UNIVERSITATEA „OVIDIUS’’ DIN CONSTANTA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA CONTABILITATE SI INFORMATICA DE
GESTIUNE

Activitatea bancară Raiffeisen Bank

Evaluarea întreprinderii

Coordonator: Absolvenți:
Prof. Pepi Mitică Florea Andreea-Nicoleta
Monea Camelia-Andreea

1
 CUPRINS:

CAP.1. DEFINIREA MISIUNII DE EVALUARE

1.1. Prezentarea întreprinderii evaluate
1.2. Diagnosticul situației anterioare si prezente
1.2.1. Situațiile financiare pe ultimii doi ani
1.2.2. Indicatorii aferenți situațiilor financiare

CAP.2. DIAGNOSTICUL SITUAȚIEI VIITOARE

2.1. Scurt istoric
2.2. Tipul întreprinderii
2.3. Piața întreprinderii
2.4. Diagnosticul economico-financiar
2.4.1. Proiecția veniturilor și cheltuielilor prin bugete pe următorii doi ani
2.4.2. Proiecția cash flow-ului in baza bugetelor pe următorii doi ani

CAP.3. ALEGEREA METODELOR DE EVALUARE

3.1. Alegerea metodelor bazate pe active/patrimoniale
3.2. Alegerea metodelor bazate pe venituri
3.3. Justificarea alegerii metodelor de evaluare

2
CAP.1. DEFINIREA MISIUNII DE EVALUARE

1.1. Prezentarea întreprinderii evaluate

Raiffeisen Bank International Group (RBI), compania-mamă a Raiffeisen Bank România, are
sediul în Viena, fiind prezentă pe 15 piețe din regiune. RBI reprezintă unul dintre cei mai mari
furnizori de servicii financiar-bancare pentru sectoarele corporativ și de investiții din Austria și o
bancă universală de top în Europa Centrală și de Est. Raiffeisen Bank S.A. (Banca) a fost
înființată în 1997 și are sediul în București, România. Este o bancă universală de top și o filială a
Raiffeisen Bank International AG (RBI).

Banca oferă produse și servicii financiare pentru clienți persoane fizice, IMM-uri și corporații,
precum și servicii de investiții bancare sau de consultanță financiară, la care se adaugă servicii de
gestionare a activelor și servicii de leasing, prin intermediul a 481 de puncte de lucru (agenții și
sedii centrale). În 2016, Raiffeisen Bank deservea aproximativ 2 milioane de clienți persoane
fizice, 100.000 de întreprinderi mici și mijlocii și peste 5.600 de corporații medii și mari. Banca
își desfășoară operațiunile pe piața românească, având 478 de agenții, multiple canale de
distribuție, o rețea ATM și EPOS și servicii de Internet Banking, Mobile Banking și prin telefon.

Denumire comercială: RAIFFEISEN BANK S.A.

Forma juridică: societate pe actiuni

Cui: 361820

Cod Caen:6419

Obiectul principal de activitate:

- Il reprezinta alte activitati de intermedieri monetare (CAEN 6419)

Obiectul secundar de activitate:

-atragere de depozite si alte fonduri rambursabile(CAEN 6419)

-acordarea de credite incluzand printer altele :credite de consum, credite ipotecare,factoring cu

sau fara regres,finantarea tranzactiilor comerciale,inclusive forfetare(CAEN 6419)

3
-operatiuni de plati (CAEN 6419)

-custodie si administrare de instrumente financiare(CAEN 6419)

-administrarea de portofolii si consultant legata de aceasta(CAEN 6612)

Sediu social de conform CUI: Sky Tower din Calea Floreasca, nr. 246 C, sector 1, Bucuresti

Punct de lucru:

-banca isi desfasoara activitatea prin unitati teritoriale (sedii secundare) deschise in tara si in
strainatate

Pozitia pe piata:

-In 2019 Raiffeisen se afla pe locul 6 avand active de 42,8 mld. lei şi o cotă de piaţă de 8,66%

faţă de 8,88% în 2018

1.2. Diagnosticul situației anterioare si prezente

Raiffeisen Bank a avut cel mai bun rezultat financiar net in aul 2018 din istoria sa pe piața
locală, Acest lucru iseamnă, mai multe finanțări pentru companiile din România și pentru oameni
– ceea ce, în viața de zi cu zi, se traduce prin companii cu tehnologii mai noi sau spații de lucru
mai moderne, mai multe locuri de muncă în condiții mai bune, locuințe mai spațioase și mai
moderne pentru români, dar o contribuție mai mare la bugetul de stat, prin taxe și impozite.

