Marf aTreben SAnAtate dln tarmacla Domnulul

PLANSA I

Satyq.

.l$rri

l'SdV*a olt'mu'lanrs,,

Turi!a-mare (Agri rnonia eu patori a)

Cimbrul (Thymus serpyllum)

l["r"acte-oFbfurl,lu rcarcafla@;r

PI.ANSA II
(Allium ursinum)

Filimica (Calendula officinal

Ofgarca, iinzienele (Wrn)

(Taraxacum offi ci nale)

Cagul-popii,nalpa (Malva vulgaris)

.' (
r

f f

f;

Podbalul

flussilago fartan)

Pedicufa (Lycopodium clavatum)

Brusturele
(Pqbs ites otricinalis)

III PLANSA
Titlneasa phytum officinale) (Sym

Coada-goricelului (AchiIIea mill efoli um)

Uzica (Urtica dioica)

Ciubolica-cucului (Primula officinalis)

Porumbul (Zea mays)

(Equisetumaruense)

Creligoara (Alchemilla vulgaris)

PTAN9A fV
Mugelelul (M atricaria chamomiIIa)

PufuIi!a-cu-flori-m ici (Epilobium paruiflorum)

Uzica-moart5-galbend (Lamium galeobdolon) (Veroni officinalis) ca

(Acorus calamus)

Splinula (Solidago virga-aurea)

Sunitoarea (Hypericum pertoratum)

INDEXALFABETIC Abcese 11,17,24,53,1 19 - ale cavitAlii bucale56,102 - ale coapsei30 - dentare 56 accese: - de isterie58,72 - de nebunie 20 aciditategastrica38 acnee35,40,88 activitate: - biliarA 39 - cardiacd19,73 - hepatica39,64 - intestinald 22 - renald22 adenom119 agitatie73 alcool (interdicliestricte)82 alergie66,99 - faciali 11 alunite 80,99,1 15 amenoree33 amigdaliti11,1 9,56,1 02 amnezie 19 anasarcd 48,69 anchilozd 20 anemie 24,64,66,84 anghin564 - pectorala22,86 anxietate73 apoplexie 14,16,60,88 - atac de 55,88 - metode profilactice89 arsuri 10,24,28,59,84 - de soare 58 - la stomac (piozis) 22,32 1 arteriosclerozi 9,31,71,72 arterite66 artrite (guti) 10,16,17,36,39,44, 48,60,66,71 ,79,89 artroza89 atrofie musculari 14,24,62,63,90 auz slab 34,78,81 avoft 13,24,90 Balonare 31,33,55 - intestinala 36 - stomacala22,36 bdtdturi 53,67,80,84 belie 14,84 bilbiiali 79 boli (afectiuni, maladii): - ale aparatuluidigestiv60 - ale aparatuluirespiratot14,41 - ale auzuluidatoraterdcelii90 - ale bronhiilor 47 - ale cdilorurinare 44,65,69 - ale fum5torilor47 - ale gingiei35 - ale glandelor 42 - ale laringelui35 - ale m5duveiosoase22 - ale mdduveispinirii 55 - ale muschiului cardiac24 - ale organelorpelviene (genitale) 23,33,44,56,69 94 - ale pancreasului - ale singelui66 - ale uterului(uterine) 26 (aleincheieturilor) - articulare 24,44,77 - biliare(aleveziculei biliare)39, 53,66,80 - cardiace(de inimi) 16,73,86, 91 32 - cardiovasculare - circulatorii (alecirculatiei singelui) 91 - cutanate (de piele) 25,26,27,31,53,71 - cronice31,32,70,71 - de astm 47 - brongic14,41,42,46 - cardiac81,97 41,42 - pulmonar - de gft 35,56 - de gugd (aleglandeitiroide) 25,26,97 - de ochi 22 - de prostate49 - gastrice (de stomac) 80,82 - gastro-intestinale 29 - hepatice (de ficat) 29,39,42, 53,64,65,66,71 ,80 - intestinale56 - maligne(canceroase) 29,80, 83,122 - musculare(alemugchilor) 24,62 - nervoase(de nervi)13,25,58 - pulmonare(de pldmini) 46,47, 66 - renale(de rinichi)17,26,53, 56,64,65,69,80 femeilor 24,69 - specifice - splenice(de splinl) 39,64,66,71 - vezicale(aleveziciiurinare) 17,42,56,64 brongitd11,42,46,47,60,7 1 - cronicS 14.19.46 Calcul(piatrd)17,42,48 - biliar 39.91 .103 - renal18,102 'l - vezical 6,18.'1 02 cancer: - al esofagului 13 1 - al ficatului 118 - al ganglionilor limfatici 111 tiroide117 - al glandei - al glandelor 42 - al intestinelor 37,80,81,111 - al laringelui 12,27,113 - allimbii26,113 - al oaselor 113 - al organelorpelviene21,114 - al ovarelor114 - al pancreasului 14 1 - al pielii26,29,53,54,114 - al pl5minului 22,37,1 5 1 - al prostatei50 - al rinichiului 115 - al sinului 28,118 - al stomacului 32,68,116 - altesticulelor 117 - al uterului 114 - alvezicii urinare 50 - mijlocprofilactic contra 19,74 catar vezical48 cataracta53,92 pdrului35 cdderea cdlciicu stratcornos 18 celiachie 36 chist119 cicatrice 75,84 - de pe urma operaliei29 - de pe urma rdnilor(semnele rinilor) 75,84 ciclu (menstruatie)3,22,23,33, 1 62,69,73,83,101 - in pubertate23,62 - neregulat21,58,73 cirozl hepaticd 44,64,1 I 1 ciumd 84 circei45 - la picior45 clorozd25.36.66 coji35 colicd: - apendiculard 93 - renaf5 44,48,79 colici31,36,80,82 - la sugarisicopiiimici33,58

colitede putrefactie 35 comedoane 25 concentratia colesterolului (in singe)70 congestiecerebr 22,7 ala 3 conjunctiviti 33 constipatie 31,35,44,82.93, 102 contuzii 14,29,60 copii: - bolnAviciosi, 14,24,41 debili - cu tulbureri vorbire de 109 - handicapali 108 - mongoloizi 108 - paralizali, spasme cu 108 cordmirit 64 coree25 coxartrozd 89 crampe: - abdominale14,33 - menstruale 14 - musculare 45 - stomacaf 14,22,29,66,82 e crdpdturiale pietii42 cresterea pdrului: - excesivd 54 - frumoasd 94 crispare 13,76 crize', - biliare 19,78 ; de epilepsie 14,28 - hepatice 19 c r u s te 5 11 - in nas30,82 - laochi108 curi depurativi 16,30,31 ,67 curatirea: - ficatului 35.53 (depuratie) - singelui 16,19,22, 29,29,32,35, 53, 65, 39, 55, 69, 70,71 13 ,90,1 - stomacului35,g6 Debilitate nervoasi71 deceplii5T deformdri 44,76,77 degerdturi 28,35,37,7 z depresiune4,20,31,58,83 1 deregldri: - aleficatului 104 - alerinichilor 20 - de pigment 99 - glandulare 36,55 dezlipire retina de 53,79 desosare (retragerea gingiei) 56, 94

diabet zaharat 24,35,99,7 80,94 2, diaree30,31,33,38,56,58,75 dilatarea: - intestinelor 64 - stomacului64 dinli: - mobili56.94 - stricali 102 discopatie 9,20,60,0B 1 1 dizenterie73 dureri: - abdominale(de burtd) 38,58 - ale organelorpelviene14 - afe testiculelor44 - articulare 71 - artritice17,60,71 - biliare82 - cardiaceincipiente86 - de cap 16,65,67,76,80 - de dinli33,82 - de discopatie 20 - de ochi22,34 - de prostata 49,51 - de spate22,59 - de stomac19,33,38 - de tot felul79,82 - de urechi47,83 - dupd amputare(la piciorulfantomd)60,96 - in ceafi 60 - la inghilit 82 - la oase 60 - menstruale69 - nevralgice 17 - faciale13 - postnatale83 - renale 44,48,79 - reumatice 17,22,60,7 1,94 - spastice17,83 - vezicale50 Echimozd(vindtaie) 77,78,84 eczeme 29,32,39,4'1, 65,67,Z0 53, - la cap (la sugari)35 edeme48,97 pulmonar11,1 emfizem 4,M,97 entorsa 10,14,60 - a glezneiS0 epididimitd33 epif epsie 1O,1 4,24,25,7 8,Bg 2,2 epuizare33,66 erizipel 46,83,97 erupfii cutanate 18,32,33,35,39, 41,69,82 escara29,45

excrescenteale cdrnii 83 expulzare(mai ugoari) a placentei33 elitracliedentare (dupd o) 24 Faringitd 46,56,64 febrd 10,24,33,34,83 - din cauzaleziunilor 24.33 ficat marit (umftat)80 fimozd 98 fistule18,19,28,84,99 - faciald (pe obraz) 67,98 flebiti 11,28,30,47,8O flux diuretic13 focar de puroi: - in ureche 80 - la dinli (abces dentao s6 formarea: - de calcul(formatie litiazicd)17, 42,49 - de noduli116 - gusei 98 fortificarea fibrelor uterine24 fracturd 11,60 furuncule 25 Gastrita11,80 gaze 82 genunchi: - ?nfepenit 80 - umflatg0 gingivitd19,35,56 glaucom92 greate22,83 gripi (mdsuriprofilactice) 79 guturai34,79 - de fin 66.99 Hemangiom 29,80,99 hematom 29,58,60,119 hematopoeze22,53,65 hematurie 29 hemofilie99 hemoragii 17,18,62 - dupS nastere(metroragii postpartum)73 - intestinale 56,62,73,81 - menstruale(menoragii)62,Tg, 101 - nazale 19,22,62,73 - pufmonare 19,22,73 - renale62 - stomacale19,22,60,62 - uterineneregulate (metroragii) 19,62

laptelui 83 limbd: 1 9,22,34,44,53,62, - la venirea hemoroizi8,1 pe - b5gici 82 - purulente patului ale 80,83 (inclrcatd) - saburald unghiilor 18,100 101 17,19,22,73 hemostaza (produse contra) 35 limb ric i1 , 1 1 0 3 insecte 39,44 hepatitd chefului munci 73 de insomnie 6,24,31,33,58,69,lipsa 15,1 hernie 24 84 lumbago 58,64,67 - inghinal5 24,63 lu p u s 8 1 66, insuficien!d: 1 8,25,29,31,36, hidropizie6,1 - cardiacl86 luxalie 10,60 82 - respiratorie0,44,46,73,97 1 aneriala hipertensiune (ideifixe) Manii 20 intoxicalie carne75 cu 31,45,62,73 prostatei matreate 19 irigare: 49 hipertrofia melancolie 71,83 (metabolism 57,69 - renald hipometabolism 60,66 me la n o m1 9 1 - sangvind 36 scdzut) meningitf 79 isterie 25,58,72 62, arteriali 73 hipotensiune (indispozilii 21, menopauzd de) istovire 79 (lenevie): hipotonie 22,23,62,73,101 - intestinalA 36 pa4i diferitelor ale metastaza 112,114 inghelarea - stomacall35 (ciuperci): micozA corpului72,84 - in zonavaginalS 29 120, ingrijirea: lcter32,35,39,53,71,75,83, - la picior - (cosmeticd tenului33 a) 29,30 121 - pdrului33,94 67 - la unghii - infeclios 28,29 migreni 16,22 intlrirea: (lipsapofteide inapetenla (vederii) vizuale 29, miom22 22,35,36 - facult5lii mincare) gurii mirosul 101 53,54 - la copii 100 miini: 31,71,80,82 1 incontinenla urinard 9,21,48,58, - memoriei - inghelate8+ in1epdturi24,53 100 - de insecte 56,77 - reci37 91 infarct miocardic - umflate 11 - deviespe 42,77 bacteriene 29,66 infeclii - la inimd mincdrimi: 86 inflama!ii: - alepielii 18,39,67,70,78 renal18 - alebazinetului -vaginale22 25 Junghiuri intercostale 19,46,79 - aleburseisinoviale molegeald 73 - alecavit5lii bucale56,64 42,84 mugcdturd Keratozisenild(petede - alecdilor urinare 65 29,99 - de ciine42,84 betrinete) - alecolonului29,30 42 - de garpe 56 - alefaringelui mucozit{i36,55 71 Lapsus - aleganglionilor 29,39,58 1 laringitd1,12,35,46 - limfatici59 72 Nasinghelat gftului64 ldcrimare 22,101 - ale 32,48,69,102 nefritd liuzie83 - alemtrduveiosoase interioard 22,31 neliniste 13 (osteomielitl) leprd 109 nervozitate 71 legin83 116 - alesfircurilor 105,106 neurodermita 53,66,118 leucemie 16 - alemiocardului poal5 17,34 (scurgeri, nevralgie leucoree 19,64 - alemucoaseibucale - faciald13,1012 albi) 19,21 11,33 - alemucoaseloi ,23,35,83 - a trigemenului 58 leziuni24,60,71 - aleochilor 33 101 nevritA22,67 - alecoloanei pelviene vertebrale 24 - aleorganelor 58 nevrozd 46 - alelesuturilor - aleovarelor 21 nisip: picioarelor 81 60 - alepielii .-cerebrale - la rinichi 17,18,25,44,65,102 - de pe urmardzboiului45 - aleprostatei4S - la vezicdf;ncdileurinare) 17, gi 45 - de pe urmaunuiaccident - aletraiectului stomacal 18,25,65,71,102 58 - nervoase intestinal22 noduli27,43 24 - postnatale 60 - articulare 18 - ulceroase sinului23 ale - hemoroidali purulente 81 - cu supuralii pe gitari piele - mici 115 10 - ulceroase canceroase - de tot felul33

seboree 80 secarea secretiei lacrimale 11 Racordare rinichiartificial la 57,69 secrelii abundente: rahitism 35 - aleaparatului respirator 41,66 rdceald14,22,66,79 - alebronhiilor 14 r5celivezicale17,69 - alemucoasei nazale 102 rdgusealS 11,41,46,47 - intestinale 36 rdni: - pulmonare 11,31 - care nu se vindecd18 - stomacale 33,36,66,70 - care se vindecdgreu 31 semne nastere din 29,90,99 - de pe urma unei arsuri 84 senzatie apdsare cap)31 de (la Paloare 41 - de pe urma unei lovituri 58 sinuzitd 34 palpitalii73 - de pe urmauneioperatii29 - frontale 76 panariliu (suget) 103 - deschise42,45,58,91,1 14 - purulentd 76 paralizie3,1 1 4,47,7 80, 88, 6, 83, - de tot felul 11,24,2s,29,30,42, singe: 120 60,64 - fluid39 - a corzilor vocale 26 - dureroase 28,33 - ingrosat 35,39 - a membrelor 34,60 - la cap79 - prost41 - a vezicii urinare 69 - la mini 81 singerarea: paraplegie 60 - necrozate 17,84,114 - gingiei 19,56 paratifos 29 - pe bonturilerimase dupi - retinei53,79 parkinsonism (boala lui amputare42 s?niumflati62 Parkinson) 39,103 - prin impugcare84 sldbiciune: patima: - purulente Z4,gO,gg - a organelor digestive 36 - beliei 14 - singerinde62 - generali19,55,79 - fumatului36 - vechi18,83,84 - musculard articulard si 24 pAduchi cap35 de - vindeciri de 28,42,58,84 - oamenislabi36 pecingine 18 relaxarea: somnnelinistit 58,109 pete: - organelorpelviene somnambulism 58 - pe cornee53,82 (genitale)24 spasm55,72,83, - pe piele 29,67,80,99,1 15 - sfincterului63 - alorganelor genitale 14 picioare: - intestinalSl -vascular 22 - caretranspird 19,35 retenlie: - vezical45 - ?nghetate 8+ - de apA 122 stAri: - ranite preamultumblat de 1O - in pericard'18 - de epuizare 33,66 - r e ci3 7 - in pleurl 18 - emolionale 57 - umflate 11,46 - urinard25,65.69 - melancolice 71 pionefritd (puroi rinichi) la 18,26, retina poroasa 79 - sufletesti5T 102 reumatism 4,16,17,22,32,99,44, 1 - stresante 57 pldgiusturitoare 10 49,59,60,64,66,7 1,79,94 stenozd mitrali66 pleurezie 46,60 - articular34,60,71 sterilitate 73 pneumonie 14,76 rezultate gcolareslabe 106 stimularea circulatiei singelui 2g, polipi 19 rofii (coji)35 80 predispozilie riceti 66 la rupturamusculari 29 stomatite ulceroasi 9,35,64 1 prolaps: sucgastric 38,39,102 - intestinal63 Sarcini 83 sughit 109 - uterin (histeropioz21,24,69, scabie (riie)29,35 e) suplrdri33 10 0 scaun 22,93 supraponderali 48 prurit senil(mincdrimi de schilodire 76 suprasolicitare intelectuald 71 bitrinele) 70 sciaticd58,66,67 supuratii: psoriazis 104 sclerozi: - purulente 24,81 - rogu104 - in pldci (multipli) 14,24,107 - maxilare 82 pustule 29,83 - renali 26,57,69,1 15 surescitare nervoasi14 - de ciumi 84 scrofulozi 32,35, 69 64, surmenaj60

obezitate 24,94,96 oboseald 34,66,67 ochi: - injectali32 - sldbiti36 - suprasolicitati 53,79 ocluzie intestinalA 75 osteite (puroila os) 60 osteoporozA 8,22,30,9s 17,1 oxiuri 10 1

- de v5rsat 82

81,83 surzenie

tumefieri:

- intlrite ale bratelorsau ale

s7 soc arectiv
TAieturi 24,42,75,84 ten: - aspru 58 - ofilit25 10 tenie83,1 , tifos 13,73,75 osoase109 topireasubstanlei nocturnd55,109 transpiralie 55,84,1 10 tremurulmembrelor trombozd43,80 37 tuberculiintestinali pulmonard19,31 , tuberculozA ,41 46,83 tulburdri: - ale circulatiei singelui22,73 - ale irigaliei sangvine60,66 25 - ale sistemului limfatic - cardiace 31,73 - de metabolism 39,72 - de vedere18,73 - de vorbire58,79,109 - digestive 32,35,64,69 - hepatice22,32 - hormonale 72 - intestinale 37,56,70 - in ritmulactivitAlii cardiace73 - menstruale 23,33,69 - nervoase tot felul 16 de - renale18,20 - stomacale 37

-fl?E:x3*'"'*

- la incheieturile miinilor 60 - (reumatice) muqchilor 60 unghii: ale - accidentate 100 tumoare119 - friabilelcasante)t oo - la cap 120 - purulente18,35,100 - la organelepelviene112 - la splind66 uscdciunea: gurii si nasului12 - gitlejului, al - la tesutulconjunctiv - gurii 11 ficatului 44 - malignd19,27,30,42,53,68,120 - ochilor12 - papilard119 Varice28,60,64,69 tuse 11,41,46,47 varicelS 83 - convulsivd 14,41 varsat82 vdrslturi 75 Tiuitin urechi80, - cu singe 17 vedereslabd53 Ulcer: vertii(ameleab)22,31,71,73,79, - duodenal38 - gastric(stomacal) 11,29,60, 80,82,83 verucd(neg)29,53,80,83,99 61,66 - intestinal1,66 viermiintestinali 29,31,32,83,110 1 virozd29,66 46 - scrofulos - varicos11,18,28,30,42,43,60 vijiitin urechi53,73,80,83 ulceralii 69 - ale gambei 64 Zona zoster 110 gg - canceroase 10,18,26,27,29, zone albe de pieledelimitate 30,32 - purulente Cifrele tiperitealdin se referd 29 14,19,29,60,77,83,119 la prezenterile detaliate de la umfldturi - ale genunchiului 90 capitolele"Sfaturipentru diferite - din cauzarelinerii lichidin de boli" gi "Sfaturi .pentru boli de naturtr canceroasd"! tesuturi97

(ererantiazis) 111 "oJ:':?:i!"J - vinete35

Prefatd
adnPm i a in'[ ?; ;i,li fl' :;,x::' :7: ::"1:" 3i ;
in ciuda numeroaselor pd(i la adresa atacuri diverse din persoanei si a sfaturilor mele mele din brogura,,Gesundheit der ApothekeGottes"(Siiniitafeciin farmacia aus Domnului), primite la oameni mulfimea scrisori de de gi sdndtogi bolnavi, la medici de si 'mai tdmddu.itori tard 9i strdindtate. determinat din m-a sd-mipun ,si departela dispozilib oamenilor cunostintelecelemainoiexperienle legaturd plantele si in cu medicinale, intr-o noui editie, gi largite, Orogurii imbunaitAgtd a mehlionatE. lntr-oepocdin care atftde mullioameni indepilteazd maitare de modulde se tot viald.naturistsintameninlali boligravedin cauzauneifalseatitudini falavielii, si de in ar trebui regdsim sd drumul ducespreplantele ce noastre pe medicinale, careDumnezbu ni le ddruieste timpuri prin din strdvechi bundtatea Preotul LUl. Kneipp scrie ca(ilesale,,ci in oricare $i poateajutapropria om Pln-trufiecareboalda crescuto mici planti!" Astfel, sdndtate, dacdva culege griji gi la timpplante ,,farmacia cu din Domnului", va bea dacd zilnic in timpul sau curei infuzia (subformi de ceai), lor dacdle va intrebuinta extractele ca freclii comprese, sau inhalalii adaos apade baie. ce se decide intrebuinteze sau la Cel de plante medicinale trebui inceapd celedepurative ar sd cu (care curSld singele), cum'arfi leurda, papddta patlagina. urzica, ventrilica, Astfel cureurmate de eiact dupdprescriplie 9i nu potfaceniciodatd Dacd nu aducalinare ajutor le aducdoarfoarte rdu. ele gi sau timid, esteposibil existe locuintd la loculde muncdzonegeografice perturbare. sd in sau de Atunci trebui ar chematd persoand cauti sursede apdsubter-ane zdcdminte o care sau cu pentru gdsinigte ajutorul nuiele, unei a zonefdrdradiatii. ln cazde indispozilie serioasd, febrd altesimptome de clare boalS de trebuiecerut 9i neap6ratsfatul medicului,consultindu-l timp pentru stabilireadiagnosticului. la Bineinteles desfdgurarea boligrele consecinl6le cd unei eitrebuie urmdrite s6rupulos de 9i cdtre medic. predatd facultate Faplul medicina cd la incepe treptat se intereseze de medicina si gi naturistd reiese cel de-alXXV-lea din Congres International Perfeaiondre Camerei de al Federale Germane Medicilor al Camerei a si Austriece Medicilor, rnai1g80, la a dih de (landul Badgastein salzburg), careau participat jur de 1500 la in medici. Profesorul universitar CarlAlken (Universitatea Saarland, dr. din R.F.G.) argumenteazd o indreptare maiputernicd medicinii predate facultate fo(eletdmdduitoare tot a la spre ale naturii felulurmdtor: in cel ,,Dupd de-aldoileardzboimondial, medicii s-auaflatpractic neputinciogiin tuberculozei de exemplu, proasteifunctiondri fala sau, a a rinichilor.urmat A marea schimbare datdcu introducerea o antibioticelor, astdzi iar trebuie ne luptim sd de.19 urmirile negative ale utilizdrii ctl parlial exagerate, pa(ial gregitea acdstor .$inefdcitori". La aceasta adaugd cregtere fo4auneiavalanse micozelor se o de a declangate o perturbare echilibrului de a biologic normal, preamulte de medicamentede Si alteinfluenle mediului." ale Urmdresc anide zilesesiuni congrese de si medicale apar 'respo-nsabilititii alecdrorrezultate giin cotidiene. Multi medicicu consJiinta pun in gardi in fata r.inei iolosiri excesive hedicamentelor.'Se'aratd alescft'ddpericrikoaJJ devenicatmana pot lnai tele. Elesint luatede nenumdrati oameni fdrdcontrolmedical pot ddunafoarteserios gi 'd'e diferitelor pentruscdderea organe.Medicamentdle tensiunii, exemplu, luatetimp provoacd femeicancermamar, indelungat, la dupd cum au constatat grupede ceitrei cetdtori au lucrat care independent de altele, Boston, unele la Bristolsi Helsinki. A9 doriacumsd dauacces bolnavilor fortalecuitoare actiunea la si unorplanteimportante, experienla din ultimii ani si jumdtate, prin mea doi adicddin timpul scursde la
D i n S f. S cri pturS ,S i rach 38, vol umul 4:

Domnului", sd le intind mina pentrua se din broSurii aparitia ,,sdndtate farmacia 9i pricinuitd boal5, de ca omulsd poatdiegidin disperarea P|i10roEste irisdn'6toqi. inilldtor medicinale. noastre gralie divinal plantelor ajutorului propria voinld, gi sa priile saleiforle intr-o omului demnitatea ridicd rdspundere hceastd a purta6ingur A-sirecuceri'sdhitatea, vietiisale. careil scoatepe bolnavdin lipsade speranli a mdsurd medicidespreplantele cunogtinlele tot Sintintrebatd mereude undqmi-amdobindit qcolare familia la vacanlele precis. copilirie petreceam imi in nale. pot da un rdspuns Nu mod din corelaliile naturd.intr-un ce trei Aici silvic. puteam gi simfiintens unuiinspector orice copilfiind,eramdejain staresd deosebesc Astfei, mele. posibilitdlile virstei depigei Mama medicinald. ca insd cunogteam impo$anfa plantd gi'numele; nu-i pldntd, gtiinOu-i pe in sd se a 6ntuziastd lui Kneip'p, strdduia ne creascd noi,copiii, mod mea,o 'adeptd chimici. fdrd naturist, influenld in in mi Doudevenimerite s-auintipdrit mod deosebit mintegi vialape cindelamcopil. de +O de in vdduvd virstd aproximatv de ani,mami a treicopiisi bolnavd leucemie, O trei mai Mediciiii diduserd zilede ca de acasd ia spital fiindun cazincurabil. trimisd flsese a odani, dus urinabolla gindindu-se disperatd copiiice urmausd rdmind trdit. Soraei, a femeie Degi de de de la navei o vinzEtoare buruibni leacdin apropiere Karlsbad. aceastd clinic efectuat La - ierburile au ajutat. un consult date veni!i!" acum speriatS: exclamat ,,Abia nu zecezilemaitirziu s-amaigisit niciurmdde leucemie' de cu s-a Un cazasemdndtor inr=implat o femeie 38 de ani,mami a patrucopii.$i aici sfat a Femeia cdutat tot la o n-aumaidat nicio speranld. si eravorbade leucemie medicii corespunzdtoare Prpgarql procurindu-gi ierburile $i-a^ vinzdtoirede plantemedicinale, datdcind treceaprin{a!a lor lua giteo inghititurd De ce$ticu ceaiuri. fiecare zilniccfteva res-a n-arenicice sd-mistrice, gindit.Zecezilemaitirziu, Chiardacdn-ajutd, zdravdnd. a medical fost.Nicio urmi de leucemie! examenului zultatul ga cft se exemple poaterecunoagte de important Din aceste _egte se bea in timpul Mie in cazulbolilorce par incurabile. mi-afost clarde de zilei o marecantitat'e ceai cum ar fi celecanceroase. foartegrave, pot atungi plantele ajutachiargiin bolile cd De bunameamamd. atunci a in Dbmnului biserici, murit Maicii in 1961de ziui Intririi . experienle noi S-auaddugat precis a fiimpinsi citre fitoterapie. de am avutsentimentul din plantelor medicinale farmacia in tot gi treptatm-amintegrat mai put6rnic problemq marea Domnului, mai o 6umm-arfi dirijat forldmaiinaltd, ales.Maicq Era Domnului. ca 9i 'mi-ar in EA, gi fi' indicatdrumulcel sigura salvatoare tuturbrbolnavilor, -lncrederea ajunsd icoand Maria, a minunate Fecioarei vechi, in adoralia rugdciunea falaunei'icoane 9i datdin cazde de fiecare mea,au ajutat mele9i deciinposesia in modcludat miinile intr-un dubiu. si medicinale puterile spre plantele numai oamenii sd Decinu md strdduiesc indrept viata in alesspre forla supremi a Creatorului ale cirui miinise afldcuib-dritd lor, ci mai ia.r gi t-bEt clutql ajutor mirng?iere,la boaldgrealudmsmerili gi noastrd careo'hotardgte. cu sd sd LUl. din ierburi fai'macia De ELdepinde ne conducd, ne umple daruri si cucernici LUI! viala gisd;ne dirijeze dupdvoin!-a ' in incheiere maivreas'i subliniez m-amstrdduit toateprivinlele includ si in ci ai

toati fraiticar"I inl.ti"tl

o o Lirgireavoluminoasia mateiiei leg de- rugiminte:Nu-mi folosiioromenirii. nu medicpractician, dau consultatii! Nefiind fonatisinu-miscrielidcrisori! '-"'rh.jl*rT;1il;i;;'i;;;;;";f;'d va indicddrumul corect pentrua fblosiplantele (Vindecdrile Heilerfolge" Treben's Ag adecvate. maidorisd vd indrumsprebrogura..,Maria editurd. la apdrutd aceeagi temeduitoare), desprereugite relatdri MarieiTrebe'nScrisori 9i medicinale! de comenzi plante nu plantemedicinale'9i primesc giinci ceva. vini Nu mai Grieskirchen, 1980 TREBEN MARIA

in peniru d oferi mod a u.r, rii revlzuita goqnletati, 91 tele-

Cuprins
Prefati PARTEAGENERALA Despre culegerea,pistrarea si preparareacorecti a plantelormedicinale: Culegerea.Uscarea .......6 ceaiului(Opdrire Moduri de preparare:Prepararea sau infuzie. Extractrece).Tinctura(Esenta) . . 7 . plante'Compresele aburidin plante cu Suculproaspet.Terciulde . . . . . .7 Preparareaalifiilorgiauleiurilor ..........7 Bdiledeplante(Baiecompleta.Baiedegezut) ......... B Compreselecuierburisuedeze .,..9 MEDICINALE PLANTELE DIN FARMACIA DOMNULUI .10 ... Musetelul .... Brusturele 33 Splinuta ...,..56 Casul-popii, nalba. 10 Nucul. 35 Sundtoarea . . .57 13 Obligeana 36 Tateneasa Cimbrul . . . . 59 .... 15 Pdpddia 39 Traista-ciobanului Ciubotica-cucului ....61 ... ... 17 Pdtlagina-ingusta. ........ 41 Turita-mare Coada-calului. . . ..64 ...21 Pedicuta ....44 Coada-goricelului. Urzica ........65 Podbalul Creligoara ....23 ....46 Urzica-moand-galbend......69 Drdgaica, sinzienele ........ 25 Porumbul 47 Ventrilica .....70 28 Pufulila-cu-flori-mici Filimica .......48 Viscul ........72 Rostooasca Leurda ..,....30 ....... 52 jalegul . . .. 32 Salvia, Mdcrigul-iepurelui 54 ferburife suedeze(inclusiv releta,,Miculbittersuedez" si,,Manuscrisvechi") .........74 ...85 Unamestecdeceaiuripentru Vinulpentruinima. masadefamilie........86 SFATURI PENTRUDIFERITE BOLI (dupdun atacde apoplexie fenomene paralizie). . Acneea.Apoplexia cu de , . . . ... 88 .Artroza,artrita,coxartroza.Atrofia . Apoplexia(metodeprofilactice) musculari ' Avorturile Boala organelorauzului datoratArdcelii. Bolile cardiace 9i circulatorii. Calculul biliar . Cataractasi glaucomul Colica apendiculard Constipalia . Crestereafrumoasd a pirului Desosarea (retractarea gingiei)si dinlii mobili . Diabetulzaharar. Dureriledupd amputare(durerila piciorulfantomd) . Edemele . Emfizemulpulmonar ' Erizipelul Fimoza . Fistulele Formareagusei . . Guturaiulde fin . Hemangiomul. Hemofilia' Histeroptoza Inapetenlala copii . Incontinenta . purulenteale patuluiunghiilor. Ldcrimarea Leziunile urinari . Inflamaliile coloaneivertebrale. . Menoragiile Mirosulgurii gi limba saburali . Nefrita9i pionefrita. Nevralgiile faciale' Nisipulla . . . gcolare rinichi9i la vezici 9i calcululrenal . Panarifiul Parkinsonismul Psoriazisul Rezultatele slabe . Sclerozain pldci ' Somnul nelinigtit Sughilul . Topirea substanteiosoase . Transpiralia ' nocturna. Tremurulmembrelor Viermii- Zona zoster ' SFATURIPENTRUBOLI DE NATURACANCEROASA ganglionilor Cancerul limfatici Cancerul intestinelor ' . .. . 111 . Cancerullaringelui Cancerullimbii ' Canceruloaselor. Cancerulorganelorpelviene' Cancerul pancreasului Cancerul pielii Cancerul pliminului Cancerul rinichiului Cancerul sinului Cancerul stomacului Cancerul testiculelor Cancerul tiroidei Ciroza hepaticd si cancerul . Tumorile ficatului Leucemia. Sfatim portant.... Fermentarealactic d lndexalfabetic... ........122 .......122 ..123 .......3

PARTEAGENERAI-.A
pisJrarea prepararea corecti Despre culegerea., 9.i plantelor
a meolclnale

CULEGEREA
plantelor medicinale. Dacdea esteindeplinitd, este Premisa culegerii cunoagterea gi plantelor timpulpotrivit, locul potrivit in la la culegerii atuncise pune problema modulpotrivit. proaspdt culese; ierburile experienlei, au, lecuitoare conform Celemaibuneefecte grave, pentruo reugit5 cazurile imbolniviri in de elesintneapiratnecesare timpurie, proaspete le puteliculegesinguri, incepindcu primdvara vi lerburile pot fi gdsite pind prin noiembrie. Unele lui de uneoridejainainte sfirgitul februarie, dacd li s-a relinutlocul (de exemplu: chiarin timpulierniisub pitura de zdpadd, rostopasca). ln nu de iarndse faceo provizie excesiv marede ierburi. acestscop,trePentru active. cel conlinutului maimarede substante le culegem perioada in buiesd perioadei inflorire. de estela inceputul La FLORIaceasta gi de La FRUNZE inainte dupi perioada inflorire. primdverii toamna. sau din sint RADACINILE scoase pimint la inceputul perioada in coacerii. se FRUCTELE culeg cuindicalii: nu se adunedecitplantesdndtoase, urmdtoarele Sd A se respecta plantele zilele atuncicind in insorite, stareuscatd, in rate,fdrd insecte! se culeagd Sd rouas-adus. gi chimic, cimpiile ingrdgate cimpurile Nu sint locuribunc de culesurmdtoarele: apropiate de terasamentele caleferatd9i locurile infestate, malurile ape murdare, de industriale. intensd, autostrizi instalalii de de strizi cu circulalie 9i specii nu Unele cu cu Cruli natura!(Nurupeplantele riddcind tot,. facepagube!) cu de - monumente naturii sint ocrotite lege.Existi destuleplantemedicinale ale acelagiefect care nu se afld sub ocrotirelegali (de exemplu:urechea-ursului ciubolica-cucului). pungigi sacoge culesului a nu se utiliza in florile frunzele timpul A nu se strivi 9i 9i gi in plastic pentruadunat!Plantele mai transpire se innegresc tirziu, timincepsd de pul uscatului.

USCAREA
dar inainte a fi pusela uscat, se taiemirunt.Ceeace s-a de Plantele se spal5 nu gi culesse agazd afinatpe bucdlide cirpdsau de hirtienetipdritd se usucdla umbrd Pentru rdddcini, (poduri) se poatede repede. clt cdlduroase aerisite, sau in incdperi o ale este adeseaindicatd uscarecu scoa(e sau po(iuni foartezemoase plantelor care nu 35 Temperatura are voiesd depdseascd grade.Rdddcinile c5ldurd artificiald. gi de inainte uscare. viscul pufulila fi binesd fietdiate ar temeinic, sintspdlate
6

pentruiarnd.Celemai indicate in foartebine uscatepot fi pdstrate Numaiplantele de carton ce pot fi inchise.A se evitarecipientele acest scop sint borcanelesau cutiile ar din plastic9i cutiilede tabld! Plantele trebui feritede lumind(a se folosi borcane celeverzisint celemai bune). colorate, igi doar pentru o singurd iarnd! Plantele pierd cu timpul forla Aprovizionali-vd cu de an ne binecuvinteazd o noud generatie plante. Fiecare tdmdduitoare.

