Biletul nr.

1
1.Regiunea mastoidiana. Pucte de reper, limite, stratigrafia. Triunghiul de trepanatie Chipault si “patratul de
atac”
Limite-corespunde amplasarii apofizei mastoide a os.temporal
Straturi: 1.pielea;
2.t.subcutanat-in el se situeaza fascia superficiala si mm auricular posterior. Periostul adera strins la os. De os se
fixeaza mm.sternocleidomastoidian, mm.splenius al capului, ventrerul post al mm digastric, mm lung dorsal al
capului. In sectorul antero-superior-o zona neteda de forma triunghiulara-triunghiul de trepanatie Chipault. Limite:
sup-linia orizontala ce prezinta prelungirea arcadei zigomatice; ant-linia trasata post de conductul auditiv extern spre
virful apofizei mastoide; post-marginea anterioara a crestei apofizei mastoide.
In interiorul ap.mastoide se afla celulele mastoidiene. Antrul mastoidian comunica cu urechea medie sau cu cavitatea
timpanica si se proiecteaza la limita sup a triunghiului. In caz de trepanatie nu trebuie atinsa limita superioara a
triunghiului deoarece putem nimeri in fosa cerebrala medie. Daca putem patrunde in sup si ant putem nimeri in fosa
epitimpanica a cavitatii timpanului, unde sint situate oscioarele urechii medii. Limita ant-corespunde port inf a
canalului nervului facial, limita post-proiectiei sinusului sigmoig.
Vascularizatia:artera auriculara post prin rr ei mastoidiene si ramurile arterei occipitale
Inervatia: nervul occipital mic, nervul auricular mare(plexul cervical) si ramurile n.auricular post(n.facial). circulatia
limfatica eferenta prin gang.limfatici retroauriculari.
2. Triunghiul submandibular. Glanda salivara, loja si capsula ei. Formatiunile vasculonervoase si ganglionii
limfatici. Triunghiul lui Pirogov.
Triunghiul submandibular-delimitat de marginea inferioara a mandibulei si venterele ant si post al mm digastric..
Glanda submandibulara ocupa aproape tot triunghiul submandibular. Toate tesuturile care incojoara glanda au primit
denumirea de loja a glandei. Unul din elementele ei e capsula glandei, formata prin dedublarea foitei fasciei proprii
ale gitului. Foita fasciala interna si externa se fixeaza de marg.ant a mandibulei si de linia oblica. Marg.sup a glandei
adera la periostul mandibulei. Capsula nu fixeaza glanda si nu da septuri in adincimea ei. Intre glanda si capsula ei e
situate t.celular lax care contine ganglioni limfatici. Canalul excretor al glandei incepe in portiunea ei
anterosuperioara si pleaca in fisura dintre mm milohioidian si mm hioglos, urmind sub membr.mucoasa a planseului
cav.bucale. In aceasta fisura, putin mai sus de canal, trece n.lingual, mai jos de canal se afla n.hipoglos si v.linguala.
Vascularizatia: in loja glandei trece artera faciala care adera la supraf interna a glandei. Cu suprafata ei externa se
atinge vena faciala care flexinduse peste margina mandibulei, urmeaza sub capsula glandei, in directia v.jugulare
interne.
Triunghiul lui Pirogov(lingual)-delimitat de port.tendinoasa a mm digastric, marg post a mm milohioidian si
n.hipoglos. Fundul acestui triunghi-mm.hipoglos. Aici sint posibile denudarea si ligaturarea arterei linguale, care e
situate mai profund de mm.hioglos. Mai superficial de mm este vena linguala.
3. Stratigrafia peretelui thoracic in spatiul intercostal
În număr de 11 perechi, sunt simetrice, situate între două coaste adiacente. Aceste spaţii sunt ocupate de muşchii
intercostali şi de ţesut conjunctiv lax, în care se găseşte şi mănunchiul vasculonervos intercostal, alcătuit dintr-o venă,
o arteră şi un nerv intercostal dispuşi în această ordine dinspre superior spre inferior.
a) La suprafata sint situati mm.intercostali externi-completeaza spatiul intercostal de la tuberculul costal pina la
extremele laterale ale cartilajelor costale. In regiunea cartilajelor costale, mm trec in t.conjunctiv fibros al
membr.intercostale externe. Fibrele mm intercostali externi sint orientate de sus in jos si din post in ant.
b) Mai profund-mm intercostali interni, fibrele sint orientate de jos in sus si posteroanterior. Mm ocupa spatiile
intercostale de la unghiurile costale pina la stern. De la unghiurile costale pina la coloana vertebrala mm sint inlocuiti
de membrane intercostala interna. Intre mm intercostali interni si externi se afla un strat subtire de t.celular lax cu
vase si nevii intercostali.
Arterele intercostale-ant si post. Arterele anterioare sint ramificatii ale arterei toracice interne. In fiecare spatiu se afla
cite 2 artere-pe marg costale sup si inf, ele se anastomozeaza cu arterele intercostale post.
Arterele intercostale post la nivelul capetelor costale se divizeaza in rr ant si post. Ramura post ramine situate pe
suprafata toracica post si a coloanei vertebrale. Ramura anterioara constituie artera intercostala participa la formarea
pachetului neurovascular al spatiului intercostal. Aceasta artera pe traseul de la apofiza vertebrala transversa pina la
unghiul costal e situate pe marg.inf a coastei respective. Vena intercostala se afla mai sus de artera, iar nervul
intercostal mai jos de artera. De la unghiurile costale pina la linia axilara medie, vasele spatiului intercostal se afla
sub protectia marg.costale inf, iar nervul trece dea lungul acestei margini. Artera intercostala post ant de linia axilara
medie, se ramifica in 2 ramuri. Punctia toracica se efectueaza in spatiile intercostale VII-VIII, intre linia scapulara si
axilara medie, pe marg sup a coastei situate mai jos.
Biletul nr.2
1. Regiunea faciala profunda.Spatiile celulare temporopterigoidian, interpterigoidian- continutul vasele si nervii, caile de rapsindire
a puroiului
Dupa Pirogov se mai nusmete si regiunea intermaxilara , poate fi accesibila dupa inlaturarea ramuriimandibulei , a musciului maseter si
arcadei zigomatice. LIMITE regiunea prezinta un spatiu delimitat din exterior -ramura montaat a mand; ant-tuberozitatea maxilarului; med-
apofiza pterigoida a osului sfenoid; sup- baza craniului. Acest spatiu contine tesut celuloadipos, vase si nervi. Din mm fac parte pterigod med
si lateral, temporal segmental de insertie a lui apofiza coroida a mandibulei.muschii pterigoidieni sunt acoperiti de o foita fasciala subtire.pe
linga aceasta intre muschiipterigoidieni se gaseste o placa conjunctiva sau aponeuroza interpterigoidiana , care separa muschii sus numiti
unul de altul. In portiunea profunda a fetei deosebim 2 spatii de tesut cellular interfascial :temporopterigoidian- intre pterigoidian lat si
temporal. Si spatial intepterigoidian intre pterigoid med si lat.ambelel spatii sunt umplute cu tes conj laxcare comunica intre ele si
deasemenea alte soasii celuloadipoase in diverse directii( regiunea temporala ,fosa pterigopalatina , bula grasoasa a obrazuui)
Spatial temporopterigoidian comunica cu corp adipos al obrazului si fosa pterigopalatina, prin orif rotund cu cavitatea craniana. Acest spatiu
comunica cu cavit orbitei prin fisura orbitara inferioara, cu cav nazala prin orif sfenopalatin, cu cav bucala prin orif palatin. Aici sint dispuse
art maxilara cu rr ei si numeroase vene care const plexul venos pterigoidian
Spatiul interpterigoidin comunica cu spatiile temporopterigoidian si parafarigian, cu cav craniana prin orif spinos si oval , pe parcursul nerv
lingual- cu planseul cav bucale . pe linga plexul venos , art maxialara , trec si nervii rr ale nerv mandibular (lingual si alveolar inf).Nervii
alveolar inf si lingual ,aflati in spatial interpterigoidian sint separate unul de altul de fascia interpterigoidiana,existent septului interfascial
dintre nervii lingual si alveolar inf prexinta un interes practice , deoarece poate fi argummentata anatomotopografic anestezia mandibulara si
pot fi explicarte esecuri in executarea ei
2. Pericardul,recesuri si sinusuri
Prezinta un sac seros inchis ,ce inconjoara cordul,portiunea ascendenta a aortei pina la tranzitia ei in arc,trunchiul pulmonar pina la divizarea
lui, orificiile venelor cave si pulmonare.pericardul e alcatuit din urmatoarele straturi: extern-fibros si intern –seros.pericardul seros consta
din foita parietala si foita viscerala care acopera cordul. Epicardul nu acopera toata suprafata inimii, in special, nu sint acoperite locurile de
conflueta a venelor pulmonare , un sector pe suprafata post a atriului drept ,limitata de venele cave. Sectoarele paracardiale ale venelor cave
si pulmonare sint acoperite de pericard partial( numai in partile lat si ant )in locurile unde pericardul trece in foita parietala a pericardului
seros, se formeaza . cele mai mari dintre ele sint: sinusul transvers, oblic si anteroinferior . sinusul anteoinferior ocupa locul unde pericardul
intra in unghiul format de difragm si peretele thoracic anterior. Adincimea sinusului uneori atinge citiva cm.
Primele doua sinusuri a pericardului sint situate pe peret post a pericardului. Parte a ant a sinusului transvers e limitata de pericard ,care
inconjoara segmentele incipiente ale aortei ascendente si trunchiul pulmonar,partea post- de epicard ,care acopera atriurile dr sis t, de catre
auriculele atriale si suprafata anterostinga a venei cave sup . intre partile inf si sup sinusul transver e inchis ,iar spatele aortei si al trunchiului
pulmonary el comunica cu cavitatea pericardica. Introducind degetul in sinusul transvers,se pot apuca aorta si trunch pulmonary.
Sinusul pericardic oblic se afla in partea inf a sectorului post a pericardului intre plicile associative pericardice. In partea ant sinusul e limitat
de epicardul suprafetei post a atriului sting , in post- de peretele post a pericardului, din stinga-vena cava inf. In afara de aceste sinusuri intre
epicard si lama parietala a pericardului se form un sir de recese pericardiace , de ex recesul venei cave sup, treoaortak, al vaselor pulmonare.
Vascularizatia are loc prin ram a toracice interne si aortei pectoral si alte surse a pericardiacofrenica, rr mediastinale, aa bronchiales, rr
esophagei, aa intercostales, aa thymici. Vasele venoase form plexuri cu refluzxul venos prin v pericardiacophrenica, vv timice, intercostale,
diafragmale sup.Inervatia –nervii vagi si simpatico- din plexuri form din acesti nervi: plexuri extracardiace superf si prof, aortal, pulmonare
ant si post si esofag. Inerv si de catre rr nerv laringeu recurrent st si nn intercotali. Circulatia limfatica-gang limf mediastinali sup si inf,
gangl bifurcatiei traheei,paraesofagieni si ai hilului pulmonar. Per ant a pericard. Vine in contact cu fascia endotoracica si pleura
medistinala . sup –tes cellular,gl timica, inf- peretele thoracic ant. Post- traheea,bronhii, a pulmonara dr,esofag,aorta nervii vagi , pleura.