În anul 2018, Raiffeisen Bank a finanțat economia națională cu 15 miliarde de lei în credite noi,
în acest fel ajungând la o cotă de piață de circa 10% pe creditare. Clienții au continuat să aibă
încredere în banca lor, astfel că depozitele acestora au crescut anul trecut cu 11%, deși dobânzile
scăzute la depozite nu au încurajat în mod special economisirea. Dacă analizăm pe segmente
avansul stocului de credite, este îmbucurător că cea mai mare creștere a fost în segmentul
companiilor medii și mari (cu 23%), urmat imediat de cel al întreprinderilor mici și mijlocii (cu
13%). În același timp, clienții persoane fizice au accesat cu 10% mai multe credite decât anul
precedent, cu un avans al creditului de consum în linie cu evoluția consumului în ansamblul
economiei. Banca a continuat să adapteze portofoliul de produse și, mai ales, accesul la credite,
migrând către un proces complet digitalizat și la îndemână. În acest context, Raiffeisen Bank și-a
păstrat și poziția de lider pe piața cardurilor de credit, cu un portofoliu de peste 500.000 de

4
carduri, cu 6% mai mult față de 2017. Populația însă a continuat și să economisească, depozitele
în acest segment fiind mai mari cu 23% față de anul precedent, în condițiile unei creșteri medii a
salariilor pe piața muncii de circa 8% în termeni reali.

‘’Dacă ar fi să mă refer la anul 2019 printr--un singur cuvânt, acesta ar fi „digitalizare”.

Investițiile în tehnologie și eforturile noastre din anii anteriori s-au concretizat în 2019 într-o
suită de lansări de servicii digitale: fie că vorbim despre noile aplicații de internet și mobile
banking, de aplicațiile de plăți cu telefonul (RaiPay și Apple Pay) sau cu ceasul (Garmin Pay) ori
de credite de nevoi personale acordate 100% online clienților noștri. A fost un an de succes
pentru noi și în privința finanțării economiei românești, și mă refer la toate segmentele de
persoane juridice, de la startup-uri – prin programul factory by Raiffeisen Bank – la întreprinderi
mici și mijlocii și la cele mai mari companii din România. După cum știți, măsurăm în mod
constant satisfacția clienților noștri pentru a ști ce trebuie să îmbunătățim, iar anul trecut, de
exemplu, am înregistrat cel mai ridicat nivel de satisfacție în segmentul nostru de clienți
corporate. Din punct de vedere financiar, a fost un an bun, iar datele financiare pe care raportul
anual le detaliază în continuare prezintă o bancă bine poziționată în ceea ce privește soliditatea
financiară, capitalizarea, aspecte foarte importante astăzi, când perspectivele macroeconomice au
fost ajustate drastic de pandemie și măsurile de protecție sanitară luate de autorități. Astfel,
pentru 2019 raportăm un profit net de 175,9 milioane euro, cu o rată a capitalului de bază de
15,7% și o rentabilitate a capitalurilor proprii după impozitare de 21,5%. A fost un an de creștere
netă atât din punctul de vedere al creditelor acordate clienților (+3%), cât și al depozitelor (+7%).
De asemenea, la sfârșitul anului 2019, un număr mai mare de clienți au ales Raiffeisen Bank – o
creștere de circa 2% față de sfârșitul anului precedent.’’