Moduride preparare PREPARAREA CEAIULUI

proaspete se pun intr-unvas de sticld Opirire sau infuzie: Se taie plantele 9i Se nemetalic. fierbeapa, se trage de pe foc 9i se toarndpeste plansau alt recipient proaspetenu se lasdsd steain vas - pentruca ceaiulsd ,,tragd" Plantele tele pregdtite. minut)!Ceaiultrebuiesi fie foartedeschisla cu- decit foartescurt timp (ajunge112 uscatese lasd sd stea ceva mai galben deschissau verde deschis.Plantele loare: astfelpreparateste mult mai sindtos gi mai mult timp (repaos:1-2 minute).Unceai o old c u t c h i l o r . se Rdddcinile introduc in cantitateade apd rece indicatd,se pun sd dea citeva clocote9i se lasdsd stea3 minute. Ratiade ceai pentru o zi se introduceintr-untermos gi se bep din cind in cind cfte indicaliei. generalse pune 1 In pe intregiizile,corespunzdtor 1 inghiliturd parcursul de altfelconformindicaliei la (cu lingurild virf)de plantela 1 4litrude apa (:1 ceagcd), fiecareplanti in parte. (de visculsau obliExtract fce: Uneleplantemedicinale exemplucagul-popii, prin acliuneacdldurii. geana) n-au voie si fie opdrite,intrucitgi-arpierdeforla curativd inUn ceai din aceste plantese obline prin extractrece (numit9i macerat).Cantitatea dicati la fiecare plantd in parte se lasd in apd rece la macerat8-12 ore (in general peste noapte),apoi maceratulse incdlzegte doar ugor (pind la temperaturabund de pentru o zi se pdstreazd intr-untermos care a fost cldtitin prealabilcu bdut), iar ratia de Amestecul extractrece cu infuzieeste consideratcel mai bun mod de apd fierbinte. se Plantele lasd peste noaptela rece,in jumitate din medicinale: a utilizare plantelor cantitateade apd indicatd,iar dimineala se strecoard.Plantelerdmase se opdresc gi acum cu cealaltdjumdtatea cantiteliide apd (fierbinte) se strecoarddin nou. Se amestecdextractulrece (maceratul) infuzia.Prin aceastd prepararea ceaiuluise 9i oblin substanleleactive care sint solubile fie numai in apa rece, fie numai in cea fierbinte.

(ESENTA) TTNCTURA
din oblinutede data aceasta rachiude secardsau de sint Tincturile tot extracte poatefi astupatse umplecu respecce O fructede 38-40%. sticldsau alt recipient se tiveleplantepini la git, fird a se indesa,iar deasupra toarndrachiude fructesau (cca.20 grade)14 la sd esteldsatd stea,bineinchisd, loc cdlduros de secari.Sticla iar timpin carese agitddes,apoise strecoard, ceeace rimine zilesau chiarmaimult, tincturile iausub formdde picdturi; se cu amestecate ceai, intern: bine.Uz se stoarce sau frectii comprese. uz extern:

SUCULPROASPAT
sau se folosescpentru proaspete plantese iau sub formi de picdturi de Sucurile pe corp. Se oblin cu ajutorul electric de storcdtorului zonelorbolnavede tamponarea presindu-le acelagitimp. Sucurilear trebui plantele, in uz casnic care mdrunlegte fdcute proaspdtin fiecarezi. Totugi,introdusein sticlulesi bine astupate,pot line citevaluni dacd sint pdstratela frigider.

TERCIUL PLANTE DE
pe de unuisucitor gi se Tulpinile frunzele zdrobesc un fund de lemncu ajutorul tdilei pini se formeazdun terci. Acestase intindepe o pinzd care se aplicd pe cald.Aceastd compo(iuneabolnavd, leagdcu o bucatdde cirpd9i se menline se presdcu tercise poatepdstra pestenoapte. 9i

DINPLANTE CU COMPRESELE ABURI

Se fierbe apd intr-o oald, se atirnd deasupra o sitd in care se introduc plante calde,muiate,se proaspete sau uscate9i se acoperd.Dupd cltvatimp se iau plantele pun intr-opinzdcu tesdturarard9i se aplicdpe loculsuferind. Totuleste acoperitapoi cu un postav de lind 9i legat strins cu mai multe cirpe. N-arevoie sd apard nici un fel Comcu sint de de senzalie rece.Foarteeficiente compresele aburi de coada-calului. preselecu aburi sint ldsatesd-gifacd efectultimp de 2 ore sau chiar peste noapte.

ALIFIILOR A ULEIURILOR PREPARAREA 9l

Se Se mirunlescde 2 ori cite2 miiniplinede plante, incing500 gramede unturd grdsime porc,ca gi cum s-arpunegnilele prdjit. Plantele amesteciin aceastd se la de se in se amestecd continuare, tragetigaiade scurtin tigaie, fierbinte, lasdsi sfiriie se totul A pe foc, se acoperd se lasdla recepestenoapte. douazi se incdlzegte u9or, 9i cit printr-o oblinuti se introduce estecaldd bucatd tifon,iarcremaastfel de se filtreazd pregdtite dinainte. in borcanele se Florile sau plantele bagi fdrd a se indesa Prepararea uleiurilorare loc astfel: presate rece,in a9afel la pindla git gi se toarnddeasupra de mdsline ulei intr-osticld plantele un stratgros de 2 degete. lasd 14 zilela soare Se cu incftuleiulsd acopere de maginii gdtit. sauin apropierea

BAIIE DE PI-ANTE
in sint respective puse pestenoaptela macerat apd Baie Completd: Plantele proaspete de sau (6-8 de 1 b-aie estenevoie 1 gSleatd litri)plindcu plante rece.Pentru iar este respectivd incdlzitd, extracA 200 gramede planteuscate. douazi, cantitatea Inimatrebuiesd steain afara tul esteturnatin apa de baie.Duratabaii- 20 minute. dupd baie,ci sd vd bdgaliin pat in halatsau prosopde baieca apei.Sd nu vd gtergeli timp sd transpirati de 1 ord. dt Baie de gezut: Pentru1 baie de gezutse iau numai tlz gd.leatg plante ca proaspete 'aproximativ gramede planteuscate9i se procedeazd la baia 100 sau
8

indicaliile respectate Trebuie Apa trebuiesd ajungapind deasuprarinichilor. completd. de la fiecareplantdin Parte! a Apa reincdlzitd biii completesau a celeide gezutpoate fi folositdincd de 2 ori.

SUEDEZE CU COMPRESELE IERBURI CU (CoMPRESELE BlrrER SUEDEZ)

mai maresau mai micd se suferind, ia o bucatd locului de in funclie dimensiunea bolnavd, cu se umezegte bittersuedez9i se aplicdpe porJiunea de vatdsau celofibrd, de cu in mod obligatoriu unturi de porcsau pomadd filimicd, carea fost unsdinainte bucatd Se din pentru alcoolul nu tragdgrdsimea piele. poatepunedeasupra_o sd ca abia apoi se leagdo cirpd iar bevamai mare de plastic,penlrua menajalenjeria, boald 2-4 esteldsati sd aclioneze ore in funcliede.. o cald6,eventual fa9d.Compresa poatefi linuta compresa suportS, Dacdpacientul sau de modulin carbestesuportatd. Dacdapar totugi chiarintreaganoapte.Dupdindepirtareaei, pielease pudreazd. fo-losite mai timp trebuie compresele atunci persoanele sensibile, mai ta ale iritdri pielil plasticul, sd nu trebuie utilizeze alergice scurtsau scoasedin cindin cind.Persoanele in nici un Sd ci vor legadirectcirpelepestebucatade vatdsau celofibrS. nu se uite Dacdapar mincdrimi, compresei! de pieliicu grd'sime inainte aplicarea caz ung6rea de cu locul pomadd filimicd. ungeli -Cu acestecomprese esteobligatoriu stali la pat; dacd sint bine fixate,se sd nu cu umbla eleprincasd. poate gedea chiar sau

PLANTELE MEDICINALE farmacia din Domnului

(Petasites BRUSTURELE* officinalis)
Brusturele crestepe maluride riurisi piraie, ganlurigi in liziere.Se mai numegte si broscdlan,brustur, buedeaciumei,captalan,clococean,guld-de-baltd, lipan, podvalmare, smintinici. Este sensibil mai mare decit podbalul galben,din a cdrui familieface parte. Frunzele sale devin mari cit pdlSria, sint ugor dinlate 9i acoperitecu un puf gri pe parteainferioard. Florile, nuanlede la alb murdarpind in la roz pal, au forma unor cogulelegi sint dispusedes pe p o rti u n e a p er ioar a tulpinii. su d gi Rdddcinile, care au actiuneantitermrcd au fost foarte cdutate timpulepidemiilor ciumd,se culegincd inainte in de de perioada inflorire. se de sudorific administreazdin Ceaiul

caz de febri, insuficienli respiratorie, artriti (guta)gi 1-2 Fruneoileosie. beauzilnic. Se zilnic, incetul incetul. cesti. cu incetul, cegti. epilepsie. se zelemari9i proaspete aplicdsub formdde comprese, nu doarla entorse, luxatii9i picioare ci rinite de preamult umblat, 9i in oricefel de in leziuniulceroase in pldgiusturitoare. arsurd, canceroase si
MOD U R IDE FOLOSIRE rasi de riddcini de brusturese pune peste Preparareaceaiului: 1 linguritd diminealagi se noapte la macerat in t/+ litru de apd, se incdlzegte strecoari. proaspete sub formd de sint spdlate, zdrobitegi aplicate Comprese: Frunzele compresd. Aceastd operatie repeti zilnicde mai multeori. se

vulgaris M. neglecta) CAQUL-POPIl, NALBA (Malva covrigel, cag,coldcel, cu Cagul-popri frunzemici (M. vulgaris) numitsi bdnuli, de margini drum, nalbd-rotundd, turtele- crestepe lingdgarduri, nalbd-sdlbatici, a apropiere uneiregiuni insd numaiin imediata de zidurivechisi grohotiguri pantd, populate. omeneasc5, sigur este departe oriceagezare de Dacdestegdsitvreodatd mari(Malva cu o cd acoloau fostodatdo curte, fermdsauo casd.Cagul-popii frunze nalbdeventual grandifoliaM. silvestris) general sub de cunoscut numele nalb6, este plante,ca gi alte varietali Malva,sint de Aceste nalbd-micd. albd,nalba-de-cimp, substanle flori prin in Ele de rdspindite grddinile florigi zarzavat. conlin frunze, 9i tulpini pulin mici este o plantdtiritoare, cu mucilaginoase tanante. Cagul-popii frunzele 9i rotundgi florimici,de cu labazarizomului. are frunze lujerlung,zimlate Ea lemnoasd de numele ,,cagulde rotunjor aratd o roatd ca9,de aceea ca la violet rozpal.Fructul la pulinicopiicresculi tard care n-aumincataceste popii". existi probabil la Nu decit
' Am t re c u t p l a n t e l e i n o r din e a a lfa b e ticd a d e n u m ir ii lo r p r in ci pal e romA negti .C el el al te denumi ri popul are de ci rcul al i e mai res t rins ds i n t e n u m e r a t e t o t in o r d in e a lfa b e ticd ,in ca d r u l su b capi tol ul ui (ezervalfi ecdrei pl ante i n pade (n. tr,),

10

pulmonari abundenti, bronsiti, tuse gi (deci laringitd), puternicd in amigdaliti9i gu16uscatd.Ca sd nu se disrdgugeald pentru qe a planta lasi pestenoapteinapd re-ce, se mucilaginoase, trugi'suOstanlele biute in extraclrece.Raliapentruo zi este de 2-3 cegticeldule, forha aga-numitul adesea inpulmonarrebel, considerat unuiemfizem mici.Chiar in cazul inghilituii 9i Se nalbaare un efectlecuitor. respiratorii, care provoaiSgreleinsuficienle cu-ia6il, mai 3 beauminimum cegtipe zi, dupd cum am menlionat sus, iar frunzele florile, 9i in sub formdde comprese se incdlzite, pun pestenoapte strecurate Oine zdrobite, $i pe piept. zonabronhiilor 9i cu la bdile ochigi compresele ochifdcute ceaide nalbd de sd Excelente dovedesc carecreeazd lacrimale, pentru rare cazurile cind apareo secarea secretiei c6ldu!, de indispozitiesenzalia neajutorare. o bolnavuluioarecare 9l in cu Spdldturile nalbi cdldutdsint benefice alergiiletenului, care provoacd pentru rdni,a_bcese,^picioare extern, estefolositd, Nalba gi faciale. mincdrimi usturimi provenite pe urmaunorfracturisau a unorflebite.ln aceste de sau miini umflate (a de sau ,,Moduri folosire"). bdi se cazuri prescriu de picioare de miini se vedea maibune.Elesintfoarteindicate cele mearezultatele bdi Aceste au dat in practica suprasolicitatse umfld. estetot mereu dupdo fracturdla picior,cindacesta tocqnai 9i ani cu rupsese nigte in urmdglezna. care-gi o locuia femeie noastrd in vecindtatea in iardgigi probleme piciorul intr-ozi a trebuitsd se interneze cu Aveapermanent era umflat gchiopdtind tare,iar piciorul dupe ce a fost externatd, spital.Am inti'lnit-o inainta intr-unritm de melc.Am luat cu pind pestegenunchi. Degimergea baston, cind povestesc proaspete. douazi gi-ainceputbdile.Nu exagqrez A nalbe impreund alafadin nou normal. de baston piciorul n-a cd dupd o sdptdmind mai avutnevoie o t dreptes, qce-asta miinii incheietura fracturase -si care-gi La fel a fost 9i cu o altdfemeie In poate me^naja mina dreaptd? fiecare jena tot merbu.Ce gospodina mamdi9i 9i sd am intilnind-o, sfdtuit-o facd zilnic. gi hoapte,minaii zvicnea multtimp i s-a umflat grabnic. caz s-aameliorat bdide nalbd. acest $i nici neglijat,. chiarla bdtrinele. cu Un picior Lrmflat ulcervaricosnu trebuie $i_aici proaspete pdtlagind. din Acestea urmdse de cu combinatd frunze de bdile nalbd ajutd pes_le noapte nu Ranase inchide umedepe ranadeschisd. silalabine9i se aplicd 9i ani chiardacderavechede 10-15 sau 9i mai mult.Dacdvi chinuili deschide, sb mai proaspete cu in sfatul legdturd frunzele urmafi-mi de cumvacu o astfel rani deschisd, mai inchideleziunea. !u v-e!i gindi, se cft Veli de pdtlagind. fi surpringi de repede va 9i afirmtoate rdu doamnaTrebenexagereazd de tot!" Dacd rinduri: citindac-este ,,Aici timp. in adunate ultimul este acestea, in urmaexperientei
11

rotile de cas" sau nu s-au jucat cu ele. Florile, frunzele9i tglpinilese culeg din iunie pind in Intrucitla uscat se pierd din subseotembrie. planta ar trebui utilizatd stantelemucilaginoase, cit se poate de proaspdtd.Dar gi planta uscatd puteritimdduitoare. mai are suficiente Nalba se dovedegtebeneficdmai ales sub formd de ceaiin inflamatiilemucoaselordin inin teriorulorganismului, gastrite, in inflamaliile mucoaselor vezicale (ale vezicii urinare), gastro-intestinale ale cavitilii bucale,ca gi in 9i ulcerelegastrice (stomacale)9i intestinale.In prepara o supd din frunze acest scop se poat^e amestecate orz. Intiise lasdorzul sd fiarbS,iar cu de cind s-a rdcit,se adaugdfrunzele nalbd. Nalba este indicatd gi in caz de secretie

Acum vreausd relatez istorioard o care,degi pare miraculoasd, corespunde totusi realitdtii: Este realmente poate avea aceastdmiculd plantd uimitorce performanle medicinalS care se tirdgtepe pdmint.Sedeamintr-o zi in Linz,singurdla o masd a pentrua minca de prinz.O doamnd s-a asezatla masa mea si, cazinoului teatrului, intrindin vorbd,am aflatcd-siface grijiin legdturdcu sotul ei care trebuiesd se ihternezeperiodicin spital,iai Oe cuiinOgi-a"pierdut vbcea. Mediciitot evitausd gi rdspunddla intrebdrile si ii era teamdsd nu fie vorba despre un cancer laringian. ei i-am ipus. ,incercati plantemedicinale. ,,Nufili descurajatd", cu Doar existdminunata nalbi care ajutdin laringite.Se face cu ea gargardde mai multeori pe zi, iar resturile plantelor care s-a preparatceaiul- amestecate fainade orz - se aplicdpeste din cu noapte sub formd de comprese calde cu terci." Aceasta s-a intimplatintr-o joi. La masdne-amimprietenit am fdcutschimbde adrese.Sdptdmina urmdtoare, miercuri, 9i respectiva doamndmi-atelefonat: ingerpdzitor scos in caleamea gi m-a trimis v-a ,,Un la masa dumneavoastrd. Sotulmeu este mai bine.Am fdcut exact asa cum ali spus. Fiicanoastrd este medicla Viena.l-amcomunicat intenlia mea de a-l dcoatepe'taidlei din spital,ca sd incerc sd-i tratez cu plante medicinale. ..Dacd asta te linigtegte, m a m d ,i n c e a r c d !" mi -asp u s. A p o i a m vor bit cu doctor ulnostr ucar e a zis 9i el cd n-arein principiu plantelor nimicimpotriva medicinale. Deci mi-amluat solul acasd;el fdcea gargard,iar eu ii puneam compreselecalde la git. De citevazile si-a recipdtat chiar gi glasul." Dupd o sdptdmind venit un al doileatelefon:,,So1ul a meu e bine gi sperd s5-9i poatd relua curind orele 9i sa-gilind cursurile. vrea doar sd vi mai As comunicce a zis mediculprimarcare-lconsultdpe bdrbatulmeu, cind i-am povestit totul:<<Femeia aceasta meritdo medalie aur!r," de Bunanoastrd nalbdnu estedeci eficace doar in laringite,ci gi in cancer laringian. ^ astfelde cazurise prepardun In extractrece,lSsindpeste noaptecantitatea plante de necesard dozei pe o zi sd stea la maceratin 2il2 litri de apd (1 lingurild virf de cu plantela 114 litru de ape) Dimineala, maceratul incdlzeste se usor si se tine intr-un iermos cldtitin prealabil apa fierbinte-. beau 4 cegtipe pariursut zitei,incetulcu iu Se incetul,iar cu iestul se face gargarS.in cazul unei u'schciunia gurii, gttlejului 9i nasului, care stirnegte deseorio puternicdnervozitate bolnavului, face tot gara se gara gi se cldtegte gura de mai multeori pe zi cu ceai de nalbd.$i contrausciciunii ochilor se folosesc succesbdi 9i comprese acelagi cu cu ceai. Nalba,care cregtemai ales pe lingdgospoddriile este alungatd mai tot ldrdnegti, mult in zilele noastre din aceste locuri. In strddaniade a indepdrtaumezealasi gi murddria de a da caseiun aspectplScut9i in exterior, toarnddeseorio figiede se beton in jurul caseisau un pavajpentruscurgerea apei de ploaie.Atuncii se ia insd nalbeilocul ei mogtenitde generalii. A9a disparetot mai mult acest mare ajutor al pentrucare n-avemcuvinte omenirii, destule sd-imullumim Domnului! MOD U R IDE FOLOSIRE Prepararea ceaiului: Numai ca extract rece! Se pune '1 lingurild(cu virf) de plante la tlc litru de apd, se lasd sd stea peste noapte la macerat,diminealase incdlzegte ugor. Bii de picioaresi miini: 2 miiniplinede nalbdse lasdpestenoaptein apd rece, intr-unrecipientde 5 litri.A doua zi se incdlzegte totul atit cit suportd poate fi miinilesi picioarele.Durata beii - 20 minute. Apa, reincdlzitS, folositdincd de 2 ori.

12

ugor ceaiului incSlzesc se de Comprese:Resturile plantede dupd prepararea cu in pulinaapd gi se face un terci,amestecindu-le fdinade orz; terciulse intindepe o bucatdde pinzdgi se aplicdlocal,cit e cald.

ser CIM BRUL ( Thym us pyllum) cimbr igor ,cim br u- deN u mi t g i bur uiand- de- balsam, lamiila, sirpun, tdmiild, iarba-cucului, cimp,cimbru-sdlbatic, gi timian,cimbrulcregtepe pdguniinsorite,pe povirniguri pe liziere mic de furnicide pe inguste9i preferdmuguroiul Are nevoiede multdcdldurdqi mult soare;de aceea cimpii. pietroase pSgunile gi plac suprafelele alpineunde cdldura ii pdnlintului in radiazd mod special. florilorvioletese din pernilele amiezii, ln arsilasoarelui revarsdun parfumfoartearomatcare atrageinsectegi alcu acesteflori minunate m-au ademenit bine.Dintotdeauna lor mireasma cu totul aparte;simpatia dragosteamea le 9i apa(ineincd din copildrie. Cimbrul a venit la noi in secolul al Xl-lea din ldrile se iar mediteraneene, speciilecultivate iardgisdlbdticite 9i gasescin gradinile noastremai cu seamd ca cimbru-de-gridind (Thymusvulgaris), Acesta, spre lamiiJd. iarba-cucului, numit 9i cimbru, cimbrigor,cimbru-mirositor, Ambeleau ajungepind la o indllimede 50 centimetri. de deosebire cimbrul-de-cimp, acelagiefectcurativ. Traditiaspune: ,Cimbruleste mai ales Cimbrulera renumitincd din antichitate. fluxul diuretic gi ciclul lunar, accelereazd gi infierbintat aprins.El stimuleazd repezit, avorturile, iar la o nastere normalSgrdbegte iegireapiuncului din trupul mamei. ale preparatd el curdldpirtile interne organismului." din Bdutura cimbrul ca leac tmpotrivaleprei, a Starela Hildegardvon Bingen menlioneazd ceai in paraliziei9i a bolilor de nervi. Cine bea diming-at? loc de cafeao ceagcd.cu o o cimbru'va resimli curind efectul sdu binefdcdtor: prospelimea spiritului, de gi bund. pl5cutd stomac,lipsatuseide dimineald o staregenerald in senzalie ca culesein soare gi aplicate pernd uscati gi mugelelul coada-goricelului Cimbrul, aceste plante,?jutain alinarea de plante,la caie'se bea simultanun ceai fdcut din durerilor nevralgice faciale. Dacd acestea sint insolite de crispdri ale felei, se folosegtesuplimentaro pernd uscatd de pediculd. Un ldran in virstd de 79 de ani de sufer,eb 27 de ani de o gravd nevralgie faciali. Fuseseoperat deja de cftevaori la zi atrdseseboala cind veniseintr--o acasd ud leoarcdde la cimp gi, fiind chefa1a. i9i primar la p gedinli urgentd,nu avusesetimp sd-gi schimbe sa mbt in calitatea de cu luni ale bolii,gura i se retrdsese dureri plecindcu ele ude pe el. In ultimele hainele, cu mari aproapepina la ureche.Compresele ierburisuedezei-au adus la inceput o in mai sus gi cul-ese soarei s-au aplienumerate Abia cind plantele ugoardameliorare. in pernd,s-a vdzutfulgerdtor schimbare bine.A mai bdut din acestfel de ceai o cat ca faciala. 9i dupd ce i-atrecutnevralgia ' Cind copilulmeu aveavreo 4 ani, nu se putearefacedupa un tifos. Doi ani am tot diferitemetode.Dupd o singurdbaie de cimbru,cu durata de 20 incercatfdrd rezultat a minute,la care fusesemsfdtuitS, iegitun alt copil din cadd. Ca 9i cum s-ar fi apdsat unui paltongi din acea zi a un buton, a cdzut de pe el tot ce era bolnavasemenea in inceputsd infloreascd mod vizibil.
13

Cimbrul culege perioada se in infloririi, iuniepindin august; mai bun este din cel cel cules soarele in pot amiezii. Florile fi puseintr-osticld pindla gft gi ldsate umpluta 10zilela macerat uleisause poate in faceun sirop.Uleiul cimbru foldseste de se contra paraliziei, apoplexie, in sclerozd pldci (multipld), in atrofiemuscularS,'reumatisnl 9i entorse. In cazulcrampelor abdominale, stomacale menstruale, 9i in spasmele si ca organelorpelviene (genitale), indicat este cimbrul'atit uz intern in cit'siin uz extern. Se pe beau2 cegti zi. Florile culese soargle in amiezii uscate aplicS'extern formd si se sub pe pernede plante cazul in crampelor. inainte iulcare, de pernd incdlzeste aceastd se intr-otigaiesi se punepe stomac pernele plante sau bazin. recomandd Se de si'in umfldturi, contuzii reumatism si vechi Asociat parti. in egalecu pdtlagina-ingustd, cimbrulsi-a dovediteficacitatea in combaterea afectiunilor ciilor respiratorii, secletiilor a abundente bronhiilor ale si a astmului broniic, ba chiara tusbi conuuliiue. o ceagcd inii ", "piiiJr'ori"'ii'iX: troduco feliede ldmiie 1 lingurila amestec si de cimbru-pdt[agind. Repaos: minut. 1/2 Ceaiul trebuie bdutfoarte fierbinte in inghilituri si mici.Se prep=ara probspat 4-5 ori de pericolul pe zi, dacd ameninld unei pniuinonii, acest ceai luat din ord-n ord in inghilituri nu-gi rataefectul. mici va Din-fericire, existdincd mai multemamecaren-au uitat cimbrul. foarte De multe nu se tineinsdseama faptul dacdse dd copiilor ori de cd bduturd direct la_frigider poateajunge o bronsitd de se la cronic6, aceasta iar dubein aniiurmdtori emfizem greainsuficienld la cu respiratoiie. Tinctura cimb.ru se _vgdea de (a de serveste frectie ,Moduri folosire") pentru ca fortificarea membrelor copiiislab dezvoltali; gi bolnavii sclerozbii plici la dar ite (multipl6) trebui apeleze aceastd ar sd la frictioriare. Decftchinar putea crutate fi unele familii'dacd copilbolnav fi tratat timocu un ar la cimbru, sub formdde ceai, de bdi.Mullicopiiagitati fie fie sau nervogi cdpdtdt au un somnsdndtos printr-o baiede cimbru. Dar si oamenii suferind surescitirenerde voasi 9i depresiuni insdndtogescscurt se la timpdupdce fac asemenea bii. N-artrebui trecut vederea cu planta faptulcd aceastd medicinalS un remediu este indicat patimeibetiei.Se toarnd. litrude apd clocotitd contra 1 peste1 pumnplinde cimbru, acoperd se iasa2 minute repaos. se si in ieaiul se puneintr-un termos se si dd alcoolicului fiecare la sfertde ceascite '1lingurd plina.lJrmeazd greturi, vdrsdturi, purggjie urindri gi puternice, valuri sudoare, marepoftdde mincale senzatie de o ii de sete.In caz de recidive, carela inceput inevitabile,'iar tir.ziu rhairare.cura sint mai tot se repetd. il de se cimbrul. pe Ceaiul, cegti zi, nu se beain 2 . -9i crizele epilepsie recomandd crizd, pe tot parcursul anului gi sub formdde curdde 2-3 sdptdmini, intreruperi gu de cite 10 zile.Minunat foarteprielnic gi este siropulde iimbru. in riceli,'el se administreazd inaintea meselor.
MOD U R IDE FOLOSIRE fnfuzie:O lingurila{cuvirf)de planteeste opdritdcu ilqlitru de apa proaspdt fiarta9i se lasdsd steaputin. Adaos la baie: Pentru1 baie completd- 200 grame de plante (a se vedea complete" capitolul la generalS"). ,,Bdi ,,Partea Tincturi de cimbru: Cu inflorescentele culesein soareleamieziise umple o sticlapind la git, fdrd a se indbsa,se toarnd rachiu de secari sau de fructede 38-40%si se lasi sd stea 14 zilela soare.

14

o amiezii umple sticld, se culese soarele in Uleide cimbru:Cu inflorescentele presate rece, la in deasupra de mdsline ulei fdrda se indesa se toarnd 9i stratgros de 2 degete. Se sd agafel incituleiul steapestefloriintr-un de maginii gdtit. sau lasd14 zilela soare in apropierea cu o plante: umple pernd plante se insdileazd. Se Perni de 9i cu ude culese soarese umezesc miinile in Siropde iimbru: Florile tulpinile 9i punin straturi zahdrnerafinat se cu si borcan. Se intr-un la introducerea la in Se apasdpentrua se indesa borcan. lasdtotulcca. 3 sdptdmini loc spdlate doar cu trebuie imbibate zahdr. florile tulpinile La insorit. filtrare, 9i la apoila sirop. punesiropul foc micsd Se apd,carese toarnd cu pulind nici n-are voiesd devind prea Siropul fdri a-l ldsasd fiarbS. se evapore o nici prea gros,deci este ldsatsd se rdceascd datd sau de subfire, a doudori,pentru se faceo Prob5.

- P. (Primula cifficinalis veris)

CIUBOTICA.CUCULUI

galben-aurii acestei speciide ciubolicaale Florile pldcutd, asemdndtoare o rdspindesc mireasmd cucului pe qi formeazd umbeld inaltd dispusd o tulpind o mierii din centrulunei care se ridicd de 10-20centimetri, se rozete.Aceastdvarietate mai numegtegi aglicd, talpa-gigtei, cizma-cucului, calce,cinci-foi, anghelind, Ea tila-caprei,!i!a-oii, urechila-ursului. cregte cu precddere pe cimpiile din zonele deluroase9i prealpine. tot cunoscutd sub Primula eliator, rdspindita Foarte agrigel dar numele ciubotica-cucului, 9i de aglici, de pe la de cregte maitoatecimpiile, margini saulifa-vacii, inalti o umpiduri gi sub tufiguri poartdpe tulpina 9i slab. cu de beli florald un galbendeschis, un parfum cu in este ei curativd egald valoare ceaa Primulei Fo(a putind folositd fel. in exact acelagi fi officinalis, sub cunoscutd Primula auricula, O alti subspecie, denumirilecje urechea-ursului,ciubolica-cucului, este urechiuge, o urechea-goarecelui, ciubolica-ursului, a ocrotire legii, plantdalpind, care se afl6sub stricta decivoiesd fie culeasd. neavind cd meuQemasdmi-apovestit estela Gallspach vecinul societate, intr-o Aflindu-md probabil de curase apropia sfirgit sa speranld. fuseseultima la curd.Aceasta intrucft nu foarteputernice, facd.In ciudasomniferelor nu fdrdniciun rezultat, stia ce sd mai pututelibera acest calvar: Cindse de nu puteadormi. din Neurologii Linzgi Viena l-au o il in seara pat,mortde oboseald, cuprinde durerede parcdi-arstingecineva intinde estefizic9i cauzd Din pe a anterioard labeipiciorului. aceastd o ligardaprinsd partea contra l-am pdmint in pragul disperdrii. spusci gtiuun c_eaiexcelent insrflEtegte'la ii a indelungateunor administrdrii din el Dai va ave'a oareefectimediat pricina somni6i. pe Am maiputernice?A incercat. fdcutcunogtinld 7 decembrie cele dintre somnifere comunila amicide-ailui caremi-au am 1976. $aptezilemaitirziu mersin vizitd nigte
15

cat incd din ugd bucuriacd prietenul nostrucomun igi recapdtase somnul.in acelasi timp_ dispiruse s, durerea din laba piciorului. fi i Ceaiulil ajutases5-9i regdseascb sdndtatea cel mai scurttimp,inldturind toatetulburirile nervoase.Medbul care-l in si tratal-a rugatapoi sd-idea retetaacestui ceai special contra insomniei: 50 gramede ciubotica-cucului 25 gramede floride levdnlicd 10 grame de sundtoare 1 5 g r a m ed e co n d e h a me i 5 gramede rdddcini odolean de Se opdregte 1 linguritd (cu virf) din acest amesteccu 114litru apd de 9i se lasdsd stea 3 minute.Ceaiulse bea foarte cald, in inghiliturimici, inainte de culcare. Se poate indulci cu pulindmieredupd gust.

Ceaiular trebui preferatoricdruisomniferchimic.Acesteadin urmd distrug sistemul nervos, timpce ceaiul in inldturd toate tulburirilenervoase. Mamamea culegea fiecare primdvard in pentrucd gtiace influciubofica-cucului entdlinistitoare asupra are inimiigi a nervilor. aduni intreaga Se umbeld florald superioard. Preotul Kneipp fost un mareadeptal acestei a flori.Exista fotografie o de-a lui in care poate fi vdzut cu ciubotica-cucului min5. Prin efectul ei depurativ, in ciubolica-cubului elimind toatesubsianlele toxicecare duc la artriti tgutei'gi aoii reumatice. Preotul Kneipp afirmS: are spre ,,Cine predispozilie boalaarticulafiilbr sau afecliunea (intelege aceasta prin membrelor artrita reumatismul) bea zilnico pesd 9i rioadd lungdde timpunapindla doudcegti ceaide ciubotica-cucului. mai cu Durerile puternice vor atenua cu timpul dispdrea se vor complet." 9i Ceaiul ciubofica-cucului in plusgi un mijloc de este excelent intdrire nervilor de a si de tonifiere inimii,'calmeazd a migrena di.rrerile cap pe bazdnervoasi,are uh de 9i efect iegitdin comunasupra inflamatiei miocardului, hidropiziei a tendinlei gi a spre apoplexie. fierturide rdddcini, O amestecatd miere, un ceaipentru cu dd rinichi care ajutd eliminarea la calculului vezical(pietrei vezici). la
Se recomandi urmdtorul ceai depurativde primivari:

(cu 1 Se folosegte lingurild virf) din acestamestec 114 de apd,planla litru tele se opdrescgi se lasd sd stea 3 minute. beau in timpul zilei2 cesti, Se inghifiturd cu inghiliturd; ceaiul se indulcegte eventual pulindmiere. cu (Prin primivara!) mlSdife soc se inleleg de mugurii tineri, caretocmai rdsar
50 gramede ciubofica-cucului 50 gramede mladite soc de 15 gramede frunzede urzici 15 gramede rdddcini papddie de

Performanle foartebunein afectiunile inimii realizeazd de ciubolica-cucului, vinul pe careni-lpuiemprepara piimavara. umple sticld 2 litricu floriproassinguri o Se de petede ciubofica-cucului (umbelele florale intregi), a se indesa, deasupra fdrd iar se toarndvin alb natural, curat.Florile trebuie fie acoperite. sd se Sticla lasd,astupatd ugorcu un dop de plutd, stea14 zile soare. afeiliunile cardiacese ia Oin'cinO si in in in.cind 1 inghititurd vin,cardiacii sd beapind'la linguri pot cfte de plinepe zi. 3 MODURI FOLOSIRE DE lnfuzie:Se opdregte lingurild virf)de plantecu 1t4litru apd gi se lasd (cu 1 de se steapulin.