Baza pericardului e concrescuta cu centrul tendinos al diafragmului
3.Demonstrati reperele si regiunile topografice in regiunea gitului Limitele-sup-marg inf si unghiul mandibulei,marg inf a canalului
auditiv extern, apofiza mastoid, linia nucala superioara. In partea inf- linia trasata pe marginile superioare ale incizurii jugulare , claviculei,
virful acromionului si linia conventionala care uneste acromionul cu ap spinoasa a vert CII. Gintul conventional se imparte in regiuni,limitele
carora trec prin punctele de reper externe a gitului.planul frontal ce trece prin apofizele mastoid si acromiala imparte gitul in reg ant si post.
Regiunea post se numeste occipital sau nucala ,consta din muschi bine dezvoltati care acop vertebrele.acesti muschi sint acoperiti de
muschiul splenius al gitului si trapez. Regiunea ant sua gitul propriu-zis contine organelle ,vase si nervii. Tot aici se afla trigonul medial al
gitului,limitat de madibula si marg anteromediale mm sternoscleidomastoidieni. Linia mediana imparte acest triunghi in 2 trigoane mediale
dr sis t. ele sint situate intre marg inf a mandibule ,marg ant a musc sternocleidoms.si linia mediana a gitului. Triunghiul lateral e delimitat
demarg post mm sternocleidom.,marg sup a claviculei si marg mm trapez. Regiunea gitului localiztata in limit mm stermocled. Se
evidentiaza ca reg aparte , limitele corespund muschiului. Planul dus prin corpul si coarnele mari a osului hyoid imparte triunghiul medial in
2 portiuni- suprahioidiana si infrahioidiana. In reg suprahioid deosebim triunghiul impar submental , limitele caruia sint venterele ant mm
digastrici si corp hyoid. Triung submandibular e delimitat de marg inf mandib, vent ant si post digastric . in limitele lui se determ trigonul
lingual sau Pirogov. In regiune ainfrahiodiaina se afla truing carotid si omotraheal. T. Carotid – vent post m digastric, venter super m
omohioid, marg ant m sternocleidom. In trigonul lateral se evidentiaza 2 triunghiuri- omotrapezoid delimitat marg ext trapez, venter inf
omohioid , marg post sternocledm. Si trogonul omoclaviculat delmitat de clavicula, vent inf omohioid, marg post m sternocleidomastoidian.
Biletul nr.3
1.Regiunea parotidomaseterica. Limite si puncte de reper,stratigrafia. Topografia
gl.parotide si proiectia ductului parotid (Stenon), ramurile nervului facial.
Limite: sup- arcada zigomatica, inf- de marginea inferioara a mandibulei, ant-de marginea
anterioara a muschiului maseter,post-de marg. Posterioara a ramurii mandibulare.
Straturile: 1)pielea. 2)tesut subcutanat 3)fascia proprie 4)fascia parotida – inveleste glanda
parotida
5)fascia maseterica – inconjoara muschiul maseter.
Glanda parotida- cea mai voluminoasa gl.salivara si se afla aproape in intregime in fosa
retromandibulara. Glanda depaseste limitele fosei retromandibulare. Marginea anterioara- se
situeaza deasupra portiunii posterioara a mm.maseter; marg.posterioara- ajunge pina la
mm.sternocleidomastoidian; mar. superioara- vine in raport cu conductul auditiv extern;
marg.inferioara-ajunge pina la unghiul mandibulei.
Ductul excretor al gl.parotide – e dispus orizontal,paralel si mai jos de arcada zigomatica,pe fata
exterioara a mm.maseter. La marginea anterioara a acestui muschi, sub un unghi drept, ductul se
indreapta in interior, penetrind muschiul buccinator, se deschide in mucoasa vestibulului
cavitatii bucale intre molarii I si II superiori.
N.facial este nervul VII cranian.La iesirea din substanta creierului se dispune in canalul facial al
piramidei osului temporal,unde da n. petros mare si n.muschiului scaritei, precum si coarda
timpanului.
Ramurile terminale sunt: temporale, zigomatice,bucale,cervicala,ramura marginala a
mandibulei.
2.Regiunea cervicala. Puncte de reper,limite,diviziuni topografice.
Triunghiul cervical posterior este o regiune fascială, strict parietală,
carecompletează conţinătorului cervical, între muşchii limitanţi. Este situat în  partea
laterală, orientat cu baza inferior şi vârful posterosuperior.
Limite: ant.-marg.posterioara a mm.sternocleidomastoidian; post-marg.superolaterala a
mm.trapez; inf-fata superioara a clavicului; sup.-este situat pe linia nucala superioara,unde se
intilnesc insertiile celor doi muschi limitanti.
Stratigrafie: 1)pielea 2)stratul celulo-adipos subcutanat 3)fascia proprie a gitului 4)fascia
omoclaviculara
3.Demonstrati hilul pulmonar sting si drept.Continutul, corelatiile componentelor in plan
frontal si orizontal.
Hilul pulmonar
este locul prin care patrund si ies elementele carealcatuiesc pediculul pulmonar, invelite de
pleura. Este localizat pe fata mediastinala a plaminului. Are forma patrulatera la plaminul
drept,de racheta cu coada in jos, la cel sing.
Limite: La hilul pulmonar stang - superior - s. arcului aortic;
- inferior - s.aortei descendente toracice;
- posterior - s. aortei descendente toracice.
La hilul pulmonar drept - anterior – s. venei cave superioara lasa si s.venei bronhiocefalice
drepte;
- superior - s. crosei v. azygos; - posterior – 2 santuri verticale: santulesofagului si santul venei
azigos.
In  pediculul pulmonar drept - bronhia -cel mai posterior si superior; - a. pulmonara – ant. si
inf. de bronhie; - v. pulmonara sup. – ant. si inf. de a. pulmonar; .- v. pulmonara inf. – inf. de
bronhie; - o artera bronsica.
In  pediculul pulmonar stang - bronhia - in planul post; - inf. de a. pulmonara; - vv. pulmonare
– ant. de bronhie; - 2 aa.bronsice.
Biletul 4.
1.Regiunea mastoidiana. Proiectia antrului, canalului nervului facial (Falopii), sinusului
sigmoidian in cadranele regiunii mastoidiene.
Limitele corespund amplasarii apofizei mastoide a osului temporal.Straturile: pielea, tesutul
subcutanat in care se situiaza fascia superficiala si muschiul auricular posterior.urmeaza muschii
sternocleidomastiodian,m splenius al capului,venterul posterior al m.digastric,m lung dorsal al
capului.Limita super.a triunghiului-linia orizontala care reprezinta prelungirea arcadei
zigomatice,limita anter.-linia trasata posterior de conductul auditiv extern spre virful apofizei
mastoid, limita posterioara-marginea anterioara a crestei apofizei matoide.Antrul mastoidian
comunica cu urechea medie sau cu cavitatea timpanica, se proiecteaza mai aproape de limita
superioara a triunghiului la o adincime de 1-1.5cm.Limita anterioara corespunde portiunii inferioare
a canalului n.facial,limita posterioara-proiectiei sinusului sigmoid. N.facial la iesire din substanta
creierului se dispune in canalul facial al piramidei osului temporal si da ram.-n. pietros mare, n.mm
scaritei, si coarda timpanului.N.facial iese prin foramen stilomastoideus si patrunde in glanda
parotida.
2.Topografia pleurei. Compartimentele. Cavitatea pleurala (limite, sinusuri)Particularitati la

copii.

Drept limite ale pleurei servesc proiectiile pe peretele toracicale locurilor de tranzitie a unei portiuni
pleurale in alta.Pozitia limitelor variaza.Limita anterioara-incepe de la domul pleural situate cu 1-
4cm mai sus de clavicula sau la nivelul colului coastei 1. Trece in jos si medial,intersectind
articulatia sternoclaviculara dreapta.Din stinga limita pleurei urmeaza tot dupa manubriul si corpul
sterna deplasinduse putin in stinga de la limita mediana. La nivelul coastei 4 ea brusc inclina spre
stinga trece in limita inferioara a pleurei la nivelul cartilajului coastei 4.Limita pleurala inferioara
incepe la nivelul spatiilor intercostale 5-6 in locul de trecere a pleurei costomediastinale in cea
costodiafragmala.De la cartilajul coastei 6 urmeaza in jos si lateral trece pe linia parasternala,pe linia
medioclaviculara,pe linia axilara medie si pe linie scapulara.Limita posterioara a pleurei din dreapta
incepe la nivelul domului pleural,apoi brusc deviaza spre central atingind linia mediana la nivelul
vertebrelor T3-5.Domul pleural este un sector al foitei pleurale situate supraclavicular care
corespunde apexului plaminului.Sectoarele cavitatii pleurale situate in locurile de trecere a unei
portiuni a pleurei parietale in alta si sint numite sinusuri pleurale
Sinusul costodiafragmal-par,cel mai profund situate in locul de trecere a pleurei costale in cea
diafragmala.cel mai adinc loc al acestui sinus corespunde liniei axilare.
Sinusul costomediastinal-par,anterior si posterior.e bine distins in partea anterioara in locul de
tranzitie pleurei costale in cea mediastinala,Sin.drept e mai pronuntat decit cel sting.
Sinusul diafragmomedistinal e cel mai slab dezvoltat.
3.Demonstrati fasciile gitului.
Fasciile gitului reprezinta un schelet conjunctiv al gitului.Se disting 5 fascii.
1-fascia superficial a gitului,la dedublarea ei se formeaza teaca pentru mm.platisma.
2 fascia proprie,ea se dedubleaza si cuprinde mm.trapez.mai formeaza teaca si pt mm
sternocleidomastoidian. Foita externa a fasciei proprii da in profunzimea muschilor pe care ii
acopera septuri ce impar mm in fascicule separate
3 fascia omoclaviculara, formeaza teaca pt mm. sternohioid, tirohioid, sternotiroid, omohioid.
4fascia endocervicala cu 2 foite-parietala si visceral. Foita parietala formeaza teaca pt pachetul
vasculonervos.foita visceral trece pe organelle gitului acoperind laringele traheea faringele esofagul
si glanda tiroida.
5 fascia prevertebrala-formeaza teaca pt mm scalene ali gitului,prelungirile fasciei acopera
art.subclaviculara si plexul brahial.
Biletul nr.5
1. Topografia plaminilor.lobi,segmente.Sintopia elementelor hilului pulmonar drep si sting.scheletotopia.
Plaminii sunt situati in saci pleural separate. Au forma conica neregulata cu baza si apex rotunjit,cu 2-3 cm mai sus
de clavicula.fiecare plamin are 3 fete: externa, diafragmala si medial.
Limitele: inferioara, plaminul drept-pe linia parasternala la nivelul jumatatii cartilajului costal 6, pe linie
medioclaviculara-pe marg.inferioara a coastei 7. Pe linie axilara medie-pe marginea inferioara a coastei9,pe linie
paravertebrala-pe marginea superioara a coastei 9.
Inferioara,plaminul sting- linia ce uneste urmatoarele puncte: marginea inferioara a coastei 6-pe linie
parasternala,jumatatea coastei7-pe linie medioclaviculara,marginea superioara a coastei 8-pe linie axilara medie si
marginea superioara a coastei 9 –pe linie paravertebrala.