5
1.2.1. Situațiile financiare pe ultimii doi ani

BILANT 2019 EUR 2018 EUR VARIATIE(%)

000 000
Credite și avansuri acordate băncilor (incluzând 43.376 93.882 -54%
și plasamente la bănci
Credite și avansuri acordate clienților 5.849.635 5.687.212 3%
Depozite de la bănci 64.585 114.940 -44%
Credite de la bănci 107.330 173.653 -38%
Depozite de la clienți 7.555.254 7.086.602 7%
Capitaluri proprii (inclusiv interese minoritare 1.010.756 897.151 13%
și profit)
Total active 9.176.287 8.746.872 5%
Total datorii 7.843.848 7.384.141 6%
Total bilanț 9.176.322 8.746.872 5%

1.2.2. Indicatorii aferenți situațiilor financiare

Indicatorii profitabilitătii:
( Venituri−cheltuieli ) cu dobanda
1.Rata marjei nete de dobandă=
Active rentabile
93.882
RMD2018= =0,016%
5.781.094
43.376
RMD2019= =0,007%
5.893.011
Rata marjei nete de dobanda a inregistrat o scadere in 2019 cu 0,009%
Profit net
2.Rata profitului=
Venituritotale
192.068
RPN2018= =0,12%
1.499.973
179.372
RPN2019= =0,10%
1.719.142
Rata profitului in 2019 inregistreaza o scadere cu 0.02% fata de anul 2018

6
 Venituritotale
3.Rata de utilizare a activelor=
Active totale
1.499.973
RUA2018= =0,16%
8.746 .872
1.719 .142
RUA2019= =0,18%
9.176 .287
Rata de utilizare a activelor a inregistrat in 2019 o crestere cu 0.02% fata de anul 2018
Profit net
4.Rata rentabilitatii economice=
Active Totale
192.068
RRE2018= =0,021%
8.746 .872
179.372
RRE2019= =0,019%
9.176 .287
Rata rentabilitatii economice inregistreaza o scadere in 2019 de 0,002%
Active totale
5.Efectul de parghie=
Datorii proprii
8.746 .872
EP2018= =¿1,18%
7.384 .141
9.176 .287
EP2019= =1,16%
7.843 .848
Efectul de parghie a scazut in 2019 cu 0,02%
Profit net
6.Rata rentabilitatii=
Capital propriu
192.068
RRF2018= =0,2%
897.151
179.372
RRF2019= =0,17%
1.010.755
Rata rentabilitati inregistreaza o scadere in anul 2019 de 0,03%

CAP.2. DIAGNOSTICUL SITUAȚIEI VIITOARE

2.1. Scurt istoric
Obiectul de activitate al Bancii:

7
Scopul Bancii este acela de a se angaja in orice fel de activitate din domeniul tranzactiilor
financiar-bancare si in orice fel de ativitati legate de aceasta,potrivit legislatiei romane in
vigoare,in limitele autorizatiei de functionare acordata Bancii de Banca Nationala a Romaniei
Capitalul social:
Capitalul Social al Bancii este in valoare totala de 1.200.000.000,00 lei,impartit in 12.000 de
actiuni nominative cu o valoare nominala de 100.000 lei fiecare,subscrise de actionari astfel
cum este prevazut in Anexa 1 la Act Constitutiv.
Capitalul social initial a fost subscris si integral varsat de catre actionarii Bancii(‘’Actionarii’’ )
Structura actiunilor:
-sunt actiuni nominative si sunt emise in forma dematerializata.
-sunt indivizibile,Banca reunoscand un singur titular pentru fiecare actiune.
-evidenta actiunilor si a detinatorilor acestora va fi tinuta de Banca sau la un registru
independent privat al actionarilor.
-directorul Bancii este indreptatit sa decida asupra acestui fapt,inclusive sa nominalizeze
registrul independentprivat,dupa caz.
-proprietatea asupra actiunilor implica deplina adeziune fata de prezentul Act Constitutiv.

Modificari ale obiectului de activitate de la infiintare pana in present

2.2. Tipul întreprinderi

Raiffeisen Bank ocupă pozitia de oligopol pe piata din Romania, situatie în care riscul privind
talia întreprinderii este de maxim 2%.