16

Vin pentru inimi: Modul de fabricaregi folosire se cautd la fragmentul respectiv text! din si se Ceai pentru dormit: Modulde amestecare de utilizare cautdla fragmentul respectiv text! din

Modulde amestecare utilizare cautdla si se Geaide primivari (depurativ): fragmentul respectiv text! din

COADA-CALULU | (Equisetum arvense) Denumiri populare: barba-ursului, bota-calului, brddigor, coada-iepei, coada-minzului, noddficd, opintici,pirul-porcului, siruglild. Primdvara timpurie, rizomul din care cresteadinc ies mai intii tulpinile fructului, colorate maroniu, rodrtoaregi purtdtoare spori.Abiamai tirziuaparfrunde zele verzi gi inaltede pind la 40 centimetri, care se aseamdnd nigtebrddulicu formdregulati,Coadacu caluluise gdsestepe cimpuri, terasamente cale de ferati gi povirniguri. Acea varietatecare cregte pe pdmint argilos estecea mai tdmdduitoare. Conline, in funclie loculde amplasare, de acid silicic 3-16% care produceun efectcurativ foartebun. Bineinleles se ci va evita planta de pe ogoareleingrdgate chimic. Coada-calului rdmurelele cu foarte fine creste cu preciderein pddurigi liziere. aceastd Si varietate are putqre leac. de populard, plantdmedicinald ln medicina aceastd a fost apreciatd incd din timpuriindepdrtate, special in (careare proprietatea datoritd forteisale hemostatice qi grave. de a opri hemoragia) a reugitelor cazulbolilorrenalesi vezicale in Totusi, ea a fo'st datauitaiii becursJl in vremurilor. Kneipp, mareleiostru Chiarpreotul medic popular, fostacelacarea readus naturist a coada-calului importanta anterioari. la sa El o declard gi drept ,,unic5, neinlocuit inapreciabilS" cazulhemoragiilor, de in al virsiturilor cu singe,al afecliunilor vezicale renale, pietrei9i nisipului. o si al ,,ln mie de afecliuni", scrie el, ,,iorini necrozate, chiar in abcese canceroase sau oblineperformanle iegite comun.Ea spald,curdtd, din osteoporozi,coada-calului dizolvd,arde, indepdrteazd ce este stricat.Adesea,plantaumedd,caldi este tot invelitd cirpeude9i pusdpe locul in caretrebuie se vindece." sd afirmdci toli oamenii Preotul elvelian KUnzle incepindde la o oarecare virstdar permanenti ceagci cu ceaide coada-calului. trebuisd ia zilnic b5uturd ca o Atunci toatedurerilereumatice, ar artritice nevralgice dispdrea, si fiecare ar aveaun om apus de vialdsdndtos. Povestegte un bdrbatde 86 de ani a fost eliberat cd datoritd provocatd o formare uneibdi cu aburide coada-calului o durere de ingrozitoare de de calcul9i cd a maitrditincd mulliani.Preotul elvefian spune: mai mai ,,Cele puterplanta, nicehemoragii virsituri cu singe le va vindeca luatdintern sub formi de 9i pe cear, timpscurt, chiar in ba aproape loc." In cazulricelilor vezicale al durerilor si spasticenu existd remediu bun un mai decito infuzie coada-calului cdreivapori'sint de ai lasali aclioneze sd asupra vezicii, proceduride invelindu-se bolnavul minute 10 intr-un halat baie.Repetind de aceastd
17

treptatda rdului.Bdtrinii citevaori, se produceo disparilie care deodatdnu mai pot s,ise zvircolesc durere,intruciturina nu iese deloc sau doar picdturdcu de urina picdturd, sint eliberali chin gralie acestoraburi fierbinlide coada-calului, de fdrd ca medicul s6-isondeze. i, I n c a z u ln i s i p u l u il a ri n i ch i ,a l ca l cululuir enal si vezical( pietr eila r inichi si la cu in vezicd)se fac bdi de gezutfierbinli coada-calului, bindu-se acelasi timp ceaicald in inghilituri mici gi linindu-se urina,pentrua o goli in cele din urmd de coada-calului In de cu cu presiune. acestfel, piatrase elimind cele mai multeori. In legdturd aceste indrumdri am orimitscrisoricare nu fac decit sd confirmecele de mai sus: Metodaa dus la eliminarea oamenise simt bine gi nu-i mai leneazd calcululuirenal, respectivii n imic . diuretice au avut efect,coada-calului ajutat,ca nu a in situalii care alte mijloace in de exempluin retenliilede api in pericard,in pleuri sau in tulburirile renale de grele cu deregldri eliminarea in apei. Dupd ce dupd scarlatind alte boli infeclioase 9i cu este un mijloc bolnavul suferit una din acesteboli,un tratament coada-calului a de excelentatit intern cit si extern pentru a ajuta funclionareanormald a rinichilorgi a vezicii urinare. face minuniin inflamaliilebazinetului O singurdbaie de gezutcu coada-calului se renal si in pionefritd.Pentruaceasta folosegte deci numaica uz extern- coadacaluluicea inaltd,care are nigte tulpini de grosimeadegetuluis,i cregtein cimpiile gi mldgtinoase pdgunilealpine gi care aduce o ugurarein cazul acestormaladii.O cu de-a mea a zdcut sdptdmini luniintregiin spitalla Innsbruck o si bund cunogtinld mi-atrimis gravdinflamalie bazinetului renal.Neintrezdrind un sfirgit suferinlei, nici al a sd Am sfdtuit-o faci o baie de sezutcu coada-calului. de-acoloun semnalde alarmd. salvat viafa. Sint acasd. Baia de gezut cu La puline zile a sosit o scrisoare:,,Mi-ai cea mi-a luattot rdul,dindu-miforle noi.' Coada-calului inaltd,cu tulpini coada-calului gi groase cit degetul,culeasdde pe cimpiimldEtinoase pasunialpineare voie sd fie ceaiului, ia se folositdnumai pentru bdi de gezut.Pentruuz intern,deci prepararea de numaiplantaculeasd pe ogoare,drumuride lard 9i liziere. grea se poateintimplaca la tinerele mame sd apardtulburiri de Dupd o nagtere in vedere, cauzaconstindbineinleles faptul cd la nagtereaunui copil rinichiifemeiiau in aclioneazd exterior sensul din avut de suferitsi ei. Bdilede gezutcu coada-calului presiunea din provocdrii rinichilor ochi,in care trage unei irigiri sangvinea rinichilor, a9afel incfttulburirilede vederedispartreptat. Marelemedicgermandr. Bohn,adept al lui Kneipp,laudi coada-calului puterile 9i pe hemoragiilor, de altaeste un mijlocimpotriva sale:,,Pe o parte,coada-calului de de Dupd consumulinfuziei gi aceasta mdsuracea mai mare- un leacpentrurinichi. in gi din abundenld urindinchisdla culoare. caz ln o cu se coada-calului elimind ugurinld Cind nici un alt mijloc diuretic nu-gi de hidropizieeste un remediurapid 9i eficace." de ceaiuri plantegi se beau4-5 zile (in toatecelelalte se maiface efectul, dau deoparte dar cazurirer,lre pind la 6 zile)in gir cite 5-6 cegti cu ceai de coada-calului, numaiin pe aratdci in cele mai multe zile.Practica intregii mici,repartizate parcursul inghilituri cazuriurinase va elimina. in cazulunor eruptii cutanate(de piele)insolite de mincdrimi,chiardacd sint cu cruste sau cu puroi, ajutd spdliturile gi compreselecu infuziede coada-calului. gi sint Spdldturile bdilecu coada-calului de folos9i in cazulinflamaliilorpurulenteale patului unghiilor,in cel al picioarelorcu ulcer varicos, al osteoporozei,al rinilor vechi si care nu se vindecd, al ulceraliilorcanceroase,al stratului cornos de la clt c6lcii,ll fistulelorsi pecinginei9i al altoreczeme, 9i al lupusului.Se poateaplica planta opSritd,inveliti caldd in cirpe. Pentru a combate hemoroizii durerogi_9i 9i care se face astfel:Se nodulii hemoroidalise aplicdun terci de plante proaspete,
18

de ln se I ::11T",919,,,1'1":1", un ceaimai concentrit. mod normdt tatiuteazapentru cea.gca litru)1 lingurifa virfde plante, cazulhemoroizilor pun insdi-C iin(1/4 cu in se guritecu virf la '1ceascd. Coada-caluiui combinatd ventritii", .orOaGr"u ajutd, cu in arteriosclerozei a.amneziei gi prin efectul.ei depurativ. Poate caracterizatd fi drepi mijlocul maibunde prevenire cancerului. cel a Tinctura coada-calului 9i un-remediu de este deosebit bun contrapicioarelor de picioarele caretranspird(a se vedea,,Moduri folosire'). de spdlate uscate binesint 9i friclionate aceastd tincturd.. plus, in trebuie se beazilnii,diminbala, stomacul s5 pe -cu gol,.tlzoriinaintede miculdejun,1 ceascd ceaide coada-calului. tel de bine cu t-d transpiraliei picioarelor.si de picioare coada-calului se u"O.i bdije cu (a ?jytacontra de ,,Moduri folosire'). Pentru combate a mitreata,pdrulse spall =ifnic infuzie cu de coada-calului, dupd care se maseazd uleibe'mdslinecje calitaie. cu Mdtreata va dispdrea foartecurind. Coada-calului amestecatd sunitoare, ppiriti si c-onsumati1-2 cegti pe cu 'aluta parcursul in timpce seara mdnincd zilei, se hrand'soliOd, impotriva incontineniei urinare.se recoma.ndd apd de gargard amigdalitb, ca in intrjrmitii;i;;;;;3;; bucale, stomatite ulceroase, singer5ri gingigi.gi ile gi1gi"it",nliuie poiifii" ;;: rul guriigi 9ft:Femeile careau sculgeri ar treibui-sd oXioe s"rri cu9i facE coada-calului. Nu trebuieuitatcd aceastd plantamedicinald este unul Oinfeacurile pulm;;; celemaibune,atitin cazde bronsiti cronici, cit si de tuberculoziputmdnara. piin consumul regulat ceaise obfine,g de insanatogireptdminut;ii"b;;dtos a prinjportri de acid silicic, gi inldturarei dar sldbiciunii gLn"iai" existente decursut in boliipulmonare. Noilerezultate cercetdrilor ale indreptdlesc, conformbotanistului austriac Richard Willfort, se.presupuni prinutilizarea indelungatdceaiului coada-calului, sd cd mai a de sint stopatein creqterea si in c6le din urmdfdcutesa dispari. lor Hn9t,j9,ffli^O1e Unlarpolipii organelor^pelviene cei rectali'sau sau inflamatiile burseisinoviaie Je combatin acestchip.in plus,se folosesc anumitecazuiicomprese aburide in cu coada-calului bdi de gezutcu coada-calului. si Aceste comprese aburiajutd9i in iu durerilestomicale spa'stice, ciizeig ft.p"tirJ (Ae tcat) si biliare (ale veziculei in biliare) in blocajele si dureroase ddune'azd care activitiliicarOiace presiunea prin lor ascendentd. La 19 decembrie 1977am primitun telefon prin zonaSteier. vorbade un de Era fermier 49 de ani,cdruia de ii^apdruse talpdo umfleturitareCirei pricinuia in dureri ln fost'tinut citeva gi trimii iardgi zile acasd. L-am TSI|, N{mai puteasd calce. spital.a sfdtuits5-rsi cu Ouni comprese- aburide ccjada-calului dizolvdchiargi tumorile care ima^gina am fogtde surprinsd cit cind mi s-atetefonat 22 decempe [1i91::Y1 Oyteli brie,deci 3 zile mai tirziu, umfldtura cd dispdruse complet. Pielea nitelflascdsi era moalela.pipdit, umfldtura iar tare nu se mai simtea. nou miracor i"h;ih Un Jin Domnului! din cd .Am putut constata experienld 9i cele mai gravediscopatiidisparfoarte rapidcu ajutorul de..gezut cu'coada-calului, nu au-fuli nlgterdprin blodac? Pdilor careaunuinerv.Radiografiile aratdcoloane vertebrale uzatedin cauzavirstei, care fi insdnu se vedenicio Cauzd caresd stirneascd dureri.Presiunea rinichi unui deiegiit, care,dupdcum a dovedit-o experienfa, actioneazd ascendent, plaseazd nervii se in Oe la suprafald caremelg de-alungul gireispinarii pricinuiesc gi acbste dureri. Decinu este vorba de discurile intervertebrdle, de prdsiunea ci exercitatd rinichiasupra de
19

spald coada-calului proaspdtasi se fdrimileazd bine pe un fund de lemn pind se forn^reazd tercr. un hemora.gii nazale continue se pune o compresdcu infuzie rdcitdde coada, l,n. c.alului. miiloc hemostatic, ea ajuti in hemoragiile pulmonar",-in r"tioldi Ca. (hemoragiiuterine neregulate), h-emoragiilg in stofiacal'esi ale hemoroizilor. Aici

prin indepdrteazd imediat, nervilor care sint deschigi. baiede sezutcu coada-calului O presiunea ascendentd. lor efectul sdu in profunzime asuprarinichilor, O femeiein virstdde 38 cie ani se trata de trei ani de dureri de discopatie. in loc durerilese accentuaserd femeia a inlepenit atit de tare in sd simti o ameliorare, 9i zona umeri-git,inc$ dimineatanu se mai putea ridica din^pat decit cu ajutorulunei bare pe care solul ei i-o fixasede plafondeasuprapatului.In perioadaaceea am linut Vd o prelegerela Steyrgi cu aceastdocazieam cunoscut-o. veli mira desiguraflindcd gezutcu coada-calului, toatedurerile de de femeiaa scdpat,dupi o singurdbaiede 9i anchilozi. Acelagilucru este valabilin legiturd cu discopatia pricinuitdde mersul cu tracci zguduitoare vitimeazd discurileintervertebrale, rinichiisint cei nu torul. Migcdrile dereglalidin cauza acestuiritm sacadat.la nagterede indatd o presiuneascendentd, pe care biile de gezutcu coada-calului indepdrteazd. o era O doamnddin Elvefia de cilivaani leapdndca un bd! din cauzavertebreicervipasagerd, nici pe din au cale.Cureleanualela dr. Zeileis Gallspach adus o ameliorare departe insi o vindecare.Am cunoscut-odin intimplare.Mi-a promis pe un ton nu foarte convingdtorcd va face o baie de gezut cu coada-caluluidupd intoarcerea plin acas6.Foarterepedea sositapoi telefonul, de bucurie.Dupd numai10 minutede a baie caldi de gezutcu coada-calului trecut orice anchilozd. nici n-a mai revenit $i vreodatd, dupd cum am avutocaziasd aud dupd mulliani. sale: ,,Doui treimi din spune in scrierile Mareleneurolog,dr. Wagner-Jauregg, in sanatorii,daci rinichii lor ar fi sinitogi," D toli bolnavii de nervi nu ar aiunge atunci am putut sd sfdtuiesc mulli oameni nefericifi,care din cauza deregldrilor rinichilorsufereau depresiuni,manii (idei fixe) 9i accese de nebunie,s5 facd bdi de gi Aici de de gezutcu coada-calului sd-iferescde spitalul boli nervoase. trebuiefolosit gi diminealaqi intern,pe lingd urzicdgi coada-goricelului, ceaiul de coada-calului, searacfte 1 ceagcd. In tulburirile renale grave insolite de toate efectele lor secundare trebuie proaspdtd; mai bine, dupd cum pentru biile de gezutcoada-calului cel intrebuinlatd Pentru 1 baie este necesard inalti de pe cimpiilemldgtinoase. cea am mai mentionat, (a ca de de o gdleatdde 5 litriplindcu plant^e se vedea,,Moduri folosire" gi ,,Bdi sezut" gezut,rinichii generald"). timpulbdii de trebuiesd stea sub apd In din capitolul ,,Partea de - duratabiii: 20 minute!A nu se gtergedupd baie,ci a se intrain halatul baie gi a transpira1 ord in pat, abia apoi a se imbrdca lenjeriade noapte uscatd. Reincdlzitd, baiade gezutmai poatefifolositdde 2 ori.

DE MODURI FOLOSIRE se (cu la Infuzie:1 lingurild virf)de coada-calului 1 litrude api - se opdreste, lasdsd steapufin. plinede coada-calului pun intr-ositdcarese se cu Compresd aburi:2 mfini gi sint cu Cind plantele fierbinli agale pesteun recipient apd clocotit5. A moi, se invelesc intr-opinzdde in gi se aplicdpe locul suferind. se mai multe ore sau impacheta neapdrat cald! A se lisa sd aclioneze pestenoapte. cu se Tincturi: 10 gramede coada-calului lasd la macerat 50 gramede rachiunatural secard. lasdsd stea 14 ztlela soaresau alti sursd de Se zilnic! de cdldurd. agitd Se

20

se Bii de sezut: '100grame de coada-calului lasd peste noaptein apd rece, pind'ddin clocotgi se adaugd maceratul infierbintd se in ziua urmdtoare la apa de baie.Duratabeii- 20 minute. nu se gtergedupd baie,ci a se A '1 de intraumed in halatul baie,a transpira ord in pat. Apa baiitrebuiesd acopererinichii. proaspdtd pe este spdlatd bine9i farimilata Compresi cu terci: Coada-calului un fund de lemn oindse formeazi un terci.

(Achillea millefolium) COADA-SORICELULUI

Alte denumiri:alunele,brdddtel,ciuresicd,crestdtea, prishel, crivalnic,garva, iarba-oilor,iarba-strdnutdtoare, rotdtele-albe, sorocind. este o plantd medicinald cdreia nu Coada-goricelului putem sd nu-i rezervdmun loc in viata noastrd. Desi ea constituie sprijinul nostru de bazd in unele maladiigrave, este consideratd primul rind o plantd de leac pentru fein mei. Nu am cuvinte suficiente sd recomandfemeilor ca PreotulKneippeste de pdrerein scrierile coada-goricelului. sale: ,,Demulte nenorociri ar fi crutate femeile,dacd ar recurgedin cind in cind la coada-soricelului!" C5 este vorba despre o fatd tindrd care are tendinte spre un ciclu neregulaisau de o femeiemai in virstdaftaid perioadd, in plindmenopauzi sau care a trecutde aceastd pentru oricare,fie tindrd,fie bdtrind,este importantsd bea din cind in cind cite o ceagcdcu ceai de coada-goricelului. in in El influenleazd toate privinlele mod favorabilorganele pelviene(genitale) oricdreifemei,aga cd o femeie nu ale poate face nimic mai bun pentru sindtatea ei decit sd-si

proaspdt coadaprin gi un de uneiplimbdri pddure cimpie, buchet culeagd, ocazia cu gi de in mari soricelului. creste cantitdli pe cimpii drumuriinguste tard,pe la margini Ea gi sini si de de pdduri de lahuri cereile.Fldrile albesautrandafirii au in soareun parin cdci atuncile cregte trebuie culese soareputernic, acrisor. Florile fum aromatic, si in volatile decifortalecuitoare. continutul uleiuri cd hangilb desprecares-a spusdeodatd ar aveacancerla orbunosco tindrd de sale au fost ingtiinlate ganelepelviene. s-au prescris razecu cobalt.Rudele I gi Kneipp la indicaliile in sale M-amginditla preotul medici boalaesteincurabild. cd pelviene i-amrecomandat gi femei beaatita sd tinerei organelor legdturd tulburdrile cu pe am Ce ceaide coada-goriceluluizi cit puteasd suporte. miratd fostcindam primit, mai nici trei sdptdmini tirziu,prin pogtdvesteacd se simteexcelent ca incet,dar 9i greutatea normald! recapete a sd-gi sigqr, inceput adesea primabaiede gezut ca cu se a in cazuluneiinflamalii ovarelor intimpld treptat. fel de La sd durerile, inflamalia se retragd iar sd coada-soriceluluisi alunge bdtrini a copiilor, 9i ca 6ai urinarda bamenilor eficiente aceste in incontinenla sint 9i cazuri trebuie se bea suplimentar sd In in feucoree(poal6albd,scurgeri). aceste pe gi anume cegti zi. 2 ceaide coada-goricelului, perioadd indelungatd timp bdi de gezutcu de mai $i la prolapsuterinse fac o pe intregii se beauin plus 4 cegticu ceaide creligoard parcursul coada-goricelului,
21

zile, inghititurd inghititurd, se maseazdcu tincturdde traista-ciobanului cu gi zona pelviand, pornindde la vaginin sus. Miomurile sint fdcute sd dispard cu ajutorulbdilor zilnicede sezut cu coadagoricelului continuate perioaddmai lungdde timp, pind ce controlul'medical cono va stata retragerea total6. lor O tindrafatd de 19 ani nu avea ciclu. Mediculspecialist ginecologi-a prescris pilula. Ciclul nu i-a venit,in schimb i s-a mdritenormvolumulsinilor. refuzat ia tot A sd pilula.Ingrijoratd, in continuare mama ei a venit la mine. Am sfdtuit-o sd-i dea fetei. pe zilnic,dlmineala stomaculgol, o ceascdcu ceai de coadg-soricelului. Dupd patru siptdmini,totul a fost in regulS asa a r'dmas pina astdzi. amintesc de o altd gi imi 9i 9i situatieasemindtoare, care a ajuns insd un caz pentru spitalulde boli nervoaseca urmarea faptului nu i-a folositnici una dintredoctoriile cd administrate. pdcate,pe Din vremeaaceean-aveam atitaexperientd materie plantemedicinale. in de . 9i in menopauzdfemeiaar trebuisd recurgi hotdritla ceaiulde coada-goricelului. Ar fi crulatd de neliniste interioari gi de alte stdri nepldcute. bdile de sezut cu Si coada-goricelului iniluenfd au favorabi'ld asuprasdndtdtii. Bailedb picioareci.radaos de coada-goricelului bine si in nevritelede la brafe si picioare. fac Coada-qoricelului trebuieinsd culeasdla ora insoritda amiezii. cele mai multe cazuri, ln acestebdi aiuta dejadupd primadati, luindtoatedurerile,,cu mina". Ceaiul de coada-goricelului este recomandat de Dr. med. Lutze in cazul cerebraleinsotite de dureri de parcdar vrea craniulsd pocneascd, apoi "congestiei impotrivaametelii,a greluiitor, a bolilor dd ochi insotite de l5crimdri,a durerilor acute de ochi si a hemoragiilornazale..." migren6, cauzald schimbarea O de vremii sau de foehn,este inldturatd o singurdceascdcu ceai de coada-so,;celului, de bdutd fierbinte. incetul cu incetul;consumindu-se si acest ceai in mod regr lat, migrena poaJesd treacdde tot. Intrucitcoada-soricelului este numita in vechile carli despre plante medicinale tuturorrelelor", poatefi folositd ,,leacul ea acolo unde oricealtceva pare a fi de prisos. Ea va alungadin organismprin forla ei depurativi diferite boli care se instalaserd de ani de zile.Totuleste sd se facd incercarea. Nu_este generalcunoscutfaptul cd aceastaplantd are o influenldpozitivdasuin pra miduvei osoase si cd stimuleazd acolo hematopoeza(formarea singelui). Ea blutain afectiunilemdiuvei osoase,in care orice ilt medicament clacheazd chiar si in osteopere,z6, dacd se fac cure de ceaide coada-soricelului, gi frecliicu tincturi bdi de coada-goricelului. Aceasti plantd medicinald esie un mijioc hemosiatic bun in oprirea hemoragiilor pulmonare 9i poate vindeca,impreund cu rddicina de obligeani, cancerulpulmonar.Radacinile obligeand pe de sint mestecate parcursul zilei, iar din ceaiulde coada-soricelului bea dimineata searacite o ceasc6,inghiliturd se si cu inghifitur5. Ceaiulesie de un ajutor foarte ra[io pentru hemoragiiiestoiratale, pentru he^moroizii care singereazdputernic, ca 9i pentru greutilile si arsurile la stomac" In riceli, dureri de spate sau reumatice trebuie biui ceai de coadagoricelului cantitatemare gi cit se poate de fierbinte.Ceaiulstimuleazd activitatea in 9i renali regulatd,inldturdinapetenla,balonirile si crampele stomacale,tulburirile hepatice,inflamaliiletraiectuluistomacalsi integtinal, stimuleazd activitateaintesgi tina_ld are astfel'grijd scaunul si fie re!ulat. intrucitajutd9i in tulburiri circulaca torii 9i sp?sme vasculare,poate fi recomandat multd cdldurdin anghina pectocu rali. illincdrimile nepldcutedin vagin se indepdrteazd prin efectuarea rinor sjeteturi gi bai de gezutcu infuzie coada-goricelului. de Pentrutratamentul hemoroizilorse poate preparao alifiedeosebitde bund din floride coada-goricelului se vedea,,Moduri folosire',). (a de

22

MOD U RIDE FOLOSIRE Infuzie:se opdregte1 lingurild(cu virf)cu jt4 litrude apd gi se lasd pulin in repaos. Tincturi: Florilede coada-soricelului culese in soare se introduc,fdrd a le indesa,intr-o s!i9]epina la git, se toarnd deasupra rachiude secari sau fructe de 38-40%;se rasd sd stea 14 zile in loare sau in aprop,"r"u rnaginii gdtit. de Alifie de coada-soricelului: infierbintd Se bine g0 grame de unt nesdratsau de unturd de porc, se adaugd 15 grame dellori de coada-soiicelutui prlaspete si tdiatemdruntsi 15 gramede frunzede zmeurdtdiatefin, s^e lasd sd sfiriiescurt^ingrdsime,se amestecdsi se dd tigaia Oeoplrte. ln ziua urmdtoare incdlzeste se totul usor, se stbarceprint-r-o Oucdte tide se introduce borcaneuscaie,pregdtite in dinainte. se pastrala n Ign ?i f r i g i d e r! Bdi de sezut: A .^" ldsa 100 grame de coada-soricelului (intreagaplantd) p e s t eno a p tei n a p d re ce ,a se da a doua zi' in clocot Jr "iodr g"," apa de baie (a se vedeagi ,,Bdi gezut'la capitolul 9) de g"noaia,,;. ,,partea

CRETISOARA (Atchemiila vutgaris) cunoscutd limbajur in popurar ca brumdrie, si cretdrer, faina-de-.in, palagca, pleagcd, rdiunjir,umbra_muntelui, umbrarul-doamnei, crelisoara cregte mai alesla margini de paduri drumuri, povirnisuri gi'cimpii umede zone 9i din plantadre frunze mai inalte. muntoase. gi semicirculare, cu 7-9 lobi,o tulpina tarecarenu estefoarte inaltd flori si galben-verzui strdlucire, pot fi vdzutedin iprilie fdr6, ce mai oingil.iunie9i ch.iar tirziu. ziuaTrupurui De oomhutui (JoiaVerde- sirbdtoarea bisericii catolice, tr.) se n. impletesc anumite in regiunicoronite din ea, p"nti, u -Mintuitoruliii, impodobi apoi fruntea acasd,'in coltul icoanelor. Frunzele creligoarei uneori stau culcate sbl, la iardimineala vedgin mijlocul o piciturdde roud, se lor strdlucind o perld.La indllimi peste 1000metri ca de gasrm varretate creligoarei are partea o a care inferioard a argrntie care inftoregte p" si It^rl::Pr_q_e in _o;tielgcire terencalcaros, pe cit^9i cel de rocd primard. timpuliinorrrifprint" "tirt ;Lr"}a"i. intregime, maitiiziunumai iar plantele ttsateapoisd se usuce poO.frunzele; "rt" in sini Cretigoara renumitd alesca plantd leacpentru este mai de femei(in germana ." : mantou damd,,Frauenkraut,,ptania numeste ,,Frauenmantel" : de 9i femeilor sau : ,Frauenhilf" ajutorul femeilor). Cretisoara n-ajutd numaiin tultiurdrimenstruale, leucoree(poali albi, scurgeri), afecliuni.ate organetor petvi;il j inaispozilii rJ vjrstamenopauzei, luatd inceputul ci, la pubertdliiimpreund coada-soricelului, cu influenleazd benefic perioad5. aceastd Pentru cazriile tinerelor cdrora le vinecifete nu clul menstrual ciudamedicamentelor in prescrise doctor,cretisoaru de i,rp*uni ., coada-soricelului (amestecate pdrliegale) fi celecarevor'rbglementa in vor aceastd -Jsie problemi'Crelisoara efectastringeht vindecd are si foarterapid, totosita ca si
23

fix"ffiu""zd

si cardiotonic, febri pricinuitd teziuni, in de rini purutente abcese si #iff"*tetic In urmauneiextractii dentareestefoarteindicat de Dupdmai multecldtiriale gurii,rana se inchidein oeCuii;t ceaiul cretigoard. ;*i;it;. ili;r de creligoard slibiciunile musculare

laoinamiir!,'rtopatiite) gi articutareajutd gi in

sreler"'l:p,::1::pgiril uygrtrrt (pentru fixarea ."r"inii; fortificarea fibreloruterine, cretigoara de_mare este "qre toroJ.lrilpindcu lunaa treia,9i astfel femei de ar trebuisd bea ceaide cretisoard..Este rnijro-J ,n atottdmdduitoi toatebolilede in femei si ajutd, impre^und iraista-ciobanutui, cu ;hL; si herniiinghinale. acestecazuri consuma m nirtri"p,*a lprotapsuterin) in se irntimpur zir'ei-incetul incetul, cu 4 cegticu ceaide creligoard pregdtit.pe se po"t" oin ptanie;t;;p; cutese. cit In afard oe aceasta, maseazd se locurile afectate cu'tincturd traista-ciobanului vedea de (a se de la ,Traista ciooanutur, pag.-o+), in cjiuritede prolaps "Moduri folosire", articolul iar uterinse incepe frictionarea extern, z91i u"ginlrr'i sls ni.iu. folosesc, in supli$i1 mentar' de sezut coada-goricelului neEesare bai cu i 00 grame plante lsint de pentru 1

in leziunilepostnatale, relaxareaorganelorpelviene in ale femeilor care au avut nagteri

flHl|r,:li,

. baipe cdci oe-b;;,,.intariiu, aira rJi-po"te utirizatd ri 'epiilffi,

strimosii nostri..intrebuintau planteatit intern ?.ceste careardnilor, epilepsii hernii.latdLn ciiai Jintr-o cit si extern,pentruvindela si cartefoarteveche medicinale: ,,Dacd om a avuto hernie, el tindrsau bdtrin, pund de plante un fie sd de creligoard intr-omdsuri de apa'atit rugi ou taresii fiarbd sd fiarbdun cit rn 9i sd beafierffIl in medicina populard actuald,, aceastd plantdigi ocupaiar loculbinemeritat. in special medicul naturist preotul.elvelian'xJnzte-relevd gi aceasta: ,,Doud treimi din toateoperatiile femeiegti deveni oribos, ar d_e d;;t ptanta astade leacar fi fostfolositd din timp si vrememii indelungatd;'cdci vinleca ea toate inflamaliile organelor pelviene, febra,.lrs.Yra'. supurilia purulenti,abcesele herniile. si orice lauza ar trebuisd bea 8-10ziledin acest'ceii;multicopii-ar mai aveapartede mamalor si multi viduvide sotiile dacdar fi cunoscut lor, acest dumnereiesc. dar npri."i?'"1t"1.'zdrobitS fdcutd.compresd si - crelisoara vindecd rini, inJepituri, tiieturi. copiiicare, in ciudaalimentatiei bune, o tirtculaturdrr"oa,se intdresc prin uzulcontinuu al acestui ", ceai." Crelisoara care-cregteindllimi la maimarr arepartea si inferioardfrunzelor a argintie se intrebuinteazd alesin obezitate: cegti mAi z-s zilnic un efectdeosebit faau de vorabit. Ajut6si ta.ins.om"1i; d-iab.dii-"i,[[ri ra u." des din acestceai.Gopiii 9i debili gi bolndviciosi fortifice se vezirnd o"[ii Ja"a li se adauga apa de baie in crelisoard' 1 baiese folosesc 200grame La ", cca. oelerouri t" orJ1i,,Bdi (" complete,,, la,,Partea generald"). Combinatd traista-ciobanului, cum esteexplicat cu in capitolul _dupd banului", cretisoara ajutdcontraatrofiei'musculare-gibolilerr!.rr"re ,,Traista-cioin grele,incurabile' Aceastd plantd medicinald extrem d;;ro;asd se toroseiie in scleroza 9i multiplS. Mi s-a relatat dintr-ozonda tirii cd ceaiul cretiso (uz intern se de ard bea;uz extern- se fac sodldri zona.inlmii;aduso in a substanlialastarii a bolnavului in cazul unorgraue afecliuni itrgchiuruicardiac. "r"riorii" creatorul "ie nostru, hita sA neniirginiti, rirai ra creascd in a pentru fiecare boald citeo plantd; sd putem n-o niciodatd ;;ii;'mTnoe"irns pentru sa:i aceasta.
?-4

MOD U R IDE FOLOSIRE Preparareaceaiului:Se folosegte1 lingurild(cu virf) de plantela tlq litru de ap5, se opdregte doar,se lasdsd stea putin. Compresi cu plante: Se spald o cantitate corespunzdtoare planteproasde pete,se zdrobegte un fund de lemn cu un sucitorde taiteisi se aplicd pe sub formdde compresS. Adaos la baie: Pentru'1baiecompletdse iau 200 gramede planteuscatesau ciliva pumni de plante proaspete,se lasdintr-o gdleatdin apa rece peste noapte,se incdlzegte totul a doua zi gi se toarnd lichidulpeste apa de generald"). baie (a se vedea9i ,,Bdi complete la Partea

DRAGA|cA, SiNztEN ELE(Gatium)

E xi std ma i multe soiur i de Galium: lipicioasa ( Galium aparine), numitd 9i asprigoard, corndtel,iarbd-lipitoare, turitd, pe este rdspinditd ogoare,cimpiigi de-a lungulgardurilor, fiind de aceeacombdtutd ldranicu erbicide. de Atingeo indltime de 60-160centimetri, rdddcina are (agezata frunzelor verticilatd in jurul unei axe la acelasi nivel) si umbele alb-verzui pedunculate. plantdeste Datoritd tulpinii pdr aspru,aceastd cu o cdtdrdtoare", fiind numitd de aceea ,,lipicioasa" ,,iarbasau lioitoare". D ri g a i ca (Galiumver um) , num itd si floar ea- lui- Sf.- lon , inchegdtoare, sinziene,sinziene-galbene, preferd smintinicd, ine[imile, line drept,ajungela o inallime 30-60centimetri se de puternicd miere.Planta cu de 9i are florigalben-aurii mireasmd infloritd esteculeasd iulie. in Sinzienele(Gatium mollugo),numitesi drbgaicd,petealareginei, sinziand-albd, florile delicate, de culoare albau gdlbuie,asemdndtoare florii-miresei, parfum amintindusor un miereasi se intilnesc foarte des pe povirniguri marginide gi drum, mai mult culcatela sol decitin picioare timpulinfloririi. in Toateflorileamintite sint aproapeidentice puterealor lecuitoare. gi utilizeazd in Se in acelagi mod.