Limitele apexului plaminilor coincide cu cele ale domului pleural-in fata cu 2-3 cm mai sus de clavicula,in spate-la
nivelul apofizei spinoase a vertebrei C7.
Plaminul sting are 2 lobi-superior si inferior. Plaminul drept 3- superior,mediu si inferior.
Segmentele: plaminul drept,lobul superior-segm. apical,posterior,anterior.Lobul mediu-segm.lateral,medial. Lobul
inferior-segm.apical, bazal mediac, bazal anterior, bazal posterior si bazal lateral.
Plaminul drept, lobul superior-segm.apicoposterior,anterior,lingual superior, lingual inferior. Lobul inferior-
segm.apical, subapical, bazal medial, bazal anterior, bazal lateral, bazal posterior.
Din elementele hilului pulmonar fac parte: bronhul,artere si venele pulmonare,vasele si nervii bronhiali,ganglion
limfatici.Radacina plaminilor scheletotopic se afla la nivelul vertebrelor T5-7.
Cu radacina plaminului drept vine in contact-in partea anterioara,vena cava superioara,n. frenic si partial atriul
drept.In partea posterioara trece vena azigos si n. vag.
Radacina plaminului sting vine in contact, in partea posterioara,cu esofagul.in partea lateral si posterioara-portiunea
descendenta a aortei,bronhul sting.
2.Regiunea frontoparietooccipitala. Particularitati de vascularizare a tesuturilor epicraniene.
Laturile regiunii corespund limitelor regiunilor frontal,temporal si occipitala ale boltii craniene. Anterior este
delimitate de marginea supraorbitala a osului frontal,posterior de linia nucala superioara,partile laterale de linia
temporal superioara.Straturile-pielea,tesut subutanat bine dezvoltat,calota aponevrotica,sub aponevroza epicraniana
se afla un strat subtire lax. Periostul,tesut cellular subperiostal, oasele boltii craniene cu lamele externa si interna.
Vascularizarea-vasele sangvine sint situate in tesutul subcutanat si au directie radial.Art supraorbitala si
supratrohleara,ramuri ale art.oftalmica.Art angular,din art faciala, ramuri ale art. temporale superficial.Portiunea
occipital e vascularizata de art.occipitala si auriculara posterioara.
3.Demonstrati spatiile de tesut celuloadipos ale gitului. Continutul.
Deosebim urmatoarele spatii inchise:
1.Sacul par al glandei submandibulare-contine glanda submandibulara,tesut lax ganglioni limfaici artera faciala si
vena. E marginit de foitele fasciei proprii ale gitului si periostul mandibulei.
2.Sacul fascial par-format de foitele fasciei proprii a gitului pt mm sternocleidomastoidian.
3.Sacul interaponevrotic suprasternal-contine tesut cellular lax,ganglion limfatici si arcul venos jugular-situat
deasupra incinzurii jugulare a sternului, intre foitele fasciale a 2 si a 3 a gitului
4.Sacul orb-situat pe partea post a mm.sternocleidomastoidian. Limite:ant-fascia proprie a gitului; post-fascia a 3 a
gitului; interior-periostul marginii posterosup a claviculei.
5.Spatiul previsceral-aici in tesutul cellular lax se afla ganglion limfatici vene o parte din plexul venos tiroid impar art
tiroidea ima. Amplasat intre foitele fasciei endocervicale.
6.Spatiul retrovisceral-comunica cu tesutul cellular al mediastinului posterior.se afla intre fasciile endocervicala si
prevertebrala.
7.Spatiul cellular parafaringian-sint situate art carotida interna si vena jugulara,n vag, hipoglos accesoriu si
glosofaringian.
8.Spatiul cellular al triunghiului lateral al gitului-intre foitele fasciei proprii si prevertebrale.
9.Spatiul prevertebral-in el se afla trunchiul simpatico cervical.mm lungi ai capului si gitului, mm recti anterior si
lateral al capului. Situate intre fascia prevertebrala si vertebrele cervicale
Biletul nr. 6
1.Regiunea geniana. Limite, puncte de reper, stratigrafia, vase sangvine si nervi.
Limite :superior -regiunea este delimitata de marginea inferioara a orbitei ,inferior –de marginea inferioara a corpului
mandibulei ,anterior-de pliurile nazogenian si nazolabial ,posterior- de marginea anterioara a muschiului maseter.
Starturile:a.)Pielea este fina ,foarte mobila contine o cantitate mare de glande sudoripare si sebacee.b)Tesutul
cellular subcutanat este bine dezvoltat .Aici se afla o depresiune in care este dispus corpul adipos al obrazului care
reprezinta o acumulare de tesut grasos inglobat intro capsula fasciala densa .Bula grasoasa a obrazului este dispusa
intre m.maseter si buccinator.Ea poseda prelungirele:temporala,orbital si pterigopalatin .Procesele inflamatorii in
acest corp adipos initial au un caracter limitat iar in caz de liza purulenta a tecii fasciale puroiul se difuzeaza in
regiunile limitrofe .In tesutul subcutanat sunt dispuse citeva straturi de muschi mimici.
c).Fascia bucofaringiana :inveleste m.buccinator .Acest muschi este strabatut de canalul excretor al glandei salivare
parotide.din interior muschiul este tapetat de tunica mucoasa –prelungirea mucoasei vestibulului cavitatii bucale.Aici
se gaseste papilla canalului glandei parotide si orificiul lui de deschidere.
Vacularizatia regiunii geniene se realizeaza prin artera faciala ,aflata in grosimea tesutului subcutanat la marginea
muschiului maseter.Artera facial anastamozeaza cu arterele :transversal a gitului,bucala,si infraprbitala care de
asemenea alimenteaza regiunea obrazului.
Drenajul venos este asigurat de venele:fasciala si retromandibulara .Ele se unesc cu cu plexul venos pterigoid si cu
venele faringiene .
Inervatia este asigurata de ramurile nervului trigemen :infraorbital ,bucal ,mentonier.Ramurile lui inerveaza si
muschii mimici .
2.Triunghiurile gitului:
1.Triunghiul carotidian :limite sunt alcatuite din muschii gitului:medial -venterul superior al m.omohioidian ,lateral –
m.sternocleidomastoidian ,superior –venterul posterior al m.digastric.Pachetul vasculonervos este reprezentat de de
vena jugulara si artera carotida comuna care inconjoara nervul vag.
2.Triunghiul lateral al gitului:limite-anterior-marginea marginea posterioara a m. sternocleidomastoidian ,posterior –
marginea superiorexterna a m. trapez,inferior-marginea superioara a claviculei .Pachetul vasculonervos este
reprezentat de :de artera si vena subclaviculara si plexul brachial.In acest triunghi se evidentiaza 2
triunghiuri:triunghiul omotrapezoid si triunghiul omoclavicular.
3.Triunghiul submandibular este delimitat de marginea inferioara a mandibulei venterele anterios si posterios a m.
digastric in limetele lui se determina triunghiul lingual (triunghiul lui pirogov)
Triunghiul scaleno vertebral limite:lataral :muschiul scalen anterior ,medial- m. lung al gitului, inferior de domnul
pleural.
3.Demonstrati spatiul intercostal.Sintopia pachetului vasculo nervos.
În număr de 11 perechi, sunt simetrice, situate între două coaste adiacente. Aceste spaţii sunt ocupate de muşchii
intercostali şi de ţesut conjunctiv lax, în care se găseşte şi mănunchiul vasculonervos intercostal, alcătuit dintr-o venă,
o arteră şi un nerv intercostal dispuşi în această ordine dinspre superior spre inferior.
c) La suprafata sint situati mm.intercostali externi-completeaza spatiul intercostal de la tuberculul costal pina la
extremele laterale ale cartilajelor costale. In regiunea cartilajelor costale, mm trec in t.conjunctiv fibros al
membr.intercostale externe. Fibrele mm intercostali externi sint orientate de sus in jos si din post in ant.
d) Mai profund-mm intercostali interni, fibrele sint orientate de jos in sus si posteroanterior. Mm ocupa spatiile
intercostale de la unghiurile costale pina la stern. De la unghiurile costale pina la coloana vertebrala mm sint inlocuiti
de membrane intercostala interna. Intre mm intercostali interni si externi se afla un strat subtire de t.celular lax cu
vase si nevii intercostali
Arterele intercostale-ant si post. Arterele anterioare sint ramificatii ale arterei toracice interne. In fiecare spatiu se afla
cite 2 artere-pe marg costale sup si inf, ele se anastomozeaza cu arterele intercostale post.
Arterele intercostale post la nivelul capetelor costale se divizeaza in rr ant si post. Ramura post ramine situate pe
suprafata toracica post si a coloanei vertebrale. Ramura anterioara constituie artera intercostala participa la formarea
pachetului neurovascular al spatiului intercostal. Aceasta artera pe traseul de la apofiza vertebrala transversa pina la
unghiul costal e situate pe marg.inf a coastei respective. Vena intercostala se afla mai sus de artera, iar nervul
intercostal mai jos de artera. De la unghiurile costale pina la linia axilara medie, vasele spatiului intercostal se afla
sub protectia marg.costale inf, iar nervul trece dea lungul acestei margini. Artera intercostala post ant de linia axilara
medie, se ramifica in 2 ramuri. Punctia toracica se efectueaza in spatiile intercostale VII-VIII, intre linia scapulara si
axilara medie, pe marg sup a coastei situate mai jos.
Biletul nr.7
1. Triunghiul carotidian. Limitele si straturile. Artera carotida comuna si divizarea ei in artera carotida interna si
externa. Zona sinocarotida reflexogena.Limite:medial-venteru sup a m.omohioid;lateral-m.sternocleidomastoidian;superior-
venterul posterior a m. digastric.Straturile:1.piele, 2. Stratul adipos subcutanat, 3. Fascia superficiala cu m. subcutanat al gitului,
4. Fascia proprie, 5. Tesutul celular lax, 6. Pachetul vasculonervos principal(v.jugulara int, a.carotida comuna, dispuse din
exterior in interior cuprinzind n.vag) inconjurat de foita parietala a fasciei endocervicale, pe traiectul vaselor ganglioni limfatici.
Vena este dipusa mai superficial de artera,si se observa bine la departarea marg interne a m. sternocleidomastoidian.A.carotida
comuna-trece pe bisectoarea unghiului,format de venteru sup a m. omohioid,si m. sternocleid. Pe peretele ant a arterei,deasupra
tecii pachetului vasculonerv principal a git,este situata in directie oblica radacina sup a ansei cervicale formata de ramurile 1 si 3
ale n. cervicali rahidieni. Aceasta radacina,unindu-se aici cu n.hypoglos,pe parcurs intersecteaza arterele carotide externa si
interna. Aceasta impartire deseori are loc la nivelul marginii sup a cartilajului tiroid,insa el este ft variabil. Deosebiri intre a.
carotida ext si int. 1.Artera carotida externa spre deosebire de cea int da o multime de ramuri: a. tiroida sup, a.linguala, a.
faciala, a. faringiana ascendenta.2.A. carotida ext este situata mai medial si mai superficial de a. carotida int. 3. n.hipoglos
intersecteaza a. carotada int,situindu-se ant de ea.Zona reflexogena-este situata in reg bifurcarii a.carotide comune,ete alcatuita
din: glomusul carotidian,(constituit din tes conjunctiv si cel specifice,este intim legat de membrana ext a a. carotide,are
dimensiuni intre 3-5mm.) , sinusul carotidian,portiune cervicala a a. carotide int,ramurile n. glosofaringian, n. vag, trunchiul
simpatic. Impulsurile care nimeresc din baro- si hemoreceptori zonei carotide reflexogene influenteaza asupra nivelului tensiunii
arteriale si compozitiei chimice a singelui.
