneala « -eavitaten abdomino-pervina = cav. peritone (SUBDIVIZATA IN 9 PORTIUNI) * Cav. BOSTERIOARA: -cavitatea craniana -canalul rahidian SIR IUNILE CORPULUI: i io 5 7 site = Peretii cavitatitor sunt captusite de o membrana fina, ateatuita din 2 fo ae : or ‘membrana seroasa; intre acestea se afta un lichid seros ee permite organe alunece cu usurinta fara frecare. CAVITATILE SUNT SPATHLE DINTRE CELE 2 FOITE © FOITA VISCERALA- inveleste organele (viscerele) * FOITA PARIETALA- captuseste cavitatile corpului Exista 3 tipuri de membrane seroase: © BRRM- captuseste cavitatea pleurala © PeRAMM. inveleste inima + BeRifoneM ~invcleste UNELE organe abdominale si peritoneale (organe peritoneale) iar pe altele le acopera doar pe fata anterioara (organe retroperitoneale- rinichii) CAVITATILE CORPULLT UMAN Meditin (Cv pean Marca Cov. sbi Cae pebnn{1 DE INVATAT RAPOARTELE: Regiunea ombilicala ( mezogastru) = in centrul abdomenului Regiunea epigastrica = superior regiunii ombilicale Regiunea hipogastric: regiunii ombilicale Hipocondrul D/S = lateral de epigastru Flancuri D/S = lateral de regiunea ombilicala Regiunile inghinale (iliace) D/S = lateral de hipogastru inferior? ANATOMIE] SI FIZIOLOGIEL CAP 2: BAZELE CHIMICE AL ATOMLL: unitatile fundamentale din care sunt aleatuite elementele MOLECULELE: unitatile de baza ale compusilor chimici COMPUSH CHIMICI: * Organici: glucide, lipide, proteine, acizi nucleici © Anorganici int cea mai mica parte ~pot intra in combinatie cu atomii altor elemente ~ NU poate fi degradat in subunitati mai mici fara sunt alcatuiti din PROTONI (+) si NEUTRONI (0) , orbitali ~ greutatea unui + este de 1835x mai mare decat a unui - O are aceeasi greutate ca + ~ !!! PROTONII si NEUTRONII adera strans pentru a forma nucleul dens, incarcat + al atomului. ELECTRONII se invart in jurul nucleului a i pierde proprietatile elementare \d inconjurati de ELECTRONI (-) ¢ Numarul atomic -- nr. de | PROTON dintr-un atom Gane © Numarul de masa —suma | © weviron PROTONOLOR si Ree NEUTRONILOR dintr-un atom Atomii sunt cel mai stabili cand pe stratul EXTERN se afla un nr complet de electroni (2 - hidrogen/heliu sau 8 electroni) ~ UN ATOM TINDE SA CEDEZE SAU SA PRIMEASCA ELECTRONI PANA CAND STRATUL EXTERN ESTE COMPLET! Element inert: element al carui strat extern este complet, nu intra in reactie cu alti atomi, Ex.: heliu, neon, krypton REACT OXIDO-REDUCERE: © OXIDARE: pierdere de electroni © REDUCERE: primire de electroni Cand +/- electroni, se incarca si devini ioni : POZITIVI (proton in plus) / NEGATIVI (electron in plus) ~ Desi nr de PROTONI este acelasi pentru totiatomii unui element, nr de NEUTRONI poate varia => IZOTOPI (acelasi nr atomic, dar masa atomica diferita) aati |Combinatii chimice de 2/+ atomi : Moleculele alcatuite din 2/+ tipuri de atomi se numese compusi. Ex. H20 (H+0), glucoza (C#H+0) a ~ DISPOZITIA ATOMILOR II] DETERMINA PROPRIETAT ae ~ Masa moleculara (daltoni) = masa atomica a atomilor din molecula ~ Atomii se leaga intre ci in molecula prin legaturi chimice. Legatura TONTCA COVALENTA DE HIDROGEN PUTERNICA PUTERNICA SLABA " Cand electronii unui atom 2 atomi pun in comun unul — Formata prin atractii Sant cedati altui atom = ioni sau mai multi electroni intre parti ale jeuuiile lerice ale celor2 Ex: GHB LEGATURA C.C_moleculelor usor Toni sunt opuse ( +/-) sise pozitive si parti usor a negative Ex: * ACID ~compus chimic care elibereaza ioni de hidrogen (protoni) cand este adaugat in apa; sulfuric, azotic) Un acid este considerat SLAB daca elibereaza do. ar cativa ioani de hidrogen. (acid carbonic) Acizii au gust aeru / reactioneaza cu metale % de protoni elberati de un acid determina aciditatea solutiei In formula, H este primul atom. Ex: HCl, H2S04 ACIZII AU UN PH MIC!!! + BAZA.— compus chimic care atrage hidrogenul cand este = Obaza este considerata TARE cand atrage toti ioanii de hid KOH) 2 O baza este considerata SLABA cand atrage doar cativa ioni de hi acizilor nucleici: guanina si adenina) eliberat in apa, rogen din solutie. ( NaOH, idrogen (componenteleD ea “a i . uPA ce au atras ioanii de H, raman in urma radicali ionici hidroxil (OH) => solutie ALCALINA, B EAU UN PH MARE!!! . : “BAZE azele au gust amar / sunt alunecoase la pipait logaritm in baza 10 a concentratiei de ioni de hidrogen ditatea/ alcalinitatea unei substante N= OH, ph este 7 (newtru) — APA PURA H> OH, ph este <7 (acid) H 7 (bazie) Masoara a !M! Cand pH-ul unei solutii este 7, numarul ionilor de hidrogen si hidroxil este egal. O solujie cu pH 6 are de 10 ori mai multi ioni de hidrogen decdt © solutie neutra, iar o solu tie cu pH 5, are de 100 de ori mai multi ioni de hidrogen. O solutie cu pH 8 are 1/10 din numarul ionilor de hidrogen al unei soluti neutre, iar una cu pH 9 are 1/100 din numérul ionilor de hidrogen al unei solutir neutre. Invers, cu ct concentratia ionilor de hidrogen e mai mica, cu atat este mai mare concentratia ionilor hidroxil. - Glucidele sunt folosite ca si materiale structurale gi surs de energie pentru ‘organismul uman. - Ele sunt compuse din carbon, hidrogen si oxigen; ponderea atomilor de carbon fafa de cei de oxigen este, de obicei 2:1. - Glucidelor simple li se mai spune zaharide. MONOZAHARIDE: © Glucoza —combustibilul de baz’ al organismului e Fructoza © Galactoza Glucoza, fructoza si galactoza au accesi formula moleculard (C6H1206). jnsii atomii sunt aranjati diferit. Astfel de molecule se numese izomeri, 10are - itati molecu! sunt zaharuri compuse din doua unitéti m Monozaharidi : Snozaharidice legate covalent una de cealalta. : ao j in intestin; Maltoza (glucoza+glucoza) rezultata din degradarea amidonulu * Zaharoza (glucozei cu fructoza) etoza (glucoza + galactoza) POLIZAHARIDELE se formeaza prin combinafii intre diverse monozaharide. * Amidonul, compus din mii de unitati glucidice. Amidonul este forma de depozitare a glucidelor intalnita la plante: grau, orez, porumb, cartofi , * Glicogenul,compus din mii de unitii glucidice, ins’ acestea se leaga intr-un alt mod fata de amidon, Glicogenul este forma cea mai importanta de depozitare a glucozei in ficatul uman si muschii scheletului. * Celuloza, este aleatuita din unitiji glucidice, insa legaiturile ei covalente nu Pot fi rupte, decat de ciitre cdteva specii de microorganisme. ~ Lipidele sunt molecule organice compuse din atomi de carbon, hidrogen si oxigen. ~ Raportul atomilor de hidrogen comparatiy cu cel al atomilor de oxigen este mult mai mare decat la glucide. ~ Lipidele includ : © steroizi (materialul din care sunt alcatuifi unii hormoni), © ceruri (de exemplu cerumenul) si © grisimi + fosfolipidele (in component fosfor si se gisesc in membrana celular) Grisimile sunt compuse dintr-o moleculE de glicerol si una, dou’ sau trei molecule de acid gras (astfl, formand mono-, di- si trigliceri dele), Unacid gras confine un lant lung de atomi de carbon, cu atomi de hidrogen asociat so grupae (-COOH) de acid organic. in structura nei grisimi, acizi asi pot fide acelasi fl su diferti, Numarul atomilor de carbon dintr-un avi gras poate varia intre 4 si 24. Rif = acizigrasi cu una sau mai multe legaturi duble in moleculé. uw* MONONESATURAT - exist o singura legitura dubla * POLINESATURAT- sunt doua sau mai multe legaturi duble. = acizi grasi ce nu au legaturi duble Win ti «hase eazi grisimile pana la acizi 'n timpul digestiei, enzima numita lipaza degradeaza grasimile grasi Aun componenta lor unitii, numite SESION Aminoacizii contin atomi de carbon, hidrogen, oxigen si azot. Exist 20 de tipuridiferite de aminoacizi fiecare avand atasatezo grupare amino (-NHL), 0 grupare carboxil (-COOH) si de regula un rest radical (R). i glicerol. Aminoacizii difera dupa gruparea radical. Diferenjele legate de aranjamentul, “pul si numarul atomilor din gruparea radical (-R) confera unicitate fiecdrui aminoacid Aminoacizit isi exprima aceastA unicitate prin tipurile de legdturi si gradul de aciditate sau alcalinitate, Exemple: alanina, valina, acidul glutamic, triptofanul, tirozina, histidina, Pentru a forma o proteind, aminoacizii se leag& unul de celalalt prin inlaturarea atomului de hidrogen din gruparea amino a unui aminoacid si inlaturarea hidroxilului gruparii acide a celui de-al doilea aminoacid. Legatura formata intre aminoacizi se numeste legatura peptidica. Proteinele mici, deseori mai sunt numite peptide. Corpul uman are nevoie de proteine pentru: ~ sinteza componentelor celulare (de exemplu, proteine musculare), a hormonilor (INSULINA, HORMONUL DE CRESTERE ) si a enzimelor. ~ material de suport si intarire: oasele, cartilajul, tendoanele gi ligamentele - sursa de energie pentru celula ( dupa glucide si lipide)E CAP. 3: CELULA SI FIZIOLOGIA CELULARA PLULELE - CLASIFICARE : DRBGHAGR Cipsite de nucteu si organite, NU se divid prin mitoza) - BACTERIL (au nucleu si organite, se divid prin mitoza ) ~PLANTE, ANIMALE, OAMENI STRUCTURA CELULEI: * Citoplasma : este o substanta cu consistenta unui gel, fundamentala pentru celula. contii are ci intine cel mai mare component celular, nucleul. * Membrana plasm (celulara) este membrana exterioara separ’ celula de mediul exter delimiteaza celulela este alc&tuita in principal din proteine gi lipide, mai ales fosfolipide. Lipidele Sunt agezate in dowd straturi (structura bistratificata). Proteinele globulare in Corporate in aceasta structura par si pluteasca printre lipide si indeplinese numeroase funeti ALCATUIRE: Fosfolipidele din membrana plasmatica au un capat : © polarizat ce contine fosfor - este atras de apa si deci, este hidrofil (ii place apa) © nepolarizat alcatuit din lanturi de acizi grasi — interactioneaza cu alte substante, de asemenea nepolarizate, respingdnd moleculele de apa find hidrofob (se teme de apa). Unele dintre moleculele stratului lipidic situat spre exterior au atagate molecule de glueide; acestea se numesc glicolipide, a~ Datorita acestor proprietati ale fosfolipidelor, membrana plasmaticd are a7 structura de sandwich", in care capetele polarizate intra in contact i en : exteriorul si interiorul celulei, iar capetele nepolarizate se afld fafa in fafa in Portiunea interna a mem branei. Aceast& proprietate a fosfolipidelor Permite membranci plasmatice sa-si mareascA suprafafa atunci cand veziculele aparatului Golgi fuzioneaza cu ea. ~ Membrana plasmatic& mai confine si eantitifi mari dintr-un lipid mumit colesterol. Colesterolul stabilizeaza lipidele din membrana, reducdndu-i acesteia fluiditatea. Proteinele : ¢ Transmembranare ~ ocupa intreaga grosime a membranei, ~ proemina pe ambele fefe ale acesteia > servese drept canale pentru transportul membranar si ca transportori ai moleculelor organice. © Periferice fe ~ Se asociazi de obicei cu proteinele situate inspre mediul EXTERN ! al celulei; acestea se numese glicoproteine. ~ glicolipidele si glicoproteinele din exteriorul celulelor le permit acestora s& se recunoascd una pe cealalta, servind ca si receptori pentru moleculele semnalizatoa re, precum hormonii, MISCARILE MOLECULARE: Membrana plasmatica este semipermeabili, deoarece moleculele mici (O2, CO, si apa) si lipidele pot aluneca printre moleculele fosfolipidice, in timp ce moleculele mari nu pot trece cu ugurinya ‘inspre sau dinspre celula. Pentru ca citoplasma sa comunice cu mediul extern, substantele trebuie sa treacd prin membrana plasmatica. Sunt cateva modalitati prin care aceste treceri se pot realiza: 4l. Dif ne it A ie mare intr- Teprezint& miscarea moleculelor dintr-o zona cu o concentrat! : ferent numita ent de concentratie. una cu concentratie mica, diferenta numita gradient de c ba ae i if el jonare ex. moleculele de oxigen tree prin difuziune din alveolele pulm: —© ifuzii A pri a ipermeabila Teprezinta difuziunea moleculelor de apa printr-o membrana semip . tan i di it) intr-una dintr-o regiune cu 0 concentratie mica a substantei dizolvate (solvit) intr: cu O concentratie mare. e—e membrana semipermeabila permite doar trecerea anumitor molecule (cum ar fi moleculele de apa). -_ substanta chimica dizolvata in lichid. ex: NaCl ~ lichidul ex: H20 Celulele umane sunt introduse intr-o solutie cu SOHCEHTEAHOUeS9 SAF8. (HIPERTONA) Concentrafia normala a sarii in citoplasma este de aproximativ 1%, deci concentratia mai mare a solvitului (sare) se afld in afara celulei. Asadar, apa se deplaseaza din citoplasma, prin membrana celulara, in directia concentratiei mai mari de sare. Rezultatul este micsorarea (,,zbarcirea") celulei. Celulele umane sunt introduse intr-o solujie cu o SGHCCHTENISUSNIONE OSA (HIPOTONA). Concentratia sarii in citoplasma este tot de astfel incat concentratia mai mare a solvitului (sare) se afla in interiorul celulei. Asadar, apa se deplaseaza inspre citoplasma prin membrana celulara, in directia concentrati ei mai mari de sare. Osmoza face ca celulele si se umfle sau si se lizeze (s4 explodeze) aproximativ 1%, 15ee... J za nu se celulei (aproximativ 1%), solutia ar fi IZOTONA. Osmo: iy 4 4 ece Produce cand celulele sunt plasate in solutie izoton’, deoar branei : e parti ale membranei. Concentratia solvitului este aceeasi de ambele parti ale mem! 3. Difuziunea facilitat 4 ~ este asistat de proteinele prezente in membrana. Acestea las si treacd doar anumite molecule prin membrana si permit migcarea dintr-o zondi cu Concentratie mare de molecule intr-un cu concentratie mica. o— 6 » fransportul ac In cadrul acestui mecanism, proteinele transport’ compusii chimici prin membrana, dintr-o regiune cu concentrafie mied intr-una cu concentratie © eo ~ Accasta miscare se realizea7’ IRN SOUE2 SH thee si - De exemplu, transportul activ are loc in eelulele nervoase Similar difuziunii facilitate, rata transportuh activ este limitata de numirul proteinelor transportoare 5. Endocitoca: EXMERTORESINTERTOR) etape: I. mica portiune din membrana plasmatic& se pliazi Il. inglobeaza particule sau mici volume de lichid de la suprafata celulara. III. membrana se inchide, delimitand o vezicula IV. vezicula se va desprinde si va migra in citoplasma, Ex: globulele albe Cénd endocitoza implica material solid, procesul se numeste iar cand implica picaturi de lichid, se numeste 16Ex: secrefia hormonilor, eliberarea neurotransmitatorilor, IL. fuzioneaza cu membrana. Ill. regiunea fuzionata se rupe, imprastiind astfel continutul vezicule! mediul extern, ENDOCYTOSIS eee 1, vezicule cu membrana migreazi inspre membrana celulara iin secretia de mucus EXOCYTOSIS toate celulele umane au m _ nucleul este compus in principal din [EBBS. ADN-u! este organizat in unitati lin Histonele ofera un cadru de sprijin pentru ADN. Ele se un 1 dimensiuni electronomicroscopice numite pentru a forma structuri sucleu (cu exceptia GLOBULELOR ROSI1) BBD (un tip de proteine) si are numite cromozomi. esc cu ADN-ul nucleozomi. rand numita alcatuita din DOUA STRATURI este inconjurat de o membt DUBLE de fosfolipide (lipide ce contin fostor), dublu fata de membrana plasmatica, care contine un singur strat dublu de fosfoli Porii din membrana nucleara permit mediulur intern al nucleului sa comunice cu citoplasma celulei. in nucleu sunt dowd sau mai multe mase dense numite Nueleolii contin acid ribonucleic sau ARN. idefundamentala pentru celula = Citoplasma este o substanja semilichida, ; holice si sinteze proteice. = Incitoplasma au loc unele procese metaboli ite7 microscopice specializate numite - Eacontine mai multe component diverse funci celulare. (.mici organe"), in care se desfasoara Reticulul endoplasmatic: R' UGOS / NETED > organit alcatuit dintr-un ansamblu de i = membrane ce se extind intracitoplasmatic - 1a — RUGOS -> sinteza proteine NETED -> sinteza lipide, membranelor si ~ (+) robozomi_pe suprafara extern: ~ ())ribozomi pe suprafata externa — depozitarea Ca2+ Aparatul Golgi: alcatuit din mai multi saci turtiti, de obicei curbuti la capeti sacii se unese intre ei partial gi formeaz vezicule asemanatoare umor picaturi. - in apacatul Golgi, proteinele si lipidele celulare sunt procesate si impachetate in vezicule inainte de a fi transportate spre destinatia lor finala. Lizozomul: - derivat din sacii aparatului Golgi. lizozomul este o vezicula cu enzime folosite in procesele de digestie ale celulei. enzimele sale degradeaza particulele nutritive patrunse in celula si pun la dispozitia celulei produsii finali. Mitocondria: > organitul in care este eliberati cea mai mare parte a energiei provenind din alimente. 18‘ energia este folosita Se degradeazi molecule de glucide, lipide, proteine, iar energ! Pentru a forma molecule de ATP (adenozin trifosfat); Mai sunt numite “ generatoarele celulei Mo eaeculac ~ In interiorul mitocondriei, respiratia celulara este completa cand oxigenul se combina cu hidrogen si electronica si formeze apa. Mitocondriile folosese oxigenul provenit din aerul inspirat. n mitocondria produce insuficient ATP iar fara ATP in cantitate adecvata, celulele mor. Cand prea multe celule mor din cauza lipsei oxigenului si a ATP ului, organismul nu supravietuieste. irat. Farad oxigen, Citoscheletul: O retea interconectata de fibre, filamente si molecule imbinate, care Serveste drept structura de suport a celulei. ~ Componentele principale ale citoscheletului sunt: MiGEOLUDUli, Flagel / Cili: ~ Flagelul este lung, asemanator unui fie de par, asigurand mascarea unor celule, precum spermatozoizii. Cilii sunt mai seurti si mult mai numerosi decét flagelii Ex: CILI se gasesc pe celulele care captusesc caile aeriene superioare Microvili _— Centrot Vacuole Reticul endoplasmatic tugos Nucleu Nucleol Mitocondrie Memnbrand Lizozomi celular’ Reticul endoplasmatic neted 19MITOZA $I REPRODUCEREA CELULEI Una dintre caracteristicile distincte ale celulei vii este capacitatea de a se reproduce. in unete pag ale corpului, precum tractul gastrointestinal, celulele se divid Sreevent, in alte parti ale corpului, cum ar fi sistemul nervos, celulele se divid mai rar. 5 ~ Toate celulele corpului uman_se divid - cu exceptia a doar cétorva tipurt de celule mature (ca de exemplu GLOBULELE ROSII) Materialul nuclear consti din proteine si ADN, care este aledtuit din nucleotide legate unele de altele prin leg’turi covalente. Pentru a forma un ADN-ul este condensat si parti din el sunt infasurate in jurul complexelor de histone pentru a obtine unitaji numite Fiecare cromozom este alcituit din milioane de nucleozomi, Supraspiralizarea nucleozomilor determina compactarea suplimentara a ADN-ului, determinand formarea cromozomilor condensati. Cand cromozomii se despiralizeaza si nu se mai pot distinge unul de altul, masa dispersata de ADN si proteinele lui asociate se numeste Gromatinal Nucleus Chromosome ise Q@ Be Nucleosomes 20CICLUL CELULAR * Ciclul celular este repetarea cresteii si reproducerii celulare ~ Ciclul este impartit in doua perioade principale: interfaza si mitoza. i * Interfaza este perioada in care se desfasoara toate activitatile specifice unci celule, * Mitoza este perioada ciclului celular in care ADN-ul nuclear al celulei este impartit in dowd celule fice. Diviziunea efectiv a celulei se numeste nterfaza ciclului celular include trei faze distincte: INTERFAZA ~ urmeaza dupa mitoza ~celula continua cresterea ~ sunt 46 de cromozomi ~celula creste indimensiuni — - ADN-ul din nucleu se replica _fiecare cu cate 2 cromatide ~celula sintetizeaza proteine —- cromozomil disperasatl inca nu atasati la centromer structurale si enzime sunt vizibili - cromozomii se gasesc sub la sfarsitul fazei S exista cate 2 forma de cromatina disperata _grempatide pentru fiecare cromozom in celulele umane exist 46 cromozomi (fiecare cu cite o cromatida per cromozom) in faza G1, iar dupa faza S tot 46 de cromozomi (fiecare cu céte pris 0 : per. fer feat t07: Mitozaeste impartita intr-o serie de faze numite