Plantaaceastacare crestein cantitdli mari a fost datd tot mai mult uitdrii.Dar tocmai ar trebui i se acorde atenlie mareintr-o ei sd o mai vreme carebolile canin de proaspete cerfac ravagii. aicitrebuie accentuez forlacurativa plantelor sd cd a este $i grave, substantial mare,deci folosirea in cazulbolilor mai lor, trebuie aibdloc in sd stareproaspitd$i in timpul iernii pot gesifireproaspete sinziene pe locuri se de albe fdrdzdpadd, iarbauscatd. sub patode curdldrinichii,ficatul,pancreasul splina de factorii Ceaiul sinziene si geni.Ceice suferd tulburdri sistemului de ale limfatic trebui beazilnic acest ar sd din gi ceai.El esteindicat in clorozi, hidropizie junghiuriintercostale. Folosit extern, 9i ajutdfoarte repedein toate bolile de piele, in rini, furunculesi comedoane. Spdliturile caldeajutdla intinderea tenuluiofilit.$i suculproaspdt stbrsdd rezultate bune, gi se lasdsd se usuce. dacdse ungzilnic el porJiunile piele cu de bolnave populard Medicina recomandd drigaicagi in epilepsie, isterie,coree,boli de nervi,retentieurinar6,nisip si piatri la rinichisi in urind.$i la bolilegugeiajutd

t1-zi_c3_moarta-galbend A F^111i: lar consecinla fost cdin p?rti'egale. luatde maimuiieori p'ezi biteo _?' Ingnltltura, a

acestceai dace se face zilnicfoarte. multdgargard.O femeiemi-a relatatcd a scdpat astfel d.eguga, de boala glandei tiroide.Mi intilnesc anual,intr-unhotelal bailorKneipp, o perechedin Viena/Molding, ,cu cu care sint prietena.Cind ne-amrevdzutin anul i bzg, am constatatce solia fdcuse[ gu?e destulde vizibild. temeade operalie. Se l-am recomandat draqaica. face inSe fuzie9i se folosegl.t ."Jdg ca gargaraabincdde foarte rrrt" orip" z]in rrna februarie 1980 ne-amintilnit,iardsi_gi guga dispdruse. iatd, Mi-a povestit, culmeafericirii, in cd soluleiii adusesedes drdgaicd piodspdta; incd de taincepuir-fir" - cum i se micsora - - - " ";' - - ' 'g u g p ,p i n dc e a d i sp d ruco mp l e t. t In ultimaperioadd timp s-au inmullitcazurile paraliziea corzilor vocale. de de Se pare cd ar fi vorba aici de o viroz5.. Gargara9i cldtitul ceai Oe Oragaicd cu sint de un rapid ajutor.oyp?.p.reoJu] elvelianKunzle, ac'est ceai este un leac de'incred"r"iiln cele mai greleboli de rinichi.saupionefrite(puroi la rinichil, crriaiatrn"i altceva mai dd nici un rezultat. nu Foarteeficaiie "Tn|"i;i; este amesteiulde drdgaicd, spfinulide-pdduregi,urzicd-moarte-galbenSpdrti egale.in acest caz, efectulse manifesti in roane lute.tl vorbegte 14 zile.Se face infuzie drdgaicdsi se bea riz ceagcdpe d9 de inaintede miculdejun,iar restufpe pbrcursut zitei, inghiit,jii :::f:::i9:l l0-minute cu lngnltltura.ln de boali grea trebuieconsumate cestipe zi. caz 4 Drdgarcaa fost foarte apreciatdin vremurilestrdvechide femeile cu afectiuni uterine.Ea li se puneafemeiior pat cind se declansanagterea, in pentiu ir" rii.!"il durerilefacerii.Aceastdcredintds-a transpus apoi'asupi-aFecioarei-ftfr* M:;;; Domnului folositdra-gaica lob de paiepentruculcusul sfint.S" r"t spunecd a in di ar fi pus prunculuilsus drdgaica loc de perndmoalein iesle.O legJndJ in din Silezia relateazd cd SfintaFecioarda luat drigai'cd pentru cd este singura pe care mdgarul n-o mdninca. Asta este adevdrat. Desidragaiia este cdutatdde Vaci,borcii gi mdg-arii reo fuzd.' PreotulKUnzle istorisegte scrierile in sale despre un bdrbatde aproximativ de 45 ani care sufereade o grava boald de rinichi ce be tot inrautateain'cete din urmd a t reb u i ts d - if i e s co s u n ri n i ch iS i ce l d l alt inichi ump_luse pr r oi r l n, mai putea . r se de' functiona normal.Atunciomul s-a pus pe o curd oe olagiLd. A-#;i litni" 4 cestidin amestecul plante pentru ceaiuriqenlionat mai sus] adica dragaici, sprinria-Jede

facdgargard ceai dragaicS. saptdminimai cu de o iirrir'"r razele nu-i malerau necesarecdb_olnavului mult bine. "iiuiJ.i".a complet. ii era mai Curind vindecat 9i s-a
Ceva mai tii'ziu. aflatdespre o femeiede 28 de ani, bolnavdtot de cancer al am limbii' A fost sfdtuitd consulteun medic din Kdrnten. si Acestai-a promis cd o vinUlele d i n t r e d e n u m i r i l e p o p u la r e in lim b a g e r m a n d a le a ce s tei pl ante meci i ci nal ese referd l a Mai ca D omnutur, cum ar fi . Liebf rau e n s t r o h ,a d i c d , , p aie le M a icii Do m n u lu i" si M a r ia Be ttstroh,decr ,,pai el epentru cul cusul Mari ei ,,(n. tr.).

!espre^ plantele medicinale) urmdtoarele in legdturd cu ^rauteroucfi" drdgaica: ,,Drdgaica albd este in'uneleregiunirecomandatd astdziimpotiivacancesi ---'rului,lucrunepermis cdruiatrebuiesd ne impotrivim hotjriie.; cu cititori, vd expun acum citevadintre experienlele sd . Ag dori, stima,ti mete proprii legate.de dragaicd, pentruca sd apreciati singuri. aproximativ Cu zecd ani in rr*a,5t auzitdespreimbolndvirea unui medic stomat-olo_g Linz de cancer al limbii. D"p; d!n operaliesldbisefoartetare si trebuiasd se ducila Vienapentruraze.L-am sfatuitsa

cu in 9i CanCero;;;;'i;i%rri :3*?{,Proaspdt.stors ainestecat untgluta utceratii piele de naturi canceroasS,- Heinrich dr. Neuthaler scriein ,,Dal :t .ln._b9li (Uarfea.. 99

boala i-a trecutcomplet. Acelagi amestecde ceaiuri se rpcomandd in sclerozi renali sau alteboli grave'derinichi. si In timp ce cunoscutul botanistaustriacRichaldWillfort atenliain carteasa ,Gesundheit durch,Heilkriiuter' (Sdndfate pri^nplantetle "tr"g" ,"ai"iiit"t-asupra faptuluicd biutul ceaiului drdgaica9i clatitul ei sint un milto"excelent cancerul limbii de cu in si

26

un decd in cinciani completsi i-a prescris ceaide plantepe care bolnavami l-a ardtat ca Pentrua o scutide atitia la un momentdat. L-amrecunoscut fiindceaide drdgaicd. pe la i-amardtatdrdgaica naturd in bani aruncali cSldtoriile Karnten pe altecheltuieli, 9i boaldgroaznicd. de S-a vindecat aceastd ca sp gi-opoatdculegesingurd. lncd un exemplu:Era sfirsitde martiecind o femeietindrddin Vienami-a povestit unei a doua cd mama ei, in virstdde 63 de ani, este grav bolnavi 9i se aflSinaintea ii operatiicare trebuie sd aibd loc pe 19 aprilie.Bolnavei crescusedeodatd,cu o jJmdtdtede an in urmd, o tumoare canceroasd pe laringe.Doctorulnu-i spusese boala ca fiind o formarede gusd. Astfel,bolnavaajundescriindu-r atunciadevdrul, sese la prima operalie.Timp de gase luni totul decursesenormal.Acum apdruserd gi care nu conteneauzi noapte.Minaera umflatd, insd la bralulsting durerifantastice, bolnavanu-gimai simleamina 9i bralul,nemaiputind !ine nici mdcaro foaiede hirtie. mediculprimarcare o operaseprima datd propuseseo a Pentrua-i usura durerile, gi , , d o u a o p e r a t i ec a retre b u i ad u p d cu m a m mai spus,sd aibaloc la 19 apr ilie la car e git si claviculd pentrua o eliberamdcarde durerile cele un sd-iseclioneze nerv dintre Totugi, suslinea nu mai existdnici un alt ajutormedical. cd Doctorul mai insuportabile. pe gi sd eu am sfdtuit-o femeiarespectivd bea ceai de drdgaicd sd facd gargardcu el. a cancerului de un l-am mai recomandat amestec cu efectde impiedicare formdrii gi 100 grame de coada-goricelului ceaiuride plante,9i anume300 grame de filimicd, d 20 , l 1 0 0 g r a m ed e u r zi cd(1 1 /2i trup e zi , ci te 1 inghilitur lafiecar e minute)pr ecum9i gi Va cu ungerea9i friclionarea alifiede drdgaicd. puteliimaginamirarea bucuriamea femeiaa inceput dupd 4 zilelInainte 19 aprilie, de incetaserd cind am aflatcd durerile primara fost vizibil Medicul surprins minagi bralul,putindsd le migte. sa-gisimtaiarSgi A atunci a rugatsd nu mai efectueze doua operalie. rdmasimpresionat cind fiicaei l-a dumcu si tratamentul plantemedicinale i-a spus: ,,Mama fidel despre cind i-a relatat timp cd femeiifi merge ,,strdlucit" sd neavoastrd continueaga! Am aflat dupd citva - gi ca poatedeja sd se ocupe de gospoddrie de gi citezexactcum mi s-a comunicat ei familia de sasepersoane. tratind ulceraliile canceroase se pot obline vindecdri.In ultimultimp s-au $i sub forma unor pete intqnecate, inmullitbolile maligne de piele care se manifestd In gi cd bine conturate aspre.Se presupune ar fi vorba de o boald infeclioasd. acest dd Simultan cu suc proaspdtde drigaicd gi alifiede filimicd rezultat. caz, tratamentul urzicdgi coada-goricelului. de ceaiuldepurativ filimica, insd neapdrat trebuiefolosit dureri aveaun nodul in cerulgurii,care-ipricinuia superioard O femeiedin Austria cu in ingrozitoare toatd gura. ClStindu-se ceai de drdgaicd,a scdpat in 4 zrleatit de drdgaicei astfelde boli este ,,unlucru in cd nodul clt 9i de dureri.Afirmalia folosirea aduc ajuEsteinsd sigurcd nu numaiplantele nu poatesta deciin picioare. nepermis" totulestein miinile Domnului! La urma urmei, Domnului. tor, ci gi atotputernicia

MOD U RIDE FOLOSIRE (cu la de 1 Prepararea ceaiului:Se folosegte lingurild virf)de drdgaicd 114litru se apd,se opdregte, lasdsd stea pulin. Suc proaspit: Se spald drdgaicaproaspdtdgi se stoarce,cit esteincd in stare electric uz casnic. de storcdtorului umedd,cu ajutorul proaspdt este amestecatcu unt la temperatura Prepararea alifiei: Sucul la care se pdstreazd frigider. camereipind se formeazdo pastd alifioasd

27

FlLl MICA ( Catenduta officinatis) . ,.Filimicaocupd un loc de seamd printre plantele i n d i g e n eEa ar e numer oase . denumirpopular e, i cum ar fi: boance, calce, calddrugd, coconite,'fetigcd, floare_ galbend, gSlbenioare, ndcolele, ochi-galbeni, rosioard, rujinicd, salomie,stincutd, tatdisi, vizdoige. Fiiimicb este dintre acele plante care intervin, oferindu-gi ajutorul,in cancergi ulcerecanceroase. gdsestein unelegrddini se la,!ard,uneoricregtesdlbaticEi pe grbhotisuri de"pantd. Fiind din nou cunoscutdsi Obritain popdr, avind deci iaragicdutare gratie fortei'ei vindecdtoar'e, o intitnirn n, i n g rddini,ci_gi pe ogoar e. Filim ica ajunge la o " Og ? l indltime de 30-00 centimetri, capitulele' ei" florale strdlucescin nuanle de la galben pind la portocaliugalbui,iar tulpinagi frunzele sint zemoasegi lipicioase la pipdit.Exlstadiferitevarietiti: cu capitulele fldralepline, cu sta mi nele deschisesau' inchise' laculoar e.Eld sini

' vv qveeq' filimjca era.,consideratd din secolele incb trecute oreptbarometru populardaceastd se cu . ln medicina -plantd culege se utiliieazd flori,tulpinasi frunzecu tot. Trebuieadunatdinsd pe soare" 9j stidlucitor, cdci atunciputJrileei timdduitoare ating?pogeul. Filimica poatefi luatdproaspdtd'Oin-'-"' pihi t1riilin gredna r toamnd,.atita cit n-afostnapaditb rugind timp de (mane). Filimica aseamdnd se puternic arnica,-tiinOir-i superioard putere cu insd in curativd. Arnica n-arevoiesd fie administratd intern decitsub supriveghere medicald, intrucit este posibilca ceaiulmai degrabdsd ddunezebolnavilor inimdOecift le de Ji foloseascd, cind ceaiul filimica pe poatefi consumat a dduna.Fiindo pfinti de fdrd depurativi,ea constituie pentrunoi uh ajutorprelios iciliui iniecits. Bautul in zilnic a.1-2.cegti ceaide filimica cu faceminurii. ritihricb efecto" are stimuleazd circulatia singelui grdbeste si vindecarea "rijtire, rinilor. Un om a intrat minaintr-un cu fierdstrdu circular durerile pe urmar6niinu au si de iegirea spital. din Auzind aceasta, i-amsfatuit apeteze alifia sd la il.."lqJnici.dupd de filimicd' fost entuziasmat efectul A db acestei pomezi9i mi-a cd durerile care-ipricinuiserq noplinedormite trdcutin sburttimp.De atunci, "orrnlc"t au solia iui ryr.lt? planteazd iarigifilimicd grddind. in Aflindu-md intr-o vizit5in Mrjhlviertel, gazda mi-a ardtat picioarele pline de ei varice.Am luatfilimicd grddind. am -preparat din g,i alifia. Ranidsitelele-amJplicat i im.ediat gambe(resturile fi refdlosite 4-5 ori).pe ,tra, ]"r"iu pe de fot intins'zilnic alifia, o.grosime muchia cu cit cutiturui, o-bucatade pinzap; ;;r; gi-aregat-o pe " de qambe..Ve!i fi uimitiauzind ca pairu saptaminimdi ti''iir, CinJ m-a vizitat la Grtesktrchen, varice_le ii dispdruser5. Ambelepicioare aveauiardgi pielefrumoasi, o netedd. cdlugarild O mi-arelatat sfdtuise cd o'femeie pJ batrina .tr" 6-,"*"rcase pe stradddin cauzavaricelor deosebit marisd se trateze alifie filimica. fdst de cu de A surprinsd cind aceafemeie ardtat, lundmai tirziu, cutmJi fericirii, i-a o in picioarete. Toate.varicele dispdruserd pielea recapatase gi igi netezimea. Alifia aceasta qutdfoartet?p_i.d flebite,ulcerevaricoase care nu se vindec6, 9i'in fistule., degeriturisi.arsuri. Riitia resturile pe urmaprepardrii se folosesc de ei $i la leziunile ulceroase'ale sinului, chiir da_cd mdligne sint (cancer mamar). Uneicunostinte trebuit, a deodatd, i se extirp6ze sd iinul. in timb c" se aflaincdin spital toli nejteieamgrijiin tegeiura starea i-ampregdtit cu 9i ei, atifie filimicd. de Cu

turere ro, rro,."r"''srtuln""HrJ":ttiln$g'": ?,l::?f =l',?iil3il:B?'isT; ?,i1,11p1:-"ap

gi-auns mai tirziuuriagarand rdmasdde pe urma operaliei,drept care aceastaalifie o mirimea rdnii s-a redus mult. Gicatriceleei au dovedit la consultulpostoperator vindecareatft de frumoasdin comparatiecu cele ale altor paciente,incit n-a mai fost necesari decit pa(ial radioterapia. este de mare ajutorgi atuncicind piciorul este nipidit de ciuAlifiade filimicd in perci. Multe scrisorimi-au confirmatacest lucru, chiar in cazurile care ddduserd greg toate metodeleincercatepind atunci.$i infuziade filimicaproaspdtdpoate fi folositdcu succesin aceastdboald. Dacd o astfelde micozi a cuprins zona vaginuuscatesau de sau bdi de gezut. iau 50 gramede filimici Se lui, trebuiefdcutespdldturi proaspete pentrufiecarebaie de gezut.O femeiedin 2 ori cite 2 miiniplinede filimici de mi-a scris cd solul ei suferise o ciuperci la picior. Ce nu incercaseri! Stuttgart Atunci au incercatcu alifiede Bdile,alifiilesi pudra nu ddduserd nici un rezultat. gi deschise s-au vindecat aga au rdmas.Nu-i minunat? filimic5. Dupd opt zile,locurile Pe lingdalifiear trebuipreparatd o tincturdde filimicd(a se cduta reletala ,,Moduri 9i diluatdcu apd fiartd,estefoartepotrivitd compresele la Aceastd tincturd, de folosire'). preparate pentrurdni, contuzii, hematoame,rupturi musculare,ba chiar pentruuldin cauzaescareceralii purulentesau de naturi canceroasi, pentrurdnideschise pentru umflituri, abcese si pustule. lor, Nu numai preotulKneipps-a zbdtut pentru a impune filimicadrept un mijlocfitoterapeutic vindecarea ulceraliilor canceroase,ci 9i medici cunosculica dr. de si aceastdplantdca fiind cel mai Stager,dr. Bohn,dr. Halenser allii.Dr. Bohn citeazd pe in atuncicind nu se mai poateinterveni mijloccurativ bolile canceroase, important cale chirurgicald recomanddsd se bea ceai de filimicdo perioaddmai lungd de 9i poatefi folositcu mare succeschiarin cancerul timp. Suculproaspdtstors al filimicii pielii. Hemangiomuluns vreme mai indelungatd citevaori pe zi cu suc proaspdt de poatefi fdcut sd dispard,la fel 9i semnele din nastere (sub formd de patd de filimica coloratd) sau keratozasenili (petelede bitrinele) 9i petele aspre de naturi canamericeroasd de pe piele pot fi astfelindepirtate.Recent,mediculgi cercetdtorul curative unicea filimicii cancer;a putut la Drwey,a atrasatenliaasupraputerii can,dr. foartebune. reugite tdmdduitoare consemna intern9i in boli gastro-inte$tinale, crampe in se Ceaiulde filimicd administreazd si ulcere stomacale, in inflamalii ale colonului, hidropizie si hematurie. El un reprezintd, asemenea, mare ajutorin viroze gi infeclii bacteriene.Ce efect de pe proaspdt filimicd de reiese dintr-odeclaratie care mi-a minunat folosirea are ceaiului dupd repetarea fdcut-oun medic: O fetilade doi ani gi jumdtatese cam imbolndvise o avea diaree cronicd,sldbise,se constataserd scddere vaccinului antipoliomielitic; La a evidentd vederii9i tot felulde greutdlide nutrilie. un consultclinicse determinase in cele din urmd cd ar avea paratifos, motiv pentru care fata era linutd sub observatie a medicald. Dupd o folosirede o sdptamind ceaiuluipreparatdin flori proaspetede homeopatice, copilul s-a unui numdr mic de medicamente filimicd9i administrarea fdcute imediatgi repetatede 3 ori a maanalizei refdcutin mare mdsurd.Rezultatul agenlilorpatogeniai tifosului, fost pentru prima a teriilor fecale,in vedereadepistdrii datd negativ." si bune in icterul infectios,este un leac excelent in Deoarece filimica rezultate dd gi iar ficat. Florile, frunzele tulpinasint opdritecu'apd clocotitd, ceaiulse bea bolile de 1 mai neindulcit. bolileenumerate sus se pot bea 3-4 cegtipe zi, aproximativ lingurd La la fiecare sfertde ord. Se oblineun mijloc vermifug dacd se prepardun ceaidin tl+ liproaspete indepdrteazd Sucultulpinilor tru de apd si 1 lingurdplindde floride filimicd. atinsesintimbdiate in se verucile (negii)9i scabia (riia);dacd infuzia fierbe9i locurile consumatzilnic, se vindecdeczemele9i inflamaliileganglionilor.Ceaiul, ea, atunci care folosescochelarisi care fac cite o baie de ochi are efect depurativ. Persoanelor gi cu de cu ceaicildut li se intdregtevederea.SpdlSturile infuzie filimicd coada-calului,

amestecate parli.egale, in ajutd-in ulceraliisi tumori canceroase, picioarelecu ulla cer varicos, osteoporozi, in

u-nice ceaiului filimici, ale de ag.dori maiingirciteva sd rezultate concludente: asistentd o medicald care sufJr"i' J"i" te'Jpt ani de o inflamalie colonului luase la un medicrp_"","tirj. a isi ori A^fosi stituiia, dupabrogura mea,sd ia ceaide,filimicd..Pe parcursul p.atru Joaut,incetut in""trt,citedoud a tite cegtlcuceaide filimicd. nu i-avenitsd creadd-cind Nici ", a"p;;;ijtotosire scurtd tot r-aul dispdru! i-a cdlugdrild.mi-a povestit suferea ai;rJputernicd. Desi cd d; _-,onu a bdutceaide mugelel, s-i simlitnici'our"ilor"rl. noi" cind a r""rr!'i"'.!]iril'b filimicd fost inlaturat, in timpulcet mai scurt.- o irti ;t;gd;i-;;iin a rdul chinuia dejade 15 ani cu o ciupercdla piciorgi aveadeseori flebite.B"u"riase si A reusit sd ajungd, cele din urmd,prin uzul alifiei' filimica, in "1 de l";;;;"-b"rJ1'-pijr!"rlibl Florile filimicd, de 2,lingurife la 1 ceagca ipi, sintun riiitiv ufor. - crustete rase c, din nas se pot vindeca.ugor atifie dtimicd. cu oe ooi"iuufi; ffiH;iilEu" nu suporrd unty13 porcpoate de folosi prepararea..alifiei la si grdsime'vegetald calitate. pentru de a oblineo pomadd arifioasb, toarnd eabit"eiiecarda"putin mai se in uiei.MODURI FOLOSIRE DE fnfuz_ie:lingwita virf)de plantela tr+litrude apd. 1 (cu Bii de sezut:De2 ori plinede ptante pibi.p"t" sau 100grame de 9,lr ? mfini pldnteu.scate 1 baie oe Eezut(a be vedea, Bdi de sezut,,, la la ,,partea generalS") SpSl6tu_ri:^1 lingura virf)de plante tlz litrude apd. (cu la I Inctura: pune1 pumnplinde floriintr-un dd rachiu Se litru natural, lasd14 se zilela soare saula cdldurd cca.20 grade. de Afifiede filimicez,$^! ori 2 miinip|ne,oeiiLimica (frunze, tutpini flori)sint gi tdiatemdrunt500^grame osinzd porc hrbnitnatural de unturd de de sau de porc bundse infierbintd astfeldg parcds-ar punegnilele pr"Jiilin ra aceastd unturd fierbinte introduc se filimicile tdiate, tdsdse sfilfie se se amestecd se iaude pe foc.Se acoperd se lasdsAsteatimobine, si gi oe o zi. A douazi, prep-aratur incdtzegte si'setirtietza se ubgr t;ir:;'bucate de pinzdsautifonin vasecurate, pr'egetit6 dihainte. suc proaspit:_se frunzete, qpata tutpinitjgi ft;rii; ;i se trec,in stareumedd, prinstorcdtorul electric uz casntc. de

in abcesdte'coapJei ;t;it;-,]rfti purutente, gi in care nuvorsdsevindece. ia 1. Se lingurd virfdina'cest cu amestec pentru ritru ipi : ilz oe Pentru reliefa performanlele a

LEURDA (Ailium ursinum) primdvard in ,. .Fiecare veselisi lduc9 speranle soaregi c5ldur5. plinide avint, bucurdm primainverzire naturiisi Ne simtimiardgi ne de a J" uoiogia''iumii pisarilolcl intlea,oa.fiinfd, de un autentic de lJcreitoi.ln fala acestei sptendori c.a dar noi verzi, ar trebui pdgim sd qpreo noudcurdde primdvard, curitire 9i depurrilie orga;isj o a muluicareduc la o improspdtare invioiare gi igienicid;;;'e J"'iriiiJreamd. Mai alesleurda, numitd ai-ciordsc, ai-di-pddure, ai-sdlbatic, aliu,aliu-de9i aiuti, iunie, leoardd leordd, sau fac6parte dintre acesti vestitori p;irr;;ril.?runzete, un ii de yefgqproaspdt, lanceolate, lucioase, asemdndtoare albldcrdmioarei, dintr-un celor ies bulb lunguiet careesteinconjurat membrane de albe,transparente. Tulpina netedd,
30

chiftele altemincaruri cdrorgust estgimbundtdtit sau al altminteri pdtrunjel. cu Frunzelepot fi preparate ca piuresau salatd. Intrucit folosite cantitdti in mariau un gust 9i inlepdtor, tr'eOui dr amestecate piurecu frunze urzici. in de Frunzele tinerese adundin aprilie mai, deci inainte inflorire, bulbiila si de iar gi toamna. pot fi folosili fel ca usturoiul. indicat sfirsitul verii Bulbii leurdd de la Este ca persoanele stomacsensibil toarnelapte cald pestefrunzele bulbiitdiati sd cu si mdrunt, lase sd totulsd stea2-3ore,apoisd beaacest lichid, inghititurd inghititura. cu Pentru aveape tot parcursul a anului leurdd casi 9i a beneficia puterea in de ei se o temeduitoare, prepard tincturd leurdd(a se vedea,,Moduri folosire"). de de Din picdturi pulindapd.Acestepicdturi aceastd tincturd iau zilnic10-12 se in ajutdla o previn gi alungd memorie excelentd, multe gi arterioscleroza alte afecliuni indispozilii. Leurdaare un efectfoartefavorabil asupraaparatului digestiv. recomandd Se atft la diareeacuti si cronicd, chiardacdaceac.a esteinsolitd baloniri si colici,clt gi de pe la constipalie, se dacd aceasta bazeazd spasmeinterne sau pe lenevirea ingi testinelor. Viermii intestinali, chiar limbricii, mor la citva timpdupi folosirea leurdei. activitdlii intestinale dispar aceleindispozitii aparadeO datdcu imbunititirea si care gurmanzi cauzaintestinelor seala oameni virstnici la sau din lenese, inactive prea sau pline. provocate stomac, provenite Insomnia, de indispoziliile tulburdrile cardiace din arteriald ca vertijul(ameteala), arteriosclerozd hipertensiune sau senzatia de apdsare(la cap), de neliniste9i depresiunile vor ceda.Suprapresiunea scade treptat. Vinulde leurdd(a se vedea,,Moduri folosire') de este un preparat minunat pentru bdtrinii vegnice toli cu gi secreliipulmonare abundente greutili in respiralie legate acestea. de in de indelungatd scapdde flegma Chiar cazurile tuserebeld se si provocatd ea. Acestleaceste indicat tuberculozd de de insuficienla respiratorie in pulmonard hidropizie, caresuferd de deseori bdtrini. cei Frunzele folosite stare in 9i proaspdtd favorizind urinarea. curdldrinichii vezica, si Rinile care se vindeci greu,

d e u n ver de deschis, impr eundcu potir ulalb ajung pind la o indllimede 30 centimetri. Leurdacrestenuma i p e c impiibogatein hum ussi umede,sub tufisur i, in pdduri de foioase9i alpine.I se simte puternicul mirosde usturoichiarinaintede a zdri planta.El i-a si adus in popor numelede ,,ai" sdlbatic, pddure-, de insemnindusturoi: acest miros exclude fdrd nici o indoial5orice confuziecu frunzeleldcrdmioarei sau cu otrdvitoarea brindugd toamnd. de La inceputul primdverii, multe zdvoaie sint proaspete, acoperite frunzele cu verziale leurdei.Ele rdsar din pSmintin apriliesi mai, uneori chiar mai devreme.Florile devininsa vizibile abia pe la mijlocul lui mai sau in iunie.Puternice forte vindecdtoare zac in ea 9i se spune ci gi urgii o cautd cind ies din pentru a-si curdla stomacul,intestinele hibernare, gi singele. Leurda conline in esenld proprietdtile usturoiului nostru,numaici are o puterecurativd mult mai mare. Este, de aceea, deosebit de indicatdin curele depurative de primdvard si ajutd la vindeca rg ab olilorcr onicede piele. Intrucitfrunzeleisi pierd forlele lecuitoare stare in uscatd, cura de curdlire9i depurafie primdvard in de ele se folosescproaspete. pun, tdiatemdrunt,pe Se pfinea cu unt; tocate fin, in loc de alt condiment (nefierte) supa zilnicd, pe cartofi, in perigoare, in

u_nse suc proaspdtde leurdd,se vor inchiderapid.Chiargi stareabolnavilorcarcu diovascularise amelioreazS. Leurdaeste un mijloc depurativ incd neapreciat justa sa valoare,care se dovela d.eqtg bun.mai alers pentru epiderma cronii suferinili. Mediculnaturistgi preotul elvelianKtjnzle..a..ldudat.in specialaceastdplantd:,,Eacurdldintregulorgjanism, mod face_singele sdndtos, alungd si distruge substanleleotrdvito"rej per.oanele mereu bolndvicioase, cu eczemesi cu tenulfdinos, cele sbrofuloSii reumaticiiar trebuisd Si venerezeleurdaasemeneaaurului.Nici o planta o" p" pihi'ii il;;i; atft de eficace pentrucurdlirea stomacului, intestinelor a singelui. a si Tinerii inflorica nisteroze si ar s-ar deschideca un con de brad la soare!"KUnilearatd mai incolo ca gtib familiiai cdrormembrierau..inainte timpulanuluibolndviciosi, ,,tot mergeaudin doctbrin OoCioi, pe gl qilld_q grupliisi eczeme,scrofulogi tot corpui,patizi de parcd ar fi zdcut deya in groapi g! i-a1 qiciiJ gdinileiardgi atardde sub pdmint 9i caie s-au insdnatosit;i fi invlorat dupd o intrebuinlare indelungatd acestui mai a dar niinunat Dumnezeirii',. al

MODURI FOLOSIRE DE sub formi de condiment: Frunzele proaspete leurdi se mdruntesc de ca pdtrunjelul ceapagi se presardpe piine,in supe,sosuri,s'alate sau si mincdruri carne. cu Tincturdde leurdd:Frunzele bulbii sau tdialimdrunt introduc se intr-osticld pini la git farda se indesa, toarnd'deasupra se rachiude secard sau oricealt rachiu 38-40% de fdcutin casdsi se lbsa14 zilein soaresau in apropierea maginii gitit. Se iau de 4 ori pe zi cfte 10-15picdturi de in putind apd. Vin de leurd6:Se ia 1 pumn de frunzetdiatemdrunt, lasdsd dea citeva se clocote tl+ litrude vin alb,se^indulcegte gustcu miere in dupe sausirop gi se beadin acest peste incet, vin zi, inghitituid inghititurd. c[

MACRIgUL-IEPURELUI (oxalis acetoseila)

Este denumitin limbajulpopular gi macris-depddure, macrigul-caprei, mdcrig-pasaresc, mdcrisor-trifoios, mdcrigul-cucului, pita-cucului, trifoiu-acru. acoperd solul pretutindeni in . Mdcrigul-iepurelui padurile noastre foioase conifere un covorde de si cu frunze un verdedeschis, de cu bresdrat florialbe.delicate.Priveligtea esteextrem placutd sa de ochilor. Cind merg sd culegciuperci, se intimpla mi uneorisd md aplecdupd o frunzd si o mdninc. si Florile adunin le cantitdti micipentru amestec ceaiuri care mai un pe de il citezla pag.87. Mdcrigul-iepurelui usucd, se intrebuinteazd nu se ci doarin stareproaspdta. inliturdpirozisul(arsurile stomac)gi tulbuieriled;p;: El la tice 9i digestiveugoare.Pentru aieste indisi:ozilii, se bea su'b'forme ceai rdcit el de ln prealabil, porliide cite2 cegti. zi. Contraicterului,a nefritei,a eruptiilorcuin pp tanatesi a viermilor, dozarespectivd beacaldd. se Medicina populard recomandd suculproaspitstorspentrucancerul incipientla _ stomac,tumorilesi ulceraliile canceroase internesi externe. Suculproa'spdt se
32

oblinecu ajutorul storcdtorului electric uz casnic. iau3-5picaturi datdpe ord, de Se o diluate apd sau ceaide plante. ulceraliile in Pe canceroase externe suculproaspdt storsse ungedirect. In parkinsonism (boalalui Parkingon), suculse prescrie doza in pe ord, luate intr-o infuziede coada-soricelului, extern se de 3-5 picdturi iar folosegtepentru friclionarea sglner1i, girei Diluarea dozarba trebuie respectate stricte!. rI ."n9i cu ttt cerede stomac, ulceralii tumori, si la boala parkinson. si cit lui
MOD U R IDE FOLOSIRE Prepararea ceaiului:Se opdregte lingurd frunzeproaspete ll2litrude 1 de cu apd gi se lasdsd stea putin. Suc proaspit: Se spaldfruhzele se storc cu ajutorul gi storcdtorului electric de uz casnic.