2.3. Piața întreprinderii

Raiffeisen Bank International ofera produse bancare corporate si de investitii pentru companii
austriece si internationale, o retea bancara si de leasing extinsa in ECE atat pentru clientii
corporate cat si pentru clientii retail, precum si servicii bancare corporate si de investitii in Asia
si in cele mai importante centre financiare din lume.
Albania - Raiffeisen Bank Sh.a.
Belarus - Priorbank, OAO

8
Bosnia si Hertegovina - Raiffeisen Bank d.d. Bosna i Hercegovina
Bulgaria - Raiffeisenbank (Bulgaria) EAD
Croatia - Raiffeisenbank Austria d.d.
Republica Ceha - Raiffeisenbank a.s.
Ungaria - Raiffeisen Bank Zrt.
Kosovo - Raiffeisen Bank Kosovo S.A.
Polonia - Raiffeisen Bank Polska S.A.
Romania - Raiffeisen Bank S.A.
Rusia - ZAO Raiffeisenbank
Serbia - Raiffeisen banka a.d.
Slovacia - Tatra banka, a.s.
Ucraina VAT - Raiffeisen Bank Aval

2.4. Diagnosticul economico-financiar

Valoarea totala a activelor Raiffeisen Bank la sfarsitul anului 2019 este de 44 miliarde de
RON ,acestea crescand fata de anul anterior cu aproximativ 10% in pricipal pe fondul dezvoltarii
activitatii specifice.Creditele acordate clientilor au inregistrat un ritm de crestere subtinut si
raman motorul restrerii substenabile a activitatii, in timp ce soldul depozitelor , mai mare cu
10% fata de anul anterior,s-a mojorat pe fondul evolutiei pozitive pe toate segmentele majore de
clienti.

2.4.1. Proiecția veniturilor și cheltuielilor prin bugete pe următorii doi ani

Dupa cum putem vedea in tabelul de mai jos in anul 2020 inregistram o crestere cu 10% fata de
anul 2019 iar in anul 2022 avem o crestere de 15% fata de anul 2020

2019 RON 000 2020 RON 2021 RON

000 000
Venituri nete din dobânzi 1.759.303 1.935.233 2.225.500
Venituri nete din speze şi comisioane 583.742 642.116 738.000
Venit net din tranzacţionare 332.812 366.093 421.000
Alte venituri operaţionale 986.895 1.085.584 1.248.000
Venit operaţional 2.746.198 3.020.800 3.474.000

9
Cheltuieli operaţionale 1.556.504 1.712.000 1.969.000
Profit operaţional 1.189.694 1.308.600 1.505.000
Cheltuieli nete cu provizioanele pentru 194.000 223.000
deprecierea valorii activelor financiare 176.429
Câștiguri din participații în entități 9.113 10.000 11.500
asociate și fond comercial
Profit înainte de impozitare 1.022.378 1.125.000 1.294.000
Profit net 834.710 918.000 1.055.000

2020 Trimestrul 1 Trimestrul 2 Trimestrul 3 Trimestrul4

Venituri nete din dobânzi 484.000 484.000 484.000 483.233
Venituri nete din speze şi 162.116 160.000 160.000 160.000
comisioane
Venit net din tranzacţionare 91.593 91.500 91.500 91.50
Alte venituri operaţionale 272.000 272.000 271.000 270.584
Venit operaţional 755.200 755.20 755.200 755.200
Cheltuieli operaţionale 428.000 428.000 428.000 428.000
Profit operaţional 327.150 327.150 327.150 327.150
Cheltuieli nete cu provizioanele 48.500 48.500 48.500 48.500
pentru deprecierea valorii
activelor financiare
Câștiguri din participații în 25.000 25.000 25.000 25.000
entități asociate și fond
comercial
Profit înainte de impozitare 282.000 281.000 281.000 281.000

Profit net 230.000 230.000 229.000 229.000

10
2021 Trimestrul 1 Trimestrul 2 Trimestrul 3 Trimestrul 4
Venituri nete din dobânzi 557.000 557.000 556.000 555.500
Venituri nete din speze şi 185.000 185.000 184.000 184.000
comisioane
Venit net din 106.000 105.000 105.000 105.000
tranzacţionare
Alte venituri operaţionale 312.000 312.000 312.000 312.00
Venit operaţional 869.000 869.000 868.000 868.000
Cheltuieli operaţionale 493.000 492.000 492.000 492.000
Profit operaţional 377.000 376.000 376.000 376.000
Cheltuieli nete cu 56.000 56.000 56.000 55.000
provizioanele pentru
deprecierea valorii
activelor financiare
Câștiguri din participații
în entități asociate și fond
2.900 2.900 2.900 2.800
comercia