profaci, metafazt, anapaza si a1 PROFAZA: ~ incepe cu condensarea cromatinei si formarea de filamente vizibile. ~ exista cate dou copii ale fiecdrui filament cromozomial; copiile se numese cromatide surori, unite intr-o regiune numita centromer. - in timp ce se desfigoara profaza, perechile de cromatide si fila de diviziune devin vizibile, nucleolii dispar, iar invelisul nuclear se dezasambleaza. - doud structuri microscopice, numite GENER! migreaza spre polii opusi ai celulei. Cand centriolii ajung la poli, sunt inconjurafi de microtubuli radiari numiti Str. ~ filamentele fusului de diviziune se extind spre polii opusi ai celulei - cromatidele se ataseaza, prin intermediul centromerilor, de filamentele fusului de diviziune la nivelul unei structuri numite Rim@tOcor ~_ kinetocorii contin o protein motorie care asiguri deplasarea cromozomilor prin celula. in cele din urmi, toate perechile de cromatide ajung in centrul celulei, forménd placa ecuatoriala, Perechile de cromatide se aliniaz’ in centrul celulei si astfel se termina profaza. ‘centriol, membrana nuclear& mentele fusului fragmente din membrana nuclear’ ricrotbul cromozom nucleol centrosfera ; centrozom eae cent membrana celular oe centromer membrana celulara at centromer cron cromozom = 2 cromatide surori unite 0. METAFAZA: - toate perechile de cromatide {GSU en tanta neneenaas EGMONT) sunt aliniate in placa ecuatoriala, cunoscuta ca placi metafazica la nivelul kinetocorului; - in acest moment, cele doua cromatide se separa una de cealaltd, fiecare dintre ele fiind denumita cromozom. 2/ placd metalasch centrosfera cents centosfera centck p ceOB0™ ctosol ctosol — membrand ceed smerobrand ceblard centromer Seaocea cromezom I, ANAFAZA: . = cromozomii se indeparteazA unul de celalalt, fiecare cromo zom fiind atasat unui filament al fusului de diviziune. : = -cromozomii sunt trasi spre polii opusi ai celulei de catre filamentele fusului de diviziune si pe masurai ce migreaza iau forma literei WM", deoarece fiind atasati de filamentele fusului doar in regiunea de mijloc (centromer), capetele cromozomului (telomeri) ramén in urmi. - Spre fiecare pol al celulei se deplaseaza cate gan de clvare cromozom rand celular {V. TELOFAZA: - eromozomii ajung la poli opusi ai celulei. ~ cromozomii se disperseaz pentru a forma mase de cromatina. - fusul se dezasambleaza, reapar nucleoli si se reface invelisul nuclear. oh declareEtTOKINEZA / Clivaj celular : doua Citokineza este procesul prin care citoplasma se divide si se formeaz dou " es i sant Celule separate. in celulele umane, citokineza incepe prin formarea unul § Inve pci ecu, ARRAS TaREELATCRORSTIS Mitoza si citokineza permit organismului: ~ sii creasca prin formarea de noi celule - inlocuiesc celulele imbatranite sau deteriorate. Daca se pierde controlul asupra mitozei, de obicei din cauza unei mutatii ADN, poate apirea cancerul. KNMGHM consti in mitoze necontrolate $i rispandirea celulelor canceroase prin organis; Tebofaza poatara Profaza Motafaza bs L @Oe« 4CAP. 4: TESUTURILE Tesuturile sunt grupari de celule care au caracteristici similare si indeplinese functii asemandtoare. se gasesc patru tipuri fundamentale de tesuturi: * fesutul epitelial (epiteliul) * tesutul conjunetiy In organismul uman © tesutul muscular * tesutul nervos Tesut conjunctiv Tesut muscular Tesut nervos 1, Tesutul epitelial : i este localizat Ja suprafata corpului, unde constituie o componenta a pielii, si cAptuseste diferite structuri precum cavitatea bucald, nasul i alte cavitati. Acest tesut captuseste si caile res} iratorii, re roducitoare i urinare, De asemenea, ‘ sunt cAptusite cu un epiteliu toate vasele sanguine@ 6 | 5 * celulele ce compun tesuturile epiteliale se divid prin MIEBOZA ( tcelula- > 2 celule fice) de obicei, una din suprafetele epiteliilor vine in contact direct cu aerul sau cu diverse fluide, ceea ce ermite celulelor si controleze miscarea moleculelor + NU ESTE VASCULARIZAT! este hranit cu substante nutritive provenite din vasele sanguine din tesutul conjunctiv subjacent, tesutul epitelial este ancorat de tesutul conjunctiy prin inter mediul unei membrane bazale, alcituite din materiale ce nu intra in componenta celulelor (non-celulare). jonctiuni stranse si aderentiale DENUMIRE SPECIALIZARE ALE MEMBRANE! BAZALE Benzi de proteine ce izoleaza portiuni ale membranei RCT Soar INTERCELULAR DISPARE in zonele in care m.c. sunt lipite Celulele epiteliale sunt de obicei strans unite intre ele prin intermediul unor FUNCTIE Formeaza o bariera ce impiedica schimburile de celuale = substante intre ele Str. Interconectate 24 nm Cupleaza strans ce unese m.c, celulele intre ele adiacente Canale / pori prin 2nm Fa aza mac. ce strabat cominicarea spatiul intercelular ELECTRICA intre > celule si permit trecerea IONILOR /MOLECULELOR 26TIPURI DE TESUTURI EPITELIALE: , a ce in organismal ‘uman exista numeroase tipuri de tesuturi epiteliale. Celulele alctuiese aceste : x ilindrice. tesuturi pot fi plate (turtite), cubice sau cilindri . ' Simple ~ un singur strat de celule Epitelii strati icate - doua sau mai multe straturi de celule i Peeudostratifieat - pare si aiba mai multe straturi de celule dar care, in Tealitate este aledtuit dintr-un singur rand de celule cu inaltimi diferite te ¢ r : aed ‘in in Un epiteliu care, se numeste epiteli. in acest tip de epiteliu, toate celulele vin contact cu membrana bazala. * ‘Tranzitional - celule igi modifica forma ca reactie la distensie. Ex: uroteliul EMTELU ‘LOCALIZART FUNCTI Tricilaph pines | Smee, | POP STE sent deni etn “POPE ory ce peta cae | -pe ; Sn sina tei nl ee oe “Tanwar yatonas, | sere cesegn a "ecole igi mois forma ea reac la distensie,2: Tesutut CONJUNC TIV: Tesuturile conjuncti dispuge neil Coniunetive reprezinta un grup variat de tesu PUse intr-9 refea de fi Matrice se nume es ik trices Minetiall ai © digg Nmeste substan’ fundamentala. Aceasta poate fi: ~ fesu tul osos 83, dar cu o oarecare flexibilitate - tesutul cartilaginos male Si flexibila - tesutul adipos * lichida - sangele turi alcatuite din celule a celulele din Tesuturile conjunetive au rol de suport si protectie a organismului. Ele pot, de asemenea, transporta si depozita diverse substante. CARTILAJUL: ~ fibre de colagen + substanta fundamentala (asemanatoare cu cauciucul) PROTEINE + PROTEOGLICANI ~ este inlocuit treptat de os extremitatile oaselor = epiglota simfiza pubiana Tungi - urechea externa - oare craniene - urechea externa - trompa lui Eustache - discuri intervertebrale - scheletul fetal fibre flexibile, - tendoane /ligamente - mas intretaiate si ramificate - laringe MO: fibrele de colagen - trahee si bronhii sunt dispuse in fascicule MO: condrocite dispuse in subtiri, paralele =>asptect spatii numite lacute fibros granulos CEL MAI RASPANDIT CEL MAI REZISTENT OSUL: CEL MAI DUR TESUT CONJUNCTIV Fibre de colagen + celule + substanta fundamentala (mineralizata)- alcatuita in (fosfat de calciu) principal din Celule: osteoblaste, osteocite, osteoclaste 28[aes ase lung ~ Epifizele oaselor lungi = Interiorul oaselor late En as (onal 3. Tesutul MUSCULAR: Structura celutelor din acest tipuri de tesuturi le permite sd se contracte, ar prin aceasta ele Contribuie la: Pomparea sangelui, mobilitatea diverselor parti ale corpului Propulsarea hranei de-a lungul tractului gastrointestinal. Citoplasma= sareoplasma os de oase (m. scheletic) -intra in componenta ~ muschi striat (cu striatii) ’Mo: fate organelor interne sub control celulelee ei” Stoplasma Ex: peretii cailor ou 2 7 respiratorii/urinare / vase - in peretele inimii si de sange / tract digestiv vaselor mari din -MO: lipsa striatiilor din vecinatate citoplasma - celule unit eprin - control INVOBUNTAR _ jonctiuni “gap” 4. Tesutul NERVOS: Tesutul nervos este compus din celule adaptate pentru receptionarea i transmiterea de semnale, raspunsul la stimuli si coordonarea activitatilor constiente constiente. Tesutul nervos este principalul component al sistemului nervos central si periferic. TIPURI CELULARE: « NEVROGLII - celule de suport « NEURONI = Senzitivi-receptioneaza impulsuri = Intercalari — interpreteaza stimulul si determina comanda ‘motori — transmit raspunsul motor catre MUSCHI/GLANDE 29CAPS : SI EMUL TEGUMENTAR Sistemal tegumentar este aletut din pile so serie de anexe precum prul, unghie g anumite glande. Pielea este cel mai important organ al sistemului tegumentar. Ea este, de asemenea, cel Pha mare Organ al corpului uman, greutatea ei consttuind aproximativ 15% din greutatea total’ a corpului, . FUNCTIILE SISTEMULUI TEGUMENTAR: cu mentinerea homeostaziei si supraviefuirea organismului Protectic impotriva pierderilor sau absorbtici de lichide, impotriva invaziei microorganismelor sau a altor factoriiritanti mecanici gi fizici. ~ melanind este un pigment ce protejea zi piclea impotriva razelor solare UV + reglarea temperaturi, pielea permitand eliminarea cdldurii prin evaporare, radiafie, convectie si conductie. Conservarea temperaturi prin reducerea transpiratiei si constrictia vaselor de singe. - metabolism: se sintetizeaza vitamina D = absoarbtia unor substanfe aplicate pe piele, precum vitaminele liposolubile A, E gi K. = comunicare: stimuli proveniti din mediul inconjurdtor actioneaza asupra unor receptori tegumentari specializati, care comunica informatia primita sistemului nervos central Acesti receptori detecteazi senzafii precum presiunea, durerea, atingerea si temperatura, « STRUCTURA PIELII: a i i sli sunt: 1, fe dowd mari straturi ale pielii sunt: = stratul extern, mai subtire J pier, epiteliu stratificat pavimentos) i f- Dern — stratul intern, mai gros (tesut conjunctiv) = a Sona ituri este ondulata. ita dintre aceste strat it aa a dderm-epiderm este regiunea incare Toneinne deena se intélnese cu celulele{esutului conjunctiv al dermului. Sub derm se celulele in grisime $i fesut areolar. Acest strat numit Ipcutanat bogat in grdsime si tesu ‘ a cia superficiald. Hipodermul NU ESTE O COMPONENTA PRORIU-ZIS-4 tesuturile pe care aceasta le acoperi, afla un tesut sul icturat de fast fi SPIELE ci face parte din 30EPIDERMUL Fe alcatuit din epitetiu stratificat pavimentos. a SUCONTINE VASE SANGVINE, cle sunt striins unite intre ele, f nivelul pieli subtiri care acopera majorita tea corpul “vi, in pielea groasd, ca de exemplu cea care acoper’ pal cinci straturi. emul prezinté patru Jui, epider epidermul are stra mele i talpile, Folicul |, situat pe membrana bazal, este stratul bazal ‘Acesta este format dintr-un singur strat de celule in care an loc diviziuni celulare active. Celulele nou formate in acest strat migreaza fn stratul urmator pe masurd ce se matureazi, Celule intalnite: melanocite, cheratinocite, celulele Merkel, care sunt sensibile la atingere, eelule dendritice epidermice (aparfinsistermului imunitar) ‘este alcatuit din keratinocite ce au un aspect spinos pe preparatele histologice.