M U9ETELUL (Matricaria chamomiila)

J'Hl?L?#.:ii'ia?"#lJl" Tru T:nslJil'; ffi \\W''"?1"#ruii.TyJ

qffi
qNY t itN[df '4/f( +MLTft , 7| \}ffi -h"

denumiri: mamorili, mdrariul-ciinelui, matricea, morund, Yd 11t9, mu9let_oe_ctmp, romanitd, roman, romagcd. ^ ._X .il T" -qM ogoare, soluri argiioase, cfmpi!, luminiguri, costise, f pe ,Cregte.pe lanuri cereale, de cimpuri porumb, d-e trifoi, cartbti steiri. gi _*Xlc=-f" I /

Mugelelul efe.ct are sudoiific, calm.ant, antispasmodic, ie_zinfectant antiinsi flamatorin inflamaliide.tot felul,mai ales ale'mucoaselbr. Extein,mugelelul se administreazd fo.rmd comprese spSldturi conjunctivi=ie-Ji'alte sub de gi in inilamatii ale ochilor,in eruptii cutanate*re prd.voacd mincdrimi srpl;riii, .]ig;;il;;l; 6;r prircum de,d.i1!i, gi-la spSlarea rinilor. CindavemJupiilii,1-i'fi bin" si bem 9ltptilg data oe Tlecare cite. ceas, cu infuzie_de o cd mugetel; ne-amlinisti inainte inima ne ca sd fie afectatd. Foarte indicatiesteo pernduscati iu mugefel, a$licatd cjtOalocal. tl=:P:Ftrrile cu ihftuenld beneficiasupra ,^."9?iP sistemnervos.fuqgtgl au un efectcalmarit,'cu Intregulul Oup4boli grelesau stdri de epuizare vetisimticuiind vd mai bine.s,l linigtili sufletegte. ingri;ireadumneavoasird in cosmeticei fi, ijiiji sa mugetelul. Dacdface,ti sdptdminal 6ai6a feteicu infuzie mugeleL veoeacuil o de veli tenul dumneavoastri infloreste culoarea si ielei se improspr6'a;t.'gi'in r"giiii*"
33

stomaial"i6rno;i;, tirroureri 9i men9j:l::-' eruplii,dureridb stomac secrelii struale (cumar fi amenore.ea)aiteafecliuni organetor ate 9i in inio,iiiii, epididimitS, febrd, dureri pe urmariniiorsi dureride Fa"i;h;; de dinti.

j""%:i5:'iX;#?i,"$JT5,:* nl'h?iiJy,i:X?U; T?r alescontracrampelor a durerilorabdominale (coiici1. ajutdgi in uf-iohari, et .9i

'\\

tulele florale terminale'se cotecteaza din-m"i ir ;ili, pn* preferat

spre deosebire al musetelului de sdlbatic, concav,mirosul deosebitde aromat 9i plicui. Nu cred ca'este necesard o descriere aminuntitd acestei atftde cunoscute. mai a flori Capiin soareleamiezii.Nu este o exagerare da6e iitez

:x'Tlil'Jile:"?iJ:;"3#1i,,ifi1i,"33
5;

p irulu i a r t r e b ursd fo l o si l ii n fu zi ad e m ugelel,mai ales dacd aveli par ul blond. astfelpe cap, pdrulvd va devenivaporosgi va cdpdtaun luciufrumos. Spdlindu-vi gi usureazd scaunulfdrda aveaefectlaxativ este astfelindicatindirectin Mugefelul intern al hemoroizilor,care pot fi tratali si extern cu alifiede mugelel. tratamentul gi rdnilor. Guturaiul9i sinuzitase Aceastdpomaddpoatefi folosita pentruvindecarea Dupa un astfelde tratament vaporide mugelel. repededacd se inhaleazd amelioreazd la trebuiestat,bineinteles, cdldu16. ca Uleiulde mugelelera folositincd din antichitate frecliecontra nevralgiilorsi a puter ii dator itd musetelul a consider at, er L reuma t i s m u l ua rti cu l a r. a ve ch i ie g i p teni, i esteder ide soar elui. Numele Matr icar ia zeului s aled e a s c i d e a fe b ra .d re p tfl o a re a : in era deoarecemugelelul utilizat bolilemamelor9i vat din latinescul ,,mater" ffl?ffId, plantemedicinale poate citi cd uleiul se ale femeilor generallIn vechilecdrli despre in fiertin apd gi aplicatpe vezica de muselelalungdobosealamembrelor,iar mugelelul durerile. bolnavd calmeazd Medicul naturist Johann Kunzle relateazddespre o femeie din sat, numitd gi vrijitoareamugelelului foarte cdutatdde bolnavi;a ajutatcinci persoanecu auzul (carese cultivd Urgineamaritima auzul,prajindo ceapd-de-mare, slab sd-girecapete picurind mai multeori uleiul caldin ureche. de in horticulturd), uleide musetel in 9i fdcea sd se migte iardgimembrele paralizate,cu ajutorul Aceastd ,,vrdjitoare" in cu Contradurerilor de ochi punea la fiert mugelel laple frictiunilor uleide musetel. in car ca s s i il'a p l i c a u b f ormdd e 'c6 mp re se l depe ochiiinchigi, e se vindecau' cur ind. altpreotulKrjnzle istorisegte. lesdtornu mai puteadormi decitgezind; 6ontinuare, ,Un cd l-a fel aveasenzatia se sufocd.Femeia privitpe om dreptin ochi gi i-a declarat el cd o imediat sticld l-a nu poate urina,ceeace omul i-a confirmat. spus sd-gipregdteascd gi din mare cu vin pe care sd-lfiarbdcu mugefel, care sd bea un pahar plin dimineala de incredibild urind,mai fost cd a reusitsd elimineo cantitate unul seara.Urmareaa apoi tot mai clard;in opt zileera vindecat." intfitulbure,

DE MODURI FOLOSIRE (cu cu 1 Prepararea ceaiului: opdregte linguritd virf)de floride mugelel 114 Se litrude apd9i se lasdsd steapulin. pentru bdilein caddse iau de 2 ori cite2 miinipline, Adaosla baie:Pentru canticite 1 pumnplinde floride mugelel; bdilefetei9i spilatulpdrului gi se opdregte se lasdsd ,,tragd". tatearespectivd (cu 1l4litru laptein clocotesteturnatpeste1 lingurd virf)de de Comprese2 calde. se mugefel, lasdsd steapulin, strecoard se fac comprese se 9i cu (cu esteopdritd 1 litrude api 1 Aburi de muselel: lingurd virf)de mugelel stind Vaporii inhaleazd cu capulsub un prosop. se in clocot, de Perni cu plante:Se umpleun sdcule! pinzdde in cu flori uscatede bine intr-otigaieuscatd9i se Se mugelel se insdileazS. incdlzegte 9i aolicd local. pindla git,fdrda se indesa, floripfoascu Se Uleide mugetel: umpleo sticld petede mugelel in soare9i se toarndpesteele uleide mdsline culese bineastupresate rece.Uleiul se florile. Sticla lasd, sd trebuie acopere la patd,14 zile soare. pdstreazd frigider! la in Se

,J+

Alifie de musetel:200 grame de grdsimede porc se infierbintd ca pentru a frige ceva 9i se adaugd 2 mfini pline de flori proaspetede mugetel; da in clocot,ridicindu-se vor spumegind. amestecd, acose se perd 9i se pune totul peste noapteintr-oincdpererdcoroasi.A doua zr se incdlzegte incd o datd ugor gi se stoarceprintr-obucdlicade pinzd de in. Din experienld reiegit cel mai bine se procedeaziastfel: pune a cd Se o bucdlicdde pinzd de in intr-o sitd, aceastase lixeazdpeste un vas cu cioc gi se sto-arce. Pasta alifioasdeste amestecatdapoi uniform,dupd care se toarndin borcanecurate.

NUCUL
(Juglans regia) Nucul,numitin popor si nucarsau nuc-costeliv, infloregte lunamaiincdinaintea in gi formdrii aparitiei frunzelor. proaspete adund iunie, Frunzele se in nucile verzi la mijlocul iunie,atita timp cit mai pot fi lui inlepate ugor, cojile verzi nucdpulininainte a se de de coace 9i de a deveni maro, iar fructelecoapte in septembrie. Ceaiul frunze nuc esteun mijloc din de eficace in tulbuririledigestive, deciin constipatie in inapegi tenli (lipsa poftei de mincare), precum qi in curitireasingelui. asemenea, se intrebuinteazd De el cu bune rezultate tratamentul in diabetului contra si icterului. O infuzie frunze nuc ca adaosla baieeste din de bundcontra scrofulozei a rahitismului, si contraosla purulente la miinisi picioare. de 9i a umfl6turilor os, ca 9i a unghiilor leopolgzei Spalali cazde eczemi la cap (maialesla sugari), in rofii (coii)si scabie(riii) locurile respective infuzie frunze cu din verzi nucsi vetivedea de curind iezultatul! Spdliturile, respectiv biile cu ace^st adaos' ajutdin acnee, purulente, picioarelor leucoree. cldtegte "rrptii transpiralia gura cu aceastd Se infu2ie'in de caz 9i stomatitiulceroasd, afectiuni gingiei, gitului9i laringelui. ale O infuzie concentratd frunze nuc, addugatd apa de baie,vindeci dedin de la gerdturile $i in cazuluneicideri masivede pir se poateajungela rezultate bune, masindu-se pielea mult capului acest cu lichid. esteun produs El natural exceptional si piduchilor de cap reapdruli ultima impotriva in vreme. proaspete Frunzele allnga gi alteinsecte nedorite. Dinnucile verzi culese inainte Sinziene, aproximativ la mijlocul iunie de deci pe lunii (nucile trebuie poatdfi inlepate sd ugor), poateprepara tincturide nuci care se o c.urele.stomacul,.ficatu!gi giinldturd singe_le hipotonia (lenevia) stomacald colita si de putrefaclie. Aceastd tincturd este,de asemenea, remediu un excelent contra singelui ingrogat.

35

MOD U R IDE FOLOSIRE lnfuzie: Se opdregte1 lingurita virf)de frunzede nuc tdiatemdruntcu 114 (cu proaspat litrude apd fiartasi se lasdputinsd stea. Adaos la bii si spdldturi: 100 grame de frunze pentru bdile complete,iar pentruspdtdturl_t (c"u lingurita virf)de frunzemaruntite 114litru apd la de (a se vedea ,,Bei complete",la ,,Partea generald").pentru o infuzie concentratd ia o cantitate se dubla. Tincturd de nuci: Aproximativ nuci verzisint tdiatein sferturi introduse 20 si intr-osticldcu git larg; se toarnddeasupra1 litrude rachiud6 secard, in agafel incltsd acoperenucilecu un stratgros de 2-3 degete.Sticla, bine astupatS, lasi intre 14 zile9i 4 saptaminila soare sau la cdldurd.Dupa se scurgerea acestuitimp, continutul strecoard se introduce sticle. se si in '1lingurila plindin funcliede necesitate. Se ia cite Puteliobline un lichior de nuci foartegustos dacd addugalila nucileverzi 2-3 cuigoare, bu1 cata de scorlisoard, baton mic de vanilie coaja spdlatd, 1 gi netratatd cu substante chimicea unei jumatalide portocald. 500 grame de zahdr se fierb in 114 de apd, se iasd sA se rdceascdsi se tolrnd pestetinctura litru filtratS.

OBLIGEANA(Acorus calamus)
Alte denumiri: buciumas, calamar, calamuz, calmend, crinde-apd, paporotnec,papurd-ro9ie, speriband,speteazd,tartarachi, trestie-mirositoare. Aceastd plantd acvaticd este rdspinditdmai ales pe lingd bdlli, lacuri,mocirlegi pe malul apelorlinistite. milulde pe mal se ridicdvertical Din rizomul, din care rdsar numeroase frunzein formd de spad5, care ajung pind la indllimea 1 metru.Tija,presatdplat,are in mijlocun de pistilconic,in nuantede la verzuliula maro-gdlbui. Rdddcina este groasa cit degetul,creste pini la o lungirie de 1 metru gi are, in stare proaspdtd, gust amar, puterniccondimentat. un Uscindrdddcina, aceasta mai pierdedin aromd si tdrie.Se igi culegein primdvara timpurie sau in toamnatirzie. Rdddcina obligenei este utilizatd puteriiei nu numaidatoritd intdritoare cazul unei slibiri generale a organelor digesin precumgi in colici, tive, in balondri stomacalesi intestinale, ci ea ajutd gi in deregliri glahdulare 9i arti"iti. Rad'dcina contribuiefoartemult la curdtireade mucozitetia intestinelorsi stomacului cu secrefii' abundente. Esie indicatd Ei fn hipometabolism(metabolismsc6zut),in hipotonie (lenevie) intestinali,in clorozi si hidropizie.

neobisnuit slabi,careau pierdut greutate din lipsauneihrane Oamenii de in nu bune,ar trebuisd bea ceaide obligeana sd facadin cind in cind cfteo baiecomsi pleti cu adaosde obligeanS. inldturd Oblig1eana inapetenta, recomandi cazul se in funcfioniriiproastea rinichiului esteun mijloc pentru si bun de curdlire organism. Ceaiul estede foloschiarcopiilor alergici gluten, la suferind celiachie, de maladie tot maifrecventd ultimul in timp.Rdddcina pe uscatd, mestecatd incet, poatedezobignui il fumdtor patima. fumat.Ochiisldbilipot fi intarili de de dacdse ung de maimulteori
36

pleoapeleinchise cu suc proaspatstors din rddacinade obligeand. Sucul se lasd citevaminutesd-sifacd efectul, apoi pleoapele sint spdlate ap5 rece. cu Adesea am putut aduce un ajutor substantial degerdturi sau cind ingheati in diferitepd(i ale corpului,recomandindbdile cJeoblige5na.Rdddcinile sint 6jglie peste noaptein apd rece,iar a doua zi se pun sd dea in clocot.Se iau de pe foc s-ise lasdsd stea 5 minute. scalddlocurile Se bolnave20 minutein infuzia prba fierbinte. nu poate fi reincSlzit refolosit Lichidulrespectiv si maximumde 4 ori. Bdileau o actiune beneficd asupramiinilor si picioarelorreci, dar in acest caz eletrebuiefdcuteitt se 9i poatede fierbinli. Un birbat de 36 de ani nu se putea restabili dupa indepdrtarea unei tumorihepatice. La intervale cite 4-5 sdptamini de fdcea puseuride temperaturd. Pacientul urma sa fie dus din Linz intr-oclinicddin Viena.Soacrasa mi-a povestit ingrijoratd despre boalalui fdrd gansede vindecare. constatase Se deja existenta unor tuberculi intebtiprovocau ngl.icare_ febra mare.Si aicia ajutatrdddcina obligeand. de Estefirescfaptul cd ip boli atitde graveceaiuitrebuiebdut citevasdptdmini ba chiarluni- in sir. ln timpulunei excursii la Weissenbachtal Postalm intilnit cuplu din Bad de la am un lschl, care pornise pe munte echipatcu rucsacurigrele. Cei doi voiau si petreaci nigtezilelinigtite proprie.La un popas am intratcu ei in intr-ocabandcu aprovizionare vorbi si am aflaturmdtoarele: Bdibatul, inaltde 1,85metrisi in virstdde cincizeci cevade ani,sldbise, un an si de incoace, mai tare,fdrd a descoperi tot insd cauza. Cind a ajunsla 48 kilograme, sura prins,impreundcu asistenta medicald care-linsoteala clinicd, convorbire o telefonicd dintremedicullui 9i alt medic.A auzit.,,Vi-l trimitacum pe pacientul meu cel mai lipsit de speranle cancer pulmonar!"A aflatastfel, fdrd sa vrea,diagnosticul. Dupd aceea a fost sfdtuitde cineva sd mestece cu sirg radacinide obligeand,pentru a-l ajuta in acelagitimp sa se lase 9i de fumat, iar dimineala9i seara sd bea ceai de coadagoricelului. Treptat, inceputsa ia in greutate simlindu-se a si, mai bine,nu s-a mai dus la doctor. Abia peste vreo jumdtatede an a fost iar la consultatie mediculsdu. la Acestas-a ridicatbrusc de pe scaun,cu miinile sprijinite masa de lucru,uitindu-se de mut de uimirela cel pe care il credea de mult in groapa. Ce-atifdcut?"a fost tot ce a putut articula. ,,Afi'lmestecat rdddcini de obligeand si am baut ceai de coadagoricelului.' de Pe ,,Rdddcini obligeand? unde se gdsesc?" trebuiegdsite,domnule ,,Nu doctor,se cumpdrdin orice magazjnde plantemedicinale cilivagilingi!" cu Omul i9i redobindiseatuncideja greutateainiliali de 86 kilograme,iar jumdtatede an mai tir.zii.r a fdcut,cu un rucsacgreu in spinare, excursia ocaziacdreial-amcunoscut. cu Ori de cite ori imi amintesc urmdtoarea de intimplare demult,fie pomenind-o de in prelegerile mele,fie notind-ope hirtie,ca acum pentru dumneavoastrd, imi apare ea ca o providenladivina9i sint intotdeauna migcatdpind in adincuri.Mama mea era grav bolnavd, avea nigtecrize intestinale nedescris mediculmi-a spus intr-o zi cd ar de 9i trebuisd md agteptla ce-i mai rdu: cd ar fi cancer intestinal.Era pe vremeacind incd nu md ocupamdecitrareoride plantemedicinale, degigi pe atuncirecurgeam doar la metode naturale nu luam niciodatddoctorii.Aceastdcomunicare medicului si a m-a uluit.De-abia mai eramin staresd-mivdd de treburile cotidiene. Contrar obiceiuluimeu - ziua mea incepe de reguld la ora 6 diminealagi se incheiede cele mai multeori la 11 noaptea- m-am bdgat in pat imediatdupd ora 8 seara.Tocmaireflectam situatia la disperati a mamei,cind a intratsotul meu gi a pus un radioportativ lingdmine,spunindu-mi: sd nu mai fii atitde singurd!" Pulindlpe ,,Ca aceeaam auzito voce la radio:,,Vd vorbestemediculcasei.Rdddcinile obligeani de vindecdoricetulburare stomacali si inteitinali, oricitar fi de veche si de realchiar malignd.Se ia 1 ceagcdcu apd reie, se pune in ea 1 linguritd rasd de rddacinide obligeand, lasd sd stea peste noapte,se incdlzegte se ugor a doua zi, se strecoard si se bea cfte 1 inghiliturd inaintesi dupd fiecaremasd.Acebsta pb inseamni 6 inghitituri
37

zi; mai multnu estevoie.De fiecare dati, ceaiul trebuie incdlzit bain-marie. la Acest tratament referdla intregul se traiect stomacalsi intestinal,inclusivla ficat, bile, splini si pancreas." Fericit5 culme, la i-amrelatat mamei dimineata in urmdtoarb cele auzite, insdmi-aspus,fdcind minaun gestde resemnare: minenu md mai ea cu ,,Pe poateajuta nimeni.gi nimic!" lt4l"n procurat ridAcine obligeand i-amdat-oexact de gi aqacumam descris sus.Vetifi de acordcd ce vd povestesc mai se'apropie un mide racol,ci n d veafl ac ddej adupg4z i l e p e m a m a n - a m a i n a t - e n in iic . ' s ip t a ma al li je in l inceput ia in greutate 400 grame,dupd ce inainte sa clte staOise foartemuit.Datorita acestei intimplari m-am_gcupat mai mult de fitoterapie am pututfi de folos in tot si multe cazuri disperate. Rddacina obligeand tot mereu de dd iezultate uluitoare. gastrici lipseste se aflain exces, Cindaciditatea sau rdddcina obligenei gtis-o va regleze ambelecazuri. in O femeie Vorarlberg suferit din timp de doi ani de dureride stomac9i a ajuns q sd nu mai poatd rezistanici o zi fdrd medicamente. sfatulmeu a luht ceie 6 La inghilituri ceaidin riddcind obligeand in treizilei-aupierit de de si oricedureri: nu nici s-aumairepetat atunci. de O altdfemeie Austria din inferioard suferit de-a rindulde ulcer duodenal. a ani Pentru putea a suporta durerile, trebuia ia mereu sd medicamente. maitolera Nu deloc hranasolidd, n-avea, oricum, nici poftade mincare. Indicindu-i-se rdddcina oblide ggane, luatzilnic a cele6 inghilituri, dreptcaredurerile s-autot diminuat, dupd cinci saptdmini trecut au complet, i-a'revenit apetitul a pututsuporta, gi ceilalli gi ca membri ai familiei, mincare casdsimpld consistentd. o de dar Un bdrbatmaiin virstda suferit de zilede diaree.Se invdtase gindulcd nu ani cu va scdpaniciodatd acestchin.Luindu-se de dupdsfaturile meledih cart), 6 inceput sd beazilnic acest din ceai. scurttimp,intestinur vindecat. in i s-a Un bdielel careaveamereu diaree ciudaunuiregim in alimentar sever scdpat a de din acelagitip de ceai, recdp-dtindu-gi gyPe 6 inghilituri pofta de mincaregi 9" Ingrastndu-se citeva cu kilograme, fericirea spre mamei sale. Zeceanis-achinuit bdrbat diareecu singe,de 30-40 pe zi. Prietenul un cu ori sdu cd pi-a povestit omql vesel,plin de vialade odinioard transformase, firesc, se este intr-unul ve,snic_trist. ce incercase Tot in'acesti ddduse greg.A fost pensionat ani relativde tindr.Pe la Pastia inceput,mai intii destulde scJptic,sd bea zilniccite 6 inghilituri g.-"1 radacind obligeana, lingi care lua gi 2 cegticu ceaide din pe de 9q filimicd opdritd. Maren ri-a fostmirarea cindmi-ascrissolialuicd lb inceputul iunie lunii a aceluiagi omulsi-areluat an lucrul.
MOD U R IDE FOLOSIRE Prepararea ceaiului:Ceaiuldin rdddcini obligeand prepari doar ca exde se tract rece. 1 lingurildra-sd rdddcinise rasdpeste npaptein tlq litru de de apd. Dimineala incdlzegte se ugor 9i se strecoard. inainte de folosire, ceaiulse incSlzegte bain-marie. in Suc proaspit: Radacinileproaspete se curdtd cu grijd gi se trec prin storcdtorul electricde uz casniccit sint incd i.rmede.-' Adaos la baia completil Cca 200 gramede rdddcini lasdpestenoaptela se rece in 5 litride apa. A doua zi se dd totul in clocot, se tiage de pe foc, se lasd sd stea pulin 9i se adaugd la apa de baie (a se ved6a ,,Bdi complete" generald"). din,,Partea

38

PAPADIA (Taraxacum officinale) Pdpddiase numegtein limbajpopular 9i buh5, cicoare, crestdtea, floarea-mdlaiului, papaflori-galbene, ldptucd,lilicea,niparticli, gdinii, pui-de-giscd. plantd, Aceastd vdzutdpe pajigti gi toate intinderilede iarbd 9i consideratd de mulli o buruiand supdrdtoare, pentruomenirea reprezintd suferirldd plantd o de leac deosebitde valoroasd.Infloreste in pe aprilie-mai toate pdgunile, lizierele, cimpiile si orice suprafati cu iarbd - un covor floral galben care ne entuziasmeazd de an. an Planta evitdlocurrle foarteude. Are doud proprietdliremarcabile: Ajutdin bolile biliare gi in cglehepatice. lnaintede inflorirese colecteazd frunzele.

prrgndvara toamnardddcinile, tulpinile sau iar plantdare efect temeduitor. Intreaga in timpulinfloririi. Eu insdmi mi-am creat un obicei din a pune, cum se face plantd masdin formi de salati sau de pe primdvard, intreaga de amestecatd cartofi cu a prepara cindo salatd pdpddie la si garnisitd oud cleioase. la cu Cindam fost in lugoslavia curd,
pacienliiprimeauzilnic la masd, pe lingd alte feluride salate proaspete, un castronagcu salatdde pdpddie.Medicul,un renumitspecialist gi in mea referitor aceastdproblemdca pdpddia la bolilede ficat,a rdspunsla intrebarea proasasupraficatului. Astdzistiu cd tulpinile are o influenld se poate de beneficd cit pete, din care se consumd5-6 pe zi in stare crudd, ajutd rapid in hepatita cronica (durere drept).Ele sint de folos9i in diabet.Diabeticii foarteacutdpinSsub omoplatul artrebui sd mdninceacestetulpini,pind la 10 pe zi, atittimp cit pdpddiaesteinfloritd. floarea 9i se Se spald tulpinilecu flori cu tot, abia dupd aceea se indepdrteazd mestecd incet tulpina. Aceasta are la inceput un gust amirui, este acrigoard9i bolndviciogi, cu care se simt Oameniipermanent zemoasdgi se aseamdnd andivele. o curd de 14 zile cu tulpiniproaspete pdpddie. de abdtuli9i obosili,ar trebuisd facd lor Se vor minunade efectul extraordinar. Ele ajutd insd 9i in alte afecliuni.Ne scapd de mincdrimi, eczeme 9i eruptii, imbundtdlescsucul gastric 9i curdld stomaculde tot felul de substanlecare se pot greu.Tijeleproaspete dizolvafdrd durericalculul biliar, ele stimuleazd acelimind pdpidia conlinesubstanle curahepatici 9i biliari. Pe lingdsdruriminerale, tivitatea tulburdrilor de metabolism. tive gi de sintezi foarte importantepentru inldturarea Datoritd efectuluisdu depurativ,ajutdgi in artriti si reumatism;inflamaliileganglignilor se retrag,dacd se line pina la sfirgitcura de 3-4 sdptdminicu tulpiniproaspete. de cu In icter gi in afecliunilesplenice,pdpddiase folosegte, asemenea, succes. de Rdddcinile pdpddie,mincatecrude, la fel ca gi cele uscateservitela ceai au efectdepurativ,de stimularea digestiei,sudorific si diuretic, precum9i stimulant. Ele fac singele foarte fluid, fiind considerateun mijloc excelentcontra singelui ingrosat. cd istorisesc femeilefoloseauca produs Vechilecd(i despre plante medicinale preparatd opdrireaplantei a rdddcinii. sd-gispelecu din Obignuiau cosmetic infuzia 9i face partedin mai luminos". Pdpddia ea ochii si fa!a, sperindsd capeteastfelun ,,chip rece. ci aceleplantecare nu ,,hiberneazd",le crescfrunzegi in anotimpul

39

imi preparun sirop din flori de pipadie, careare un gustex, In fie-care-primdvard 'sanatalii. celent,fiind in acelagi timp gi .in profitut La tlrt'a dulce pe care o fac de ' Crdciun, folosesc numai siropde pdpidie. meas-ainti'lnit odatdcu o'femeie care-si umpluse gorJul floride pdpddie. I MSma cu Intrebind-o face cu ele, a aflat releta p.entiuprepararea' ce deliciosului sirop de pdpddie, care,la rirndul pe meu,o transririt d"p"i", mbi Se pun de 2.oricite 2 mfiniplinede.flori iapaoie intr-unlitrude apd rece. oe Se pule la foc mic-pind sd fiarbd, lasdsd cjeaciteva se croJote-uri", ia oalade .. inc-epe pe foc gi se lasi totulsd steapestenoapte. douazi, se g"rrqt" ."niinrtrr A intr-oiita, se scurge, florile storcbinecu ambele iar se miini. Sucul-se amesGii cu 1 kilogram de zahdrnerafinat, carese adaugdo jumdtate lamii"laiiia t"iiii"o"i" se la oe aruncd dacda fost tratatd substante cu chi-imrce). *rlta l-mii; #;gi; ;iJa tare.oata se uai punefdrdcapacp,e de se ,T3pi,na gdtit.Peniru r" piitia toatevitaminele, dd ta focul cel mai mic.Astfel, lichidul evapora "a tierbe.Siroprr;;iln;]" s,e fird ricit o datd, maximum doud ori, ca sd i se poatdstabiliadevdrata de considten.td. N-arevoie sd oe,v11e gros, cdci s-ar zaharisi prea dupd o pistrare ;; iil;;;gdG, dar nici prea subfire, cdciatunciar incepesd ferment'eze dupd un timp.freouieiidevini ,n .lrop adevdrat, viscos, care,uns pe chiflasau pfinea unt ob ta rorf oe;un, cu esteabsolut delicios. Odatdlucrala noi un timplarciruia ii pregdtisem pentrucind un platoucu hrand rege, timp ce familia mease delecta,cu'feliide piinecu unt unsecu acestsiropde i1 pdpidie proaspdt preparal$i tirrnplarul nostrua avutpoftEsa gusie.brescdtor alde binefiind,nu m-a crezutcd am fdcutsingurd A ,,mierea'j.fost iicintat si mi_a ,prs .a siropulputeafi doar cu greu deosebit ddmiereaveritabild- Ooriia'mai remarc n9 cd bolnavii rinichi suporti bine aciditatea de mieriinaturale, timp ce siropulde in 1updpddie estemd sindtossi le prieste. Aceastd plantdmedicinald valoioa.sd ocupdun loc insemnat medicina in populari. Din pdcate,ea este cunosc_ut5 gregitde cea mai mare parte a populalidi congi side^rati buruianiincomodd. o Intr-oprocesiune JoiaVerdem-afrapatun fldcdiag de careera stegargi aveafala desflgurati acnee.l-amatrasmameilyi'atenlia de asuprbefectului oefiurativ urzicii al gi pdpddiei. Mama11ci gtiacare-i nq pdpEdia, era departe a fi'o tocuitoare ddgi de de metropold, triind irn ea ordgelul nostru. C]ndi--am bxplicat ilespre pt"ntaestevorba, mi-adeclarat revoltatd cioar sd-ioferefiului ci n-o ei'asemenea "" buruieni. MODURI FOLOSIRE DE Prepararea ceaiului:se punep-este noapte1 lingurild virf)de rdddcini (cu in 1/4litrude apd rece,se incdlzegte doga Oina'iniepe tarO- gi se fils8 1i ^a treazd. Aceastd cantitate bea,inghiliturd'cu se inghiliturd, oii'inainte 12 gi Iz orddupdmicul dejun. _ Salati: Dinfrunze rdddcini-crude, proaspete se vedeafragmentul (a 9i respectiv de text). bine zilnic s-10tulpini crude, spilate. fulpini: A se mesteca si a se minca Prepararea siropului:A se vedeafragmentul respectiv text! de

40

iAruClrun-iTCUSTA (ptantago tanceotata)

Din mareaabundenlda plantelor noastremedicinale alegein continuare voi una care pare sd fi fost la fel de rdspinditdin vremurileindepartatecum este gi in zilele noastre9i care s-a bucuratde-atunciincoace de un renume remarcabil. Termenul german* este format din wege + rich. Ultimasilabd,asemdndtoaresirbescului se ,,reiks", inrudestecu cuvintullatinesc,,rex" : Iege. Deci pdtlagina era regeledrumurilor** gi crescutincd " omenirii.O din timpuri strdvechispre binele si binecuvintarea care evoci noud plante si se gdsegte i rugdciuneanglosaxond, intr-un manuscris datind probabil din secolul al Xl-lea, se il
pdtlaginl, ,,Situ, Mami a plantelor. deschisd catreest, outernicd interior: in Peste huruie tine carule, peste tineau cdldrit femei, peste tineau cSlSrit mirese tineau sfordit oeste tauri.
Tuturorle-airezistat, si lite-aiimpotrivit. Rezisti deci si otravii. gicontagiunii, gi riului care strabatetara!"

Astdzi estela fel ca atunci. Rdul strdbate 9i avemnevore plante de medicinale lara cum este pitlagina-ingusti- intilnitd sub denumirile iarbatdieturii, de limba-oii, 9i pdtlagini multapreciatd vechile -, limba-bdlfilor, limba-broagtei, in cdrtidespreplante pentrua combateacest rdu. Ruda sa, pitlagina sau pitlagina-latd medicinale, (Plantago gi major) caremaiestecunoscutd ca iarbd-grasd-de-grddind, iarba-bubei, pldcintica-vacii -, nu-iestecu nimic iarbS-mare, limba-boului, limba-oii, mama-pddurii, mai prejosgi se folosegte exactla fel.Ambele crescpe toatecimpiile, marginile de povirnigurile, lizierele, ganlurigi pe terenurile in drumuride !ard, pdgunile, umede in necultivate, practic fiind rdspindite intreaga lume. in primulrirnd impotriva maladiilor Pdtlagina folosegte se respirator, aparatului maialesin cazul unorsecreliiabundente mucoaselor, tuse,tuse convulsivd, in ale pulmonard. ba in Preotul elvefian astm pulmonar, chiar tuberculozd KUnzle, medicul naturistpopular9i cunoscdtorul marii puteri de leac a plantelor noastre, scrie: gdsegte pdtlagind toatevarietdlile cu rdddcind, intreaga in ei, tulpind, ,lntrebuinlare floaregi siminld cu tot. Ea curdldstomacul nici o altd plantd, ca estede aceeaindicatd pentruacei oamenicare au singe pulin sau prost, ficat 9i rinichi bolnavi, care mai 9i tusesc putin,sint rigugili, infiligare palid6,carefac eruptii,eczeme, pe slabica nigte ogari, chiardacdi-aibdgain unt.Ea-iajuti sd se puni pe picioare carenu se dezvoltd lumea ciudauneihrane ca in bune." copiiifiravi,bolniviciogi, suferind astm pulmonarsi de Eu insdmiam pututfi de ajutormultorpersoane pdtlagini-ingusti cu amestecatd cimbruin parli egale(a se brongic,prescriindu-le
(n.tr.\. se in Wegerich **" Pdtlagina nume?te limbagermand in de din Wege: drumuri germand, gdsitsub formawegain vecheagermand sus,adicdin dialectele sudulGermaniei, de dintreanir75 0si 1 05 0(n.t r . ) .

41

;it;'i' ljngurd(copiii- cite 1 linguriti).(A se cduta prepararea siropului ,,Moduri la de folosire".) Printre cd este laraniestecunoscut pdtlagina incddin timpuri indepdrtate foarte un apreciat leac contra rinilor. Odatd,un s-a rdnitta bimp Cu't un"ahe;spie 1a1an uimirea mea,a luatfrunze proaspete pdilagind, tarn de le_a niiit ii gif._" pus pe ran6. Degifrunzele eraunespdlate, loculnu s-a'inflariat. Frunzele proaspete, ferimldi;,;ilte in cripituri, tiieturi, inlepdturide viespe,oa chiarin mJgcit,iril"'0" ciine tl-riJi, de animale veninoase.si utiimii numai cazd'J;;;s'tate, dacdnu se in 9erpi,pe;rtru afldnici un medicla fata'locului. intr-ovechecartedespreplantemedicinale scrie: o ,,Dacd broasci estemuscatd un pdianjen, greol;gte'lJpatragina. de se ACeaita o ajutd.' proaspete, Frunzele frecate intreambele miini, amestecate cevasaregi aplicate cu , git la vindecdde gusi. Frunzele pdtlagind de puse in fantoti vrndecd bisicile prictnuite prea multumblat de sau plimbqt6 tunioare, fie'eachiarilig"{T;;;; dacd este tratatd..cu frunzeproaspete fdrimitale. Frunzele ajutd,aplcate-pe iocurile bolnave, in bolile canceroase glande.in acestecazuri de 9i esteinsd nine sd puni mqghiranproaspdt(1ncazuriuigentese poate folosi maghiran,scai; ie ti 9i macerat uleide mdsline. introducdmaghirani.rl in Se intr-o se toZrni uteiOejsupra gi se lasdsd stea10 zilela loc cdlduro!. Uleiul maghir'"n-oognrt ungain oe "ticta, se se g]Tdelol bolnave, pun frunzele fdrimitate deasupralise teagdloculcu o bu1?X pinzd. catd_de In scurttimpse va simfio ameliorare. Cu ocazia uneiprelegeri parohiali orasului a Linzam ardtat linuteld biserica cd frunzele farir"nrfate pdtlagind puteavindecb de ar orice ,ane, fi veche de zeceani.Cindam vorbit, "riiafoJ"! "" din cincilunimaitirziu, salagcoiii cdlugdrile Li;t, ; ",, in de femeiea cerut cuvintul: ,,Lavremearespectiviam pus la indoiilS afirmatia dumneavoastrS' frunzele patlagina cA de vindecdoricerarii, oricftde vecheai ii. Vecin" meaaveade 17ani ulcervaricosla picior,din cauza cdruia maiputea multsd nu de iasi din casi. Chiara doua zi i-am'adusfrunzele i le-ampus, iiupa inOrumirife gi dumneavoastrd, piciorul pe bolnav. Trebuie sd-mireiragoricebubiu:Fiana inchis s-a repede nu s-amaideschis celecincilunicareau tretut.,' gi in alt.exemplu: invalid rdzboi o protezd picior Un de cu la cdpdtase deschise rini pe .Un piciorului bontul cares-audatorat uneicanicule pretungite. Acestea nu voiausd se vindece?Tputat, nicicu raze, cu injeclii. nicicu alifii, nici Cindgi-iaplicat frunzele de pdtlaginS-ingustd, s-auinchispestenoaptegi'omula [rtirt sa]siJioii"iigi rdnile de ritmul normal muncii vielii al si sale. Euinsdmi m-amajutat odatarapidcu suc proaspdt pdtlagind-ingustd. aniin de Cu urmd,nepolelul meu, aveape-atunci an 9i pe iare-l"lineari br;G, ;_; un i; _care muscatdin neastimpirde obraz,deasupra gurii. Lobul mugciturii mi-a collr-ilui pricinuit cfteva nigte zile dureri foartemari.'L-am tdmpoiatdin cindin JinOcu-"r"nta de pritlagind-ingustd. fdceam griji sd nu se' formeze intr-o zj o nnt"riiria lmi
42

Ar trebui pentru adevaratd luindu-se inaintS; utilizat o curd, z-itnic iidili;;#

fard coajd)gi 1 lingurila """u.ta plinade zahdrc-andel maro,se taia;t;;;;-5 ctocote, ia se foc si abia dupa aceease adaugd 1 linguri!5 plinddin amestecul ptanie.Se P" de 9" lasdtlz minutin repaos.in cazurile mai grave,ceaiu'l trebuiepregdtit-proaspdt 4-5 de ori p-ezi. se bea, inghiliturd inghifiturd, se poate de fierbinte] ' cu cit Dupd cum se poate citi 9i in vech.ile.carli plante medicinale, bespr-e siminla de patlagind combateformareacalculului,dacd'seiau 8 jrame zitnic. Aidturi bea ceai se de pdtlagind' Siropulde patlagind-ingustd curSlasinge'ie impuritdti, de toxinesi virusi.