Profit înainte de 324.000 324.000 323.00 323.00

impozitare
Profit net 264.000 264.000 263.500 263.500
11
2.4.2. Proiecția cash flow-ului in baza bugetelor pe următorii doi ani

Cash flow-ul net > 0 permanent

Cash flow-ul net = chas flow-ul de la inceputul anului+intrari de lichiditati – iesiri > 0
Cash flow-ul net la sfarsitul lui 2020 = disponibil la sfarsitul anului 2019 + imprumuturi +
aporturi de capital al asociatilor + Vt120 - Cht120 + Vt220 - Cht220 + Vt121 - Cht121 + Vt221
- Cht221 > 0
Cash flow-ul net la sfarsitul lui 2020 = 834.710 + 0 + 1.200.000 + 1.935.233 -1.712.000 +
642.116 - 194.000 + 483.233 - 428.000 + 160.000 - 48.500 > 0

CAP.3. ALEGEREA METODELOR DE EVALUARE

3.1. Alegerea metodelor bazate pe active/patrimoniale

Activul net contabil

Reprezintă metoda cea mai rapidă de estimare a valorii unei entităti. , Determinarea activului net
contabil, în optica evaluării rapide a sociatătilor comerciale pe baza unui raport de evaluare
simplificat, se face pe baza relatiilor dintre indicatorii ultimului bilant contabil.Calcularea
activului net contabil, presupune efectuarea unor corectii care afectează cateva din
elementele activului si pasivul bilantului.

ANC=Val. Activelor intreprinderi –Datori totale- Active considerate nonvalori

Activele considerate nonvalori sunt de obicei cheltuieli

Inconvenienta are urmatoarele valori:

-existenta unor erori de natura contabila

12
-reliefarea costurilor istorice care sunt actualizate

-aplicarea unor reguli fiscal referitoare la amortizarea si constituirea provizioanelor care pot duce
la inregistrari contabile care deformeaza realitatea economica

-reflectarea unei viziuni a valorii ontreprinderi in contradictie cu teoria utilitati

Activul net corectat

 Se ocupa cu transformarea informatilor contabile in informati economice respective transforma
bilantul economic intr-un bilant contabil. Activul net corectat reprezintă mărirea capitalului
necesar pentru a reconstrui patrimonialul existent al societătii la nivelul valorii reale de utilitate
al acestuia.

 Metoda activului net corectat reprezintă o fotografie clară a patrimoniului net al unei
întreprinderi la data evaluării, dar nu exprimă pretul la care poate fi cumpărată o societate în mod
direct pentru că această valoare trebuie corectată cu o altă valoare calculată la o altă metodă de
evaluare.

La nivelul de utilitate reala modul de calcul al activului net contabil este :

ANC =Activul net corectat-Datori totale corectate

Corectarea elementelor de active

1 Imobilizari necorporale

-eliminarea asa numitelor nonvalori necorporale respective cele de constituire si cele de cercetare
dezvoltare care nu sunt nominalizate pe proiecte

-evaluarea activelor necorporale

a) evaluarea activelor necorporale care pot fi identificate in mod clar si sunt transferabile si
amortizabile cum ar fi brevet, marci, licente
b) evaluarea activelor necorporale care nu pot fi identificate in mod direct si nu sunt transferabile
cum ar fi vadul comercial