2. Topografia cordului si vasele coronarieneCordul-organ cavitar ,muscular,de forma conica neregulata.baza este idreptata in
sus si putin in urma,apexul are pozitie anteroinf orientata in stinga. axa cardiaca longitudinala e indreptata oblic de sus in jos,de
la dreapta spre stinga, posteroant. Sunt 3 supr cardiace:an,lat, inf.-suprafata ant(sternocostala)-formata de peretele ant a atriului
dreptsi auricolul drept,situat in fata partii ascendente a aortei si a trunchiului pulmonar.putin la stinga e situat ventricolul drept
impreuna cu port incipienta a trunc pulmn si cu sulcus interventricular ant,tot aici sint situate si ramura interventric a arterei
coronare si v.cargiaca mare.pe aceeasi supr la stinga de sulcus interventr ant se determina un sector mic a ventr sting si apexul
atriului sting.-suprafata lat(pulmonara)-formata din peretele post a atriului si ventricolul sting.-suprafata inf(diafragmatica)-
formata din ventr sting si cite un sector mic a ventricolului drept si a atriului drept.Marginea dreapta a cordului e
ascutita,marginea stinga e rotungita.atriile prezinta cavitati pt receptia singelui,si sunt delimitate intre ele prin sept interatrial cu
fosa ovala,la fat orificiu oval. Ventricolele pt a pompa singele,si sunt delimitate de septul interventriculra bine dezvalcatui din
port musc si port membranoasa.Atriu drept (in care se varsa venele cave)comunica cu ventric drept prin orificiu atrioventr drept,
(cu valva atrioventr dreapt),atriu e alcatuit din corp situat spre valva si si con atrial se prelungeste in trunchiu pulmonar.Atriul
sting (in care se varsa venele pulmonare)comunica cu vntricol sting prin orific atrioventric sting(cu valva atrioventric
stin).Peretii cord constau din 3 straturi:endocard,miocard,epicard.cel mai bine dezv miocardu. In atrii fibrele sunt aranjate in 2
str-superficial si prof,in ventricole in 3 str-superfic(fibre longitudinale),mediu(circulare), intern (longitudinale). Principala sursa
de vasc a corpului sint a. coronare dreapta si stinga,sursa suplimentara prezinta venele parietale mici(thebesius)care se varsa in
atriu drept.la vascularizare mai participa I si ramurile portiunii toracice ale aortei.-artera coronara dreapta-incepe de la
semicorcumferinta dreapta a aortei,port incipienta fiind situata intre conul arterial al ventricolului drept si auriculul drept. Apoi
artera ocupa santul coronar dintre auricolul drept si ventricolul drept,trece pe suprafata post,unde in apropierea santului
interventricular post de la ea incepe ram interventric post care prin acelasi sant ajunge pina la apexul cordului. La reg vasculara
de a. coronara dreapta se refera atriu drept,o parte a peretelui post a ventric sting,septul interatreal,m.pailari ai ventric
drept,m.papil post a ventric sting,si suprafata ant a port ascendente a aortei .-artera coronara stinga- incepe de la
semicircumferinta stinga a aortei,se situeaza intre atriu si ventricolu sting dupa trunchiul pulmonar,apoi trece intre atriu sting si
auricolu sting. In apropierea aortei a.se imparte In 2. Ramura interventric ant prin santul omonim trece ascendent pina la apexul
cardiac. Ramura circumflexa a a.coronare stingi trece in partea stinga a santului coronar,tece pe supr post a cord,urmarindu-si
calea prin santul coronar. De la ea porneste ramura magistrala stinga. a.coronara stinga vascularizeaza: atriu sting, partial
peretele ant a ventricolului drept,peretele ant si post a ventricolului sting,m. papilar ant a ventric sting,suprafata ant a potriunii
descendente a aortei.
3.Determinati repere si diviziuni topografice in portiunea cerebrala a capului.Portiunea cerebrala a capului este delimitata
de cea faciala prin linia care trece pe marginea supraorbitala a osului frontal,pe marginea superioara a arcadei osului zigomatic
si spre orificiu extern a conductului auditiv.-Reperele port cerebrale: glabela,pterion,arcul zigomatic,porul acustic
ext,procesul mastoid,linia temp,fontanelele,linia nucala sup,protuberanta occiptala ext,linia med(proiectia sinus sagital sup).-
diviziuni topografice: reg., frontoparietooccipitala, reg temporala, reg mastoidiana1.Regiunea frontoparietooccipitala: este
delimitata anterior de marginea supraorbitala a osului frontal,psterior de linia nucala superioara,partile laterale linia temprala
superioara.2.Reg. temporala: limitele corespund si ies putin de n.temporal. puncte de reper-procesele frontal si temporal,arcul
zigomatic,linia temporala. Reg este brusc delimitata de alte reg datorita fixarii intime a aponeurozei m. temporal de linia
temporala.3.Reg mastoidiana:corespunde procesului mastoideus de care se fixeaza m.longissimus capitis,venter post a m.
digastric,m.splenius, m.sternocleidomastoidian. datorita carui fapt periostul se fixeaza mai intim de os. In limitele procesului se
determina o suprafata nededa triunghiulara accesata pt trepanatie in mastoidite. Portiunea cerebrala se mai mparte in fornix
cranii si in basis cranii,corespunzator in fiecare deosebim:suprafata externa si interna.Suprafata externa-: se imparte in 2
portiuni: anterioara si post. Limite dintre acese diviziuni corespunde marg ant a gaurii occipitale mari,care uneste virful ambelor
mastoidite.in port ant se afla orificii prin care trec vase si nervi,corespunzator cu linia formata de aceste orificii se aranjeaza
creasta osoasa,reg situata intre creste se numeste partea mediana a hilului cranian(reces faringian),iar reg extern a crestelor se
numeste partea lat a hilului cranian-ea contine fosa intratemp si temporomand.Suprafata interna-:are aspect etajat:
anterior,mediu si post. Fosa ant este limitata de cea med prin marginile aripilor sfenoidului si limus sfenoidalis,amplasat ant de
sulcus chiasmatic.fosa med e limitata de cea post prin dorsum selae si marg sup ale piramid temp.
Biletul nr.8
1. Regiunea temporala –corespunde extinderii muschiului temporal.
Limitele: anterior-limitata de apofiza frontala a osului zigomatic , jos de arcada zigomatica
In sus si posterior-de linia temporala posterioara
Repere: procesul mastoid ;portiunea scuamoasa ;procesul zigomatic ;portiunea timpanica; procesul stiloid;tuberculul
articular ;creasta supramastoida
Straturile: Pielea-anterior este subtire,mobile; posterior –mai consistenta ; Tes.subcutanat- slab pronuntat; Fascia
superficiala- reprez.o continuare a aponevrozei epicraniene; Fascia proprie – placa aponevrotica densa ce incepe de la
linia temporala superioara si se dedubleaza inferior in foita superficiala si profunda si se fixeaza pe arcadele
zigomatice .intre foite este prezent tes.celuloadipos m.temporal- delimitat de placa profunda a fasciei printr-un strat
subtire de tes.celular Periostul- in portiunea interioara a regiunii temp.adera strins de os iar in alte regiuni e separat
printr-un strat celular subtire subperiostal Oasele- poseda o lama externa insa partea scoamoasa a osului aproape ca
nu contine substanta spongioasa si osul e f subtire
vascularizatia: in stratul subcutanat se situeaza artera temporala superficiala (care este ramura terminal a arterei
carot.externe)shi ramurile ei : a.temporala medie (situate in fascia proprie intre foitele superficiala si profunda in
spatiu umplut cu tes.cel.adipos); a.parietala; aa.auriculare anterioare; aa.parotidiene; a.faciala
transversal ;a.zigomaticoorbitala . Aceste ramuri anastomeaza intre ele .
Inervatia :Pielii- inervata de n.auriculotemporal care constituie o ramura a n.trigemen (de la n. mandibular) ; Muskii-
inerv.de ramurile temporale a n.facial si de nn.profunzi temporali din ramura3-a a n.trigemen
Circulatia limfatica eferenta se efectueaza in ganglionii limfatici superiori si profunzi a glandei parotide si in
ganglionii preauriculari.
2.Regiunea sternocleidomastoidiana
Limitele: superior- baza procesului mastoidian ;inferior-pe articulatia sterno-claviculara si marginea superioara a
manubriului sternal; anterior- marginea anter.a muskiului sternocleidomastoidian; posterior-
marg.poster.a m.sternocleidomastoidian
Proiectia arterei carotide comune – este dispusa in ordinea din exterior spre interior inclusa in pachetul
vasculonervos principal impreuna cu vena jugulara interna si n.vag , astfel reteaua venoasa a triunghiului carotidian,al
gitului acopera vasele arteriale , inclusive a.carot.comuna care sunt situate mai profund de vene .Artera carot.comuna
trece pe bisectoarele unghiului carotidian format de venterul superior al m.omohioidian shi m.sternocleidomastoidian
Pe peretele anterior al arterei deasupra tecii pachetului vasculonervos principal al gitului este situate oblic radacina
superioara a ansei cervicale formata de rr.1si3 al nn.cervicali rahidieni . Radacina super.a ansei cervicale se uneste cu
n.hypoglossus si intersecteaza artera carotida externa si cea interna , la nivelul marginii superioare a cartilaj.tiroid
(dar bifurcatia adesea este variabila ).
Regiunile paketului vasculonervosmedial al gitului – situate in regiunea anterioara a gitului sau gitul propriu-zis
care este limitat de mandibula si marginile anteromediale a m.sternocleidomastoidian. Paketul vasculonervos al
gitului este alcat.din a.carotida comuna si vena jugulara cuprinse de n.vag
3.Formatiunile anatomice ale mediastinului anterior – prezinta un spatiu ce contin organe delimitate :
Lateral- de pleurile mediastinale ; anterior, posterior si infer.- de fascia endotoracica dupa care urmeaza in partea
anterioara – sternul , posterior-coloana vertebr ,infer-diafragma .