cu oe io"5a ?Pdrece 1 felie Iamle

vedea ,,Moduri foloslre"). astfelde infuzieeste foarterecomandabild d.e O 9i in bolile hepatice.si vezicale. Peniru a combate cu efect extraordinar bronsita, astmul pulmonar si bronsic, geqiul preparadupd cum urmeazd: prn. r"t"rt 1 ceascd se Se cu

a fosttrataticu substant" Jr'-i"i"":'ffi,;;

canceroasd. sfirgitul aprilie, participat sotul meu la o sesiune Freistadt. lui La am cu in Deodatd sim{itpe vechiulloc al muscdturii nodul intirit, cit un bob de mazdre, am un care se formasein timpulnoplii.lmediatmi-amculesde pe pajisteun pumn de frunze gi de pdtlagind-ingustd, le-amfrecatintreardtdtor degetulmaresi am tamponatde mai multeori in aceazi loculrespectiv. Seara, intdritura de-abiase mai simlea; dimineala in urmdtoare dispdruse complet,spre bucurianoastrd.Nu este deci o exagerare atunci cind preotulKneippafirmdin scrierile sale cd pentrufiecareboalda crescuto planta. Cu cit md adincescmai mult in tainelefitoterapiei, atit trdiescmai multe miracole. cu Mulli oamenimor anualin chinuridin cauza unor astfelde abcesecanceroase, desi existdremediisub forma plantelor medicinale. puteafi cu totii mai sdndtosi mai Am si bucurogide viald,dacd am ardta mai multdintelefciune fald de planlelenoistre de leac. Bineinleles, ochii negtiutorilor sint doar nigte buruieni.lncepeti sd vd in ele ocupalimai mult de acesteplantegi veli scdpatreptatde tot ce vd supdrd. Aceste rinduri ale mele trebuie sd dea curaj 9i mingiiere tuturor bdtrinilorcare suferdde ani de zile de ulcer varicos la picior. Rdnilelor se vor inchidecurind si se vor vindecaprin aplicarea frunzelor pdtlagind. de Wsta nu conteazdaici.Dacd existd puternicd, si o umflSturd atuncipiciorul imbdiazi in extractrece de nalbdsau in inse fuzie de coada-goricelului. Marginile rdniise ung dupd baie cu alifiede filimicd(a se cduta la ,,Filimicd", ,,Moduri folosire"). pentrucombaterea de la trombozei se reco$i manddcu cdldurd frunzele pdtlaginS. de Acesteexemplearatdclar: Ne mai putem bizui pe farmaciaDomnului farmacia verde- si atuncicind bolnavul resemnat legiturd cu oriceposibilajutormedical. s-a in

MODURIDE FOLOSIRE (cu Infuzie:'1linguritd virf)de plantela |q litrude ape - se opdregte, lasd se pulinin repaos. Amestec ceaiuri:1 lingurild frunze patlagind cimbru pdrtiegale de de de cu in esteopdritd 1l+litru apd (a se vedea cu de fragmentul respectiv text). din Compresi de frunze: Frunzeleproaspetede patlagina-ingustd de sau pdtlagind-latd spdlate zdrobite un fundde lemncu un sucitor gi pe sint de tiifei, p?nd formeazd tercicarese aplicdlocal. se un de Sirop, releta nr. 1: De 2 ori 2 miiniplinede..frunze patlagina spdlate trec se prinmagina tocatcarne. adaugd de acestui tercide frunzeputind Se apa ca sd nu se intdreascS, gramede zahdrnerafinat 250 gramede 300 si pindcind miere. lasi totulsd fiarbd foc mic,cu amestecare la Se continud, un lichidviscos,care se toarndfierbinte borcane9i se se formeazd in pdstreazd frigider. la spilate se pun in straturi zahdrnerafinat cu intr-rln Sirop, reteta nr.2z Frunzele ' gi borbande murdturi se'apasd be se indese. ca Astfel, totulse va aseza. in punerea straturi repetd, pini nu maiincapenimicin in se zileleurqrdtoare borcan. Intr-un feritin grddind sapd o gaurd, carese introduce loc se in borcanulbine astupatcu 3-4 straturide celofan.Se asazddeasuprao gi gi scindurd se puneo piatrdpe ea. Totulse astupdcu pdmint. Scindura piatra trebuie rimindinsi vizibile. sd Datoritd cilduriiconstante, zahdrul si frunzele fermenteazd, formindun sirop. Dupd cca. 3 luni, borcanul se printr-un pinzd), de scoate, suculse stoarce storcdtor fructe(nu printr-o se pune sd dea citevaclocotegi se trage in borcanefoartebine astupate. acestfel de fermentatie lase borcanul soare sd in Cinenu poateefectua pindce siropul asazd fund.Si acestsiropse sobei, se la sauin apropierea punesd deaciteva clocote bune.
43

PEDICUTA (Lycopodium clavatum) este in popular brddigor, brinca-ur. PedicJlla numitd limbajul sului, brirul-vintului, bunceag, chindicutd,coad'a-alor-de-vint, corndlel, cornigor, crucea-pdmintului, netotd,pcelecd, piciorullupului, praful-strigoilor, talpa-ursului. Aceastdplantd,'asemdnitoaremugchiului vegnic verde, tiristepe sorur se pddurii cu 9i nigtevrejurilungide 1-2 metri,avindrddicinimicule, fine gi sublrri. vrejuricrescnigtetulpinife Din lungide 7-10ientimetri, moi-lapipdit9i ramificate, seamdnd iarba-neagrd, care cu dar au frunzele mai moi si mai dese. cind plantaare palru ani, formeazd varapisjiluri'gdlbui conlinpolen,numitgi fdinacare vrdjitoarei. Aceastd fdindse intrebuinleizd homeopatic, cazul in po(iunilor piele de roase rdnite. si Pedic_ula o plantdde leacconlinind este radiu.Ea po'ate fi deosebitd u,sor celelalte de soiuride mugchidatoritd vrejurilor lungi, as_emdndtoare sforisi a polenurui unor garben pistilual rilorei. cregtenumaiin liziereld pddurilor ii peourile'inalte gi drnspre nord, de la o altitudine 600 rhetriin sus. Dupd de tdierea copacilor (defrigiri), planta usucdgi dispare cele se in din urmdde tot,cdciigipierde puterea vialdsub acliunea de directda soarelui. ln Austria Germania, pedicula estestrictocrotitd lege.Recomand aceea de 9i de ca necesarul plantesi fie procurat farmacii magazine de din si specializate plante in medicinale. ComerJ.ul plantemedicinale cu aducepeioicutl tdrilenordice, iilft din a$ estegarantatd calitate o buni. Pentrureumatici9i bolnaviid-eartriti, chiargi atuncicind prezintd deja modificiri ale formelor. articulatiilor, (incheieturilor), in 'cazOe conitip;iie i:re_gum 9i cronicdsi hemoroizi, recorhand cea mat marecdldurd'ceaiul pedicutd.'percu de soanele caresuferd diaree de trebuiesi intrebuinteze ceaiulcu mlne precautie, insd ca sd_nule provoace spasmeintestinale. Pedicula n-arevoie sd fie fiarti, ci doai opdritd apdin clocot. cu Ceaiul intrebuinteazdin toatebolileciilor urinaresi ale se si gen!!+, la duregi9i tumefieri'aletdsticulelor, ioimuleJ niripul"ii; qrga.netgl ia rinichi9i la colicile.renale. hepatite, tumoriale tesuiuluiconjunctiv ficatuln la ai lul, chlardacdsintdejamaligne, pedicula esteindisperisabild. aiutdpe convalesEa-l centsd ge pundrepede picioare forledepline. pe cu uneifemeimaiin virstdpe careo cunosca suferit de zr,ds o grea inani-.So!ul suficienli r^espiratorie.in timpulnopfii, tratatd astmcafdiac. eratot mai rXu,pind ca ii ce s-a dus intr-ozi iar la doctor.,,DabA incetati nu luc-rul imediat, opt zilesinteiiun in om mort!" Medicul trimis se interneze spitalul l-a sd la Grieskirchen. aflat la sotia nm de bolnavului aveacirozdhepatici in ultimul cd stadiu. cirozahepaticimergemineTn Cu mindo insuficienld respiratorie nocturnd. Dupacftvatimp,omuld fost trimisacasdca fiindpe moarte. sfalul La soliasa a fdiut rost de pediculd, fdcutrapid efectul. considerali.mgu, ""r" 9i-" Nu gi .dumneavoastri minqnedaca vd spun id Oupapriha o ceagcd ceaide pedicule cu de cumplite timpulnopliicu din 9[rl a scdpat sufocafiile carese chinuise de-arindul? ani in de un hepaticd, chiar , Dacd_gtili cerculdumneavoastrd cunostinte caz de cirozd de estefdrdsperan!5, curajaceluiom 9i indreptati-l dali spre pedicuta noastrd de atft importantdin fitoterapie, gi Chiar oamenii careau boli'grave ficatrpot redati de fi vielii pedicutei. datoritd

44

cu lntr-oexcursie scop didacticpe care am fdcut-oprin pddurein Austriasupemeu, botanistul BrunoWeindr. rioardcu un mic grup, i-am atrasatenliainsolitorului pedicule materie cirozdhepaticd cancerla ficat. gi in de asupratimaduitoarei meister, intimplare. urmdtoarea Studentfiind,a fdcut cu cilivaprieteni Dreptcare mi-a povestit jnepeniun vrej de pedicufd, in o excursie munli.In drumulspre cabanda gdsitprintre pe care si l-ainfdgurat amuzatin jurulpdldriei. Cind au ajunssus la caband,unuldintre prietenia fdcut un circel la picior, atit de dureros9i de puternic, incit picioruli s-a genunchiului. ceilalli sd-lajute.Cabanierul a Degeabaau incercat din incheietura sucit gi piciorula fost masat cu el fard nici un succes.DeodatS, adus rachiu de drojdie sd-gi ia vrejul de pediculade pe pdlariegi sd a tindrulWeinmeister avut inspiralia pe gi-arevenit loc la pozilianormald. de cu infdgoare el piciorul, jos pind sus. Piciorul Poatecircelul fi trecut9i ar s-a Dr. Weinmeister ginditcd ar fi vorba de o coincidenld. pedic{d. ln drum spre casd a cules pentru gazda lui, care avea des circei la fdrd de Aceasta scdpat-oimediat circei. Dupi ani de zile, a gambi, un pumn de pedicufd. aceastd intimplare. la el a aflatci De i-a dr. Weinmeister relatatunui medic specialist mullioamenide pediculaeste o plantdcare conlineradiu.De atunciau fost vindecali unor perneumplutecu pediculd. astfelde crampe muscularecu ajutorul la urina.Bralulera deja de-a mea a fost internatd spital,nemaiputind O cunogtinld puternicumflatde la umdr la cot. Cind a iegit din spital,starea ei era aceeasica tocmai aveamnigtepediculdin casd, cdci soacramea de 86 de inainte.Din fericire, mea cd ar putea fi vorba la acea ani sufereadeseoride circeila gambd. Supozifia in in de cunogtinld un spasm vezicals-a confirmat momentul care i-ampus un sdculel gi urinare dupd doud minutea putut urinaiardgi vezicii cu pedicutduscatdin regiunea vezicii; edemele normal. mai purtatacestsdcule!cu pediculdcitevazilein regiunea A de pe brale s-au retrastreptat. Eu insdmi am suferitani de zile de hipertensiunearteriald.ln cele mai multe renald.Deci mi-ampus la un momentdat peste cazuriea provinedintr-ohiperfunclie A in rinichilor. doua zi, tensiuneamea noapteun sdcule!umplutcu pediculd regiunea imi scdzusede la 200 la 165.De atunci, aplicdin cind in cind in zona rinichiarteriald proaspdtd. lor qn sdcule!umplutcu pedicufd in cazulcirceilor la gamb6, pediculase pune intr-o bucatdde pinzdcare se leagi iar in jurulgambei.Se pot faceinsd gi bdi la picioare, pentruspasmelevezicalebii de generald", la de gezut, folosindpedicula(a se vedea,,Bai sezut", ,,Partea Pag.8): leziuni de pe urma rizboiului sau a accidentelorrdminadeseacicatrice Dupi care provoaci spasme. Un invalidde rizboi avea pe spate o cicatricein care puteai sd bagi mina de adinci ce era. Aceasti cicatrice ii provoca tot mereu spasme pe valuride transpiralie intregcorpul.Durerile care aveaudrept consecinld dureroase, pind la pieleacapului. l-ampututelibera Dupd30 de ani de grea suferinld, se intindeau prin perneumplute pedicula9i bai cu pedicufi. pe acestom de chin cu (polenulde pediculd)ii ajuta pe cei grav bolnavicare au fdcut esFdina-vrijitoarei disse in care si li se inchidi leziunile timpul cel mai scurt.Fdina-vrdjitoarei presard, cft tribuind-o se poate de fin si cu multdgrijdpe locurile cu rdni deschise.De obicei (Altevindecdri reugite ajutorul cu chiardupd primautilizare. simlitoare apareo ugurare Wilhelm apdrutdla editura pot Treben'sHeilerfolge", pediculei fi cititein brogura,,Maria A-44O0 Steyr,Austria.) Ennsthaler, Dacd cinevaeste atit de strins legat cum sint eu de plantelede leac gi obline prin nu ele succesetot mai multe ce ating aproape miracolul, poate sd nu se gindeascdla Din toateacesteminunila picioare. pdcate,mulli care ne agterne universului, Creatorul oameni se impiedicdde ele fird a le acorda nici o atenlie gi nu simt niciodatd atotputernicia Cerului.

45

MOD U RIDE FOLOSIRE Prepara-rea ceaiului: 1 linguritd rasd de pedicutdse opdregtecu 114litru de '.1 apd in clocot,apoi se lasdsd stea putin.se bea-numai ceagcdpe zi, gi anume dimineata.,..pe_ s^tomacul gol, tlz ord inainte de micut'dejun, inghititurd inghitrtura. caz de -cuozd cu in hepaticd sau de cancerhepatrc, se beauzilniccfte2 cesti. Pernd cu pediculd-: peciicula Cu uscatd(in functiede dimensiunea loculuicu spasmesau ci'rcei iau 100,200 sau 300 grame)se umpleo perndcare se se pune noaplgapeste respectivele porliunidureroase. Aceastdperndisi mentine eficacitatea timp de cel mult un bn. Baie de sezut:A se vedea parteagenerald", pag. g.

PODBALU L (Tussitago farfara) Denumit bruscinis, si brustan, brustur-alb. brustur_ de-n'u, cenusoard, gdlbinele, guga-gdinii, limba_vecinei, tapoget, papalunga, podbeal, rotungioare. Atuncicind crmpule poviinigurile gi noastre n-auincdniciun pic de verdealdde primdvard, ochiulde-abiaOaia re_ iar cunoaste cite o umflSturd foartetimidade mitisorde podbalul salcie, esteprimul care-si scoate tr,imina Ia ta inceputul primdverii potirele galbene.
Pe soluri umede, povirniguri plesuve,cariere de pietrig, pdmintinlelenit, ogoarepdrdginite grohotisuri gi de panta se gdsesc perne intregide flori de podbal, care apar din pimint cu mult inainteafrunzelor. ele La i9i cauta albinele alte insecteprima lor hrand. podgi

).

baluluiii priestenumai pamintulargilos,lutos, el reprezintS, sd ii-um agi, ca caracteristica solurilot^dg argila lut.S-int primele pe careni ie putem flori pen9i culege tru provizia iarnd. de Datoritd proprietdlilor ler-expectoiante si antiinilamatorii, te"putem folosi maresucces cu la.brongiti, larihgit_i, faringiti,astni oioniic qi pteurezie, oa chiarla tuberculozd pulmondrd incipieite.'Cei tuse reoefi gi nef,igeafa c-u inihui toarear trebuisi bea de mai multeori pe zi ceaifierbinte pbOOai Oe amestecat cu miere. Mai tirziu,in 1u.13 cind apar gi frunzele linoase, verzi sus gi alb-argintii pe _mai, partea jos, le utilizdm, cauza^continutului de din lor bogatin vitamina ca vtrOedfi C, q:!YY sYpasi salatdde primivarS. intrubft frunzele con:1in muttesubstante mai active oeclttlorlle, culese pentru se putea sint si a folosiun amestec florisi frunz6 prede la pararea ceaiului. la medicii De naturigti antichitdtiipinala preotul ai si poddalul Kneipp, esteprefgit^in mod unanim. Frunzele_sale proas$etb spdldte, pusepe pi'ebt ,n ca bi terct,-ajutd orice lgtlq gre_a in de .plimini, in drizipdls'i leziuriiale'tesuturiloriJ umflituri vinetii si chiarin inflamaliiale birrseisiriovidle. Rezultatele acestorcompresecu tercisini uimitoare Compiesele infuzie cu concentratd frunze podbal din de sint utilizate ulcerulscrofulos.Vaporii podbal,atit de la floricirt de la trunze, in de gi trebuie inhalali maimulte pe zi in gazul de ori brongitelor cronicecu acbese desesi in frunze podbal. de
46

in tmp se u" rrlii1ffi ri?; il:!"j.lla.lespiratorie sufofanta. cet mai'scurt uqurare. Picioarele umflatear

trebuiscdldate mai des inti-ofierturd preparata din

pe fabrica frunze podbal dovedeste din de se Siropul careni-lputem foarte bunin pulmonare. Intr-o oaldde lut sau un borcan murdturi bronsite alte afecliuni si de se introcjuc alternativ un'strat'de frunze un stratde zahilrnerafinat, lasdsd se ageze si se gi se umplepindce nu maie loc in vis. Apoise leagdcu 2-3 straturi celofan se de si punein grddinS, locferit, la intr-ogaurhfdcutd pamint. asazd scindurd in Se o deasupra gi se acoperd pdmint. cu constantd stirnegte procesde fermentafie. Cdldura un 'Dupd 8 sdptdmini dezgroapd se iardgi oalasau borcanul, siropul podbalastfel iar de oblinut lasdsd dea 1-2clocote. se Dupdce se rdcegte, esteturnatin sticlemici,cu gitullat.Acestsiropestemijlocul nostrude apdrare mai bun in timpuliernii al cel gi epiQemiilor gripd. ia cu lingurila. de Se permanente bronhiilor ale fumdtorilor de mare In astm,in afecliunile ale sint 9i folos,primdvara, lingurile suc de podbalproaspdt 2-3 de storsturnate intr-ocandcu supdlimpede carne de saucu lapte cald. proasPentru combaterea flebitelor poateprepara masdalifioasd frunze se o din petezdrobite smintind proaspdtd, se aplicd po(iunile pe care gi inflamate se leagd 9i usorcu o bucatd cirpd. de storsproaspdt frunze podbal picurat ureSucul din de si in ' cheesteeficace duririle de urechi. in TUSE CEAIPENTRU Dacd vretl un ceai expectorant, amestecali flori 9i frunzede podbal,flori de (numit mierea-ursului pluminiricd) frunie de patlagindlumindricd, cuscrigor sau si 9i ingustd pa(i egale. acestamestec plante iau2 lingurite 114litru apd in Din de se la de gi se opiresc.Se beauzilnic, calde,inghiliturd inghititurd, cesticu acestceai cu 3 indulcit miere. cu

MO D U RI E F O L O S I RE D Prepararea 1 ceaiului: folosegte lingurili(cu virf)de flori(maitirziu, Se cind apargi frunzele, punfrunze floriamestecate partiegale) r/+litru se in la 9i de apd,se opdregte doarsi se lasdpulinin repaos. proaspete zdrobesc se freacdpind iese un terci gi Frunzele se Comprese: carese aplicd formdde comprese. sub (cu 1 gi Inhalalie: opdregte lingurd virf)de flori9i frunze se inhaleazd Se vaporii de sub o cirpd. repetd maimulte pe zi. ori Se Bii de picioare:2 miiniplinede frunzede podbalse fierbintr-ocantitate de apdcorespunzdtoare;lasdsd steaputin. se Durata - 20 minute. beii proaspat Suc proaspit: Se stoarcesuculdin frunzele spdlate, ajutorul cu storcdtorului electric uz casnic. de de Siropsi amestec ceaiuricontratusei9i a rigugelii:A se vedea fragmentelerespective text. de

PORUMBUL (Zea mays)

Alte denumiri:cdlambuc,^ cocenagi, girnigor, dlai, pdpugoi, colibag, cucuruz, m penche, tenchiu, tengheri.In ultima vreme s-a raspindit foarte mult cultivarea

porumbului. timpul In infloririi, tecilelungi9i asculite frunzelor din ale atirna afardstigmatele firiforme. sb numescgi mdtaseain sale EIJ porumbului constituie perioada si partea cea mai curativd plantdi. a de inflorire intinde iuniepinain august. se din Mitasea-porumbului estetdiatd polenizdriiuscatirapidla umbrd. inaintea gi Dacdavetinevoie un produsdiureticconfirmat, de atuncibeti acestceaide mdtasea-porumbului, esteqi un mijlocde sldbir6 care eficace inofensiv gi (actual pentrunumerogii suprapoirderali sodin cietatea bunastarii). Dacdmitasea-porumbului depozitatd esta timp mai indelungat a fi completuscatd, fdrd atunciigi pierdbefectul diugi retic devine laxativd. Ceaiul mdtasea-porumbului la fel de eficient bolile de este in ciilor urinare formatielitiazici (formare calcut), edemegi anacu de in geineratizate), 9i in nefritd,catir u.ii*i, sarci (edeme da reumatism. poatefi folositcu succesirlpotrivaincontir.ientei El "iritj'ii urinarela copiigi batrini a colicilor gi renale. toateaceste se ia la in boli fiecare ore ctte1 lingura 2-3 plind ceaide mdtasea-porumbului. de
MOD D E FOLOSIRE Preparareaceaiului: e opdregle1 lingurila(cu virf) de mdtasea-porumbului cu 114litru apd fierbinte. lasdpulinin repaos,nu se indulbegte. de se

PUFULITA-CU-FLOR ICI I.M

(Epilcibium parviflorum) Am primitodatdo scrisoare la un tatd de familie de in care scrietextual: ,,Vdimplorcu miinile impreunate ridigi cgte, poate imi mai puteli indica un drum inapoi spre gi sdndtate ddruifamiliei mele,caresuferd greu aliluri din de mine, un tptd sdndtos." lnainteimi evoba drumul suferin,t_ei In anul 1gO1devine acuti o prostatitd s?le: cronicd(inflamalie cronicda prostatei) cauzb din imbdierii rntr-o apd careconlinea radiu. umblat spital spital, A din in dar nici un medicnu l-a operat;era disperat. fiecare La scaun eliminasinge gi puroi. Din cauza numeroaselor medicamente cipdtat ulcerduodenal o afecliune a si gravd Iaficat,iarfloraintestinald fost distrus'd. niaiaproape i-a Era de moarte decitde vialdsi a trebuit, indicalia la doitoruiui, sd suspende orice medicament. Apoi a fost operat,dupi cumscrie,_pe electricd. ciudaoperafiei, cale ln inflamaliile au rdmaspind astdzi. Medicamentele injecfiile inr'dutilit i-au 9i din nou starea. recursla ceaiul urzici la ceaiul A de si diuretic care i-au ameliorat boalain aga mdsr-ird, astdzi incft poate lucra din nou. De acest drum chinuitorar fi fost probabilcrulatmult incercatul de familie tatd dacd ar fi gtiutde pufulila-cu-flori-mici carepoate vindeca temelie din bolile prostati. de Pufulita-cu-flori-mici, necunoscuti acumca plantd pinl gi medicinalS nementionatd in nici o 6arteobignuita despreptantemedicinate, intr"i r il; 6;";;i;r;;i; "o]i
48

primaediliea brogurii mele,,Sdndtate farmacia din Domn-ului" intr-un adevdrat mars triumfal plantamedicinald ca contrabolilorde prostati. in cel mai scurttimp a del venitcunoscutd intreaga in Europdgi in afaraei, nu^inultimi instantd cauzdcd a din ajutatdeja mullioameni maladiile in susmenlionate. ultima In vremeaparegi in carlile plante despre medicinale revistele specialitate. si de Din cauzanumeroaselor varietdli acestei s-a ivitinsdo anumitd ale flori incertitudine.Dintre subspeciile acliune cu temeduitoare trebuie insirate urmdtoarele: cirligei (Epilobium sau rdcitoaicd roseum),pufulita-cu-flori-mici parvifloru[-r), lepitonium pttfulila (Epilobium montanum), numitd gi fa!d-n-fa!5,pufulita-verde-inchis (Epilobium pufulila lanceolatd(Epilobium obscurum), pufulita-delanceolatum), (lpilobiumcollinum), pufulila-de-mlastini (Epilobium palustre), colini Pufulifa-depietrig(Epilobium gi (Epilobium fleischeri) pufuli!a-alpini anagallidifolium). Varietitile tdmdduitoare recunosc se toatedupdflorile miciin culorirosietice, palsau allor roz bicioase. stauca bdtute-n (fructcapsuld) Ele cuiepe silicvele lunguiele, inguste, din pavoazate perialbi,asemdndtori carelisnesc plesnire la seminlele cu bumbacului. in = pdrul pufulita cunoscuti mod surprinzdtor numele ,,Frauenhaar" Tirol, este in sub de femeii. Din varietdlile enumerate care au putere lecuitoare colecteazd si se intreaga planti,deci tulilinS, frunze9i flbri,cu grijaca plantasd fie culeasd mijloc- de din altfel, se rupefoarteugor-, pentruca sd poatdformanoi mlddite ea laterale. Ceeace s-a culesse taiecit estein stareproaspdtd. ceaiul plante beau,si in cazurile Din de se celemaigrave, pe numai cegtipe zi,gi anume1 ceagcd 2 gol, dimineafa, stomacul gi 1 ceagcdseara.Acest lucru nu inseamnd insd cd se poate renuntala controlul medical. medicului grea. Oricum, sfatul trebuie cerut oriceboald in pot fi doar cu greu confundate celelalte Doudsubspecii Epilobium, de care cu soiuricu flori mici,nu au voie sd fie colectate. Estevorbade cea numitdriscoage, pufulild (Epilobium limbricag, sau sburdtoare (Epilobium hirsutum) de sburdtoare si angustifolium). primadintre florile La ele, ajungde mdrimea unghiei degetului maregi purpuriu. se gdsegte strSlucesc pindla 150centiEa adesea stocurimari,stufoase, in metri indllime,in gi lingd apele pulin adinci;tulpina si frunzelesint cdrnoasegi acoperite ugorcu pdr pe parteainferioard. Cunoscutul botanist austriac Richard Willfort,care cunogtea foartebinepufulila plantdde leac,nu o menlioneazd cartea ca in sa.Ar putea, dupdcum a suslinut sd fie confundatd rdscoagele el, (Epilobium cu hirsutum); acestea ins5, au, spredeosebire pufulila-cu-flori-mici, floricelpulinde de nigte cinci ori mai mari,tije gi frunzemai cdrnoase, indllime o sensibil mai mare gi de(Epilobium clangeaziun efectcontrar. Sburitoarele angustifolium) crescinaltede gi 150 centimetri preferdluminigurile, gi lizierele vecindtatea tufigurilor zmeurd. de purpurei, dispuse ciorchini Florile mari, culoarea piramidali, de sint in lungi, neindesali pe o tulpindrogieticd bazd.Florile la acestei varietdli foartedes intilnite strSlucesc in timpulinfloririi, formindnigtesuprafele germandpopulard rogiica focul.Denumirea : iarba-diavolului qred,un indiciu este, destul clarcd nu poatefi de ,,Unholdenkraut" folositicontraprostatitei. Eramfemeietindrdcind socrulmeu a muritin putereavirsteide hipertrofiea prostatei, patologicd prostatei. vecincareera expert materie decide o mdrire a Un in de plante medicinale mi-a ardtataceastdpufulild-cu-flori-mici, spunindu-mi: ,,Dacd plantd, socruldumneavoastrd fi bdut ceai din aceastd ar astdziar mai fi fost in viatd. femeie tindrdgi puteliajutamullioamenicu ea."Dar dupd crim Jineli-ominte!Sinteli plantS. la fel a se intimpld cind egtitindrgi sdndtos, m-a mai preocupat nu aceastd Nu fdcutgi mama!Ea a cules-o fiecare gi a ajutatmullioamenisuferinzi vezici in an de urinari 9i de rinichi. Fo(a sa curativdeste atft de mare, incit adeseainldturi fulgeritortoatesupirdrile 9i durerilelegatede bolile de prostatS. existatcazuri Au cind oameniise aflau ?n preajmaoperalieigi nu puteau urina decft picdturdcu

picdturd; singurd o ceascd si aduso_ a ugurare. Ceaiul trebuie bdut,bineinleles, mai multtimp,pentrua oblirieo reald insdndtosire. Mi-arelatat odinioare mamamea.desp.le pacient caresuferise yn dejatrei operalii de cancervezical cancervezicaldovedit clinic- si carese gdseaintr-ostare,fizicd foarteproastd. L-amsfdtuit bea ceaide pufulitd. aflatuftlriorde la medicul sd Am sdu cd s-a vindecat. pe vremeacind incd nu me ocupamde plantele Era medicinale. Aceastd vindecare impresionat m-a profund. Mamamed m-a rugatdeseori nu uit s6 niciodatd culegac^eastd sd plalta medicinald ea n-o sd mai-fie viat6.in 1g61, cind in 'eu de ziualntrdrii Maicii Domnului bisericd, muritmamameaceadragd9i am uitai in a in varaaceea adunpufulile. sd In cabinetul consultatii medicului de al meu am aflatcd un bdrbatpe care-l cunogteam zdcea!5ra sperarile spitalul in nostru, bolnavde cancervezical.,,Nu,,, am exclamat, bdrbat vrednic ,,dceSt n-are voiesd moard!" M-amginditla pufulili.Medicul, degiaveao atitudine pozitivd de plantele fata medicinale, f5st de pbrere'cd ucesi a in caz nu maiputeaajutanimic. nu culesesem pufulite m-amginditcu groazd Eu insd gi cd la mijlocul octombrie lui totulo fi ofilit uscat.M-amdus'totusi si sicaut. Stiamun locundeinfloreau timpulverii. in ce-idrept,decft.citeva tulpini pe vegtejite, carele-am culestotusi, . N-ammaigdsit, le-am tdiatmdrunt le-am gi trimis solieibolnavului. O'at bea2 cestipe zi, rna dit-d si gi mineafa unaseara, dupd14 zileam aflat la medic, si printr-un de anlni teleionic, cd in stareabolnavului survenise mare schimbare birie.Mi-a spus'rizind: o in ,,O"ii plantufa ajutd!"De-atunci putut ajutasute gi sute de oam6ni, ta am asa crm imi spusese odinioard bdtrinul loculmeu natal:,,Tineli din minteaceastd plbntd;puteli ajuta multi oameni ea." cu Un farmacist Mtinchen din mi-aardtat intr-ocartevechegi groasdde farmacie loculin carein jurulanului pufulita eraconsemnatd 1880 mai in'm"od oficial. Medicamentelechimice izgonit-o au total.Prinprelegerile mele,drumeliile scopuldescoperirii in plantelor publicaliile medicinale^ pufulita devenit nou cunoscuti toate mele, a dih in 9i rind.urile populaliei. lndrumdrile melegds'esc puternic sufletele e'cou in multor oameni, cdcipretutindeni undeqjyn-g so!r] ryeuin drumeliile cy noastre, in munfi, drupe fie muride pddure, margini piraie, in luminiguri la de fie vbdem, sprebucuria nodsti-e, a cd fost culeasd numai.mlldila geltralga pufulifei,'in scopulde a crula planta. Oricine cunoagte plantd aceastd medicinaldapreciaza o apdrdde pieire, o gi culegind-o astfel cu multdbdgarede seamd. Planta mai cregte, dupd cules, incd de 2$6ri. Dacdrizomulriminein pdmint, atunci inmuguri nouin primdvara va din urmdtoare. Aflu cu bucurie scrisori in multeglddinifufulifa-cu-flori-mici acum din cd cregte printre cdpguni, legume arbugti decorativi.-inainte 6mulsd pdmint' orice era din ca buruiand supdrdtoare.-9i suferinzi Cftor le-arfi pututaducein acestrdstimp vindecare 9i un nou curajde a infrunta viatalDe curindam avutposibilitatea a iluta un predt de careera corisiderat medici'incurabil, canceifa proiiate.,i h vezicdgi'care de avind se dedici astdzi noucu intreaga din putere muncd proiesiei de sale. O scrisoare Schwarzwald: din Cumnata mea a fbst tratatd un canceral orde ganelo_r pelviene razecarei-auddunat, cu provocindu-i fisurd intestin in vezicd. o in Si A cipdtat asemenea dureri vezicale, incftmedicul fost nevoitsd-i presciiemorfind. a Atunci ciutat dupd ilustralia am dumneavoastri ..Farmacia din Domnului,' pufulilacu-flori-mici, descoperit-o dupd o sdptdmind curdcu ceai,toatedurerile am si de au dispdrut. Acesteasint minunile din farmaciaDomnului!" Desprealte vindeciri putefi in brogura,,Maria obtinute citi Treben's Heilerfolge", apdrutd'la editura Wilhelm Ennsthaler. dintrecei,care,suferd de-prostati se pot insindtogicu ajutorul pufuli!ei-cu,, .UYttt flori-mici, deseori chiarfdri sd maifie nevoie ie opereze. sd tjacdoperatia efbctuat b-a
50

deja, ceaiulde pufulildinldturdusturimile celelalte gi inconveniente care se ivesc de multeori ulterior. Trebuie consultat insdin oricecaz medicul. Un bdrbatvindecatde o boald a prostatei scrie din Coburg:,,Pufulita-cu-flori-mici m-a ajutatin durerile mele de prostati. Zdceamin spitalin Coburg, bolnavde infarct miocardic.Pe lingd aceasta,aveam dureri de prostatdsi nu puteam fi operat din cauzastdriiproastea inimii. s-a spus cd mi se va pune o sondi permanentd, Mi dacd situatiami se va inrdutSli. Am aflatdes,pre minunatapufulifa-cu-flori-mici a ajutat care pe atiliain suferinleasemdndtoare. inceputsd beau citd S cesti pe zi; in citevazile Am am scdpatde orice dureride prostatd. Acum mai beau pentruia sd md refac cite 2 ce$tipe zi. - li mullumesc Dumnezeu toatd inima.Vd doresc,doamndTreben, lui din sd mai ajutalicu pufulila-cu-flori-mici oamenicare suferdde acelasi mulli chin. Esteincredibilcd plantele medicinale Domnllui aduc - cind medicina mai are solutiiale nu un ajutoratit de mare." MOD D E FOLOSIRE Preparareaceaiului:Se opdregte1 linguri!5 virf) de plantecu 114litru (cu de apd 9i se lasd sd stea pulin. Numai2 cesti pe zi - prima,dimineala, pe gol, iar a doua,seara,ilz ordinainte cind. stomacul de