3.2. Alegerea metodelor bazate pe venituri

Metoda Discounted Cash-Flow

13
Aceasta metoda este cea mai complexa si poate cea mai moderna metoda de evaluare si
reprezinta metoda fluxurilor financiare, sau, in exprimarea anglo-saxona, “discounted cashflow”
Definirea Cash – Flow-ului
Exista mai multe definitii ale acestei notiuni, si anume se utilizeaza expresii ca : flux de numerar,
fluxuri de disponibilitati nete si flux de trezorerie. Suntem de parere ca notiunea de flux de
numerar nu este cea mai buna, deoarece notiunea de numerar se refera in teoria economica
numai la acea parte a masei monetare formata din bancnote si moneda metalica. De aceea, se
considera, din punct de vedere al evaluatorului, ca fiind o formulare mai adecvata prin
exprimarea
veniturilor viitoare, cu ajutorul metodei actualizarii veniturilor viitoare, prin acestea intelegand
veniturile care remunereaza factorul capital, respectiv profitul net si amortizarea imobilizarilor
corporale si necorporale. O alta exprimare posibila este metoda actualizarii disponibilitatilor nete
sau al cash-flow-ului liber disponibil. Indiferent de exprimare, un flux de disponibilitati nete
rezulta
din diferenta dintre intrarile (incasarile) si iesirile (platile) efectuate de o întreprindere pe
parcursul
exercitiului financiar. Ca orice flux, el se dilata atunci cand se majoreaza incasarile, si se
ingusteaza cand se maresc platile. Diferenta intre incasari si plati de la sfarsitul anului reprezinta
o
suma de disponibilitati nete sau cash-flow-ul liber, care reflecta fructul net pentru un proprietar,
degrevat de orice obligatii de plata, deci disponibilitatile in cont care pot fi insusite si utilizate de
catre acesta. Un flux de disponibilităţi nete rezultă din diferenţa dintre intrările (încasările) şi
ieşirile (plăţile) efectuate de o întreprindere pe parcursul exerciţiului financiar. Din această
diferenţă
rezultă la sfârşitul anului o sumă de disponibilităţi nete denumită cash disponibil sau liber. El
reflectă fructul net pentru proprietar degrevat de orice obligaţii de plată, deci disponibilităţi în
cont
care pot fi însuşite şi utilizate pentru satisfacerea interesului personal. Disponibilităţile nete de la
sfârşitul anului rezulta din: - disponibilităţile la începutul anului - încasările de pe parcursul
anului
- plăţile de pe parcursul anului. Ele se pot constitui, cel puţin teoretic, în doua grupe, şi anume:

14
1) Intrările, unde putem avea: -
- aport suplimentat de capital al acţionarilor sau asociaţilor;
- împrumuturi primite pe termen lung;
- încasări din vânzarea unor active corporale imobilizate;
- încasări din vânzări.
- 2) Ieşirile, care pot fi constituite în principiu din:
- cumpărări pentru consumuri intermediare si/sau pentru revânzare;
- rate plătite pentru credite pe termen lung;
- investiţii pe termen lung pentru dezvoltare;
- alte plăţi incluse în cheltuieli;
- impozitul pe profit.
Marimea reala a cash-flow-ului net rezultat in întreprindere in functionarea curenta a acesteia,
pe parcursul anului, este diferenta dintre cash-flow-ul net existent la sfarsitul anului si cel
existent la inceputul anului. Din punct de vedere cantitativ, exista doua denumiri utilizate in
metodele de evaluare a intreprinderii, si anume :
a) Cash-flow brut, format din profitul net corectat + amortizarea + provizioanele cu caracter de
rezerva. Cash-flow-ul brut reflecta capacitatea intreprinderii de a face investitii, a plati
dividende actionarilor, a constitui rezerve si majora provizioanele, de a restitui ratele de credit
scadente, de a asigura majorarea necesarului de fond de rulment pentru a sustine cresterea
cifrei de afaceri. Cash-flow-ul brut este utilizat in evaluarea intreprinderii pein metoda
capitalizarii acestui indicator ;
b) Cash-flow net disponibil (discounted) se compune din trei agregate clasice, si anume: -
Cash-flow operational, din activitatea curenta sau de exploatare ;
- Cash-flow pentru investitii ;
- Cash-flow din activitati de finantare. Cumulul acestor trei cash-flow-uri duce la cash-flowul
net disponibil.
Profitul net + amortizarea – cresterea (sau + descresterea) necesarului de fond de rulment =
cashflow
operational din activitatea curenta sau de exploatare