Mediastinu anterior printr-un plan frontal trecut prin radacinile plaminilor e delimitat de mediastinul posterior si este
situate m jos de planul orizontal (care separa mediast supe de cel inferior)in spatiu dintre stern shi pericard. Este
subimpartit in 3etaje:inferior-e cardiac (contine pericardul, cordul),
mijlociu- vase(venele brahiocefalice stinga,dreapta ; v.cava superioara ;v.azigos; vv.toracice interne ; arcul
aortei),nervi(nn.frenici),traheea ,bronhiile principale ; superior-timic
Delimitarile : superior- planul ce trece prin unghiul sternal si vertebral T4;
Inferior- diafragma; antererior- corpul sternului ;
posterior- pericard ;
lateral-pleurile mediastinale
Biletul nr.9
1.Porțiunea facială a cap. Puncte de reper:contururile orbitei, marginea
apert. Piriforme, dorsum nasi, os. Zigomatic, arcada zigomatic, fossa canina a
maxilei, marg. anter a m.maseter, contururile mandibulei(corp, unghi,
ramuri)și articulația. Limite:1.Superi:marg.supraorbitală, os.zigomatic cu
arcada, pînă la orific.auditiv extern;2.Infer:ramur inferioară și baza
mandibulei. Regiunile topografice:orbitală, nazală,bucală,laterală a
feței(geniană, parotidomaseterică,profundă a feței).
2.Triunghiul scalenovertebral. Limitele:lateral-m.scalen anter, medial-
m.lung al gâtul; infer-domul pleural. Straturile:1.Pielea subțire, mobilă,
țes.adipos subcutan;2.Fascia superficială,foițele căreia acoperă m.pielos al
gîtului din ambele părți;3.Fascia proprie, care acoperă
m.sternocleidomastoidian.Sub fascia prevertebrală e amplasată
a.subclaviculară, porțiunea termional a duct.toracic(în stânga) și în dreapta-
porț.terminal a duct.limfatic drept și ganglion infer.al trunchiului simpatic.
A.subclavie în poster și infer aderă la domul pleural. Între a.subclavia
(amplasată poster.de unghiul venos din dreapta) și unghiul venos trec de sus în
jos n.vag și n.diafragmatic, între care se află ansa subclavia.N.vag e mai
medial. Posterior de a.subclavia-n.laringeu recurent drept, iar interior-a.carotid
comun.În stînga- anter de a.subclavia se află v.jugulară internă și partea inițial
a v.brahiocefalice stângi, între care trece n.vag și frenic, iar între nervi-ansa
subclavia;interior de a.subclav trece n.laringeu recurent stîng.
3.Locul de confluiere a v. azygos. V.azygos se formează din v.lombară
ascendentă și v.sucostală dreaptă. V.hemiazygos și v.hemiazygos accesorie se
unesc,formând un trunchi, care la nivelul vertebrei T7 drenează în v.azygos.
Biletul 10
1.Regiunea frontoparietooccipitala.Sistemul venos si insemnatatea lui practica.
Anterior e delimitate de marginea supraorbitala a osului frontal,posterior-linia nucala
superioara,partile laterale-de linia temporal superioara.Straturile-pielea densa acoperita cu
par,contine gl. Sudoripare si sebacee.tesut subcutanat bine dezvoltat,strabatut si divizat de
celule separate de numeroase septuri conjunctive,pornesc de la piele spre stratul subiacent-
calota aponevrotica.La aceste septuri adera si tunica adventitiala a vaselor sangvine.Sub
aponevroza epicraniana se gaseste un strat de tesut subtire lax,lipsit de septuri.Aparitia unor
procese purulente poarta un character difuz.Periostul adera lax de oasele craniului cu exceptia
suturilor oaselor unde periostul este reunit solid cu oasele respective.Tesut cellular periostal e
bine diferentiat.Colectiile purulente periostale au raspindire in limitele unui os,intrucit
periostul adera de suturi,nui permite sa se raspindeasca.Oasele boltii craniene sunt formate din
lamina externa si interna,intre care este situate substanta spongioasa diploea.Substanta
spongioasa a oaselor regiunii este bine pronuntata si contine venele diploice,la copii venele
lisesc.
Sistemul venos a regiunii FPO e dispus in 3 etaje.1etaj reprezentat de venele subcutanate ale
capului,refluxul se realizeaza in vena jugulara interna si partial v.faciala, v.retromandibulara,
v.jugulara externa.2etaj-constituit de venele diploice,slab dezvoltate si in limitele unui os.
3 etaj reprezentat de sinusurile venoase intracraniene ale durei mater a creierului.Toate eceste
etaje comunica intre ele prin venele emisare.Aparitia si dezvoltarea proceselor purulente in
reg capului prezinta un pericol din cauza antrenarii in procesul inflamator a venelor
subcutanate,diploice,sinusurilor,meningelor si tromboza ulterioara a sinusurilor venoase.
2.Anatomia chirurgicale a fasciei endotoracice,spatiul parapleural si arterei toracice
interne.
Stratul thoracic profund contine doua artere toracice interne care pornesc de la
semicircumferinta inferioara a a.subclavie linga marginea mediala a m.scalenus
anterior.Coborind in jos ,a.toracica interna trece pe suprafata posterioara a cartilajelor costale
la o distanta de 1,5-2 cm de marginea sternala,pe muschii intercostali interni, fiind acoperita
de de fascia endotoracica si de pleura parietala.La nivelul arcului costal, artera se divizeaza in
2 ramuri terminale-musculofrenica si a.epigastrica superioara.Mai jos de cartilajul costal 3
a.toracica interna contacteaza cu muschiul thoracic transvers.Interiorul straturilor e acoperita
de fascia endotoracice o ramasita a fasciei embrionare ,care captuseste cavitatea primara a
corpului.Fascia endotoracica e mai pronuntata in regiunile anter.,laterale si mai putin
pronuntate linga coloana vertebrala.
3.Demonstrati spatiul antescalen,limitele si continutul lui .
Intre muschiul scalen anterior si muschiul sternocleidomastoidian in care trece vena
subclaviculara.In portiunea inferioara a spatiului anterscalen se unesc venele jugulare externa
si interna si vena subclaviculara ,formind unghuirile venoase sting si drept.In unghiul venos
sting se varsa ductus toracicus,in cel drept-ductus limphadicus dexter,format de trunchiurile
jugulare subclaviculare si bronhomadiastinale.
Biletul nr.11
1. Regiunea frontoparietooccipitala. Tunicele encefalului si spatile meningeale. Sinusurile venoase ale durei mater:
Laturile regiunii corespund limitelor regiunilor frontala, temporala si occipitala ale boltii craniene. Anterior ea este delimitata de marginea
supraorbitala a osului frontal, posterior – de linia nucala superioara, partile laterale – de linia temporala superioara.
Straturile:
1. Pielea este densa, acoperiata cu par, contine un numar mare de glande sebacee si sudoripare.
Tesutul subcutanat este bine dezvoltat, strabatut si divizat in celule separate de numeroase septuri conjunctive, care pornesc de la piele spre
stratul subiacent – calota aponeurotica. La aceste septuri adera si tunica adventitiala a vaselor sangvine, care trec prin tesutul celuladipos
subcutanat. Aceste fapt conditioneaza hemoragii abundente in caz de leziuni treaumatice ale tesuturilor moi, deoarece vasele capului ramin
deschise.
2. Calea aponevrotica (aponevroza epicarniana)- galea aponevrotica - reprezitna o placa aponevrotica, situata intre venterul frontal si occipital
al muschiului occipitofrontal si bine reliefat in portiunea medie a regiunii. In partile laterale aponevroza devine esential mai subtire si
continua cu fascia superficiala a regiunii temporare. Pielea, tesutul subcutanat si calota aponevrotica sunt strins legate intre ele prin
intremediul septurilor conjunctive verticale, fapt ce nu ne premite de a lua pielea in pliuri. Sub aponevroza epicraniana se gaseste un strat de
tesut subtire lax, lipsit de sebturi (pot aparea procese purulente sau hematoame cu caracter difuz).
3. Periostul adera lax la oasele craniului cu exceptia suturilor osoase, unde periostul este reunit solid cu oasele respective si se desprinde greu.
4. Tesutul celular subperiostal este bine evidentiat, ceea ce face ca periostul sa fie usor decolat de os ( posibile coletii purulente in limita unui
os).
5. Oasele boltii craniene sunt plate, formate din lama externa si cea interna (lamina vitrea), intre care este situata substanta spongioasa
diploea. Substana spongioasa in oasele regiunii este bine pronuntata si contine vv. diploice.
Vascularizarea:
Vasele sanuine ale regiunii sunt situate in tesutul subcutant, orientate de jos in sus si au o directie radiala. Partea anterioara a capului este
vascularizata de arterele supraorbitala si supratrohleara din artera oftalmica (a. carotida interna). Ele anastomozeaza intre ele, precum si cu
artera angulara din artera faciala, cu ramurile frontale ale arterei temporale superficiale. Artera temporala superficiala da nastere si la alte
ramuri: parietala, temporala medie, parotidiana, faciala transversa, zigomaticoorbitala. Regiunea temporala este irigata de arterele temporale
profunde (din a. maxilara). Regiunea occipitala este alimentata de catre artera occipitala si auriculara posterioara.
Sistemul venos al regiunii este dispus in 3 etaje, anastomozind intre ele. Venele superficiale (etajul 1) sint prezentate de venele subcutanate
ale capului, insotesc arterele omonime. Refluxul venos se realizeaza in vena jugulara interna, si partial in vena faciala si jugulara externa.
Etajul 2 il constituie venele diploice situate in substanta spongioasa. Etajul 3 este prezentat de sinusurile venoase intracraniene ale durei
mater. Toate 3 etaje comunica intre ele prin venele emisare.
Inervatia:
Regiunea frontala- nervul frontal (n. supratrohlea si supraorbital). Regiunea occipital – nervul occipital mare si mic. Regiunea temporala –
nervul auriculotemporal.
Creerul e acoperit de 3 tunici : dura mater, arahnoida si pia mater.
Dura mater adera lax la oasele boltii craniene. La baza, in jurul seii turceti, pe panta si in regiunea piramidelor oaselor temporale, ea adera
intim la oase. Deosebim urmatoare exapnsiuni ale durei mater: coasa creerului, cortul si coasa cerebelului, diafragma seii, cavitatea
trigeminala.
Coasa creierului se intinde in directie sagitala de la crista galli pina la proturberanta occipitala interna in adincime, ajunge la corpul calos.
Cortul cerebelului se intinde din anterior si lateral intre marginile superioare ale piramindei osului temporal si processus clinoideus al osului
sfenoid, in partea posterioara - de-a lungul santului sinusului transversal al osului occipital. El disparte cerebelul de emisferele cerebrale.
Coasa cerebelului porneste de la suprafata anterioara a cortului cerebelului si patrunde in fisura interemisferica a cerebelului.
Diafragma seii acopera seaua turceasca in forma de cort. In centrul ei se afla un orificiu prire trece tija hipofizei, in care atiran lobul posterior
al hipofizei.
Coasa creierului mare pe toata intindearea ei de insertie la oasele boltii craniului contine sinusul sagital superior. Marginea inferioara libera a
coasei creierului contine sinusul sagital inferior, ce trece in sinusul rect. Sinusul transversa, e situat in locul de insertie a cortului cerebelului
la sulcus sinus transversi al osului occipital, care mai apoi trece in sinusul sigmoid, dispuns in santul omonim si se varsa in bulbul superior al
venei jugulare interne. In grosimea coasei cerebelului, linga preminenta occipitala interna, trece sinusul occipital. Lateral de seaua turceasca
e dispus sinusul cavernos par. Anterior si posterior ele se unesc prin intermediul unor anastomoze – sinusurile intercavernoase si formeaza
sinusul circular. Refluxul de la sinusul cavernos are loc prin sinusurile pietroase inferior si superior.