Pufulila ajuti (dedr. DirkArntzen, Berlin) o scrisoare de la dr. Arntzen, medic practician,antropozof:,,L? baza urmdtoarei evocdri o inlelegere plantelor, cum a fostea stlmulata Rudolf std a asa de gi Steiner dezvoltatd continuare diferili in de biologigi botanigti. Aceastd inlelegere estede fapt o imagine se numeste: si ..Omulinvers triarticulat,,. inseamnd Asta cd rdddcina corespunde organizdrii nervi-simluri, maialescapului deci omului, zonafrunzelor sistemului central, ritmic, zonaflori-fruct, metabolism-membre. iar pdrfii Aceastd reprezentare, toatelucrurile ca vielii, se poateaplica nu mecanic. treEa buieprelucrati mo{individual pentru in plantd partegi invers, pentru fiecare in fie9i carepacient parte.Dar,odatdexistentd, in chiardacdesteinlelbasd ?ntii mai doar pe baza citorvaexemple, oferd un fundament ea pentruinlelegerea solid,temdinic .<elafiilor" dintre gi plantd, om carealtfel pulin rdmin intotdeauna neclare. procedeu fi ilustrat bazaunuiexempiu. luim Hamamelis Principiul acestui pe va Sa virginica. florile Aici, apar iarnadirectdin scoartd. are loc legdtura Nu prin normald frunzd. Scoa(atrebuie consideratd apartinind'zonei ca minerale aiAoAcinii. Avemiieci o.sit-uatie care..principiul..metabolic" dd direct .4crincipiul in al florii de nervi-simluri" al rddiciniisi scoarlei, fSrd a trece prin echilibrarea .cdndtoasS, normald" prin frunzd. Aceaitasituaiie existd la om (ginatural, animal), exembt,in cizul r5nii, si la de dar maialesin zona'anald. Hdmamelis'este modelpenirurana,pentru un hemoroizi. plantdpoatetrdi cu aceasti situalie vialdintreagd, Aceastd o fard sd insemne se ci imbolndvegte; puteachiarspunecd ea triiegtedin 9i prinaceastd s-ar situatie exde planta poatedeveni mijloc leacpentru ceplie. aceea, De un de noi.Cdcine drati cum jongla vialdintreagd o situatie putem gi o cu anumitd, careexistd, tdrda ne imbolnivi. intrucit astfel .aituatii>> realitilialevielii, de sint decidejacevaspiritual, esteatftd'e nu multvorbade materialitate, substdnld, de cedace poat'e o eiplicalie pentruefectul da (poten!e). diluirilor homeopatice pufulitaMariei la plantdse caracTreben. Aceastd $i acumreferitor Epilobium, terizeazd ales prin faptulcd ceea ce este considerat inceputdrept o tulpind mai la
51

floral6,micd nevinovatd gi este in realitate ovar de fruct hipogincare, asa cum e un normalla un fruct,se umfldsensibil dupd inflorire, decoloreazd-si se crestein lunoime. Toamnasint eliberate apoi seminlele inconjurate abundentd in de'bumtjac.pufuirta in toate varietatile sale este o plantdrelativrdspinditd. Planta in?loreste rodested6stul si , de p u t e r n i ca d i cdse d e sfd so a rde stu lde puter nic acestdomeniu;' fr unzeie, d in tulpina gi radicina devinin schimb mai putin importante, mai neinteresante comparatie in cu aceasta.. To_tul raportatla om inseamnd: Putemcdutaefectulprincipal parieaciejos in a omului,din care fac partein mod esenlial organeleurinaregi de reproducere. Prin alte refleclii poate oarecumexcludezona intestinald se (acestea sint mai cu seamd pla n t e l e u g u s ta ma r). c Ovarulde fruct ca parte esentiald, bdtatoarela ochi se afld spre induntru.Prin acgst lucru se poate intelegefaptul cd in el se vede clar un raport pozilionalcu prostata.Dezvoltarea fructuluitoamna te duce cu gindul si la toamna omului,omniprezenla - la o ..boald,>cam la fel de frecventd. sa Cevafoarteasemdnitorse intilnegte pepene,la dovleac:ovar de fruct hipogin, la mdrireuriagddupd inflorire ca sd spunemasa,in mod necesar, si, actiuneasupraorgane l o ru r i n a r eL a fe l si l a p a rd (P yru s)$i pentr uspecialigti: . . Hypoxis ooper iar e tot r ov ard e f r u c th i p o g i n . Demn de remarcateste fenomenul anumiteplanteurogenitale cd importante, ca -cu plopul,c-abumbacul(Gossypium), prezintdsi ele o formatie aspect de bumbac puternicd, bdtdtoare ochi.Explicalia la acestui fenomen incd nu s-a gdsit. Cea mai eficace,asa cum scriesi MariaTreben,este preparareaceaiului.Acest mod de prepararearomat,apos dd puterilor timdduitoaresi directiaspecialdcdtre parteade jos a omuluicu aparatul sdu urinar. .9i, ceea ce este cel mai important, pufulita ajut6! Multe multumiri redescoperitoarei acestei plante medicinaledin farmacia Domnului, pind acum neglijate. R OSTOPASCA ( Chetidoniumajus) m Alte denumirisint: ai-de-padure, buruiand-de-cele-sfinte, buruiand-de-pecingine, buruiene-sfinte, calce-mare, crucea-voinicului, gdlbinele, iarb6-de-negi, iarba-rindunicii, laptiugd, negelaritd, oiascd,paparund, sdl6lea, scinteifd, tdtdrcele. Dacd ne gindimla faptul cd rostopascase intilneste adeseain vechilecd(i despre plante medicinale sub numeteOe ,,buruiand-de-cele-sfinte" sau buruiene-sfinte", putem imaginade ce prestigiuse bucura ne odinioard popor aceastdplantdmedicinaliconsideratd in astdzi adeseadrept o buruiandotrdvitoare. Aversiunea eoocii noastre modernefatd de rostopascdmi-o pot explicadoar prin faptul cd la inceputul'industriei medicamentelor fost condamnate reau si negatecu hotdrire pentrua toate plantele medicinale valoroase, indepartapoporul de plantelede leac gi a-l indreptaspre leacu ri l e e b a zdch i micd. o Rostopasca dezvoltdramificat, se atingindo indltime intre 3080 centimetri.Ea infloreste,incepind din luna mai, pe tot parcursul veriigi pina in toamn5.Frunzele saledintzimlaiesi se aseamdnd iele de cu stejar.Din tulpinesi rizom izvordgte sevd galben-portocalie destul de viscoasS. o si preferdvecindtatea Rostopasca zidurilor, gardurilor, grohotigurilor panti, prea a de

gi cumgi livezile sudice. ar Oricit fi varade secetoasd marginile sud alepddurilor de de uscat'e, planta va curgesuculgros,galben-pbrtoca-iiu, din tot in cantitdfi suficiente. Dar
52

gi in timpuliernii, cind zdpadaacoperdtot, putemgdsi rostopasca dacd ne-amintipdnt in minteloculunde cregte. Planta aceasta estedepurativi (decicurdldsingele) hematopoetici (deciajutd gi la formareasingelui). ag recomanda-o, Eu asociatdcu urzicile mladitele soc, in si de le u c e m i e .N u m aicd tre b u i esd se b e a minimum2litr i pe zi din acest amestecde pentruca el sd poatdda rezultate ceaiuri, bune. Rostopasca este un leac de incredere bolile hepaticegrave,dacd se folosegte in in formd homeopaticd. Curdlind atit singele cit gi ficatul, ea are o influenld dintre cele mai bune si asupra metabolismului. Aceastdplantd medicinald este folositdcu succesin afectilnile biliare,renalesi hepatice.pu'se vin (30 gramede rostopascd in impre u n dc u r ' e d e ci n i lse [a sd 1 -2 'o rein ttz litr ude vin dtO;,- inlStur d te r apid e foar icterul. Este indicatdgi in tratareahemoroizilorcare dau arsuriin zona anusului, in combaterea inlepilurilor si a senzatiei de ,,cutit" timpul urindrii, ca 9i contra in vijiituluiin urechi. In toate acestecazurise pot bea cite 2-3 cegticu ceai (carenu se prepardprin fierbere, doar prin opdrire)pe parcursul ci zilei,in inghitituri mici.Acesta este folositexterncontra bolilor de cancer la piele, contra bititurilor, a verucilor (negilor)9i a eczemelorcare nu vor si se vindece. Cataractasi petele pe cornee dispartreptat.Suculajutdchiarin cazulsingerdriiretinei 9i a dezlipiriide retin6.Se ia o frunzdde rostopascd, spald,iar tulpinaei frageddse zdrobegte se intre degetul mare gi degetul ardtdtor umezite in prealabil.Zeama astfel obtinutd este unsd cu ardtdtorul,tinindochii bine inchigi, insprecoada ochiului. Desi nu este pusd directin ochi, acfiuneaei se comunicdtotusi ochilor.Acest lucru se poate incerca pentru a pentruocnii sdndtosi tratacataracta,vedereaslabd 9i in'mod preventiv dar suprasolicitati. insdmifi resimtefectul Eu binefdcdtor cind trebuieadeseasd stau pind noaptea tirziu'casi rezolvcorespondenta. Cind sint istovitd, o frunzdde rostopascd iau din grddindgi ii apliczeamacdtrecoadaochilor, modul pe care l-amardtatmai sus.Am in de fiecare dati senzalia deosebitde agreabild mi s-ar fi tras un vdl din fala ochilor. cd plantao tincturd care se adminisIn medicina homeopaticd preparddin aceastd se din treaz6, cazulafectiunilor in mentionate mai sus, de 2-3 ori zilniccite 10-15picdturi in pulindapd. Cu cilivaani in urmd mi s-a povestitdespre o femeiecare avea pe pleoapainferio a r dd r e a p t du n a b ce s ro g u d e md ri meabur icului degetului mic. Oculistului cel la care s-a dus ca sd-i prescrieo reletdpentruochelarinu i-a pldcutce-a vdzut- aVea abcesuldeja de 7-8 anifdrd s-o fi supdratvreodati - gi a trimiso probd la analizd. Era cancer de piele. Pentrutindrafemeiea fost - dupd cum vd puteli imagina- un soc cumplit.Cum familiaei face parte din cerculnostrude cunostinte, putut sd recoam mand rostopasca. Era luna februarie din fericire, iarnd blinda.Rostopasca o trece 9i, bine peste iarnd gi rdmineverde. Sfatulmeu a fost sd scoatd plantadin pamint cu rddacindcu tot 9i s-o planteze intr-unghiveci,pentru a o avea la indemina.Femeia urma sd-gitamponezede 5-6 ori pe zi locul bolnavcu seva galben-portocalie. Cum abcesulera plasatpe pleoapd,i-am atrasatenliacd seva nu era nocivdpentruochi. Am mai sfdtuit-o meargdo datd pe luni la tratament raze Rcjntgen, cum ii sd cu asa p re s c r i s e s e e d i cu l ,d e g i a ce ste i ra d i er inu alungd tum or ile m aligne, ci se m ai m intimpldsd distrugdporliunide epidermdincd sdnitoasd,ba adeseachiar 9i oasele. de Scurttimp inaintede sdrbdtorile Crdciunam trdit marea bucurieca abcesulcancerossd dispard.Femeia mi-afdcuto vizitdsi mi-asdritde git chiarde la usd. Medicul oftalmolog carefusesesi inainte intrebatlo ld a miratce fdcule. La rdspuns,,il ,,Lunar ei: la Linzpentru raze", doctorula spus: ,,Dacd asta a reugitRcintgen-ul, intr-adevdr e un Mi-a mai mdrturisit nu ar fi rezistatsufleteste miracol." cd vizind felele mincatepind la pacientepe care le intilneala raze,dacd nu ag fi inarmat-oeu cu atita os ale celorlalte gi in curaj,credinld Dumnezeu incredere sine. in

53

agym rugdmintea mea pe care o adresez tuturorcelor care cltescaceste " ,9i AJutatl dumneavoastrd rlnourl: intr-un similar crulali-i caz 9i si pe astfel semenii dumneavoastrd un sfirgit de cumplit! trmpulnostrujtit'de pbtirat ingr"midesc cazuin rilein caredin negiinrogili careinc'ep si "" deodatd creascd formeazicancerul sd se pielii. excesivi a pdrutuipe bralegi picioare . Firele{e pdr .qeobral gi cregterea la femeiindicao tulburare "!e renald. Locurile. respective ung cu suc de'rostopisce, se obfinut ajutorul cu storcdtorului (suculse menlin.[roarp-i in trigio.l m"iielectric muT. tlz an); este ldsatsd actioneze ciievaore, apoi'locul se'spali cuiun sdpun emolient, pie.lea s-agscbt iar care pulinse tratei4i cu alifie iifirnria, Or musetel Oe ,rri sau sundtoare se vedea,,Moduri folosire"). afari OeacJJsta,'tr"Or" (a de in ta"lj16'6 curdde ceaide urzici cel putin3-4 cegtipe ii -, precum bdi de sezutcu coadasi pentru irigare bunda rinictriloi se iiti si artiCotui calului o mai (a d;;t?; ,,Coada-calului"). O cunostintd zonaorasului din Mainz folosea timpul in plimbdrilor zilnice sale seva de ro*opadcd'aga cum am ;iet;i. Un ciinelup J.rirr be batrin era insofitor ii credincios.Odatdi-a dat in gluma_gi cu pulinasevdpe ochi,ceeace se pa're i-arfi lui cd fdcut foarte bine ciinelui, cdci de-atuncl postb de fiecaredata rigitor- in iala se stapinului cindacestafolosearosrooasca. sdu, parohie Austria din superioard caream tinuto prelegere lunanoiembrie, in in ]1tr-o am fdcutcunostintd un paraclisier purtaochelari. cu care Cindri-am intorsin februjrie la aceeagi par6lrid, paraclisierul maipui-ta nu ochelari; dupdcumsingur mi-apovestit, faptului din noiembrie urmat cd mi-a zilnic sfatul legat curacu zeamd d"e lYt?lg.toritd oe rostopasca. plus,acumvedea mult mai bine decitinainte ochelari. In cu Fiind i,arnd., sd-giia frunzele rostopascd sub pitura Oe zapadd.Mentionez de de ,trebuia acestlucrunumaipentru sublinia anumite a cd plante poi medicinale ti gdsite proaspetechiar9i in anotimpul rececindmaioricevegetalie parea fi moartd. MODURI FOLOSIRE DE rasd la de doar. fllfyzie:1 lingurild de plante 1t4litru apd- se opdregte Suc proaspdt: Frunzele, tulpinile florile spaldsi se trec'instareumedd se 9i prinstorcdtc,,rrul elecJric (pentru folosirea externd). Tincturi:A sepro^cura faimacii, un preparat din fiind homeopatic. Macerat vin: Se toarndllzlitrude vin ain $este30 gramede rostopascd de cu rdddcini tot si se lasdsd stea 1-2ore,apoisd filtreazd se bea in cu si inghilituri mici.

SALVIA, JALESUL (Satvia officinatis) Citeva denumiri Salviei ale jale, officinalis.-cilvie, jales, jaleg-bun, jaleg-de-grddind, galvir, salet, gerlai. Salvia, iuncisiuta o planiadirifamilia ca :?lYig,,salvie-de-grddin4 labiatelor, provine Euiopade syQ'gise gultivila noi in gradinil jtind ; din Flanta indllime 30-70centimetri, de florile vioiete dispuse ei sint verticilat, in cerc,in]rrrr deci uneiaxecomune; frunzele opozite, sale alb-linoase'sclipesc argintiu emani un [ai9i fum-usor amar,aromatic. Salvia-de-gridind trebuie aiOa part6a cJe sa ei grddiniinti--un loc ferit,insorit. parcursul Pe iernii,-eu acopar,9or cu brengi mblid,deoarece o de estedeosebit sensibild ger. de la
54

cunoscutd O alta subspecie,Salviapratensis, de su b d enumir ile bur uiana- milcedului, coada- vacii, jale,<-sdlbatic, jaleg-de-cimp, jaleggavdt,jale,1ales, de-pddure,salvie,salvie-de-cimpuri, salvie-sdlbatipdsunisi cimpii.De c5, se gdsegtepe povirnisuri, departe se vdd strdlucindflorile-ialbdstrui-violete plinade ar om e.De la ca re rdspindesc mir easm a o aceastd speciese folosesc florile, celemai multe de ori numai pentru gargari sau pentru fabricarea otetului de salvie - 1 pumn plin de flori este ldsat la' macerat in olet naturil si acesta se intrebuinteazd freclie binefdcitoarein timpul ca uneiboli mai lungiin care se std la pat. Frunzele se colecteazdinaintea perioadeiinfloririi, mai 9i in iunie. lntrucitplanteledezvoltdin zileleinsoritesi uscateuleiurieterice, frunzelesint culesenumaiin soare,preferabil ora amieziisi apoi sint puse la la u mb rdca sd se usuce. Mai curativd decit Salvia oratensiseste insd citatd mai sus si de care md voi Salviaofficinalis, si din 1300spunea: t Un m e d i c i n a ld e o se b i d e l a u d a td o re tu itd. ver sulet iur ulanului d ce'sd'moard omul, ,De Cind in grddind cresfe salvia?" plantdde gi numeleoglindegte mareaapreciere care s-a bucurataceastd de Chiar inca din timpuriindepdrtate. Denumirea salviaderivddin de leac din parteaoamenilor (a a cuvintul latinesc ,,salvare" vindeca, insandtogi). reiesecit de mult era stiDintr-ofrumoasdcarte veche despre plantemedicinale a matd pe vremurisalvia: Cind MaicaDomnului trebuitsd fugd cu copilullsus in fata de lui lrod, a rugattoateflorile cimp s-o ajute;dar nici una nu i-a oferitaddpost.Atunci sale dese,ocrotitoare, Sub frunzele s-a inclinat cdtresalvie9i iat5,aici a gisit refugiu. s-a ascuns pe sine insdsigi a addpostitprunculin fata aprozilorlui lrod. Acestiaau a a trecut pe lingaei fdrd a-i vedea.Dupd ce pericolul fost depisit, Maica Domnului ..De azi inainte pindin veciivecilor si iegitdin ascunzdtoare a vorbitafecluossalviei. 9i a lli vei fi o floarepreferatd oamenilor. dau puteresd vindecioameniide orice boald; cum ai fdcut si cu mine"." De-atunci, salvia infloreste origicind de salveazd-i la moarte, oamenilor. Cind ai fdcut ani de-a rindul experienle cu intru salvarea9i ajutorarea plantemedicinale ai cerutadeseain clipegreleocrotirea ajutorul gi multiubitei si Sfinte adevdratd cum igi intindemiinile Fecioare, atuncisimtidin credinldadinci 9i incredere pesteplantele noastremedicinale. ocrotitoare intregulorganism, feregte atacuri de ne de bdut mai des,fortificd Ceaiulde salvie, apoplexie si are un efect foarte favorabil asupra paraliziilor. ln combaterea in care vine transpiratiei nocturne este singura plantd medicinald, afara levdnlicii, in in oamenilor ajutor;ea vindecdmaladiacare provoacdaceastdtranspiralie timpul prin puterileei inviordtoare marea sldbiciune care insolegte noplii si indepdrteazd ei ale boala. Multidoctori au recunoscutproprietitileremarcabile salviei. o adminisglandulare^ tremurul si treazdin sirasme,afectiuni ale miduvei spinerii, deregldri In membrelor (tremuriturile extremititilor) cu cele mai bune rezultate. afectiunile zilei, inghititurd inghiliturd. cu Ceaiul menlionate mai sus, se beau 2 cegtipe p6rcursul are un efect benefic9i asupra ficatului bolnav,inldturindbalonirile gi toate indispoziliile mufuncliondrii ficatului. acliunedepurativd,elimind Are legatede deregldrile cozitilile prea abundente din aparatul respirator si stomac, stimuleazdpofta de
r.+,,\, , ^^ pe u u u pd , ^ | \- ..r i r Lrrruale larg. Inca de pe v re me a s t rd b u n ilo rn o s t ri,s a lv iae ra o p la n t d '

's-ar mullicopiigtadulli s-arfi nu la.operafie amigdale-dacd fi intervenit timp de la cu salvie. Dacdlipsesc fjuls amigdalele, care'in calitatialor de poriibiiai organii*urri gplqqcsu.bstanlele otrdvitoare le_prelucreazd, si acestease'incir-bapta oirect cdtre rinichi' infuzie o dintii .aie-J" nlqre, gingiitecare singereazd, 9?:?tYi: degosirite(retragerea "jrl3'9i g,ingieil, ibces'ete denrare s6-;b6;iJg*il" tacetaigafi sause aplicd tampoane vatdimbibate infuzie. de in lmportant. fi pentruoamenii ar slabi de nervi 9i femeile care suferdde - 19"11" afectiunialeorganelor-peiviene facddin cindin cindcitei oii" J" gezut satvie sd o cu (ase vedea,,Modurifblosire"). de ling^a folosirea rezultat'e a salviei plantimedicinald, nu trebuie cu bune ca ea 'gustoasd. uitatd nici in calitatea de plantd aromaticd(mirodenie) f;;ie .sa Se intrebuinteazdin porfii^foarte asemdndtor mici, cimbrului, rin"arrii-grase, la cum ar fi friptura porc, de,gis^ra de curcan.Si vinatul de sau devinen"t"igrrt5s prin adaosul uneifrunzulite salvie..in de prepararea brinz'eturilor amestecate verdeturi mirocu (cu ggll) 9i a^sdsurilor condimentdte trebui ne gindim salvie ar sd la mdcar motive din de sdndtate. anumite In zonese.coc ,,prdjituri cozdnaci salvie,'. Joca se adaugd si de La frunze salvie de tdiate foarte asemenea fin, anasonului.
MOD U RIDE FOLOSIRE fnfuzie:Se opdregte lingurila plantecu 114litru apd si se lasd sd stea 1 de de pu!in. Olet de salvie: Se umple o sticla-pina git (faraa o inoesa)cu flori de salviela de-cimpuri fiale), se toarnd deasu-pra otet natural in asa fei incit sa florile se lasdsticlasd stea 14 zilela soaresau lb cahura. gi -acopere Bii de sezut: se pun de 2 ori2 miiniplinecu frunzebestenoaptein ap6 rece la macerat'A doua zi, totul se incdlzegte pina Oa in clocbt,iar exrractul incdlzit adaugdla apa de baie (a se'vedeari gai oe gezul la ,,partea se g e n e r a l d " ).

abc. (focare puroi)dentare, ese de inflamhlii iarinleiut-giiauiialii uucal; i; ate

mincare gi combatetulburdrile intestinale,9idiareea.- pe intepdturile de insecte se aplicdfrunzede salviefdrimitate de mdri.rnt. cit Ceaiulde salviese recomahdd externin moo deosebit in-amigdalite, boli de git,

SPLIN UTA (Sotidago virga-aurea)

Este numitd floare-buiaca, mdnunchi, .in limbaj popular 9i floare-boiereascd, smeoaicd, splinaritd, vargd-de-aur. Aceastdplantdmedicinald gai;g1e ti maiginije p pddtgi,i1 ganluri apqrpe povirnisuri locuridefri,sate pddure. c.u de Tulpina, 9i stufoasd, c_ulujeri cu. flori galben-aunr, a1ungeta o inalli"l;;;1"". 80 centimetri. P,t^":,1t1t_e aduna Florlle pot se din iuliepinain octombrie. utilizeizdinbolile gi rremoiigiile Se intestinale. este apieciatdinsd c, prebil"clieca plantd de'leac impoiriua .Splinuta b o lil o rr e n a l e . si . Florilegi frunzelecreeazdo senzatierdcoritoare intrucitplantadeshidrate azd, ea este recomandatd afectiunile renale in vezicali. Marelemedic naturist,preotul 9i istoriseste scrierilesale despre un barlcaide 45 de ani care sufereade in 5!!3", grea o ooala de rinichi se tot agrava. celedin urmd a trebuits6-ifie scos un rinichi. ce in rinichi aveapuroisi nu-mai, $i celdlalt funclionJnormal. put,eg Atunciomuts-a pus pe o curd cu splinutd. amestecbt A splinuta, dragaica(sinziene) uriicl-moarta-galbend in 9i
bo

ceaiul splinula de ar vialaafectiva. atare, Ca ctt careinfluenleazd se poatede pozitiv stresante. in cazul unordeceptii al altorstiri sufletesti si neapdrat consumat trebui
i

pdrti egale,si-a pregatitdin ele un ceai gi a baut 3-4 cegtiin mici,dr ept car e boalai- a tr ecutcom ti mp u lzi l e i i,n i n ghititur i plet,dupd cum singura declarat, 14 zile. in Splinulaare efectimpreundcu drdgaicasi urzica-moartdgalbendsau albd chiar si in scleroza renali, in irigarea reIa In n a l d g i l a ra co rdar ea r inichiular tificial. toate cele tr ei putut obtinesucceseprin tratamentul fitoterapeutic cazuriam de indicat. Astfel,un bSrbatin virstdde 52 de ani, considerat doctori a avea sclerozi renald incurabilagi pensionatde boald,a venitgifiindsi asudindla mine,dupd ce a urcatscara pina la etajulintii si s-a trintit- rdsuflinddin greu - intr-unfotoliu.Dupd numaio sdptaminiin care a bdut zilniccite 3 cegti il d i n a me ste cud e ceaiur imenlionat, a m er s deja vizibilm ai proaspete, natura.Dupa insi toate plantele din bine. Folosea nua tre i asd p ta mi nd lmaisupdr anim ic. stdri Toate incorddrilenervoasede pe urma diverselor De ale omuluise descarcdprin rinichi. aceea,dupa sufletesti gi subitda cuivaapropiat un soc de ordin afectiv,fie moartea se este cel carb dra(;,fie oricealtdnenorocire, gtiecd rinichiul a se suferdmai mult.Splinuta dovedeste fi o plantdmedicinald

, f-:-^^-r:-r^ ^.^.-^.^,.' a pdzitoral plantelor in apropiere splinutei. medicinale gdsegte imediata se !-l-,Ingerul grele,asemenea unei mfinicare in Simlimefectulei de echilibrare stiri emolionale naturii aclioneazd splinu{ei mijlocul in Delapriveligtea mingiie, consoleazd calmeazA. 9i noastrdo cd Ar asupranoastrdlinistitor. trebuisa fim recunoscdtori gtimin apropierea plantdcare aduceatitamingfiere.

MOD D E FOLOSIRE ( cu u 1 S Pr e p a r a r e a e a i u l u i : e o p d re g te lingur ildcu vir f)de splinuld 114litrde c apd gi se lasd sd stea pulin.- Din amesteculde ceaiuri deja menlionat (cu ca se ia tot 1 lingurild virf)grse pregdtegte mai sus.

perforatum) SU NATOAREA (Hypericum la Aceastaplantdcareinfloregte marginede drumurigi piduri, pe dealuri cimpii, 9i in p i n d i n s e p te mb ri e , ma i n u m egte limbajpopular9i bur uiand- de- ndduf, se d in iu l i e hem dr , cru buru i a n d - d e - pe -ro zo r, ce a -vo i n i cului,obigor floar ea- lui- loan, ei- de- pdm int, pojar,pojarnild, sovirvarild. sunaicd, sburdtoare, osul-repurelui, inchegdtoare, lemnie, are Plantaatinge o inillime de 25-60 centimetri, o tulpindlunga 9i'ramificat6 9i siguq, zdrobilio floarecomplet Pentrua o recunoagte in infloregte cime galben-aurii. infloritd este culeasdpentrua se va deschisd, curge astfeldin ea o sevd rogie.Planta pregdtidin ea ceai gi bdi, in timp ce pentru uleiulde sundtoarese folosescnumai f loril e . pingelui cu acliunebalsamicd si populari vechepuneaseva de culoarea Credinta uleiulde sundtoare Intr-adevdr, a florilorin legiturd cu singelegi rdnileMintuitorului. gi antiinflamator cicatrizant. O este cel mai bun uleipentrurdni,cdci are efectcalmant, preferat FiuluiDomnului plantdpovestegte: ai apostolul ,,Cind legendddespreaceastd
57

se a fl asu b c r uce,m ihnit moar te, adunatcu gr ijaplande a tele str,opite singelesfint, spre a le ddrui ca"imintire cu scu mp d credr nciosilor evlaviosi m oar teaM intuitor ului . la se va ro si ea ar omdtei ante abd pr r tainicim pr esia in suoia sta n ta p u rpur iea flor ilorgalben- aur ii tr di ascuns un ar stro pd i n si ngele Mintuitor ului nostr u. In zi d e sinziene, simbor ul telor for sfinteale lum inii si cdldurii, sundtoarea straluceste tbata spiendoar"u iroin ra l du n i cd .P e vr emur i, fetele' impleteau n ea cor onr teiar "i or cinedansain jurulfocului noapteade sinziene in treouia# poarteo cununitd sundtoare coroanade sinziene. din in aceasta noapte plina de mister, fecioarele presdrau ra mu re l e e sundtoar e apd, spr e a vedeadin inflor r r ea d pe florilor ofilite cum va fi la anulcu petitorul lor.* tdr anulpunea, dupd un vechi , In A u str ia ^super ioar d, obicei,plantaintre doud feliide piinesi o ddcieavitelorca h ra n d ,p e n tr uca animalele sale sa fie' cr utate boli. Din de pacate, aceaste traditie mai este urmatdastdzidecitizolat, anum'ite nu in familii credincroase. Din cele spuse rezultd de apreciatd fost sundtoarea cit a incd din timpuristrdvechi. Ceaiulde sunitoarese foloseste leziuni n"ruous" in boli nJruou"" de tot felul,in rdni de pe urma unor lovituri'sivitdmiri prin riJ.it. 9i esteinsd si un El leacexcelent I ' a l dia r e e i . fi daca se beau zil._,^ Igut"lg.ia trigemenului.poate si ea combdtutdcu sun6toare, nic 2-3 cesticu ceai de sundtoare be-freacd (extern) ulei oe sunatoare cu 9i timp-mai indelungat'_locurile atectate. trte'putem face singurio tincturdde sundtoarecare are efectin boli de neli,nevroze 9i astenieinsotii6 de insomnii.Tinctura este folositd, extern,..caf5e.91ie, iar intern, iau o datd.pezi 1'0-.15 se picaturi inir-ofingure apd. cu Tulburdrile de vorbire, somnul agiiat, arce"ele de isterie, ,"ornurbulismul sint vindecate ajutorulsundtoarei, fel 'si in.*tin"n1" ,iinili!i cu l; depresiunile. Din practicamea am observatci in toate acesteboli,in afarainireolintarri internea c.e.aiurilor, aduce_unajutor eficacesi baile de gezut cu sundtoare'(a pot r" u"0"" Moduride folosire Ele se fac o datd pd saptamind,'fiind ). urmatede 6 bal oe pictire in celelalte ale saptaminii. zile Aceastdbura de recomandd stdrile in nervoase orice de f e l. Fetele tinere,aflatela virstade cregtere, trebuisa bea pentruun timp cite 2 cegti ar cu ceaide sundtoare. zilnic;.el s.prijina dezvoltarea organelor genitale femeigi a,rit l; la inldturarea dereglirilor ciclului'. Un leac natural foarteldudateste uleiulde sundtoare. N-artrebuisd lipseascidin Ilgl_-orflos^podirie-Poate fi preparat foarte usor in casd (a ," u.d"" ,,Moduride t olo s i e ' ) . ^ l g i e nti n ep u te re acu ra ti vd p de' doi ani gi este utilizat m tim cu succes nu numaiin ingrijirea rinilor deschise,a rinirilor proaspete,a hematoamelor, inflaa matiilor ganglionilorsi.a tenului aspru, ci este s.iun-produseficaceOefriclionurr i.n c a z u ld u r e r i l o rd e sp a te , d e l u mb a g o ,' desciaiici r er r aiism. p"ntr u a avea la indemindun leac casniccontraarsrriioi a op-iiiritor, "iru lin florile uleide in. Acest in u leis e f o l o s e s t e l a a rsu ri l ed e so a re . 9.i si cui daci burticale este masatdcu ulei . Sug-arii oJreri oe ourii (toli"il se linistesc de sundtoare. O tdrancape care o cunosc'vindecd toate rdnile,chiar 9i pe cele ale animalelor de casd,cu acest ulei.Bdrbatul ei sdu a fost odatd ranitgr;v la mind de o unealtd. Compresele ulei de sunitoare au inlaturat cu curindtoate direrite,iar rdnilei
ln limb a g e r m a n d , s u n a to a r e a se n u m e ste Jo h a n n iskr a u t, a di cd pl anta si nzi enel or",rar zi ua de si nzi ene, Joharj ni stag.A nu se f ac e in li m b a r o m A n d c o n f u zie cu p la n la ca r e p o a r td si d e n u m i rea i e si nzi ene, care este drdgai ca adi ce Gatrum (n. tr.)

58

s-auvindecat fdrd probleme. Un alt ldran a tratatcu succeso rand externd gravdde piciorul la calului sdu cu uleide sunitoare. la Un doctor a constatat o fetitdde 8 ani o inflamarea ganglionilorlimfaticiabdominali. fiecaredatd cind frigul actionaasuprafetei,iniern-sau De exrern,ea avea dureride burtd,in cele din urmd zilnic, specialdimineata. in Mamaei a cititin brosurd poatefi folositcu succesin inflamiriale ganglionilor. inceput cd uleiulde sundtoare A sd frece burta copilului fiecaredatd cind se vditade dureri.In scurt timp, acestea de i-autrecut. MOD U R IDE FOLOSIRE Pr e p a r a r e a a i u l u i :S e o p d re g te lingur ila cu vkf) de plantecu 114litr de ( ce 1 u gi se lasdputinsd stea. apd Ulei de sunitoare: Florile culesepe vremeinsoritdse introducintr-o sticlutd pind la git fdrda se indesagi se toarnduleifin de mdsline pesteele.Uleill trebuiesi acopereflorile. Sticla, bine astupati,se lasdcitevasaprdmini in soaresau in apropierea maginii gatit.Dupd citvatimp, uleiulcapatdo de culoarerogie. filtreaziprintr-o Se bucatdde tifon,se storc^bine resturile si uleiulde sunitoare se trage in sticlede culoareinchisa. cazul utilizaiii i'n sale la arsuri, se poate recurgepentru macerarela ulei de in in loc de u l e id e md sl i n e . Tincturdde sundtoare:2 miiniplinede floriculesein soarese pun intr-unlitru de rachiu9i sticlase lasd3 sdptdmini soaresau altdsursdde cdldura. la plindcu sunitoare (tulpind, Bii de sezut: 1 gdleatd frunze9i flori)se lasdpeste noaptein apd rece.Inaintea baii,conlinutul dd in clocotsi se adaugd se l a a p a d e b a i e .D u ra tab e i i - 20 m inute( a se vedea Bai de sezut'din g , , P a r t eae n e ra l d ').