‘shinies <= desimozomitts © Pb Punctele in care eeluleleaders inte ele prin intermediul Cheratiy re Th stratul coe Si*etizaté in acest strat de catre cheratinocite. Spinos au loc mai putine diviziuni celulare decat in stratul bazal. Acest strat NULOS: ste alcdtuit din celule aplatizate, cu granule ce contin 0 substanta numit = Stratul grey te este-un produs preliminar in formarea cheratinel. Sranulos confine atat cheratohialin, eat si cheratind, in cantitaji mari. allele din acest strat sunt dixpuse pe 3-5 réinduri si, pe misurs ce mor, sunt inlocuite le cheratind i cheratohialin, ‘ Sa POAR LA NIVELUL PIELII GROASE : Te allele din acest strat sunt strns unite i au citoplasma clar le contine sunt in general moarte si nu au nuclei i Ele contin o substangi transparent numita gleidifil, care se formeaz din cheratobialin; ¢leidina se va transforma, in final, in cheratind. ELEIDINA => CHERATOHIALIN => CHERATINA iar cheratinocitele pe care ~ Acest strat este aledtuit din pina la 25 de rnduri de celule pavimentoase moarte ~ Se descua meazi incontinun Cheratina intracelulari, eare la acest nivel inlocuieste aproape in totalitate citoplasma, impermeabilizeaza suprafata epiteliului, iar celulele formeaza 0 bariera impotriva infectiilor si leziunilor mecanice, ~ Cheratinocitele sunt unite intre ele prin desmozomi, ceea ce confera rezistenfa acestui strat. Celulele din stratul comnos provin din celulele produse in stratul bazal. Pe masurdi ce acestea | se apropie de s pul eazA cheratina 5 : i In epiderm: ~ nu se gisese vase de singe = sunt prezente cdteva terminatii nervoase + Ingrosarea statului comos aparutd ca reacje la fictiune se numeste EIREESEERENE aceasta ingrosare va duce la aparitia calusului. 32DE . RMUL ae lepat si comunica cu e BCele dous & = ‘Oud straturi sunt unite si prin in termediu sibstante polizahariie limensiuni mari sau ~ Dermul trimite ing contribuie la ancorat ~ Dermal prezin a microor ganismelor pre epiderm niste proi rea celor dou’ stratun 4 dowd straturi i, n ine tesut conjunetiv lax, areolar, ce contine macrofage, vase de singe, fibroblaste, receptori senzoriali si alte celule, ~humarul de vase sanguine este ridicat, acest Strat asi gurdnd nutritia celulelor epidermului pidermul prin intermediul membran\ e. Aceste structuri impiedica intrarea in derm ___ PAPA | ei bazale. : fibroase specializate a moleculelor de i al unor ul unor elemente si numite papile dermice gi formeaza ereste ce ‘ebacee, celule adipoase, i vase sanguine cu confine glande s glande sudoripare § diametru mai mare ii “confine si fibre conjunctive cu multiple traicetorii. e, Atat darmul papilar, eat si cel reticular, confin receptori pentru durere, Pre temperatura si receptori tactil 74 mului, Acest: a protejea Plelea datorenzi o mare parte din rezistenta sa mecanicd der! rvor d sanguine si contine doar putine terminafii nervoase. FIRUL DE PAR Una din anexele importante ale piclii este reprezentata de firele de par Firele de par se pot intalni pe intreaga suprafata a corpului, cu exceptia pleoapelor, palmelor, tilpilor si a buzelor, si au rol senzitiv gi protector. La baza foliculului pilos se gaseste o porfiune mai dilataté, numita bulb, in care patrund esut conjunetiv, vase de snge si nervi, pentru a forma papila dermica. Aceasta papil furnizeaza substanfe nutritive firului de par. Fiecare fir de par este asociat cu o gland sebacee, un muschi prezente in derm, erector al firului de par si cu terminafi nervoase. Foliculii pilosi sunt derivate ale epidermului, rezulta din proliferarea celulelor din stratul bazal Ce lulele nou formate le imping pe cele precedente de-a lungul foliculului, facilitind astfel cresterea firului de pir. Aceste celule se cheratinizeaza gi mor, formand axul firului de par 33Vasele sar i nguine din paniia cae Tegulat, one hranese celulele din stratul bazal. Axul 0 Alopesin @licul, locuit continu in urma fenomenelor de eres'e Provocaté de ese it rerun resterea deficits ‘ormon; “tori genetici, leziuni ale scalpului, diverse boli ite medicamentoase.Iritaile pot reduce sau stimula ONS ‘4 este insotita de cresterea fluxul anguin, cresterea par" entare, renfe alimen' : terea frului giui va exultat fire de pir moi si tea nasterii, avind drept e i TANUGO, ‘ce apar pe pielen fatulul ormay **4 Dirului tneepe ined di [ foarte subtiri denon LANDELE Sunt Fspain | computa,» Pe t2at suprafaga igi elibereazd secrel / Produc transpirati cursul acestui proces sunt eliminate $1 | este climinath nat’ Sudoare), care portiuni din celulele secretoare, sub ducte Prin intermediul unor forma de vezicule Nt # transpirati: o% ~ aceste glande au dimensiuni mai mari, ireaanass *aboas, transparent, se gisese predominant la nivelul zonclor important pent tip de glande este axilare si inghinale gi secret o substanta | echilibralud eraiceion ae albi, translucida, odorata oe = secrefia aceasta reprezinta un bun mediu de cultura pentru diverse bacterii, care vor produce substanfe cu un miros caracteristic ie sad al Seat sereting Soest nd Ecctine Sweat Glands Apocrine Sweat Glands 34Cap. 6: OAS SI ARTICULATHLE ~ Corpul uman contine 206 de oase => SCHELETUL FUNCTIALE OASELOR: Suport organismului / ancoreaza muschii Protejeaza organele — creier, plamani, ete Stocare de minerale ~ Ca , lipide Hematopieza © Miscare muschii ~ se formeaza celulele sangvine ~schimba pozitia corpului impreuna cu > 2placisubtiri - Prezintaun - Au forma -forme variate: de os ax: DIAFIZA aprox RECTANGULARA COMPACT, si2 capete: cuboidala. _: coloana vertebrala intre care se EPIFIZE - Suporta WORMIENE afla central - Ex: oasele greutati SESAMOIDE- os membrelor - Ex: oasele articulatii, patele, SPONGIOS superioare/ carpiene/ rotule - Ex: oasele inferioare si tarsiene craniului, degetele omoplatii, coastele, sternul, ‘ oasele ‘56 tax paratg elvisului ms Getepere ON eric ex ent Para iNie lant easTESUTUL Osos: Este DUR / FIGID / FLEXIBIL = Compor nts: AIDRORTABATINA (durita(c) + EIS RESEENDEREEECOUAGEN (flexibilitatey STRUCTURA OASELOR LUNGI: « DIAFIZA - periost in exterior, cavitate medular in interior ce contine MADUVA GALBENA EPIFIZA - os compact la exterior, os spongios in interior METAFIZA — zona activa de cartilaj, intre EPIFIZA DsiE ‘METAFIZA STRUCTURA HISTOLOGICA A OSULUE Organ Level Cortical Bone Osteon Osul este dispus sub forma de OSTEOANE (inele concentrice) Fiecare osteon are un canal central - nervi / capilare sangvine Canalele perforate conecteaza canalele centrale intre ele In jurul fiecarui canal oso se gasesc lamele osoase (inelele osteonului) Lamelele contin spatii=lacune in care se afla osteocite Lacunele sunt unite intre ele prin canalicule OSTEOBLASTE (celule tinere ce produc hidroxiapatita si fibre de colagen) -> OSTEOCITE (celule mature) formeaza osul OSTEOCITE. intretin osulFORMAREA OSULUI = OSIFICARE - Oasele plate ale craniului = Osteoblastele formeaza centre de osificare , unde secreta matricea osoasa (colagen + fosfat / carbonat de calciu) ~ Centrele de osificare se extind, se unesc si formeaza trabeculele osului spongios (de unde se dezvolta maduva osoasa) - Osteoblastele depun un strat de os compact la nivelul periostului cartilaj articular cepifiza proximals vitae medular’ ciel ‘eavitate medul cepifiza distal REMODELAREA OSULUI: = De catre OSTEOCLASTE organismului La persoanele invarsta: 37 maduva osoasi galben’ Osteoclastele secreta substante ce dizolva osul , furnizand Ca si - Oasele lungi Apar vase de sange in interiorul tijelor cartilaginoase sise dezvolta osteoblaste in membrana ce inconjoara aceste tije _ Osteoblastele depun os compact de jur imprejurul tijei Osificarea continua la suprafata dar nu si in profunzime => interiorul sub forma de cavitate ce contine maduva osoasa (8 sponglos ‘0s compact | — eartilaj articular ‘0s compact periost vas de singe Fosfat RESORBTIA > FORMAREA = OSTEOPOROZAARTICULATHILE: ~ Lcurile in care se intalnesc oasele sau mai multe oase ~ CLASIFICARE - in fs de gradul de miscare: * Sinartroze - imobile * Amfiartroze - semimobile * Diartroze — mobile 1. SINARTROZEL| ~ aproape/total imobile ~ compuse din 2. capete adiacente separate de o cantitate redusa de tesut fibros/ strat subtire de cartilaj {ont aatzteraiuauis ust ers) mobilitate limitata ~ Compusa din 2 capete adiacente separate de o cantitate mare de cartilaj ~ x: ESD ase pubieneal pea aru 3. DIARTROZELE: ARTICULATII SINOVIALE ~ permit miscari libere ~ Compuse: 2 capete osoase cuprinse intr-o cavitate numita cavitate sinoviala — ~ SUPRAFETELE ARTICULARE NU SUNT CONECTATE UNA DE CEALALTA Miscarile pot fi foarte ample Ex: OSI OHR SUAS ATEN CH OH FRTOR a CO ACHETER TANTNOTA, Componente: capete osoase, capsula fibroasa, membrana sinoviala, lichid sinovial In anumite cazuri, cav. Articulara este divizata partial/complet de niste discuri cartilaginoase ex: genunchi TIPURI DE DIATROZE:© suprafata