Adam Smith - modelul avantajului absolut

David Ricardo - modelul avantajului

comparativ

LECTOR DR. MONICA BURCĂ-VOICU

E-MAIL: monica.voicu@ubbcluj.ro

CURS 9, ECONOMIE INTERNAŢIONALĂ

2021-2022
 Conținut:

1. Adam Smith - modelul avantajului absolut

2. David Ricardo -modelul costurilor comparative şi al avantajelor relative
3. Bibliografie selectivă
 Introducere:

Care este motivația ce determină diferite economii să participe la schimburile

internaționale?
Introducere:

CÂȘTIGUL

teoria mercantilistă - avuția lumii este fixă, orice câștig material al unei națiuni era obținut în
detrimentul altei națiuni;

politicile comerciale de la acel moment vor descuraja importul și încuraja exporturile;

1. Adam Smith - modelul avantajului absolut (I)

 The Wealth of Nations (1776)

 Fiecare țară poate să producă unul sau mai multe bunuri la un cost real (timpul de muncă – A. Smith) mai scăzut
decât partenerii săi;

 Fiecare țară va avea de câștigat dacă se va specializa în producerea acelor mărfuri pentru care deține avantajul
absolut;

 Munca – văzută ca unicul factor de producție – numărul de ore de muncă;

 Exemplu*:

- în interiorul unei economii:

10 h de muncă/cămașă și 40h/o pereche de pantofi - o pereche de pantofi = 4 cămăși

bunurile se schimbă în baza costurilor cu forța de muncă

concurența – mobilitatea resursei umane între industrii

- între două economii mobilitatea resursei umane este limitată de anumiți factori;

-presupunem că în exemplul nostru forța de muncă este imobilă între țări diferite;

-cerințele cu privire la forța de muncă diferă între țări iar în lipsa comerțului prețurile bunurilor sunt diferite;

*Sursa: Robert M. Dunn, Jr.; John H. Mutti (2004), International Economics, Sixth Edition, Routlege, London, pp.17-18;
1. Adam Smith - modelul avantajului absolut (II)

Exemplu:

- se presupune că produsele au aceeași calitate

- Scoția deține avantajul absolut în ?

- Italia deține avantajul absolut în ?

- Ce se întâmplă în absența comerțului ?

- Exemple de avantaj absolut?

- Ce se întâmplă dacă o națiune nu deține avantajul absolut în producerea unui anumit bun?

Sursa: Robert M. Dunn, Jr.; John H. Mutti (2004), International Economics, Sixth Edition,
Routlege, London, pp.18-19
2. David Ricardo -modelul avantajului comparativ

 Principles of Political Economy (1817) – există bază pentru comerț chiar dacă una
dintre țările comerciante nu posedă un avantaj absolut în producția unei anumite
mărfi

 Avantajul absolut nu este singura condiție necesară pentru ca două țari să câștinge
din comerț

 Comerțul depinde de diferența dintre avantajele comparative

 Costul marginal de oportunitate - cantitatea unui produs /marfă la care trebuie să se

renunțe pentru a produce o cantitate adițională din altă marfă

 O țară deține un avantaj comparativ în producția unei mărfi dacă acesta este mai mic
decât costul marginal de oportunitate din alte țări producătoare
2. David Ricardo -modelul avantajului comparativ

 Exemplu:
Anglia este mai eficientă în producția ambelor bunuri
3,3 butoaie de vin în Portugalia =1 balot de haine 2 butoaie de vin în Anglia = 1 balot de haine
Portugalia deține avantaj comparativ în producția de vin
Anglia deține avantajul comparativ în producția de haine

Sursa: Robert M. Dunn, Jr.; John H. Mutti (2004), International Economics, Sixth Edition, Routlege, London, pp.18-19
 Exemplu (I):
SURSA: John S. Hodgson, Mark G. Herander (1983), International Economic Relations,
EditorPrentice-Hall International;