Arahnoid encefalica este o placa fina din tesut conjunctiv situata sub dura mater, separata prin spatiul subdural. Ea formeaza vilozitati, care
patrund in lumenul sinusurilor venoase – granulatiile arahnoidice.
Pia mater patrunde in toate santurile creierului mare sin ventriculele cerebrale, bine vascularizata. Prezent spatiul subarahnoidian. Portiunile
dilatate ale saptiului subarahnoidian se numesc cisterne arahnoidiene: cisterna chiasmatica, cisterna fosei cerebrale laterale, cisterna
interpedinculara, citerna cerebelomedulara.
2. Triunghiul omoclavicular. Limitele, straturile. Pachetul vasculonervos.
Delimitat inferior de clavicula, anterior de marginea posterioara a m. sternocleidomastoidian si superior de venterul inferior al m. omohioid.
Straturile: Pielea in limitele triunghiului este mobila, subtire si elastica. Stratul celuladipos subcutanat e dezvoltat moderat, intre foitele
fasciei superficiale, in portiunile inferioare ale triunghiului se afla fibrele muschiului subcutanat. Mai pofund sub fascia proprie a gitului,
avem strarul adipos si v. transversa scapulae. Fasia omoclaviculara a gitului este prezenta numai in acest triunghi. Sub fascie se afla o
cantitate numeroasa de tesut celular.
Pachetul vasculonervos este situat sub fascia omoclaviculara, fiind prezentat de artera si vena subclaviculara si de plexul brahial. In portiunea
laterala a trigonului a. subclaiculara coboara oblic si la mijlocul claviculei se aranjeaza intre clavicula si coasta 1. Mai anterior si mai jos de
artera e dipusa vena.
3. Demostrati sursele de vascularizare a glandei mamare
Vascularizatia glandei mamare are loc prinramurile a. thoracica interna, a. thoracica lateralis, a. thoracia suprema, 2-7 aa. Intercostales.
Reflexul venos are loc prin venele superficiale si profunde. Venele profunde insotesc arterele omonime, cele superficiale formeaza reteaua
subcutanata, unele ramuri ale careia se varsa in vena axilara. .

Biletul nr. 12
1.Anatomia chirurgicala a pachetului vasculo-nervos medial al gitului.
Pachetul vasculo-nervos medial algitului situat la nivelul triunghiului carotidian al gitului ,mai profund inconjurat de
foita parietale a fasciei endocervicale ,iar pe traiectul vaselor -ganglioni limfatici .Pachetul vasculo-nervos median
este prezentat de vena jugulara interna si artera carotida comuna ,ccare sunt dispuse in ordinea din exterior in interior
cuprinzind nervul vag .Totodata vena cu ramurile ei afluente este dispusa mai superficial ,a.carotida comuna mai
profund .Vena jugulara interna se pbserva bine la indepartarea marginii interne a m.sternocleidomastoidian .La
nivelul marginii superioare a cartilajului tiroid allaringelui ,in aceasta vena se varsa vena faciala care ,la rindul
ei ,primeste singe dintr-un sir de vase venoase .In asa fel reteaua venoasa a triunghiului acopera vasele
arteriale ,situate mai profund.A.carotida comuna trece pe bisectoarea unghiului ,format de venterul superior
almuschiului omohioidian si de muschiul sternocleidomastoidian .Pe peretele anterior al arterei ,deasupra tecii
pachetului vasculo-nervos principal al gitului ,este situata in directie oblica radacina superioara a ansei
cervicale ,formata de ramurile 1 si 3 ale nervilor cervicali rahidieni .
2.Topografia glandei mamare ,particularitati la copii.Malformatiuni congenitale a glandei mamare .
Glanda mamara se supune examinarii impreuna cu straturile superficiale ,deoarece dupa provenienta sa prezinta un
derivat cutanat aparut din glande sudoripare de tip apocrin .Forma ,dimensiunile ,asezareasi functia glandei sint strins
legate de dezvoltarea sexuala ,de perioadele de graviditate si ,totodata ,reflecta particularitatile structurale
individuale.Glanda mamara are forma de emisfera ,a carei baza e situata pe fascia ce acopera muschii pectoral mare si
serat ant .Din punct de vedere schelotopic,la femei glanda e situata de sus in jos intra coastele 3 si 7 si intre linea
parasternalis si linea axillaris anterior -in partile laterale.Dupa structura glanda prezinta o glanda alveolara
compusa .Lafemei ea e alcatuita din 15-20 lobuli inconjurati si ,totodata ,separati prin septuri ale fasciei
superficiale .lobulii glandulari sint situati radial ,in jurul mamelonului .Fiecare lobul are canalul sau galactofor cu un
diametru de 2-3mm.Canalele galactofore se intilnesc radial pe mamelon ,la baza caruia se dilata in forma de
ampula ,unde se formeaza sinusurile galactofore .Cele din urma spre periferie din nou se ingusteaza si se deschid pe
apexul mamelonului prin orificii punctiforme.Pozitia radiala a canalelor galactofore se ia in consideratie in caz de
interventii chirurgicale pe glanda mamara ;inciiziile se efectueaza conform radiusurilor.Capsula glandei mamare e
formata de fascia superficiala care participa la fixarea glandei de clavicula .In afara de aceasta ,prin bride conjunctive
glanda adereaza la stratul profund al peretului toracic .Aceastea sun ligamentele suspensorii mamare .
Vascularizatia glandei mamare are loc prin ramurile a .toracica interna,a.toracica laterala ,a.toracica suprema ,2-
7aa.intercostale .Reflexul venos are loc prin venele superficiale si profunde .Venele profunde insotesc arterele
omonime ,cele superficiale formeaza reteua subcutana ,unele ramuri ale careia se varsa in vena axilara .
Inervatia glandei se realizeaza prin ramurile laterale ale nervilor intercostali 2-7,prin ramurile plexului cervical si
brahial .Nervii simpatici formeaza plexuri pe parcursul vaselor sanguine.
Glanda mamara are o retea dezvoltata din vase limfatice superficiale si profunde .circulatia limfatica eferenta are loc
in diferite directii .Dela sectoare laterale si laterosuperioare ale glandei limfa se indreapta in 2-3 vase limfatice
mari ,situate pe muschiul pectoral mare si se varsa in ganglionii limfatici ai fosei axilare .Pe traseul vaselor
limfatice ,pe dintele 3 almuschiului dintat anterior ,adeseori se afla un ganglion limfatic zorghius ,de obicei,mai des e
atacat de metastaze canceroase .
Glanda mara la barbati in decursul vieti ramine in stare embrionara ,atingind dimensiuni neinsemnate .In unele cazuri
la ei se observa o crestere in volum a glandei mamare mono sau bilaterala ,numita ginecomastie .Absenta unei glande
sau a ambelor se numeste amastie si se intilneste ft rar .Mai des se observa prezenta a citorva glande
mamare(polymastia) sau mameloane pe peretele toracic (politelia).
3.Demonstrati etajele venoase ale portiunii cerebrale a capului .Insemnatatea practica .
sistemul venos al regiunii frontoparietooccipitale e bine dezvoltat si dispus in 3 etaje .Intre venele acestor etaje sint
multe anastomoze ,care unesc venele craniului cerebral si a celui facial.Venele superficiale (etajul1) sint prezentate de
venele subcutanate ale capului ,care insotesc arterele omonime .Refluxul venos din ele se realizeaza in vena jugulara
interna si partial in vena faciala ,vena retromandibulra si in vena jugulara externa .
Etajul 2 il constituie venele diploice ,dispuse in substanta spogioasa a oaselor plate ale craniului .
Etajul 3 este prezentat de sinusurile venoase intracraniene ale durei mater a creierului .Toate aceste trei etaje
comunica intre ele prin intermediul venelor emisare .Cele mai mari dintre venele emisare sin localizate in regiunile
occipitala ,temporala si mastoidiana ,care trec prin orificii mici osoase .Aparitia si dezvoltarea proceselor purulente in
regiunea capului prezinta un pericol din cauza antrenarii in procesul inflamator a venelor
subcutane,diploice ,sinusurilor ,mreningelor si tromboza ulterioara a sinusurilor venoase .Vascularizatia abundenta
arteriala a capului din sistemul arterelor carotide externa si interne accelereaza ciatrizarea ranilor .Insa in caz de
infectie purulenta ,procesul poate sa se complice cu o inflamatie a venelor si prin vasele emisare ,care unesc cele trei
etaje venoase ale capului .infectia poate patrunde in cavitatea craniului .

Biletul nr.13
1.Peretele toracelui. Straturi, vase si nervi, spatii celulare .
Stratul superficial: -pielea toracelui -tesutul adipos subcutanat : pe suprf anterioara se afla
ramificatiile terminale a arterei toracice interne , aa intercostale , aa toracice lat.
- fascia superficiala sub clavicula inconjoara m platisma si formeaza capsula gl mamare - gl mamara
– derivat cutanat aparut din gl sudoripare de tip apocrin
Stratul mediu : muschii cu fasciile lor Sub fascia superficiala se afla fascia pectorala proprie . In reg
anterosuperioara ,fascia pectorala formeaza teaca pentru m pectoral mare si dintat anterior , in reg
sternala ea se transforma in membrana aponevrotica anterioara, lateral in fascia deltoidea si fascia
axilaris . Lama profunda a fasciei pectorale este numita fascia clavipectorala ea formeaza teaca
pentru m pectoral mic . sectorul lateral al acestei reg formeaza peretele anterior al reg axilare . Aici
se determina 3 unghiuri : clavipectoral pectoral si subpectoral .
Stratul profund : este prezentat de peretii cutiei toracice . Scheletul cutiei toracie e format din 12
perechi de coaste cu cartilajele lor din 12 vertebre toracice . Spatiile sunt completate de m
intercostali , vase si nervi . La suprafata sunt situati m intercostali externi au o orientare de sus in jos
si din post in ant . Mai profund de m intercostali externi se afla intercostali interni ei ocupa spatiile
de unghiurile costale la stern .Intre m intercost interni si externi se afla un spatiu de tesut lax prin
care trec vasele si nervi intercostali .
Aa intercostale : anterioare si posterioare . Cele anter sunt divizari ale a toracice interne . In fiecare
spatiu intercostal se afla cite 2 artere ele anastomozeaza cu cele poster. Cele poster se divizeaza in
ramurile ant si post :
Ram post – vascularizeaza m spatelui
Ram anter- participa la formarea pachetului vasculonervos al spatiului intercostal
Vena itercostala se afla mai sus de artera , iar nervul mai jos
In reg pectorala dorsala : spatii fasciale importante :
1 spatiu se afla intre lamelele superficial si profunde ale fasciei pectoral in limitele m trapez
2 spatiu se afla in limitele rezervorului osteofascial supra si infraspinos , relative limitat.
3,4 spatiu ocupa fisurile antescapulare anterioara si posterioara limitate de lamelele fasciale ce
acopera m dintat anterior .