in forma de scripete se articuleaza eu 0 suprafata coneava ~cot -genunchi -art, interfalangiene Suprafata articulara se roteste in jurul unui pivot “art dintre axis si atlas forma ovala articulat cu 0 cay. Epiltica O suprafata art umar convexa se art. Cu | -art sold © supraf concava s Un condil de “incheietura mainii Os in forma de sa “art. Deget mare este articulat cuo | -art. Primului suprafata de forma | metacarpian si osul opusa trape(carpian) 2 suprafete plane | -oase carpiene articulate os sacrutiliac (art sacroiliaca) MISCARI ARTICULARE: Abductie Adductie 39 Abductie Addueticne ae lexie: micsora rea Abductie: indepar eins eng ePaFarES Une pA 9 compl Unghiului dintre dous oase Rotatie mediala: ro promt medial rotatia unui os de-a langul Priel axe, cdtre linia median’ a corpului Supinatie: aducerea mica Palme’ in pozitie anato- Elevatie: ridicarea uni pul Fidicarea unei parti a Batti a cor impingerea spre inainte a unel ui dintre dous 02se_ “Actiune antagonist’ Extensie: mérirea ung! ‘Adductie: apropierea unei part! a corpulul de linia median’ Rotate laterala: rotatia unui os de-a luni axei sale, dinspre linia median a corpulul Pronafie: aducerea palmel in pozitia opus celei anatomice {inspre posterior) Depresie: cobordrea unei parti a corpulul Retractie: retragerea spre inapol a unei part! Pani a corpulu Flexie dorsata: aoe i \doirea labei piciorului cdtre lnversie: wersle: rotirea talpil spre interior FLEXIE PLANTARA, CAP. 7: SISTEMUL OSOS Dpdv anatomi © Schelet axial Scheletul membrelor Flexie planar’; indoirea labei piciorulul in directia opusé Eversie: rotirea talpii spre exterior Frontal (1) ety 2 8 Cranial Bones 40SCHELETUL AXIAL: ci toracice, ale coloanei vertebrale, cutiei craniene si osului hioi [Berea - 8 oase unite ~ Unite prin articulatii imobile, zimbate numite SUTURL ~ Calota: os frontal, 2 parietale, os occipital SINUSURT FRONTALE GLABELA } FORAMEN MAGNUM FORAMEN 5 SUPRAORBITAL 0S FRONTAL set ocerrrat (OSUL TEMPORAL APOFIZA. MAST -APOFIZA ZIGOMATICA FOSA MANDIBULAR APOFIZA STILOIDA conpvcTuL avo SAUATURCEASCA EXTERN (ipoin) acustacauuy Lamrte cexume FONTANELA ANTERIOARA FONTANELA, POSTERIOARA OASELE FETEL: 14 OASE coNDILUL. StANDIBULAR, APOFIZA, ‘CORONOIDA ‘MANDIBULA - oasele nu sunt lipite - spatiile dintre oase sunt inca membranoase = FONTANELE “moalele capului” - permit craniului sa se ingusteze usor in timpul nasterii - dupa 2 ANI se osifica complet a2COLOANA VERTEBRALA: 26 DE VERTEBRE * 7cervicale * 12 toracale © Slobare S sacrale = 1 sacru 4 coccigiene = 1 coceis Vertebrele sunt separate intre ele prin DISCURI INTERVERTE!APOFIZA SPINOASA APOFIZELE ARTICULARE IZA TRANSVERSAL Atlas (C1) Axis (C2) APOFIZA ODONTODA ontE) CUTIA TORACICA: - Stern + coaste - 12 perechi de coaste manubrial ‘corpul sternului apendicele xifoidian (procesul xitoidian)vertebra dorsala manubriul corp stern apendicele xifoid g coaste cartilay = costal flotante SCHELETUL MEMBRULUI SUPERIOR : 126 DE OASE Brat vets process cracoid Aeromionul caput tamer Antebrat Seapula (omopitu) sternal — | aaaconst bert? ‘maint cart costat 45Posterior Membrul worl) coneura superior Ischlonul | pelviana ase carpiene et (coxalull Suse ‘Pet carpiene Falonge Membrul inferior ase tarsiene ase metatarsiene Falange SCHELETUL MEBRULUL INFERIOR Articulatiile sacro-iliace ee Osul sacrum Coccis Simfiza pubiand 46.trohanter mare trohanter mic -condilii mediali / aterali condilii mediali / Iaterali tuberozitatea tibiala a7CAP. 8: TESUTUL MUSCULAR leted Striat Cardiac ay t ee6 Unitatea structurala/functionala = FIBRATMUSCUDARA = M.NETED M. STRIAT. _M. CARDIAC ~ masa de celule fusiforme | celulele musculare sunt = proteinele contractile au contractile foarte lungi si denumite tipic | organizare COMPLEXA fata ~ Se gaseste in peretele tubului | fibre musculare de cele din muschiul neted digestiv/ uter! vase sg/ducte | - asociat scheletului - celulle sunt conectate prin jonctiuni “gap” de la nivelul discurilor intercalare Bi Caracteristics Muschiul striat sche- Muschiul neted Muschiul cardiac letic Localizare Atasat scheletului Peretele intestinelor, —Peretele inimii vase sanguine ete Tip de control Voluntar __Involuntar Involuntar Forma fibrelor Alungite, cilindrice, cu Alungite, fusiforme, cu Alungite, cilindrice, capete rotunjite __capete ascutite -ramificate Strlatil Prezente ‘Absente _Prezente _ Numir de nuclei Multi Unul Unul sau doi pe fibra au Re Poritia nucleilor Central Central in celuld ie : Viteza contractiel Celmairapid Cel mailent Intermediar Capacitatea de a Cea mai micd: Cea mai mare Intermedia’: Faméne contractat 8MUSCHIUL STRIAT SCHELETIC: > Se contracta ACTIV/ se relaxeaza PASIV - STRUCTURA: . re fibra musculara fascicul) v. intregul muschi ; : * FASCIA SUPERFICIALA- contine 0 cantitate mare det. adipos ENDOMISIUM STRUCTURA LARE: CELULEI MUSCULARE: ALA A MUSCHIULUI STRIAT UNITATEA STRCTURALA SI FUNCTION. SCHELETIC ESTE = Muschiul este alcatuit din fibre musculare, fiecare continand un set de 4-20 filamente = MIOFIBRILE (1-2 microni latime si pana la 100 lungime) rganizate sub forma de - MIOFIBRILELE se gasesc in sarcoplasma si sunt 0! (dau aspectul striat al muschiului) aw ‘SARCOMERUL : filamente subtiri (ACTINA) si filamente groase(MIOZINA) asezate PARALEL Zonele in care filamentele subtiri se intrepatrund = LINIA Z Linia Z imparte in 2 jumatati egale o banda larga, clara numita BANDA I Banda clara si densa din mijlocul sarcomerului formata din suprapunerea fil. de miozina= BANDA A Banda A este impartita in 2 parti egale de ZONA H ( doar cu filamente de miozina) 49HZone ii Mline Zine fa li i IBand HBand IBand H Band FILAMENTE GROAST [ILAMENTE SUBTIRE MECANISMUL DE GLISARE A FILAMENTELOR © srrstecings ce receptorulenzimatie aagirecate ea flat pe eapul Imiotinel,apol este @ =a een leapt seine iberats ices ‘epeta dacd still neuronal persia. Energia eliberat prin descomponeren AT =e ical de glare» i fie arma, (Capsl miotne lament de actind @ se creeasno egiturs sab, ‘determinandelberares ADP + P eu Indepartares acestor compel capa losin! se leap @ \, mutts laments de actink. tlorse pul mii! ininteazs 9 asigurd nub amen dato Act va determina micarsa sau ~ numar foarte mare de molecule de mioglobini de culoare rosiatic’, unde se stocheazi O2. | AUTSGITESTERIGIRARTIER, si celutete sunt -este numit muschi rapid/glicolitic ibundent de glicogen/putina mioglobina (02) insa nu poate fi inlocuit la fel de rapi 50lara ou seal 8 genereze api ATP dn oxigenul | -prezinta rapid oboe aS Satin mioglobind pentru respira celulari_| acumulare de acid la ACETIL és 4. Ohplarea ACH en reap ne ere ‘ onilr de Na in cela -> activeasa F-Actina [ G-Actina monomer sta ti Sean EAL yoyate_ teeeennadtesettet ® Somatic ©) Tetanos incomplet (4 Tetanos complet war se necesita enersa 3 — ee : um Fosfocreatina PIRUVAT ICLUL KREBS ACID LACTIC | RD GLUCOZA Se pric & MITOCONDRIE CITOPLASMACAP. 9: SISTEMUL MUSCULAR Un muschi prezinta: = eine ~un tendon se ataseaza de un os ce ramane fix «_Insertie— un tendon se ataseaza de un os mobil ORIGINEA MAI APROAPE DE LINIA MEDIANA DECAT INSERTIA Trey imusehi au origin si inserii multiple (ex: bicepsul) NDOANELE- extensii ale t. conjunctiv ce invelese 30cm) APUNEVROZE - membrane subtiri prin care muschi se pot atasa la oase / fascile altor muschi Muschiul AGONIST se contracta pentru a obtine miscarea dorita jar m ANTAGONIST se relaxeaza pentru a permite aceasta miscare fibrele musculare (2cm- uschiul © DELTOIDUL - abductie BICEPS BRAHIAL — flexie * PECTORALUL MARE / antebrat DORSALUL MARE - TRICEPS BRAHIAL — extensie adductie bretDINTAT ANTERIOR ~Musehi lat imtat, in partea LATERALA a toracelui Or: primele 9 coaste (extern) Ins: suprafata costala a scapulei Fs:trage spre exterior membrul superior TRAPEZ ~Muschi lat, triunghiular, la nivelul spatului Orcosul occipital si apofizele vertebrelor Ins:clavicula / scapula Fs: abductia bratului DORSAL MARE -Muschi al spatelui Orcapofizele mai multor vertebre toracale Ins: santul intertubercular al humerusului Fs: extinde bratul ANTAGONIST AL DORSALULUI MARE DELTOID ‘OF: ap acromiala a scapului si pe clavicula Ins: humerus Fs:ABDUCTOR BRAT + FLEXIE/EXTENSIE BRAT PECTORAL MARE Or: oasele si cartlajele toracelui si pe clavicula Ins: humerus Fs: ABDUCTIA BRATUL, ANTAGONIST AL MUSCHIULUI MARE DORSALPECTORALUL Mic sce eecce -Muschi mai mic, triunghiular ~Sub pectoralul MARE Or: coaste Ins:apof coracoida a scapulei ABDUCTOR Coboara umarul MUSCHIBRATULU: BICEPS, ‘Or: 2 CAPETE pe scapula Ins: radius + tes. conj. al antebratului MOBILIZEAZA 2 ARTICULATIL: cot (flexie + supinatie) / umar (flexie) TRICEPS Or: 3 TRICEPS -humerul, 1-seapula) Ins: olecranul ulnei Fs: extensie brat CORACOBRAHIAL Or seapula Ins: humerul Fs: flexie + adductie 55B NBA (Or fata anterioara a ‘humerusului Ins: ap coronoida a ulnei Fs; flexie brat amuschiul flexor J carpoulnar aeehill lexor al carpului muschiul smuschiul ae extensor al pronator capital amuschiul mmuschiul extensor al patrat degetelor pronatorJuschii extensor radial al carpului Jung si scurt eminenta eminenta tenara ‘hipotenara PSOAS MARE ‘Muschi al fetei anterioare a copsei Or: corpurile vertebrelor lombare Ins: trohanter mic femur Fs: flexia coapsei / trunchiului ILIAC Muschi anterior al coapsei, Or: fosa iliaca a ilionuh Ins: trohanterul mic al femurului Fs: flexia art soldului CVADRICEPS FEMURAL: -drept femural -vastul lateral -vastul medial -vastul intermediar Or: ilion (drept femural) / femur (ceilalti 3) Ins: patela/ tuberozitate fibiala prin tendon patelar Fs: EXTENSORI AL GAMBEL a # | 37CROTT SANTORIs lung, ingust Or: spina iliaca A-S Ins: supraf medie a tibiei Fs: flecteaza coapsa si oteste gamba medial © INCRUCISARE PICIOARE SEMIMEMBRANOS Muschi posterio1 gambei (m. poplitei) Ins: capat proximal tibie Fs: EXTINDE COAPSA SI FLECTEAZA GAMBA SEMITENDINOS gambei (m. poplitei) Or:ischion