 Două insule – BALI și HAI

– produc și consumă două produse: nuci de cocos și pește

BALI 6 nuci de cocos/pers/h 1n=0,33p sau 2 pești /pers/h 3n=1p
- HAI 4 nuci de cocos/pers/h 1n=0,75p sau 3 pești/pers/h 1,33n=1p

- cele două insule încep să participe la comerț

- BALI +6 nuci de cocos -2 pești

- HAI -4nuci de cocos +3 pești
 Exemplu (I):
SURSA: John S. Hodgson, Mark G. Herander (1983), International Economic Relations,
EditorPrentice-Hall International;

 Două insule – BALI și HAI

– produc și consumă două produse: nuci de cocos și pește

2/6=1/3=0,33 6/2=3
- BALI 6 nuci de cocos/pers/h 1n=0,33p sau 2 pești /pers/h 3n=1p
- HAI 4 nuci de cocos/pers/h 1n=0,75p sau 3 pești/pers/h 1,33n=1p
¾= 0,75 4/3=1,33
- cele două insule încep să participe la comerț

- BALI +6 nuci de cocos -2 pești

- HAI -4nuci de cocos +3 pești
+2 +1
 Exemplu (II):
SURSA: John S. Hodgson, Mark G. Herander (1983), International Economic
Relations, EditorPrentice-Hall International;

 BALI 10 nuci de cocos/pers/h 10 pești/pers/h

 Hai 9 nuci de cocos/pers/h 3 pești/pers/h

Cine deține un avantaj absolut?

Exemplu (II):
SURSA: John S. Hodgson, Mark G. Herander (1983), International Economic
Relations, EditorPrentice-Hall International;

 BALI 10 nuci de cocos/pers/h 10 pești/pers/h

 Hai 9 nuci de cocos/pers/h 3 pești/pers/h

Cine deține un avantaj absolut?

Costul marginal de oportunitate pentru a produce o unitate din

nuci de cocos la pești
BALI 1 pește 1 nucă de cocos
HAI 1/3 pești (3/9), 0,33 3 nuci de cocos (9/3),3

Costul marginal de oportunitate al nucilor de cocos este mai mic în HAI iar al peștilor în BALI

Cine deține avantaj comparativ și în ce tip de specializare?

Bali va produce pesti si Hai nuci de cocos.
 Exemplu (III):
SURSA: John S. Hodgson, Mark G. Herander (1983), International Economic
Relations, EditorPrentice-Hall International;

 Rezultatele din specializare conform avantajului Comparativ:

 Nuci de cocos Pește

BALI -1 +1
HAI +1 -1/3

TOTAL 0 +2/3
 Aspecte de considerat în exemplele anterior prezentate

• Concurența perfectă pentru ambele mărfuri: costul de producție este cel ce determină prețurile
anterior comerțului, iar factorii sunt complet antrenați în circuitul economic;

• Volumul factorilor de producție este fix: nu luăm în considerare formarea de capital și creștere la
nivelul forței de muncă;

•Factorii de producție sunt perfect mobili în cadrul economiei între diferitele industrii dar imobili
între țări;

•Nivelul de tehnologie nu se modifică;

•Costuri de transport 0;

•Lipsa barierelor comerciale – produsele vor avea același preț la nivel internațional;

•Aceleași gusturi și preferințe;

•Comerțul este în echilibru – exporturile echilibrează importurile;

7. Concluzii:

•Ambele țări câștigă din comerț în baza unui avantaj absolut;

•Ambele țări câștigă din comerț în baza unui avantaj comparativ;

•De ce înclinația spre comeț se bazează pe capacitatea de producție a unei economii?

 8. Bibliografie selectivă

 Mankiw, N.G., (2012), Principles of Economics, Sixth Edition, South-Western

Cengage Learning, pp.531-552;
 Robert M. Dunn, Jr.; John H. Mutti (2004), International Economics, Sixth Edition, Routlege,
London;
 John S. Hodgson, Mark G. Herander (1983), International Economic Relations,
EditorPrentice-Hall International;