2.Spatiul antiscalen : vena subclaviculara, unghiul venos , ductul thoracic (limfatic) si nervul
frenic . Spatiul antiscalen se afla intre m scalen anterior si m sternocleidomastoidean in care trece
vena subclaviculara . Acest spatiu are 3 portiuni : superioara, medie si inferioara . In portiunea
inferioara a spatiului antiscalen se unesc venele jugulare externa si interna si vena subclaviculara ,
formind unghiurile venoase sting si drept . In unghiul venos sting se varsa canalul thoracic , in cel
drept – ductul limfatic drept , format de trunchiurile jugulare subclaviculare si bronhomediastinale .
In partea posterioara de dilatarea inferioara a venei jugulare interne este situata artera suclaviculara .
3.Demonstrati pe craniu proiectia sinusurilor venoase intracraniene.
Coasa creierului mare pe toata intinderea de insertie a oaselor boltii craniului contine sinusul sagital
superior
Marginea inferioara libera a coasei creierului contine sinusul sagital inferior ce trece in sinusul rect
care e dispus in locul unirii coasei creierului mare cu cortul cerebelului .
Sinusul transversal se afla la insertia cortului cerebelului la sulcus sinus transverse al os
occipitalului. Acest sinus trece in sinusul sigmoidian dispus in santul omonim al partii petroase a
osului temporal .
In grosimea coasei cerebelului , linga proeminenta occipital interna trece sinusul occipital .
Astfel in reg proeminentei occipital interne conflueaza sinusurile sagital superior , rect , occipital si
transversal . Acest loc se numeste confluens sinuum.

Biletul nr. 14
1. Sistemul venos facial, anastomoze. Importanta practica.
Venele fetei constituie 2 retele:superficiala si profunda. R.superficiala-vena faciala si retromandibulara. Vena faciala
insoteste artera faciala, ea incepe la unghiu medial al ochiului sub denumirea de vena angulara, anastomozeaza larg
cu venele oftalmice, care se varsa in sinusul cavernos al durei mater. Vena faciala colecteaza venele ce vin din
reg.frontala si orbitala, de la nas, pleoape, obraji, buze si barbie.
Vena retromandibulara se formeaza prin confluenta a citorva vene temporale superficiale si maxilare. Colecteaza
singele venos din regiunile care sint irrigate cu singe de ramurile terminale ale arterei carotide externe-arterele
temporala superficiala si maxilara. Vena retromandibulara se dispune in grosimea gl.parotide, post de ramura
mandibulei. In aceasta portiune a ei se varsa venel minuscule ale pavilionului urechii, ale articulatiei
temporomandibulare, urechii medii, glandei parotide. Vena retromandibulara coboara in jos si regiunea gitului se
uneste cu vena faciala. Trunchiul lor comun se varsa in vena jugulara interna.
Reteaua profunda-plexul pterigoid si plexuri mai mici dispuse in grosimea mm si in spatiul celular intermuscular al
portiunii faciale profunde. Prin intermediul venelor oftalmice el anastomozeaza dintr’o parte cu vene faciale
superficiale, de cealalta parte-cu sinusul cavernos al durei mater. Aceasta particularitate are importanta clinica in
procesele inflamatorii acute, care pot aparea in regiunea fetei-furuncule, carbuncule, abcese. Procesele purulente in
jumatatea sup a fetei, mai sus de linia ce uneste unghiurile gurii, decurg grav din cauza antrenarii in procesul
inflamator a venelor fetei(flebite). Acest fapt favorizeaza propagarea rapida a infectiei dea lungul vaselor venoase in
sinusul cavernos. Refluxul singelui venos de la fata, are loc in directia venei jugulare interne. In cazurile cind vena
faciala sau afluentii ei sint trombati sau comprimati de tesuturile edematiate ale fetei, poate avea loc un reflex venos
in directia retrograde.
2.Diafragmul, zonele slabe, particulatitatile structurale la copii.
Diafragmul e un muschi vast, in forma de cupola cu apexul indreptat in sus spre cavitatea toracica. El e muschi
respirator principal, determina presiunea intraabdominala, functionarea organelor cavitatii abd, circulatia limfatica.
Portiunea musculara a diafragmului, potrivit punctelor de fixatie pe circumferinta aperturii toracice inf se imparte in 3
parti: sternala, costala si lombara. Cea mai masiva e partea lombara-incepe de la primele vertebre lombare prin 2
pedunculi-drept si sting. Indreptinduse in sus, pilierii, intersectinduse formeaza o decusatie in forma de 8 ce limiteaza
2 orificii-aortal si esofagian. Prin hiatus aorticus trec portiunea aortala descendenta si ductul thoracic, prin hiatus
esofagian-esofagul si nervii vagi.
Printre fasciculele musculare, lateral de pedunculii diafragmului, trec venele azigos si hemiazigos si nervii splanhnici
precum si trunchiul simpatico. Intre port musculare ale diafragmului deseori se formeaza fisuri triunghiulare, cu baza
intreptata spre periferie, iar apexul-spre partea centrului tendinos. O importanta practica au triunghiurile lombocostal
si sternocostal.
Fasciculele musculare ale diafragmului converg in centrul tendinos. Cu partea ant vine in contact inima cu
pericardul, cu cele laterale-portiunile medii ale bazelor plaminilor. Orificiul venei café infe e situate in centrul
tendinos.
Insertia diafragmului se proiecteaza pe cutia toracica pe linia ce urmeaza de la mar.inf a ap.xifoide, cu 1-2 cm mai sus
si parallel cu marg inf a arcului costal, apoi pe coasta XII si corpul vertebrelor L3, 4. partea centrala a diafragmului
patrunde sus in cavitatea toracica, cea mai inalta parte a boltii diafragmului din drepata se afla la nivelul spatiului
intercostal IV pe suprafata lui ant, din stinga-la nivelul spatiului intercostal V. Vascularizatia:aa.toracice interne,
aa.musculofrenice, aa.frenice sup, aa frenice inf, aa intercostale. Inervatia:nn frenici, ramurile nn vagi si nn simpatici.
3.Triunghiul scalenovertebral. Limite, continutul
Limite:lat-mm scalen ant; med-mm lung al gitului; inf-domul pleural. Virful triunghiului corespunde tuberculului
catorid al apofizei transversale ale vertebrei CVI. Aici sint situate:in stinga-portiunea initiala a arterei subclaviculare,
portiunea terminala a ductului thoracic; in dreapta-portiunea terminala a ductului limfatic drept si ganglionul inferios
al tr.simpatic. Inaintea a.subclavie din dreapta se determina unghiul venos. Intre el si artera trece n.vag si
n.diafragmatic, intre care se afla ansa subclaviculara. N.vag dispus medial. Mai post de a.subclavie se afla n.laringeiu
recurrent drept, mai interior de ea-a.carotida comuna. Inaintea a.subclaviculare din stinga sint situate vena jugulara
interna si port initiala a venei brahiocefalice stingi, intre care trec n.vag si n.frenic, intre ei ansa subclaviculara. Mai
inauntru de artera trece n.laringeu recurrent sint. Arcul ductului thoracic e situate anterios de aceasta portiune a
a.subclaviculare. In partea post a arterei si a ramurilor ei e situate ganglionul simpatic cervical inferior care se uneste
cu primul thoracic formind ganglionul cervicotoracic(stelat). In triunghi la nivelul vertebrei C7 se determina arcul
ductului thoracic care urmeaza in sus intre esofag si port initiala a a.subclavie singa din mediastinul post. in spatele
ductului thoracic se afla a.subclavie, ganglionul cervicotorecic, artera si vena vertebrala, n frenic si domul pleural.
Mai anterior de ductul thoracic se afla pachetul vasculonervos principal ala gitului-a.carotida comuna, v.jugulara
interna si n.vag.

Biletul nr.15
1. Triunghiul lateral al gitului. Limitele, straturile.
Limite: anterioara a triunghiului lateral al gitului –marginea posterioara a
m.sternocleidomastoidian, poasterioara-marginea superiorexterna a m.trapezius,
inferiorara – marginea superioara a claviculei.
Straturile: 1) pielea – subtire,mobila,elastica. 2) stratul celuloadipos subcutanat. 3)
fascia proprie a gitului- mai profund de ea e dispus stratul adipos si v.transversa a
scapulei. 4) fascia omoclaviculara a gitului – prezenta numai in regiunea trigonum
omoclaviculare, delimitata de clavicula, venterul inferior al m.omohioid si marginea
posterioara a portiunii inferioare a m.sternocleidomastoidian.
2.Straturile regiunii geniene.
Regiunea geniana reprezinta regiunea laterala a fetei.
Straturile: 1) pielea – fina,mobila,contine gl.sudoripare si sebacee. 2) tesut celular
subcutanat-aici se afla o depresiune in care se dispune corpul adipos al obrazului.
Bula groasa a obrazului e dispusa intre muschii maseter si buccinator. 3) fascia
bucofaringiana – inveleste m.buccinator. Din interior muschiul este tapetat de
tunica mucoasa- preungirea mucoasei vestibulului cavitatii bucale. Aici se gaseste
papila canalului gl.parotide si orificiul lui de deschidere.
3.Saptiul intercostal, continutul.
Spatiile intercostale l-IX au o portiune postero-laterala intre portiunile osoase ale
coastelor si o portiune anterioara intercartilaginoasa. Spatiile X si XI nu au decat
portiunea intercostala. Spatiile V si VI fiind foarte inguste. Prin spatiul V intercostal
stang poate fi punctionat pericardul. in profunzime spatiul intercostal este tapisat de
pleura parietala cu exceptia unei zone de 2 cm situata parasternal inferior stang
unde spatiul intercostal ia raport cu pericardul.
Dinspre suprafata catre profunzime in spatiul intercostal se suprapun: a - fascia
intercostala pe care se insereaza m. extrinseci; b - m. intercostal extern in partea
postero-laterala a spatiului continuat anterior de membrana intercostala externa; c -
muschiul intercostal intern continuat de la unghiul coastei de membrana intercostala
interna; d - manunchiul vasculo-nervos situat intre inter-costalul intern si cel intim.
in primele doua spatii intercostale raporturile intre elementele manunchiului
vasculo-nervos nu sunt constante.

B17
1.Regiunea infrahioidiana.Limite,straturi.Fasciile si straturile de tesut celuladipos.
Are forma triunghiulara,pereche,prezinta la suprafata proeminenta laringiana si foseta
suprasternala,iar in profunzime se intinde pina la coloana vertebrala si contine viscerele gitului.
Limite:Sup-marginea sup a hioidului,Lat-marg ant a m.sternocleidomastoidian,Inf-incizura jugulara
a sternului.
Straturi:1.Pielea-subtire,mobile.2.T.subcutanat.3.Fascia superficiala cu m.platisma,v.jugulara
anterioara si v.mediana a gitulu,ramuri din n.transvers al gitului.4.Fascia
proprie(omoclaviculara)formeaza teaca p/u
muschii:sternohioid,omohioid,sternotiroid,tirohioid.5.Fascia endocervicala(foita viscerala) si spatiu
previsceral-contine:plexul venos tiroid impar.Vasele si nervii planului
visceral(laringe,faringe,traheea,gl.tiroida si paratiroide)Ar.tiroidiana sup,inf,impara.V.tiroide sup si
mij->v.jugulara int.N.laringeu sup,recurrent,inf. .6.Planul prevertebral(profund):lama prevertebrala a
fasciei cervicale,muschii prevertebrali, manunchi vasculonervos vertebral,n.spinali cervical(C4C7).