Ins: capat proximal tibie flexie gamba + rotatie interna, extensie coapsa BICEPS FEMURAL | (m. popliteu) 2 capete- 1 lung, 1 seurt Or: tuberozitatea ischiadica (c. lung) / corpul femural (e.scurt) Ins: capul fibulei : extinde coapsa, flecteaza si roteste gamba 58ADDUCTORI: -mare “seurt slung ~ pe fata mediala a copatei Or: corpul pubelui Ins: femur Fs: adductia coapsei Maschial Pectinew Muschiul Muschiul ‘Adductor| |Adductor nt ioe, Muschiul Muschiui Aadcte| Gracilis FESIER MARE: -cel mai voluminos muschi al fesei Or: sacru, coccis, supraf Fs: extensie membru inferior FESIER MIJLOCIU Or: suprafaterala a ilionului Ins: trohanter mare femur Fs: abduce coapsa +rotatie mediala FESIER MIC Or: supraflaterala a jonului Ins: trohanter mare femur Fs: abduetia coapsei 4 9 4 a. 59MUSCInGAMBEH: [HBIALANTERIOR —— | GASTROGNEMIAN pe fata anterioara a gambel Or: tibie Ins: tarsiene / metatarsiene Fs: inversie picior + flexie dorsala picior (Or: condilii laterali / medial ai femurului Ins:ealcaneu prin tendonul ahilian Fs:flexie plantara +genunchi “sub gastrocnemian Or: tibie si pe fi Ins: caleaneu p' ahilian Fs: flexie plantara a piciorului Gastrocnemian+solear=triceps tendonul sural (Or: port superioara a fibulei Ins: oase cuneiforme + primele metatarsiene Fs: inversia picior si sustine blonta plantara Or: port superioara a fibulei Ins: al Slea metatarsian Fs: eversie piciorTENSOR, , FASCIEI Oat, hore PECTINEU ADDUCTOR sae ‘ coe ouens reaey LIS te, on vs oe seumcuonsnos MATERAL, VAST ve castor re re ee) ANTERIOR " casestemen casrrecnaun gts gcys espoen = sae meso ingsow 2 BeSeAon wa 61 ‘TRACTUL ILIOTIBIAL, cer FEMURAL GASTROCNEMIAN GASTROCNEMIAN GAP LATERAL, SOLEAR TENDONUL LULACHILE,2> Miscar rea meni ee o mandibulei si realizarea masticatier Se inser: M. TEMPO) ¢ insera pe mandibula TEPTERIGOIDIAN | M PTERIGOIDIAN RAL |M. MASETER On ‘05 temporal | On MEDIAL, 's inchide gura 7 arcul zigomatic al | Or: apofiza ie temporalului + os pterigoidiana a 0s condiloide a mandibulei in Fs: miscari laterale ale Sfenoid si pe portiunile mandibulei +protruzia adiacente ale i maxilarului si osului mandibulei mandibulei Fs; ridicare mandibula + miseari interne (frontal + occipital) - ridica spranceana PLEOAPELOR inchi +ZIGOMATIC . eS inchide gura, produce tuguierea acestora SGD - colts! gurii este tractionat in sus (zambet) unghiul gurii este tras in jos 63MUSCEITETRINSECTAY GLOBULUIOCULAR: MUSCHII EXTRINSECI ai muschiul oblic superior ochiului Rye controleaza mjc drepe superior miscarile globului ocular in timp ce ce sani ce a incr controleaza forma cristalinului si dilatatia pupilei me muschial drept inferior fopte much rept muythilobte rmuschil abl inferior ferior Inferior linea alba Oblici externi Transversi Drepti Oblici abdominali interni Piramidali Fi abdominali DREPTUL OBLICEXTERN ] OBLICINTERN TRANSVERSUL ABDOMINAL ABDOMINAL. Or: coastele inferioare Or: creasta pubiana | Or: ultimele 8 coaste | Or: creasta iliaca Ins: apofiza xifoida _| inferioare Ins: cartilajele + apof. Vertebrelor Muschi lung, lat, de | Ins: linia alba si pubis | coastelor inferioare + | lombare fiecare parte aliniei | Muschi superficial si_| linia alba + creasta Ins: linia alba si albe extins, asem. Unei | pubiana creasta pubiana Leaga oasele pubiene | fasii Constituie stratul CEL MAI de coaste sistem | Fs: comprima mijlociu al celor 3 PROFUND Fs: comprima cav. | peretele abdominal _| straturi musculare DINTRE MUSCHI abdominala + flexia Fibrele au o direstie | Fs: contracta peretele coloanei vertebrale PERPENDICULARA | abdominal + flexie fara de cele ale obl. _| trunchi si expirul extern fortat prin impingerea diafragmului in susjreptul ° EXP) pdominal + 4 ‘abs ae oblic extern + ablic intern + transversul . INSPIRATORI: diaframul + intercostali externi * INSPIRATORI PROFUNZI: pectoralul mare + trapeZ! M. COCCIGIAN [ Or: spina ischionului - Ins: coceis Pubisului/rchion ~ Mie, sub forma de evantai Se insera pe partea opusa ~ Fs: sustine organele pelvine facand un RAFEU - Ins: eoccis ~_ Fs: sustine organele pelvine 65CAP. 10: SISTEMUL NERVOS Jui organism creier + if ol al intregw i maduva -> centru de contr 31 perechi de rgane de simt + 12 perechi nervi cranieni + 31 m nali -> el informeaza SNC despre modificarile contidiilor de 1a interorul/exteriorul organismului, ulterior trimite raspunsul SNC catre muschi/glande care vor ajusta aceste conditii. SNC/SNP contin 2 tipuri de nervi : . Nervi motori / eferenti / “inspre” : > SNC i inspre” ; receptor i * Nervi senzitivi / aferenti / “dinspre”: SNC > efector (muschi/glanda) Portiunile motorii ale SNP sunt subimpartite in componenta: SOMATICA - controleaza muschii scheletici es, VEGETATIVA (AUTONOMA) - controleaza muschii netezi, cardiac, glandele — 2 tipuri de nervi: - Nusimpatici—“fightor flight” - N.parasimpatici - relaxarea organismului + digesti¢ calea aferenta a, sceptorin sistemut t RerVos exist dous tipuri unice de celule: . * Neuronii /celutele nervy . i re Celulele gliale, car au aoe Nervos este aj elulele gliale mai sti ii biochimice; /oase, care primesc $i transmit informatil A julelor gliale din pace de Binere Num dectt al neuronilor. iproximativ de 10 ori mai mare © poarti si numele generic de nevroglii- Oligodendrocite Exist mai multe tipuri de celule gliale in SNC. -se infigoara in jurul neuronilor, formand teci, alcdtuite Astrocitele dintr-un material lipidic numit mielina___ -au prelungiri citoplasmatice alungite, ce le confera 0 forma stelat : -astrocitele contribuie la formarea barierei hematoencefalice (singe-creier), care previne sau incetineste accesul ‘substantelor nedorite in fesutul cerebral. -astrocitele ajuta si la izolarea tesutului Microgliile nervos lezat. “celule gliale mici, dispersate in creier $i in mduva spina -actioneazi in cazul inflamatiilor sau a leziunilor, in SNC devenind mobile si fagocitnd microorganismele. Celulele Schwann =se infagoara in jurul neuronilor localizati dendroci in afara sistemului nervos central. -sintetizeazA teaca de mielina ce acopera neuronii din SNP -Neuronii sunt celule specializate in receptionarea gi transmiterea informatiei in sistemul nervos. Neuronul este unitatea structurala si functionala a sistemului nervos. aDin Bae de vedere STRUCTURAL, neuronii sunt: umite dendrite, si ULTIPOLARI - prezints numeroase prelungiti scurte, MUS Cor o Prelungire unica, lungs, numita axon. Multi neuroni din SNC acestei categorii, * BIPOLARI- auun axon gio singura dendriti. Ei sunt local “UNGiCy iiiteran si mucoasa olfactiva ARI- au o ringura prelungire (axon) ivide pentru a PSEUDOUNIPOLARI - auo singura prelungire, care S° regan forma o dendriti si un axon. Majoritatea neuronilor senzitiv! pseudounipolari izafi in retina, Bipolar Unipolar Multipolar Din punct de vedere FUNCTIONAL: etenc © senzitivi (aferenti)- transmit informatia dinspre receptori insp} id © motori (eferenti) - neuronii motori transmit mesajele SNC catre muschi, inima si glande. Ae oe : . inrengtroal (neuroni de asociatie)- conecteaza neuroni! sentiey: ci Sh motori si, de asemenea, alti interne prin intermediul neuronilor motori. eKpe — La acest nj atlas Sea Baseste | -Prelungiri foarte -Impulsurile sunt (mitocondri, a ite celulare | ramificate ale corpului transmise dinspre corpul Silizozomi)” Pa Golet | celular celular : ~ Un organit caractericti Sunt specializate in -Porneste dintr-o portiune Pentru neuron sunt ss, | eeeptionarea impulsurilor ingrosata a corpului Nissl, alcdtuiti din corPE | Rervoase si transmiterea celular, numit’ con de endoplasmatic ruyee ce. | 0" eatte corpul celular. emergenta. cate se sintetizeaza “Citoplasma=axoplasma, proteine “Membrana sa = axolema. “Diametrul axomului este microscopic “Lungimea sa poate atinge peste un metru. -Axonii mai multor neuroni se reunesc, alcdtuind fibre nervoase, denumite in mod uzual li tif rminal mina’ axonal utoni ter Te Jula Schwann Nod Ranvier La capatul distal, axonul prezint& mii de ramificaii microscopice numite ‘Aceste terminatii prezint& dilatari, suraie A La nivelul ace tora sunt eliberate, de catre neuroni, Teaca de mielin: Corp celular Neurotransmitatorii transmit impulsurile nervoase de la neuron la muschi, glande sau alti neuroni. DendriteSinteza tecij ;. ein Sno eats de mieling a neuronilor: Bi * insnp a. } Formeaza TEACA DE MIELINA AXON NODURILE LUI RANVIER TEACA DE MIELINA gan doua pretungiri succesive ale oligodendrocitelor, respectiv intre dows celule Iwann succesive, se gisesc spatii denumite NODURILE LUI RANVIER. (nu prezinta mielina) : oe este raspunzatoare pentru culoarea substantei albe din ereier si din maduva spinarii. Ea intra si in componenta substangei albe a nervilor mielinici periferici, - Deteriorarea mielinci in SNC i afectiuni i poate da nastere unei afectiuni denumita SCLEROZA MULTIPLA: 2 > Deteriorarea mielinei din SNC FIZIOLOGIA NERVILOR: © RECEPTIA : sunt captate informatii din mediul inconjurator « TRANSMITEREA: neuronii senzitivi transmit informatia catre SNC INTEGRAREA: determina reactia potrivita RASPUNSUL : se transmite un impuls nervos catre efectori EFECTORUL: reactioneaza coordonant cu stimulul (muschi + glande) 70ACTIVITATEA, NERVOASA: levi en NER dendrite’ ur. dispusi in asa maniera, ineat axonul unui neuron se termina i 'matorului neuron fara oa atinge! ‘ JONCTIUNEA DINTRE 2 NEURONI SE NUMESTE SINAPSAt in apropierea ARCUL REFLEX: IMPULSUL NERVOS: La originea impulsului nervos sta un eveniment electrochimic datorat modificarii distributiei ionilor in celula nervoasa. + +#——_4 n= nu transmit => te impulsuri Ponerane celuarearetheercne ZITIVA (4), in ar nearcatura electric Ga incareatarg in timp ce suprafua interna sarcinile electrice sais, e2eehilibra intre ice afl, . membranei celulare, (Bagge oe al 8 5 Dezechilibrul ionic este dat d : trans] n SOMPRINER : transporta 3 N 2 Kin interioral celui Gipottive = — entului