15
Cash-flow operational +/- costul achizitionarii mijloacelor fixe + incasari din vanzarea
mijloacelor
fixe – costul achizitionarii altor active pe termen lung + incasari din vanzarea altor active pe
termen lung = cash-flow pentru investitii
Cash-flow pentru investitii + intrari de credite pe termen lung – rambursari de credite pe termen
lung + infuzie de capital subscris si varsat = cash-flow din activitati de finantare
Din agregarea celor trei categorii de cash-flow, putem desprinde cateva concluzii de natura
practica : - cash-flow-ul net disponibil reprezinta recompensa primita de proprietar pentru
plasarea capitalurilor in intreprinderea evaluata. De aceea, se mai numeste si cash-flow net
disponibil la dispozitia proprietarilor ; - in cash-flow-ul brut au fost retinute numai cele doua
surse
importante ale acestuia, adica profitul net si amortizarea, neglijandu-se provizioanele cu caracter
de rezerva. Aceasta deoarece:
a) in cazul evaluarii intreprinderii (ca si al managementului strategic), calcularea cash-flow-ului
avand caracter de previziune, nu trebuie sa aiba o detaliere asemanatoare cu cea uzuala, in cazul
unui management curent ;
b) previzionarea provizioanelor cu caracter de rezerva este dificil de fundamentat cu un grad de
credibilitate acceptabil ;
c) ponderea in totalul celor trei surse ale cash-flow-ului brut este semnificativa, ceea ce
determina
influenta pozitiva, dar care poate crea un subiectivism exagerat in realizarea provizioanelor, ceea
ce ar denatura valoarea finala a cash-flow-ului in disponibil. - agregarea celor trei categorii de
cash-flow in vederea determinarii cash-flow-ului net anual se face numai pe durata de previziune
explicita a intreprinderii, respectiv pentru un numar de ani in care fluxurile de cash-flow pot fi
calculate anual pe baza unor ipoteze credibile.
Etapele obligatorii pentru asigurarea unei abordări corecte a principiilor, ipotezelor şi calculelor
specifice metodei DCF sunt:
A. proiecţia profitului net pe baza evoluţiei previzibile a veniturilor şi cheltuielilor, respectiv a
contului de profit şi pierdere;
B. estimarea evoluţiei necesarului de fond de rulment;

16
C. stabilirea valorii investiţiilor necesare pentru funcţionarea eficientă a întreprinderii şi a
impactului lor economic asupra evoluţiei cifrei de afaceri şi/sau a elementelor de cheltuieli;
D. calcularea valorii reziduale;
E. stabilirea ratei de actualizare;
F. calcularea valorii financiare a întreprinderii;
G. corectarea valorii finale cu prima de control şi/sau cu diminuarea pentru lipsa de lichiditate.
Suplimentar faţă de aceste etape obligatorii, analiza se continuă cu proiectarea bilanţului şi cu
determinarea ratelor financiare clasice de lichiditate, solvabilitate, gestiune şi rentabilitate
pentru perioada de previziune explicită. Această analiză suplimentară este necesară pentru a
se aprecia impactul economic real al consumului de factori de producţie asupra indicatorilor
de eficienţă.

METODA GOOD – WILL

Definirea Good-will-ului
In terminologiile economice internationale exista mai multe viziuni asupra Good-will-ului, de
asemenea exista teoria anglo-saxona, cea franceza şi o teorie romaneasca. Cunoasterea acestor
teorii are importanta teoretica dar şi practica pentru a delimita şi interpreta metodele de calcul ale
marimii Good-will-ului, cat şi pentru practica contabila, respectiv modalitatile de inregistrare
contabila şi de amortizare a valorii acestuia.
In contextul evaluării unei intreprinderi, marimea Good-will-ului este aproape intotdeauna
subiectul negocierilor privind preţul la care se convine adjudecarea partiala sau totala a vanzarii
unei intreprinderi.
Exista în practica economica trei notiuni apropiate ca sfera de cuprindere şi care reprezintă acest
element economic:
1) Good-will;
2) Fond de comert;
3) Fond comercial.
1) Good-will-ul este un activ intangibil care reprezintă în mod normal surplusul valorii unei
intreprinderi fata de valoarea activelor sale tangibile. Surplusul de valoare este datorat indeosebi
faptului ca afacerea genereaza un profit suplimentar fata de masa dobanzii care ar rezulta din
investirea unei sume echivalente cu vânzarea activelor sale tangibile.