2.Toracele.Limite,puncte de reper,diviziuni topografice.Sintopia,scheletotopia organelor.
Limite:Sup-linia ce trece prin manubrium sternal,clavicula,procesul acromial al scapulei,apofiza
spinala C7.Inf-linia dusa prin procesul xifoid,arcurile costale, apofiza spinal T12.Dreapta,stinga-
santul deltoidopectoral.Post-marg m.deltoid.
Puncte de reper extern:clavicula,fosa si incizura jugulara,unghiul sternal coincide cu fixarea coastei2
la stern.Pe suprafata ant-lat pot fi palpate coastele(inafara de I) si arcul costal.post,apofizele spinoase
a vertebrelor toracicespina scapulei, unghiul inf al omoplatului.
Divizarea in regiuni se efectueaza prin trasarea liniilor axilare medii.5 regiuni: Ant-
sternala,pectoreale ant sup dreapta si stinga,pectoral ant inf dr.si st. Post-
reg.mediana(col.vertebrala),scapulara dreapta si stinga,subscapulara dr.si st.
Scheletotopia
1.Plamini:Limita Inferioara trece prin linia parasternala (Drept-la nivelul jumatatii cartilajului
costal6,Sting-coasta6),linia medioclaviculara (Dr-pe coasta6,St-pe coasta7),linia axilara (Dr.-pe
coasta9,St.-coasta 8),linia paravertebrala (Dr.-pe coasta11,St.-coasta 11) Virfurile-domul
pleural(cu 2-3cm mai sus de clavicula,nivelul vertebrei C7)
2.Cordul
Atriul sting-vertrebreleT7-9,pe peretele ant-posterior de stern,proemineaza la nivelul coastei
2.Auricolul sting-nivelul cartilajului coastei3.Ventricolul sting-lateral de linia parasternala in spatiu
2 intercostal.Apexul-spatiu intercostal 5 cu 2 cm medial de linia medioclaviculara.Atriul drept-
cartilajele coastelor3-5 cu 2cm de la stern.Auricolul drept-retrosternal la nivelul spatiului intercostal
3.Ventricolul drept-1/3in spatele sternului si 2/3 dupa cartilajele coastelor3-4 medial de linia
parasternala stinga.
3.Partea toracica a esofagului-la nivelul vertrebrei T2-T11
4.Traheia-la nivelul vertebrei C6-T5. Unde are loc bifurcatia traheii.

3.Repere si diviziuni topografice in regiunea facial a capului.

E situate in portiunea inferoanterioara a capului.Limita sup-margina supraorbitala,osul
zigomatic,arcada zigomaticaorificiul auditiv extern. Inf-ramura inferioara si baza mandibulei.
Puncte de reper extern-contururile orbitelor,marginile aperturii priforme si dorsul nasului,osul
zigomatic,arcada zigomatica,fosa caninca a maxilei,marg ant a m.maseter,contururile mandibulei.
Regiuni:1.orbitala(aparaul lacrimal si orbita)2.nazala(nasul extern,cavitatea
nazala,sinusurile)3.bucala(vestibulsi cavitatea propriuzisa)4.regiunea
laterala(geniana,parotidomaseterica,profunda).

Bilet 19
1. Spatiul interscalen. A subclavicuara si ramurile ei, plexul brachial
Sp interscale se afla intre mm scalen anterior si scalen medius. In spatial interscalen se afla artera subclaviculara si
plexul brachial. Artera subclavie se divide in 3 portiuni. Prima de la inceputul art pina la spat interscalen, a 2 in spat
interscalen ,a 3 de la spat interscalen pina la virful fosei axilare. In 1 portiune incepe arters vertebrala, trunchi
tirocervical, art toracica interna. A vertebrala situate mai medial se indreapta in sus intre mm scalen ant si lonus colli
si trece in foramen transeversarium al vert C4. Tr tirocervical se imparte in 4 rmuri:tiroida inf, cervic ascendenta,
cervicala superf si art suprascapulara. Art toracica int da ramuri intercostale ant, perforante,sternale,mediastinale,
pericardiaco frenica.
In port a 2 porneste trunchi costocervical care genereaza rr spre mm post ai gitului precum si artere intercost post din
primul si al 2 spatiu intercostal.
In port a 3 de la a. subclavie porneste art transeversala a gitului. Ea strapunge plexul brachial nervos si vascularizeaza
muschii limitrofi , coborind pina la unhiul inf al ompoplatului
Plexul bragial se form din nervii cervicali C5-8 si T1, in spat interscalen 3 trunchiuri super, mediu, inf. Etajul sup-C5-
7 intre scalen ant si mijlociu. Etajul inf C8-T1 posterior de vasele subclaviculare.
2. Spatiile de tesut cellular adipos in reg profunda a fetei. Continutul, comunicarile.
Dupa Pirogov se mai nusmete si regiunea intermaxilara , poate fi accesibila dupa inlaturarea ramuriimandibulei , a
musciului maseter si arcadei zigomatice. LIMITE regiunea prezinta un spatiu delimitat din exterior -ramura montaat a
mand; ant-tuberozitatea maxilarului; med-apofiza pterigoida a osului sfenoid; sup- baza craniului. Acest spatiu
contine tesut celuloadipos, vase si nervi. Din mm fac parte pterigod med si lateral, temporal segmental de insertie a
lui apofiza coroida a mandibulei.muschii pterigoidieni sunt acoperiti de o foita fasciala subtire.pe linga aceasta intre
muschiipterigoidieni se gaseste o placa conjunctiva sau aponeuroza interpterigoidiana , care separa muschii sus
numiti unul de altul. In portiunea profunda a fetei deosebim 2 spatii de tesut cellular
interfascial :temporopterigoidian- intre pterigoidian lat si temporal. Si spatial intepterigoidian intre pterigoid med si
lat.ambelel spatii sunt umplute cu tes conj laxcare comunica intre ele si deasemenea alte soasii celuloadipoase in
diverse directii( regiunea temporala ,fosa pterigopalatina , bula grasoasa a obrazuui)
Spatial temporopterigoidian comunica cu corp adipos al obrazului si fosa pterigopalatina, prin orif rotund cu cavitatea
craniana. Acest spatiu comunica cu cavit orbitei prin fisura orbitara inferioara, cu cav nazala prin orif sfenopalatin, cu
cav bucala prin orif palatin. Aici sint dispuse art maxilara cu rr ei si numeroase vene care const plexul venos
pterigoidian
Spatiul interpterigoidin comunica cu spatiile temporopterigoidian si parafarigian, cu cav craniana prin orif spinos si
oval , pe parcursul nerv lingual- cu planseul cav bucale . pe linga plexul venos , art maxialara , trec si nervii rr ale
nerv mandibular (lingual si alveolar inf).Nervii alveolar inf si lingual ,aflati in spatial interpterigoidian sint separate
unul de altul de fascia interpterigoidiana,existent septului interfascial dintre nervii lingual si alveolar inf prexinta un
interes practice , deoarece poate fi argummentata anatomotopografic anestezia mandibulara si pot fi explicarte esecuri
in executarea ei
3.Demostrati arcul aortei si ramurile lui. Raporturi cu formatiuni limitrofe.
Arcul aortei reprezinta o continuare a port ascendenta a aortei, cea din urma fiind situate interpericardiac. Segmental
incipient al arcului aortei in partea ant e acoperit de sacul pleural drept,cel terminal de cel stimg. N.vag sting
interesecteaza arcul aortei in partea ant. Ramura lui nervul recurrent laringeu il ocoleste inf si post. In partea
anteromediala a nerv vag e situate nerv frenic, in cea anerosup a arcului aortei- vena brahiocefalica stinga. Mai jos de
arcul aortei –art pulmonara drapta si bronhul sting, intrsectindu-l arcul aortei urmeaza in port descendena a aortei. Pe
semicircumferinta anteroinferioara a rc aortei se insereaza lig arterial-duct arterial Bottal obliterate. In partea post se
situeaza treaheea,esofag,duct thoracic. De la suprafata arc aortei in directive craniana isi ia inceputul trunchi
brahiocefalic, art carotida comuna stinga si artera sublcavie stinga.

Bilet 20
1. Corelatiile dintre aorta si esofag
Aorta si esfogaul se afla in mediastinul post. Portiunea toracica a esofagului se imparte in 3
segmente superior pina la arcul aortic, mediu –respectiv situarii arcului aortic si bifurcatiei
traheii; inf- de la bifurcatia traheii pina la niv vertebrei T9.
La niv vert T4 in partea lui ant vine in contact cu esofag arcul aortei, mai jos de el bifurcatia
traheii, bronhul sting si gang limfatici. In partea stinga putin mai in spatele esofag se afla
partea descendenta a aortei. In segm inf al port toracice cele mai principaele sunt corelatiile
dintre esofag si aortaa.. ele se pot manifesta in 2 moduri esofagul si aorta in acest segment sint
situate aproape parallel sau esofagul formind o curbura pronuntata se situeaza la stinga de
aorta. Mai sus de niv vert T8-9 peretel sto=ing al esofag coontacteaza cu aorta. Intre aceste
organe trec arterele esofagiene care incep de la aorta. In dreapta esofag se afla nerv vag drept.
Esofag dispune de 3 stenoze si 2 dilatari. In cavitatea toracica stenozele se afla in locul unde
esofag vine in contact cu aorta si in segmetul cuprins in orif esofagian al diafragmului. Una
din dilatari mai sus de arcul aortei, alta dilatare se afla intre cele 2 stenoze ale esofag.
Principalele surese de vascularizatie a esofag sunt ramurile arteriale care incep de la port
toracica a a aortei
2. Demonstrate nivelul de bifurcatie a arterie carotid commune, zona reflexogena.
Bifurcatia arterei carot comuna in arte carotida int si ext are loc la nivelul marg sup a
cartilajului tiroid. Pt a diferentia art carotida ext de cea int : art carotida ext spre deosebire de
cea int care nu dispune in regiunea gitului de ramuri, da un sir de ramificatii: a tiroida sup, art
lingual, facial, faringeea ascendenta. Topografica A carot ext avanseaza mai medial si e mai
superf decit a carotida int.
In regiunea bifurcarii este situate zona reflexogena care are un rol insemnat in circ sanguine.
In notiunea de zona reflexogena intra: glomus carotidian, sinus carot, portiunea cervicala a
asrt carot interne, ramurile nerv.glosofaringian, n.vag, trunchiul simpatico. Glomus caroticum
constiutiut din tes conjunctic sic el specific. Impulsurile care nimeresc din baro- si
chemoreceptorii zonei carotid reflexogene influenteaza asupra niv tensiunii arterial si
componentei chimice a singelui.
3. Demonstrati pe craniu limitele fosei retromandibulare.
Fosa retromand. Este limitata anterior de ram mandibulei si de muschiul pterigoid medial,
post-de apofiza mastoid de inceputul mm sternocleidom…si de venterul post al mm digastric,
sup-de conductul auditiv extern, in afara de glanda parotid in aceasta loja sint dispuse vase,
neervi si tesut