de concentraie: TA) s Hil : proteine mei crrnenemsh Sejbules deschide cand membrana este : oe Stimulata detrminand difwziunea ionilor di le cuc% MARE -> MICA z INTREG CICLUL DEPOLARIZARE: PUTIN DEO wus prin deschiderea fora in celula Na in celula, eaza , potentialul de (INTENSITATEA MUL NERVOS) iele Na-voltaj dependenta, Na patrunde in celula apoi canelele se inchid. Valoarea pot. de repaus a erescut pana 1a my _> INVERSARE A POLARITATIL wUinda de depotarizare se propaga in lant, de-a jungul neuronului => potential de actiune «Exterior celulei are incarcatura electrica ‘NEGATIA iar interiorul POZITIVA vin stare depolarizanta neuronul este REFRACTAR (nu raspunde la un now potential de actiune) eDupa ce potentialul de actiune a parasit zona initiala, membrana incepe sa se REPOLARIZEZE: canalele de Na se inchid iar cele de K se deschid, ducand la iesirea K din celula => sarcina din interior devine iar negativa iar cea din exterior pozitiva repa = Odata cu patrunderea membrana se depolarizé repaus se ridica la PRAG A UNUI STI = Se deschid cananal -REPOLARIZARE ARE LOC IN MAI nPROPAG, ‘ARE / CONDUCERE SALTATORIE: Teaca de mielina este sintetizata de : © Oligodendrocite - SNC > Permit : © Celula Schwann — SNP ‘rmite o transmitere mai rapida a impulsului nervos de- mielinizate = Impulsul “SARE” de aun nod Ranvier latin loe sa progseseze constant de ne euronului: deoarece ionii nu pot parunde’ iesi din neuron decat Ia nivelul nodu Ranvier ease F Conducere saltatorie mareste viteza impulsurilor permitand reacts mai rapide Ia stim a lungul axonului / dendritelor wuli stimul SINAPSA: © JONCTIUNEA DINTRE 2 NEURONI SAU DINTRE UN NEURON SI UN EFECTOR (MUSCHI/GLANDA) Neuron + Muschi = sinapsa neuromuseulara / placa motorie © Impulsul nervos ajunge la nivelul butonilor terminali ai axonulu si stimuleaza deschiderea canalelor de Ca-voltaj dependente , ionii de Ca patrund in axon din exterior determinand eliberarea de substante chimice = NEUROTRANSMITATORI prin EXOCITOZA © Neurotransmitatorii difurzeaza rapid prin fanta sinaptica si se leaga de receptorii de pe membrana postsinaptica (dendritica) ionice) permit intrarea ionilor de Na in dendrita © Receptorii (proteine ce formeaza canale i i © Daca exista un influx suficient de Na, are loc depolarizarea si este generat un nou impuls nervos ACETILCOLINA Jonctiuni neuromusculare Excita muschii ‘SN vegetativ Scade ritmul cardiac Creier Transmite diverse semnale in SN vegetativ + creier NORADRENALINA _ | SN simpatic Regleaza activitatea viscerelor “fight or flight” Creier + maduva spinarii siunele fs cerebrale DOPAMINA Creier Tmplicata in controlul unor fs motorii BSEROTONINA Creier Maduva spinarii | ACID Gama oo BAN AAMINO- Creier ie f GLIGN, E Maduva spinarii INA GLUTAMAT | Maduva spinarii (GLICINA) Cortex cerebral (GLUTAMAT) E NORADRENALINA + ADRENALINA + DOPAMINA = CATECOLAMIN CAP. 11, ORGANZAREA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL : ae = creier + maduva spinarii (alcatuite din compi celulart) + a2 = nervi cranieni + nervi spinali (alcatuiti din axoni lendritele neuronilor motori si senzitivi ) SNC = SISTEMUL NERVOS CENTRAL © Principalul centru de interpretare a informatiei din organism > Compus din creier ce se continua cu maduva spinarii Maduva spinarii: - Cordon nervos de aprox 41h - Situat in canalul vertebral - Continua creierul incepand de la FORAMEN MAGUN = Se termina la nivelul discului intervertebral dintre LI-L2 Este alcatuita din : = corpii neuronali si (intern) interneuroni amielinici = fibre nervoase mielinizate ‘Mapua SrMARITN coxa Sem —— “TERMINAREA MADUVEILA L142 ™Radacina posterioara Traseu ascendent spre creier Duramater Radacina Trunchiul anterioara nervului Neuron, spinal Substanta cenusle Lichid Vertebra (corpi neuronal) Substanta alba °efalorahidian (axon) ~stratul EXTERN lezarea duce Ja ANESTEZIE (PIERDERE T) nies ‘,Encefatut : > Centru de: & orBanizare si procesare al SN Centrul constiente; sanzatiilor memoriei Coordonarii Reception, : need 5 on impulsuri nervoase de la maduva spinarii / cele 12 perechi de nervi eranieni , ‘Benereaza reactij adecvate si le transmite prin intermediul nervilor motor Contine 2 emisfere :stanga / dreapta Este acoperit de meninge si inconjurat de LCR ‘ ~ Prezinta o vasta retea capilara cu rol in schimbul de nutrimente si de gaze st indepartarea produsilor reziduali ~ Consuma 25% din cantitatea de 02 ~ EXTREM DE SENZIBIL LA SCADEREA DE 02 SI GLUCOZA * SUBSTANTA CENUSIE - formate din corpii neuronilor si interneuroni amielinici * SUBSTANTA ALBA — formata din axoni mielinicin > Impantit in 3 structuri: CREIER, CRBL, TRUNCHIUL CEREBRAL Suprafata emisferelor cerebrale contine numeroase circumvolutiuni = girusuri precum si numeroase adancituri: - superficiale = SANT - profunde = FISURA 76Concent Fez0lvarea probignifcarea, Oo Lobul frontal [5] tobut partotar Lobul temporal Lobul occipital ” Recunoasterea faciala lob frontal VENTRICULIE: ¢ 2LATERALI- in emisferele cerebrale « 3—langa corpul calos e 4- in trunchiul cerebral Job parietal Job occipital lob temporal entriculii lateral foramen terval fl al 3-lea ventricul _/ | apenductul cerebral. al 4-lea ventricul ”~ Inapoia trunchiului cerebral - CO ORDONEAZA ACTIVITATILE MOTORII (POSTURA / MERS) ~ 2emis i isfere separate partial de catre un strat de duramater ~ Comunica cu alte pat ale SNC prin 3 traturi nervoase = PEDUNCULEG DIENCEFALUL : ~ Regiune situata deasupra mezencefalului , intre emisferele cerebrale ~ Cuprinde in interior AL 3-LEA VENTRICUL Organizat sub forma de mase de substanta cenusie = NUCLEI © TALAMUS «© EPITALAMUS ¢ HIPOTALAMUS « METATALAMUS TALAMUS ~ centru integrativ al impulsurilor nervoase HIPOTALAMUS - transmite/ primeste semnale insre/spre creier si talamus - produc hormoni ce controleaza glanda HIPOFIZA. ~ este asociat cu senzatia de foame, reglarea greutatii, temperaturii , echilibrul hidric - SISTEMUL LIMBIC - implicat in emotiile legate de supravietuire, teama, furie, placere, suparare BFormat din TRUNCHIUL CEREBRAL ? Con i ecteaza creierul cu maduva spinarii * MEZENCEFAL * PUNTE * BULB RAHIDIAN (MEDULLA (OBLONGATA) MEZENCEFAL PUNTE BULB “Sinn nts pune “Separa mezencefatul de | Este partea superioat sent bulbul rahidian Gilatata a maduvei spinari -Neuronii au functie de ~Contine fibre nervoase | - Pasaj pentru nervii care vin centru relex care transmit mesaje dela creier si trec pin bulb spre -Pe partea inferioara se dinspre bulb inspte creier | maduva spinarii gasesc TRACTURI si inapoi - Toate fibrele CORTICOSPINALE care DESCENDENTE trec prin unes creierul cu maduva bulb, inele intersectandu-se si spinarii formand => DECUSATIA PIRAMIDALA ~ Se gasesc nuclei ce servesc drept centri de control pentru : © Contractia cardiaca Vasoconstrictia Reglarea respiratiei ¢ Stranut © Tuse * Voma Deglutitie 9SNP= SISTEMUL NERVOS PERIFERIC © Tesut nervos afat in afara maduvei si ereierului © Este compus din: Fibrele nervoase: itive) > SNC (F. seni © MERRIER: conduc imputsul nervos de la PERIFERIE f£, motorii) FECTORI (1 © BERBER conciuc impulsul nervos de la SNC i Ef © Somative — inerveaza muschii schele i ascii m * Vegetative (autonome) — inerveaza ™ glandele NERVII CRANIENI si SPINALI tezi, cardiac si vi SPINALI 2 perechi de nervi CRANIENI si if de perechi de ne!© 8cervicale 12 toracale 5 lombare 5 sacrale 1 coccigiana combina temporal formand PLEXURI: radacina ventrala interneuron radacina forsalape IS AUTONON (VE! rezinta 2 componente: TATIV . a } —_ Ea adrenalina “fight or fight” ~utlizeazaacettcolina —“stay and digest © meson Pregatese organist™ situatii de urgent Crese ritmul cardiac Vasoconstrictic = Dilatare pupilara oe Revenirea organismului I normal _Incetinese ritmul cardiac - Dilata arterele = Constictie pupilara ~ Stimuleaza digestia = Ajusteaza fs altor organe - Restabilese HOMEOSTAZIA + Neuronii PREGANGHIONARI (ce intind de la SNC Ia gg) , secreta ACETILCOLINA pentru ambele sisteme Neuronii (ce intind de la gg la organele periferice), secreta ACETILCOLINA (parasimpatic) sau ADRENALINA (simpatic)CAP. 12 ORGANELE DE SIMT Receptors Chemereceptori — detecteaza stimuli chimici Fotoreceptori ~ detecteaza stimuli luminosi Mecanoreceptori — detecteaza stimulimecanici Exteroreceptori ~se afla pe suprafata corpulUui let ; : i (ex: muschi sche! Proprioceptori~ se afla in interiorul organismului (eX: ™ oase ) tici artculati, OCHIUL= GLOBUL OCULAR > Organul vederii Structura sferica, PARTIAL mobila, plina cu lichid ~_ INERVATIE: nervul optic (1I) - LUNGIMEA > LATIMEA i Prezinta o portiune anterioara care proemina in afara sferei + Extern : CORNEEA, SCLEROTICA (rezistent, fibros) scularizat) * Mijlociu: COROIDA, IRISUL, CORPII CILIARI (bine va * Intern: RETINA - Contine 2 compartimente: * ANTERIOR - umoarea apoasa * POSTERIOR - umoarea vitroasaPUPILA- Orificiy . "fic la nivelul irisului (negra) saitieor ila) / dita IRISUL- mina care 28 (mareste mice RI DE MUSCHI NETED — constrictor(ingustea2# P i a ‘reepinpoie ‘ONFERA CULOARE OCHILOR si controleaza ¢20 material fibros dispus in tan tului suspense? .creta umoarea apoas@ CRISTALINUL — concentric ; Este ica transparent, BICONVEX, dint-un incorat de corpii ciliari prin intermediul ligame' CORPUL : UL CILIAR- modifica forma cristalinului (ACOMODARE) 55° Pleoapa Muschi Comeea drept lateral tis. CORNEEA- refracta lumina si o focalizeaza pe retina il protejeaza SCLERA- mentine forma ochiului COROIDA- absoare lumina, contine vase de sange RETINA: = Se extinde anterior pana la portiunea posterioara a corpului ciliar - Are 2 straturi: ‘© Extern —pigmentat, contine melanina, adera de coroida si absoarbe razele de lumina ‘© Intern —alcatuit din tesut nervos , RETINA PROPRIU-ZISA. Stratul intern contine 3 straturi de neuroni 34astonase (vedere Neuroni ic tule eu b Teceptori ~ 120 milioane de ce! (vedere diurna) Nocturna) si 6-700 milioane de celule