17
 Good-will-ul este un activ vandabil, atunci cand întreprinderea este vanduta, şi uneori este
inregistrat în bilantul întreprinderii. în SUA, legea privind societatile comerciale stipuleaza ca
Good-will-ul cumparat poate fi amortizat prin contul de profit şi pierdere, intr-o perioada de timp
care nu depaseste durata lui de viata economica.
2) Fondul de comert este definit ca reprezentand un ansamblu de elemente corporale şi
necorporale gestionate de un comerciant sau industrias în cadrul întreprinderii sale.
Fondul de comert este în general alcatuit din elemente mobiliare, necorporale şi corporale,
elementele imobiliare fiind excluse.
Elementele necorporale ale fondului de comert:
a) Clientele permanenta;
b) Clientela ocazionala. Aceste doua elemente sunt variabile şi depind de exploatare şi
de conjunctura, dar constituie elemente esenţiale ale fondului de comert;
c) Numele comercial (optiune franceza) este denumirea sub care se executa o activitate
de comert (lucrativa, aducatoare de profit);
d) Firma este denumirea sau emblema pe care o alege un comerciant şi care serveste la
identificarea întreprinderii şi la atragerea clientelei;
e) Dreptul la locatie sau dreptul la acces sau dreptul la reinnoire;
f) Licentele şi autorizatiile administrative care sunt atasate fondului şi nu au caracter
personal (licenta de vânzare a bauturilor alcoolice, autorizatie de transport public,
etc.);
g) Drepturile de proprietate industriala, comerciala, artistica, drepturile de autor;
h) Diversele elemente care adeseori sunt considerate ca nefiind transmisibile odata cu
fondul de comert, de exemplu diferite contracte de asigurare sau furnizare, semnate
de catre vanzatorul fondului de comert.

18
3.3. Justificarea alegerii metodelor de evaluare
In general nu există reguli specific pentru alegerea metodelor de evaluare si nici nu se poate
utilize o metodă universala. Metodele de evaluare se diferentiază în general prin importanta care
se dă unor elemente ca: patrimoniul întreprinderii, rentabilitatea,cifra de afaceri .Valoarea unei
societăti poate fi dată de relatia:
V=Px+Ry+CAz
Ponderea alocată fiecărui element determină metoda de evaluare aleasă,dar ponderea este diferită
de la un caz la altul, în functie de conditiile specifice ale întreprinderii evaluate.In cazul nostru
este vorba despre metoda goodwill si de metoda discounted Cash-Flow care este o metodă bazată
pe venit.
Metoda DCF este cea mai complexa metoda de evaluare,ce presupune actualizarea fluxurilor
viitoare de venituri .
Alegerea acestei metode de evaluare pentru o societate bancara presupune scoaterea in evidenta a
eficientei a unei investitii indiferent de natura .
Cash-flow-ul (sau fluxul de numerar) al unei afaceri este unul dintre cele mai importante
instrumente utilizate de către manageri și antreprenori, dar și de către investitori sau analiștii
financiari în fundamentarea deciziilor de afaceri. Analiza fluxului de numerar este solicitată în
cadrul tuturor prognozelor economice, atât pentru obținerea unui credit bancar, cât și pentru
finanțarea unui proiect prin intermediul fondurilor nerambursabile europene sau naționale.
Conceptul de good-will reprezintă capacitatea unei întreprinderi de a realiza supraprofit, fiind
concretizat în profitul suplimentar obţinut de către întreprindere de pe urma bunei reputaţii pe
care o are în relaţiile cu ceilalţi agenţi economici, care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei
pieţe mai largi.
Metoda activului net contabil
Ca orice metoda de evaluare patrimoniala,aplicarea ei presupune efectuarea unor corectarii la
nivelul idicatorilor din ultimul bilant incheiat.
Ajustarea acestei metode de evaluare patrimonial are ca scop scoaterea in evidenta a unei valori
cat mai actuale a societatii,prin:
-ajustarea valorii activelor prin eliminarea unor active asa-zise nonvalori

19
Toate acestea ajustari au scopul de a scoate in evidenta valoarea intreprinderii prin prisma
capacitatilor sale de eficientizare a investitiilor

BIBLIOGRAFIE
1 Mitica Pepi,Evaluarea intreprinderi
2 www.raiffeisen.ro
3 www.bnr.ro
4 www.bvb.ro
5 ro.wikipedia.

20