cu convtt Neuroni bipolari nervul optic Neuroni ganglionari (multipolari) axonii formeaza Permit vederea de Permit vederea in proape si obser Juminozitatea scazuta, detalilor CREPUSCULARA Vederea diuma Percep contururile ‘ereeperea detaliilor + obiectelOr ar mare la culori Se gases Concentrate in FOVEEA perferia reine a celulele cu bastonase, cat si cele cu conuri, detecteaz’ miscarea din mediul inconjurator $i u aie ; . ilizeaz& un pigment vizual numit RODOPSINA! gn le 1a) a acestui Partea proteic’ (opsin: pigment este diferitd in celulele cu bastonase gi intre diferitele tipuri de celule cu conuri. Acest. fapt permite life ierea culorilor si a int itatii luminoase. $$ —— Restul moleculei, derivata din vitamina a | A, este identic’ in toate celulele. Cand energia luminoasé stimuleaza celulele cu conuri gi cu bastonase, apar schimbari rapide de forma ale rodopsinei din aceste celule.Aceste modificari genereaza impulsuri nervoase la nivelul neuronilor bipolari si ganglionari, impulsuri ce sunt transportate prin intermediul nervului optic si al tractului optic cdtre cortexul vizual cerebral, unde sunt interpretate. DisCulloplie reprezinti locul de origine al nervului optic. El nu confine receptori vizuali, fiind denumit astfel si pataloarbal 85Traverscaza com: ee in funcfie de intensitatea 228 incontinuare pupil, care igi modified forms in functie luminoasa si de distanga fata de obiectul viel stuns ae S¢ micsoreazi ciind obieetul respectiv se afla in aprople ea labia. Puternied, sise dilati cdnd obiectul este indepirtat si lum ~ © Lumina travers Pupila / me * Razele luminoase traverseaz apoi umoarea apoasé si ajung la cristalin, principala structurd cu rol in focalizarea imaginii. Procesul de focalizare a luminii, bazat pe clasticitatea cristalinului, se numeste acomodare. ‘i Cand obiectul privit este departe, cristalinul este aproape plat, iar céind obiectul respectiv se afli in apropiere, eristalinul devine convex. — 3 Cristalinul, comeea, umoarea apoasa si cea vitroasa sunt medii refractare, adic medi care focalizeazi razele luminoase gi cauzeazA convergenta acestora catre foveea central arretinei, unde se formeaza imaginea. Spatiul cuprins cu privirea de un ochi se numeste cémp vizual extern, Cémpul vizual exter al unui ochi se suprapune cu cel al celuilalt ochi, aceast suprapunere fiind a6RECTIE VICH: Ientile divergente E-lentile co} MIOPIE- HIPERMETROP! convergente ASTIGMATISMUL — Ientile torice (eu 0 curburs speciala) PRESBITISM- ochela! citit ride IMAGINE NORMALA imaginea se formeaza + pe retina MIOPIE imaginea se formeaza in fata retinei HIPERMETROPIE =<, imaginea se formeaza in spatele retinei 87URECHEA: -Urechea este organul auzuli, = yor i dea le transi “8 in impulsuri ~ Functia sa este de a recepfiona undele sonore din mediul incon a neuronilor din urechea interna, La acest nivel, undele sonore sunt transfOmE nervoase, care sunt transmiseereierului. Arie audiive majore se ald in cores temporali ai emisferelor cerebrale. ~ Urechea are trei componente: ibratiile ‘+ urechea externi - auricul (pinna) : eanalul auditiv extern, Care eanduce vi sonore * urechea medie - confine trei oase numite gi osicule. Acestea nicovala (incus) si sedrita (stapes). Capatul proximal al sc&ri fereastra ovali, care este in contact cu urechea intern’. ; in interiorul * urechea interni - confine o structurd de forma unui mele, deni alsurile c&reia se afla un lichid numit perilimfa. Vibratiile perilimfei gener® nervoase ce provoaci senzafia sonord Urech sunt ciocdnelul (malleus), ifei este conectat CU Urechea ‘Tuba atditiva j. La altitudini mari, cantitate de aer cu presiune inaltd riméne captiva in interiorul urechii medii, Acest aer ajunge, prin intermediul trompei lui Eustache, in faringe, determinand o ,,pocnitura”, La altitudini mici aerul cu presiune inalt& ured prin trompa lui Eustache in urechea medie pentru a egaliza, presiunile, determinand o alta ,pocnitura”. 88Zul este it Pereeptia vibrafiilor sonore provocate de un abiect $1 transformate 2 Mediul it in care Se propagé acest vibra este aerul, care le conferd wnelor sonore rR . : Exeeventa reprezinti numarul de vibrafi ale aeruluiintr-o unitate de tmPy deseori San a “*primata in cicli pe secunda sau hertzi. ed A {ntenstatensunetlui variazA in faneyie de amplitudinea undei sonore $ 1° exprimatd in decibel an Ti it Tinbra (calitatea)sunetuui depinde de armonicele tonal, care variaz& in am iectul care produce sunetul, jie de ecanice. Auzul impli se : : implict unele acfiuni mecanice ce transfonn undele sonore in impulsuri mh gi se lovese {use snore pnd in meat aud ext, averse canal audit extern si SI é - Energia undelor sonore provoaca vibrafia timpanului, care este transmisi mal i ieparte celor trei oase din urechea medie. Ciocdnelul, nicovala $i scarija vibreazi secvential, pe masurd ce sunt transmise undele sonore.Ultimul os, scarifa, vine jin contact cu fereastra val i allat la intrarea in cohee. Vibraileferestei ovale provoacs modifica ale presiuni periimfei din cole. Vibrate perilimiei sunt transmise organula lui Corti din interioral conlesi > vate nus See cpt ean amon wet vce i i go / | 1 eee Undesonore canst membrane |!" entrant Mame 2 BE Satie timperich roreasira.. bastard, | Sneanich 2 eee ‘sour Organul lui Corti confine dendritele neuronilor care formeazd Famura cobleara a aceste dendrite vin in contact cu celule ciliate. Membrana vestibulara din cohlee delimiteaza, in interior, o cantitate de endolimfa in jurul celulelor ciliate. Cénd presiunea perilimfei se modified, o membrana numité {6€1GFHA misc celulele ciliate, declansénd impulsuri nervoase. Modificdrile de presiune sunt transmise inapoi perilimfei, iar fereastra rotunda se bombeaz, pentru a micsora presiunea . 89Impulsi rile su nt transini mise de- Tungul ramurii cohleare a nervului vestibulocoblear c#tre obit ai emisterel lor cereby GUSTUL; vale, unde are loc interpretarea sunctulul. - Mugurii gustativi ees Seance a sunt localiza pesuprafaja dorsal. limb, ind dispusi pe mici ite papile. Papilele pot fi intalnite si la nivelul palatulut moale, perefilor laringelui si ees zclui iin zonele invecinate, dar importanta lor este minor’. Cele 5 gusturi primare sunt : © dulce, © acru, © amr, © sirat © umami Pentru a declanga senzatia de gust, moleculele patrund in porit gustativi ai papilelor $i suleaza celulele specializate gustative din mugurii gustativi. Acese celule genereazi si brelor nervoase care simai departe citre creier. Impulsurile nervoase tree prin nvoni ee duc la talamus, Neuroni din talamus transports bulb, unde nervii fac sinapsd cu m [obullfempordl, unde stimulii gu stativi sunt interpretali. impul surile cdtre stinm transmit impulsuri de-a lungul fil MIROSUL: _ Fste un sim care necesita contactul dintre receptori si moleculele substanfelor ce urmeazi a fi detectate. Pcs 90jn nas si stimuleazi azale. wo. La mirosirea unei Lnei substanje, molecule din substanta respecti ‘Aceato czlit localizate in mucoasa le genereazs ; Senereazi impulsuri nervoase care se propaga de-a lungul Acest h . i ery plitrunde in cutia craniana prin placa cribriformd os te SFENOID) trece pris i a ) trece prin bulbii olfactivi in tractul olfactiv, pana la unde stimulii sunt interpretagi ‘Scoarfa cerebrala But oltactv Lama ciruta a osulu etmoid provocate de stientizarea mirosurilor Organismul uman poate detecta peste SIAMENEM diferite, NT Celulele olfactive pot obosi rapid, iar cons! diminueaza. ECHILIBRUL: -Simful echilibrului deriva din activitatea urechii inteme (unde are loc si auzul). -Confine o serie de canale spate in osul temporal, ce alc&tuiesc un labirint. - Labirintui urechii inteme are dou’ componente: labirintul membranos $i labirintul osos: Labirintul membranos este cuprins in interiorul labirintului osos. Labirintul osos reprezint& sediul cohleei, vestibulului si al canalelor semicirculare si este umplut cu |, care scald’ labirintul membranos. Perilimfa este aseménator c u LCR. Labirintul membranos confine ‘GHdOLiMf care este aseminitoare cu lichidul interstitial. In interiorul labirintului osos se aflé trei structuri numite canale semicirculare, care contin endolimfa si sunt conectate cu cohleea la nivelul unei regiuni numite vestibul. in interiorul vestibulului se gasesc doua structuri numite utricula si sacula, unite printr-un canal subjire. Utricula si canalele se~ micirculare sunt asociate simjului echilibrului. 91Canalele semicirculare su é i i tat cu utticula, La locul de j nt dispuse la 120 de grade unul fayi de celalalt, fiecare fiind conects jonciune cu utricula, fiecare canal prezinta o portiune dilatata, numita in care se gaseste un grup de celule senzitive ciliate. Canal serecit posterior Canal semcircular extemo In urma modificdrii pozitiei capului, endolimfa din canalele semicirculare stimuleazi celulele ciliate, generdnd impulsuri transmise fibrelor nervoase din veciniitate. Aceste fibre transport’ impulsurile catre creier, de-a lungul ramurii vestibulare a nervului vestibulocoblear. La randul sau, creierul trimite impulsuri motorii muschilor, care ajusteaza pozitia corpului, menfinandu-i echilibral. Miscarile mai putin ample implicate in mentinerea posturii sau echilibrul static, apar printr- ‘un mecanism usor diferit. in interiorul saculei gi al utriculei se gisesc niste structuri de mici dimensiuni, numite MAGUDE! Fiecare macula este alcatuita din celule ciliate si o membrana ce confine mici fragmente de carbonat de calciu numite otoliti (calculi). in urma unei schimbari usoare a pozitiei capului, presiunea exercitatd asupra acestei membrane provoacd modificarea poziiei otolifilor, care acfioneaza asupra celulelor ciliate, Acestea, la randul lor, genereaz impulsuri nervoase ce sunt transmise prin nervul vestibulocohlear citre creier, care ajusteazi postura corpului prin impulsuri motorii trimise catre muschi 92