TATANEASA
(Symphytum officinale) Este denumitain limbajulpopular9i barba-tatei, boracioc, iarbd-intdritoare, gavd!, iarba-tatii, iarba-lui-Tatin, iarba-neagrd,lutatind, nddai, plosnitoasd, rdddcindneagrd, tacin, tatand, zlac, iar in englezd comfrey. Aceastdplantade leac este una dintrecele mai bune gi pe i n d i sp e n sabile car e ni le pune natur ala dispozilie. pe cimpiiunde este umezeald, marginide cimp, Cregte la i n sa n tu riu medegi de- a lungulapelor .O putem gdsi si pe'lingja gardurisi pe grohotiiuride pantd,ihttorinO"pe tcit parcursul verii.Frunzele aspresi foarteasculite virf. sint la Rdddcina care triiegtemai multiani - in exterror este maro inchispina la neagrd,in interior alba pina la gdlbuieare grosimea degetuluimare, iar dacd o desfaci este foarte cleioasd, unsuroasd lipicioasa pipait Fiind o la 9i plantdcu riddcini adinci,tdtdneasa prea poate fi disnu trusd. Rdddcinile sale sint smulse din pamint primdvara sau toamna.Li se poatevenide hac doar cu ajutorul unei cazmale ascutite. Plantaproaspdtd esteculeasi inaintesi

in timpulperioadei inflorire. de Tinctura tdtdneasd, care v-o puteliface usor singuri, pe de ascundein sine o fo4d minunatd.Bolnavii care au fost tratali ani de zile impotrivareumatismului9i a inflamatiilorarticularecu tot felul de leacuriexcelente, fdrd a se vindeca,gdsesc un ajutorrapid in tincturade tdtdneasS. O femeiecare de-abiase mai puteaservide braluldrept (incheietura umdrului era aproapeinlepenitd, mediculconstatase tar deja o parezi) gi-a frecat zilnic,la sfatul meu,incheietura braluldrept cu aceastd tincturS. zi in zi a simlitcum i se alind Din 9i suferinlele. Astdziarticulalia mobilitate are normaldsi femeiase poate ocupa iar de gospoddrie. Dar si frunzele tdtdnesei, opdrite9i aplicateca terci cald pe membrele paralizate,ajutd peste noapte,atunci cind maladiaprovinedin surmenaj, luxatie, entorsdsau apoplexie. jos Mdtugasoluluimeu a fost trintitA pe stradd de un motociclist. internat S-a in spitalcu fracturdcoxo-femurald. operatiei s-a bdgat un cui si a fost trimisdacasd La dupd ce s-a fdcut bine.Cuiultrebuiascos pesteun an. Dupdce s-au potolitdurerile si a putut merge iardginormal,a neglijatconsultulmedicalprevdzutdupd scurgerea anului.Totul pdrea in perfectdordine,pind ce s-a trezitintr-o zi cu nigte dureri insuportabile. Abia acum s-a dus sd-giscoatdcuiulsi s-a constatat se formasedeja cd osteita (puroi la os). Degiinjecliile calmattemporardurerile, au supuratia n-a trecut. ln acest stadiua venit la noi in vizitS, fiind un munte de disperare. Pot spune, ldrd a exagera: Comprese calde cu terci din fdindde tdtdneasd ajutat-o peste noapte.A au doua zi, femeiaputea deja sd stea asezatdsau intins6,fdrl a avea dureri.Avind in vedere cd in magazine se gdseaudecit rdddcini nu tdiatemdrunt,mituga a avut inspiralia sd le usucein cuptor,dupd care le-a mdcinatcu o rignildveche de cafea.Si-a pus acestecompresecu terci (a se vedea Moduride folosire") pind ce locul n-a mai supdrat-o. $i tumefierilela glezne si la incheieturilemiinilor se retragcu ajutorulacestui terci.A9 vrea sd atrag atenliain mod deosebitasuprafaptuluicd acestecompresepot aducealinare chiar9i in caz de paraplegie.Compresele caldecu terciajuta9i in ulcer varicos,in tumefieri reumaticeale muschilor,in noduri de artritd,in umflituri, in dureri in ceafd,in inflamatiiale pielii piciorului 9i calmeazd durerile de dupd amputiri. Din radacinise poate pregdti 9i un ceai care este folosit intern in bronsite, afecliuni ale aparatuluidigestiv, hemoragiistomacalesi pleurezii.Se beau peste zi, inghiliturd inghilitura, cegti.Pentrua combateulcerut gastric se recomandd cu 2-4 un amestecde plantepentruceai.100 gramede tdtdneasd, gramede filimicd 50 gi 50 gramede troscot(a se vedea Moduride folosire ). lnci o datd vreausd menlionez tinctura titineasd. Se utilizeazA cel mai bun de cu rezultat sub formd de compresela leziuni externe9i interne,rdniri de tot felul,contuzii, hematoame9i fracturi. Frunzele tit5neseise intrebuinteazd numaipentrucomprese, si ca adaos la nu ci bdile completein caz de dureri reumatice, artrit6, dureri de oase, tulburiri ale irigaliei sangvine si discopatie.Totugi,pentru tulburdrile irigaliei sangvine a picioarelor,pentruvarice 9i pentrutratamentul suplimentar sau postoperator fracal turilor, se fac bai de gezut(in cada)cu adaosde titdneasd. In anumitezone geografice moaie frunzelede tdtdneasd aluat de clatite, se in dupd care se coc, beneficiind acest mod toatd familiade substantele in activeale plantemedicinale. acestei niinunate
60

MOD U R IDE FOLOSIRE preparareaceaiului de riddcini: Se pun peste.noapte rece 2 lingurile de la ' ugor9i se se riddcinitdiatemdruntin 1 4litrude apd, dimineata incdlzesc cu Se strecoard. beauinghititurd inghilitura. 1 de plante pentru ceai (la ulcere gastrice):Se folosegte lingurild Amestec 'din la respectiv l14litrude apd, se opdregte se lasi (cu virf) amdstecul 9i zilei,calde,inghiliturd Se ih repaos3 minute. beau 3-4 cestipe parcursul cu inghititurd fin, bine uscatesint mdcinate sint amestecate GompresJ cu terci: Rdddcinile alisi repedeintr-o ceagcdcu apd foartefierbinte citeva picdturide_ulei mbntar pind se formeazdun terci, acesta se intinde pe o bucelicede pinzA, aplicdlocal in starecalda9i se leagd. se proaspete spald,..se zdrobesc se Compresede frunze (proaspete):Frunzele afectate se pun pe locurile pe un fund de lemn cu un sucitorde tdilei, 9i se leag5. sint opdritecu api clode Compresede frunze (opirite): Frunzele tdtdneasd calde. cotitdgi sintaplicate Adaos la 6aile complete: 500 grame de frunze proaspetesau uscate de tdtineasdse lasl pestenoaptela recein cca. 5 litride apa. A doua zi se compune totul la fiert,iar lichidul adaugdin apa baii (a se vedea,,Bdi se generald"). plete", ,,Partea la insd numai200 gramede Adao'sla biile de gezut: La fel ca la bdilecomplete, frunze. de Tincturi de tdtdneasi: Se spald rdddcinile tdtdneasd9i se curildt cu o intr-osticldpind la git fdra a se indesa, perie,se taiemdrunt9i se introduc be toarndrachiude sbcardsau de fructegi se lasd 14 zilela soaresau in trebuiesd acopererdddcinile._ de maginii gatit.Rachiul apropierea proasieteneasi: +-Ordddcini(in funcliede mdrime)de tdtdneasd Alifie Oe pete gi spdlatesint tdiatefoarte fin, prijite.iute in cca. 250 grame de uniura iurata din intestinede porc, ldsatesi stea peste noapte,incdlzitea gi doua zi,apoi filtrate presateprintr-obucatdde pinzd.Se introducimePomadapoatefi la micigi curate9i se pdstreazd frigider. diatin recipiente in intrebuintai|in locul' unei comprese cu terci. Este indispensabild la rdnilor oameni9i animale! tratarea Vin de tdtineasd z 2-5 rdddciniproaspete9i spdlatesint tdiatefin 9i ldsate5-6 sdptaminiintr-un litru de vin alb natural.Un mijloc excelentin tratarea bolilorde pldminil

(Capsella bursa-pastoris) fRAISTA-CIOBANULUI

pestetot pe drumuri, care se intilnegte foartevaloroasd, Aceastdplantdmedicinald de povirnigurr, cimpurisi gr.ddini ganluri, ogoareparaginite, intelenite, cimpii,pdminturi unse zar)av)turi,este consideratfin generalo buruiandincomodd.De-abia adund deva o movil! de pdmint - mai ales cin^dse construiesccase - 9i imediat apare, populari se mai zice 9i arior,buin aproapepestenoapte,traista-ciobanului. limbajul punglpunga-babei, pdsdlel,pdsculd,pagtele-cailor, coada-pisicii, ruianS-de-friguri, tormeazd ziplgtp neregulat Frunzele sau tigculL!d. rapdn,straila-popii popii,pungu-iite, - dserhanitorpdpddiei o rozetd.Tulpinaajungepind la o inallimede 40 centimetri.
61

!l1l1" nu srngete vrea sd se opreascd, infuzia traista_ciobanu_ de lui are un efecthemostatic uimitor.
l.-::l:'^f:strua!iitor B-10zile inainte vdnirea de cictutui, =lrhiJ.it;-t'".,[ ceai,folosind1 ringurild virf)de traista-cioolnuLi;;r (cu ra ceagcd. Acestceai^seivegte la reglarea gi ciclului purp.
naai {nlnai^-J { l:-^. .-:L= t , _,,,,,v vrrv 4 vvatt Lfs:

Perioada infrorire: de martie-noiembrie. foartemici, Frorire, de un alb murdar, sint umbeliforme, if""trro o inflorescenla formd de ciorchine; trrpinipe subtiri in oe atirnamicilepdstal(fructcapsura) formdoe inimiilie sub gi amintind pipaitde pierea la pierucratd. ordtdniire o au preferinld specialdpentru traiita-ciobanului. irn"Ji"t ce t-9p39"19 top:tte.9ivremea incdtzeste, se aceastd plantd rasare proaspdtd verde. si ceaiulde traista-ciobanului,carese consumd din zilnic 2-3 cesti, intrebuinleazd maresucces toiG iiourire se cu in de hemoragii,ca.. exempluin nemorigiile'-nlzate, de. stomacale, intestinqle 9i in_ metroragii-(hemoragii

neregurare). in cdzur riniror singtiini",'li."r"

abundente_, beau, se timpde

in pailieg"l". Traista-ciobanului'este- asemdnatbr insd iiscului Eio plant6 medicinald recare gleazd circulatia singelui, indicatd in moo o"orboit ilt"rtip"rtensiune fiind deci Ehr cft la hipotensiune artbriali. spre deosebire ceaiuloe vrsc,carese i;;;H1ft;:r si de noapte if la rece,acestceaise pregdtegte {squl p-este opirind traista-ciobanului. 2 cestipe z.i "p9 si.sd. intrerupe consumul ceaiatunci de 9".i?Y cihocircrr{'as-anormalizat' un efectcurativ fel de bun ca.giviscul are traista-cioo*rrriJn la il hemoragiile menstruale. in _acest ceaiul beanumai perloaod si caz, se o d;i^;.Aceastd o" $lantdmeoiclnale t"re valoare esie de musculareexterne.Este interesant despreil.rt un realajutorla toatebolile ci lucru nu s-a scris nimicin aproapenicio cafie modernd plantemedi'cinale. de nCumc[iu"-a'ii,-rndomn betrin mi-addruito cartevechede planiemedicinale, gravurr cu 9i'oesen.,ni"r. Dar,aga cindziuati-e-plina diminJ"ii'qipii" seara, de n-ampututrdsfoi 1nlilnBta :YT.t-tdatd. cartea decito lntr-o noapte, cdtre doudsprezebe, sirit JeooatSoin ora im ro1nn; s-a mi par.ut a?fifosttt9.=? grusi,-mi-iirecut minte qe ugorde umeri. prin ideea: aceasti ,,Ai cartede plantemedicinale dgja,Qe jumdtate an-giin[a n, i.-ii'i"cupat seriosde o oe ea nicimdcaro singurd datdli' M-am'trezit lumea somn,rir-r"ulat din pat, ca bin am luatcartea si'm-am agezat comodin cimera de zi.nm deJcnis-o mi-au mai si sirit imediat ochibiteva in rinouri-,,qirn"t Cino;i;b ;;rn^aialutain atrofiamuscutari.luati urmdtoarele: traista-ciobanului mdruntse rasa10 zile cu rachiu-il-;;:r;i5 tdiatd il apropierea. maginii gdtit, fnqioneiia ro.rrir.;rG;tre de cfteva de se :9ar9iar 'ceai ori pe zi, .saq intern 4 cegti^cu dJcreiigoara.i' Ct;i cumtot ce-midoream fi fost ar sd citescacestecitevarinduri atuncihici nu mi-im'oatseamade asta-, am inchis cartea, pus-ola loc, m-ambdgatin pat_gi am curindam adormit. Citeva maitir.ziu zile am fost sunatddin Viena:,,Mdpritelialutiz'nm sz oL anl, sint oe piojesie asistentd
62

s-o pundintrepinz-e r?.si-oapric.e_ caioi,;rb l'J;t;, rocar ;;;rese. se reco_ mandd succes cazul cu in _9-r l^iemoiaglilor renalJi'""!,,pe zrcu un amestec ceaiuri de -' dintraista-ciobanului,si coada_calulii

Pentruhemoroiziicare singereazd, fac mici clismeintestinale, se bii de gezutsau spdldturi infuzie cu caldu!5 tiaista-ciobanului. de Mamete uu iinii umlati in timpul aldptatului trebui ar sd-9i'incalzeasci "are r" uoriilnnii-o'sita) tiii.ii-"iooaiutuiproasp'td,

cfte 2 cegtizilnic, intrerupd sd apoi pehtrus saptamini-si sa repeteperiodic acesttratament.

pubertdliit1 fimpyr de ,9:I:y]remerear trebui sd henopluzei, ardmrnra, flecare

bea 4 saptdminide-a rindul

din medicalde doi ani. Sint complet neajutoratd cauza medicald9i sint pensionatd iar cind a venitinsdnatosita retetamentionatd, atrofiei musculare!"l-am recomandat am dupa trei sdptimini la mine la Grieskirchen, aflatcd la data la care fusesemtrezitd la la , din s o m ni n m i e zd e n o a p te e a fd cu seun peler inaj M aicaDom nului San Damiano a in La in ltalia. intoarcere, autobuz,un domn, vdzind-oatit de neputincioasd, trimis-o incit si-a putut relua si la mine. Curinddupa aceeas-a simtitatit de refdcutd intdritd, s ervi c i u l . de Un alt apeltelefonic, data aceastadin Steyr,Austria: Am 62 de ani. Din cauza unei relaxdri a sfincterului am fdcut anul trecut un prolaps intestinal si am fost z! operatd. ln aceastd toamnd treaba s-a repetat;dureri neintrerurpte, Ei noapte, de intinzindu-se la buric spre ambele golduri,ca si cum as fi fost tdiatd de un suslinind nu mai cd din Medicii spitalau respinsideeaunei a doua operatii, fierdstrdu. t cea de f d c u t. M-a mg ? n d ip e l o c ia tr aista- ciobanului tr im isd Dumnezeu, es t en i m i cd e musculatura in care intdregte sd am sfdtuit-o ia zilniccite 4 cegticu ceai de creligoard, din dp cu friclioneze tincturd traista-ciobanului, care sd pund gi iar interior, externsd se pr celor10 zilenecesar e eIn d d in c e a i u l e c r e l i g o a rd e 3 o ri ci te 1 0 p icdtur i. r dstim pul pardriitincturiide traista-ciobanului, indemnat-o sd-gi puna compresecu ierburi am dupd un timp cd n-o mai suedeze.Mare mi-a fost uimireacind femeiami-a telefonat funclionau jena nimic. Prolapsul complet,mugchiisfincterului se intestinal retrdsese goldur iincetaser d doua zi dupd chiar a din ia rd s i n o r m a l ,i a i d u re q l ech i n u i to a re glasul, femeiaa venitla de imi la Intrucit telefon pierise, uimire, tratamentului. inceputul directbucuria. minedoud zilemaitirziupentrua-gimanifesta Cine din Nu se poate spune decit atit: Ce mult ajutaplantele farmaciaDomnului! Creatoruluil Estenumaisi numaiindurarea face astfelde minuni? O femeie din Austria inferioard,din apropiere de Karlstein,scrie: ,Dupd o cu prelegere, v-am cerut sfatulin legdturd o hernie inghinali. Aceastaera lungd de a Pind ce traista-ciobanuluifost groasd 9i latd de 3-4 centimetri. cca. 10 centimetri, am pus compresecu ierburisuedeze.Dupd ac-eea inceput si ung locul, gata, am gi frecindu-lcu tincturd de traista-ciobanului am bdut zilnic 4 cegti cu ceai de nu_mi- puteam. menaja - era timp de 6 sdptdmini.Fiind agricultoare, creligoard, nu -, vremeasecerigului agacd am purtatla lucruun corset.Qrpa 12 zilede tratament gi insd tot mai aveamdureri.Dupd2 lunimi-audispdrut se mai vedeanimicdin hernie, fdr ad ele .H e r n i a . i n g h i n a lm p u tu ts-o vi n d ec i oper alie." biologicdin Mittenfost directoral sanatoriului dr. Rdpositul medic-sef Rcjhling, citit care mi-afdcut odatd o vizitd9i-_a cu superioard, wald de lingi Garmisch/Bavaria Mi-a spus cd herniile a acea ocazie scrisoarearespectivd, fost vizibilimpresionat. pind acum cu mijloace medicale decftprin operalie. nu inghinale au pututfi vindecate 4 cegti cu ceai de cretisoard(intern)9i frectii cu tincturdde traista-ciobanului trebuiesd inceapdin (extern) ajutdsi la histeropioza(piolaps'uierin).'(Fricfionarea peste pintece.)'Subliniez pod deosebitcd in acest caz de la vaginEi sd se co'ritinue proaspdtd. boli musculare in preparatd din traista-ciobanului aceastdtincturdtre-buie proaspetel de gravenu ajutdrapidgi sigurdecitplantele atit

DE MODURI FOLOSIRE '1 u cu Se ceaiului: opdregte lingurili(cu virf)de plante 114litr de Prepararea steaPulin. apd9i se lasdsd generald". la de ,,Bei sezut" ,,Partea Bdi de sezut:A se vedea

63

Compresecu aburi: Se pun 2 miiniplinede traista-ciobanului, se poate daci proq_spat6, intr-o sitd care se tine peste abur. Planta muiatd la abur se bagd-intr-o bucatd.denin_za cale se aplicdlocalsub formd de compresd. Tincturd de traista-ciobanului: Traista-ciobanului proaspdtd, flori,'frunze, cu tulpindgi pdstdi,se taie mdrunt9i_se introduce intr-osticldpine la gilt,ie toarnddeasuprarachiude secardsau de fructe de 3B-a0%(plantele sa fie acoperite) se lasdsd stea 14zilela soaresau la cdldurd." si

-tr 1W # ,v&\

TURITA-MARE
(Agrimonia eupatoria)

Poartd denumirile: gi asprisoard, boitoreand, buruiand_ de.-friguri, canipoald, coada-racului, corndtel, dumbravnici, printurita-niare lipici, matculi,scdigor, turifd. avemla dispozilie plantdmedicinald o magnifica, numitd qermand in tuturorplantelor". crestein locuriinsdrite, ,,regele Ea us_ 'cimpuri cate, .pe margini de drumuri, peOuri,' pe 9i povirniguri, dealuri pante,in luminiluri plintreruine. gi gi Florile mici,galbene alcdtuiesc, sl ti tumindrici, infloca o rescenfd formdde ciorchine in lung.intreaga planti este acoperitd peri moi,frunzele cu pot mar-i atiige o lungrme de 10 centimetri sint penate.plantaajungepindIa o si inallime 80 centimetri apartine de gi aceldia-s)" ca sl tamitii cretisoara. Turila-mare culeasd timpuiinfloririi, est6 in intrb lunileiunie 9i august.lstoriaacesteiplante medicinale dateazd, gi la multealtele, trecutul ca din indepdrtat. Era cunoscutd incd de pe vremeavechilor egipteni. Turitamare posedd un puternicefect curativbentru todte ale gurii; decila eaar trebuisd ne gindim caz'deanghini, in il11iT,?!ii!^gi!.r]:isi tarlngita'stomatitdulceroasi sau alte inflamatii ale mucoaseibucale.Olmenii care,datoritd profesiunii, vorbesc sau cintdmultai trebuisi facd,preventiv, infieCare zi gargard ceaid-e.!urit?-Tra_r_e. au un efectexcelent cu Frunzele in'anemie,'rini,ieumatism,lumbago,^tulburiri digestive, cirozi hepatici,in scdderea aciivitatii trepatice,precumsi in bolilesplenice(de splina).be pof bea zilnic pinj raz certi-., ceat. Fiecare trebuisd-gi ar dea osteneala facdo dati sau de doud ori pe an o baie sd cu adaosde infuzie_de.turild-mqre vedea,,Moduri folosire"), cbpiiiscrofu(a se de iar losi ar trebui facdzilnic astfel baie. sd o de este noastre medicinale cele mai bune,datorite , Turifa-mare una dintreplantele efectului astringent a componentelor sdu gi curative. Schierbaum Dr. spune:,,Cite 1 ceagcd ceai de 3 o_ri zi vindecd cu pe emfizemul pulmonar, cordul mdrit,dilaiJrea stomacului a intestinelor, bolilerenalesi irezicale, si apoi dacdremediul folosit este un timp maiindelungat." be tuiila-mii" .L'i"tomandd cdtduros varicesi ulAlifia in se folosire") se intrebuinleaza asemenitcir afi9i !9.raliil9g?Tbrei.(a vedea,Moduri'de tlelde filimica. bolilehepatice foloseste amestec ceaiuri plante, In se un de de astfel: 100gramede turitd-mare, gramede drdgaicd 100gramede vinaiitd 100 (numitd si si mama-pddurii). bea zilnicdimineala, slomaiulgolJcite1 ceagcd,'iai reitui Se pe in zilei beau2 cesti, se incetul incetul.' cu
64

MOD U R IDE FOLOSIRE Preparareaceaiului: Se foloseste1 lingurila plantela 114litru apd, se de de gi opdreste se lasi sd steabulin. Baie de plante:200 gramede plantepentru1 baie completi (a se vedea,,Bei complete", generali"). din,,Partea Amestec de ceaiuri contra bolilor hepatice:Turifa-mare, drdgaicagi vinarila sint amestecate pdrti egale. Se folosegte1' lingurile(cu virf) lb 1/4 litiu in de apd, se opdregte se lasdsd stea pulin. 9i Preparareaalifiei: 2 miini pline de lrunze,flori 9i tulpinitaiatemirunt la 250 grame de unturd de porc (a se vedea ,,Prepararea alifiilor",la ,,partea generalS").

URZICA (Urtica dioica) Un medic a ardtatodatd intr-undiscursla radio cd urzica- numitdsi urzicd-creatd, urzicd-mare sau urzicdde-pddure- este una dintrej cele mai bune planteoe leac pe care le avem. Deci dacd oameniiar sti ce efect tdmdduitor are, n-ar mai cultivadecit urzici.Din pdcate sint foartepulinicei care cunosc acest lucru. Urzicaeste curativdincepind de la riddcind. continuindcu tulpinasi frunzele terminind florile. gi cu Incd din antichitate bucura de multi apreciere. se Albrecht DUrer (1471-1528) pictat un inger care a zboard cdtre tronul Atotputerniculuitinind urzica in min5.Preotul elvetian Kunzle aratdin sciierile salecd urzicaar fi fost distrusade mult dacd nu s-ar fi autoapdrat urzicind; insectele alteanimale fi facut-ode mult sd ar 9i d i sp a rd . Am putut sfdtui odatd pe o mamd a gapte copii, care de la gltimanastere fdceaeczeme,sd bea ceai tot

cd ferneia aveadupa ultima ar probleme nastere cu'rinichii, sfdtuit-o bea am sd acestceai.Mina minacu bolilerenalemergadesea in durerileputernice cap.in de scurttimpau disparut eczema gi migrenele. atit cft Eczemele, avindde celemaimulte orio cauzd internd, trebuie tratate interior plante din cu carecurdtd singete. Urzica estecea mai bundplantdde leacdepurativd hemdtopoEtice. Avindgi o 9i pozitivd influ_enta asqprapancreasului, ceaiulde urzici'scade glicemiei'(al nivelul zahirului.din singe)..E| vindeclgi bolilesi inflamatiile plecum ciilor urinare, 'si efect usor laxaiiv,este si retentia urinari patologici. Avinbin aceiagi timp iecomandabil cu seamd pentru curdde primdvard. mai o Decindam aflat efect ce curativ urzicile, au mi-am creatun obicei a faceo curd din de patrusaptamini ceai de urzici, cu primdvara plantele din tinere9i toamnadupd otavd,cind rdsariaragi tinerepretutindeni. fire Beaudimineala stomacul pe gol' 1 tlz_ordinainte miculdejunsi 1-2 cegtipe parcursul de zilei, inghilituid cu ^ceqqca, inghifitura. ceaiul dinaintea micului deiuntrebui'e bdutin inghitituri micilpbntrua-i $i

incoace urz,caajuta-in"#itlil%5?,S,iir."?i',ii.ii?T lntrucit [i li"? "'j? J3'rffj,.t5ir1 pus

de urzici.In scurttimp acestea dispdrut, fel gi au la durerilede cap care o chinuiau ele tot de-atuncr si

miri efectul. Dupdo astfel curdde ceaimd simtextraordinar binegi am de fiede de care datd senzalia pot realiza trei ori mai multelucrurica pind atunci.Familia cd de mea9i cu minen-avem nevoie anide zilede medicamente, eu md simtplind de iar de gi mobilitate tinerele. altfel, De ceaiul nu-idelocrdu la gust.Se bea fdrdzahir. Cei pot sensibili insd addugacevamuselel gustului. sau mentdpen[ruimbundtdtirea in populard, medicina pe curacu ceaiul urzici de estepropusd o duratdde mai multe sdptdmini afectiunile in hepatice, (chiar cazul biliaresi splenice in tumoriila splini), la secreliiabundente stomacului aparatului ale respirator, crampele ulsi la 9i la cerelestomacale, ulcerele intestinale bolilede piept.Pentru mentine si a valoroasele substanle active, profilactic ceaiul prepard se doarprinopErird. mijloc Ca ins5, se bea o singurd ceagcd ceaide urzici cu zilnic, timpul tot anului. Estede mareajutor giin viroze9i infecliibacteriene. De la o anumitd virstd incolose diminueazd cantitatea fier din organism. de Apar de aceeastiri de^ oboseal6, gi chiar epuizare, omulse simtebetrin cu mai pulina putere muncd. acestcaz,urzica de In proaspdtS, careconline fier,poatefi folositicu maresucces. ne ajutdsd depdgim Ea acestpunctcritic.Dupdo curd de urzicine simfim, relativ gi repede, binedin punctde vedere mai fizic, energia puterea muncd de giinflorim ne revin, renagtem vizibil. O tindrdfemeiedin Urfahr venitodati la mine,anemicd, a bolnavd stomacgi de permanent puternice cap. veziculS biliard. fenomen Ca secundar manifesta dureri de Am sfdtuit-o recurgd ceaiulde urzici. sd la Dupdun timp am intilnit-o nou in mod din intimpldtor. de Radiind fericire, mi-a povestit repedeo ajutaseurzica. ce Intreaga ei familie indreptat atunci s-a de spreaceastiplantd medicinald. puternicd apeidin lesuturi cavitdlile gi In hidropizil,urzica ajutdprin extragerea a naturale corpului. ale Datoritd substanlelor active sale hematopoetice, de folosgi este in cloroze, anemiisi alteboli graveale singelui. Asociatd alteplante cu medicinale, urzicaeste folositdcu succes si contra leucemiei (a se vedea articoluldespre pag. ce Celor suferide orice de alergie(siguturaiul fin intrd fel de ,,Leucemie", 118). aici), recomand beaceaide urzici perioadd le sd o maiindelungatd. predispozilia rdceli 9i combateafecliunileartriticesi reula Urzicaanihileazd matice.O doamnddin Eichstdtt stat timp de trei ani sub tratament medical, avind a puternice. decursul jumdtate an a scdpat dureri, in de de dupdce sciatici gi dureri a a fdcut6 bdi complete urzici cfte200gramede plante. de cu Cu citvatimpin urmdam fdcutcunogtinld o femeie circa50 de ani caretrecu de buiasd poarteperucd cauzapirului foarterar. I s-arfi distrus astfel ultimele din 9i pdr.Am sfdtuit-o se spelepe cap cu infuzie urziciproaspete sugi rdddcini de sd de plimentar infuzie cu din rddicini de urzici.Mi-a urmatsfatulgi s-a putut vedea pe gi sdptdmini trecea ce cum pdruls-a regenerat, sd incepind creascd sd se indeseascd pe din nou. Foaftebineficitoarepentruoricepdr estetinctura urzicd, care ne-o de putemfacesinguri rldScinide urziciscoasedin pimint primdvara toamna(a sau din pe se vedeala ,,Moduri folosire": de Eu de ,,Spilatul cap"gi ,,Tinctura urzicd"). insimi gi pielea pe imimasez zilnic cu tincturd, careo iaucu minechiar in excapului aceastd pielea capului n-are cursiisau cind cdldtoresc sd lin prelegeri. ca Efectul esteevident: pirul estedes 9i mdtdsos, un luciufrumos. mdtreald; cu giin boalS putea ar de ajutdexcelent arteriti. Mullioameni suferind aceastd Urzica cu sd scapede o amputare piciordaci ar facela timp bii de picioare riddcinide de (a urzici se vedea de ,,Moduri folosire"). indiferent undeprovine, induce de tulburiri ale irigalieisangvine. Oricespasm, ^ aceastd lucru gi bdilecu infuzie urzici. de Acelagi In se situalie recomandd spdldturile cdzii, bustuldeasupra estevalabil in cazulspecial stenozeimitrale.Se apleacd al 9i se spaldregiunea inimii infuzie ugor acelagitimp. in cu cilduldde urzici, masind
66

in de timpde 28 de ani de pe urma din O femeie Bavaria virstd 51 de ania suferit uneifistule.Profesorul consultat consider^at a o operalie fiindproblematicd, ca intrucit pe pe fistula plasatd obraz, osulmolar. anul1978, era In aceastd femeie nefericiti s-a adresatunuitdmdduitor, care i-a ardtatmai alesfoartemultdinfelegere. prescris l-a gi alimentalie crudegi gimnasticd respiratorie. vegetariani fructe legume cu ei Starea a l6rda fi insdvorbade o insinitogire. mai 1979, inceput In devenit suportabild, mai a proaspete, sd aduneprimeleurzici bind zilnic3 cegticu ceai amestecate fiecbre de datdcu 1 lingurild bitter de suedez. scris: A exact14 zile, fistula meadin obraz ,,Dupd gi se vindecase nu maiaveam o durere. agaa rimas pindazi"(28.11.1979). nici $i gi despre de mullioameni cunoscut simlitasupra cit au Aud tot mereu bucurie cu puterea propriului organism lecuitoare aurzicii. Astfel, mi-ascrisde curindo femeie lor cd de cd lunide-arindul biut zilnic a ceaide urzici. numai a scdpat oricesenzafie Nu gi in de obosealS, epuizare, ciudamunciigrelede zi cu zi, dar i-a dispdrut o de pindin coapsd,de nigtedurerice se intindeau careii pricinuise bititurd purulentd, care n-avuseseinsi timp sd se ingrijeascddin cauza muncii excesiv de prin indepdrtare operalie se nu impoviritoare; fel gi o ciuperci la unghii,la a cdrei la pe puteadecide.Da, aga poateajutabuna urzicddepurativd hematopoeticd, care gi a oricftag recomanda-o, n-arfi suficient. alti femeiemi-ascriscd urzica vindetot O ani Astfel scrisori razede luminiin de sint cat-ode o eczemi careo chinuise de zile. plante leac,oriunde noastre de vialamea.Ele-mi arati cd ne putembazape bunele le-am folosi. un Cu Odatda venit la mine,plingind, birbat mai virstnic. trei ani in urmd se de dureride imbolndvise gripd. atunci, de De urina eramaroinchis suferea nigte sa 9i administrate, innici insuportabile. i-aufolosit numeroasele Nu nici medicamente cap jecliile ultimul (in au devenit mai tot capului). Dimpotrivd, migrenele timp in regiunea spre urzicile acute,incft omul era in pragulsinuciderii. l-am dat curaj,indrumindu-l pe proaspete. zile.Dupdpaintregii de Urmasi bea 2112litri ceai,repartizali parcursul de total.Cevamaitirziumi-a tru zilem-a anunlat telefonic durerile cap ii trecuserd cd gripei.Folosili printr-o transmis femeiecd se simtemai bine acum decltinaintea 9i primdvara, facelicu ele o curi proaspete, tinere, special in dumneavoastre urzicile 9i lor Va de depurative! veli minuna efectul binefdcdtor. mi-aurmat,de asemenea, din din O cdlugdrild ordinulElisabetinelor Klagenfurt apdrute in sfaturile s-a miratde rezultatul oblinut. Pete,carenu voiausd se vindece, si in au regiunea abdominald lombard insolite mincirimiputernice, dispdrut timde 9i 9i pul cel mai scurt,datoriti ceaiului urzicigi a uneidietepentruficat.$i la alt caz de asemdndtor ajutase rapidceaiul urzici. de mullumesc rinduri: din in Dintr-o scrisoare Dellach Kdrntenaleg urmdtoarele ,,Vd inestimabil caream de din toatdinimagi Dumnezeu vi aibdin paTdpentruajutorul sd boliimelecarea durat19 ani avutpartedatoritisfaturilor dumneavoastrd. decursul In prin Nici in clinici neurologie. un medicnu mi-a de am fostinternatd toatdAustria multe pututspunece am de fapt,darmite intreagd am si-mi fie de vreunfolos.O siptdmind bdut ceai de urzici9i ca printr-ominuneboalaa trecutde parcdnici n-agfi avut-o noastre vreodat6." faptelemenlionate reiesecit de repedene pot ajutaplantele Din pe o medicinale. adevdrat aicinu estesuficientd ceagcd zi, ci, in bolilegrave, cd Este zilei, inghilituri in mici. trebuie se beaminimum 2litriin timpul sd povestit ceaide urde cd-giia in excursii cdldtorii afaceri mi-a Un om de afaceri 9i gi in ajutorul sdu.Nu sale in ziciintr-un termos, cdcise incredeorbegte performanlele dar numai c5-!i taiecel maibinesetea, te giinvioreazd alungioriceoboseali. 9i-!i se In lnci o indicalie deosebitd: sciatici,lumbago,nevritela bralegi picioare, f o a r t e u g o r locurile dureroasecu o urzicdproaspitd.La sciatici,de freacS pe de incepind la gleznd, cu exemplu, atinge se foarteincetpiciorul plantaproaspdtd, a parteaexterioard pind la gold, iar pornindde aici, de-a lungul pdrlii interioare

picioruluiPjna cdlcii.Acest lucru este repetatde 2 ori, iar in incheierese trece urzica la de la gold in jos peste gezut.Se procedeazdlafel si cu alte porliuniafectate. urmd La se pudreazd pieleape lbcurile respective Nu trebuieoare sd multumim pentruindurarea de a ne fi diruit o atit Domnului LUI planti mebicinald? viata lor trdite rapid, oameniitrec pe fingl ea de miraculoasd in nepdsdtor,preferindsd recurgd la calmahtesi sedative,care sint luate excesiv.Dar adeseanu pot ajutain mod real decit bunelenbastreplantede leac,cdzuteOinpacaie in uitare. in finalas vrea sd mai adaug o intimplare care m-a impresionat mod deosebit. in in ordgelulnostru am ficut cunostintdcu o bdtrindcare mi-a povestitcd mediculconstatase cd are tumori canceroabeia stomac. Nu se putea decide sd se operezedin cauzavirsteiinaintate. Atunci cinevaa sfdtuit-osd bea ceai de urzici.Cind's-a dus la medic 6uP9 un timp, acestaa intrebat-o mirat:,,V-a!i operat?Dar nu se vede nici o cicatrice!" Excrescenlele disparuserd completgi femeiaa mai putut beneficia un de amurg sdndtosal vielii.Nu trebuiesd ajungematiitde departe.Niciodatdnu se poate forma_ceva malign, dacd pe lingd faptul-cd o preluim pe buna noastrdurzicd,ii asimilimputereaminunatd, intervale in regulate timp,sub formaceaiului. de lncd un sfat bun:,lncepeli chiar astdzio curd de urzici.Plantauscatdo gdsitiin orice_ magazinspecializat. plantelenoastremedicinale in casd! Echipali-va Invitali iar 'Esie primdvara foarfecesi minusi si iesitila aer liber,in naturalui Dumnezeul cu o mare pldceresd culegi'urzicile iingur, sub cerul liberal Domnului! cit sint utiliiate Cu mai proaspete,cu atit mai mare este, conform experienfei, reugitacurativd.Ginditi-vd atunci9i la o provizie_ pentru iarni, in vedereacdreiaar fi cei mai bine sd culegeli urzicilede luna mai. Bucurati-vd puteli face astfel singuri ceva in folosul sanaiatii sd "' s- "' dum n e a v o a s trd ! Un cititordin Westfalen scrie:,,Vecinul meu utilizeazdurzica pentrustirpirea in9i sectelorgi a diundtorilordin gradinasa. Pune o cantitate mai maie de urziii intr-un recipient apd, care are- jur de 300 litri(dar se poate muia si o cantitate cu in mai mica) si lasdurzicile macerat la induntru cevamai multtimp. Cu aceasiaapd de urzici ud6 isi apoi tot mereu plantele, care le poate avea astfelfard diundtori, fari a intretiuinta pe substanle chimice. Niciin morcovinu mai intrdatunciviermii!,, Daci vreli sd vd informatiin legdturdcu alte utilizdrieficienteale urzicii,cititi brogura Treben'sHeilerfolge", ,,Maria apirutd ra editura Ennsthaler. w. Pe de altd parte, existdazi unii agricultoricare stropesc cu diferitesolulii pentru ^ stii'pirea buruienilor urzicile care cresCpe marginicurate,inverzite pdduri'si'cimpii, de gosele9i alte_medii pepqrte.de poluante. Otrdvurile nocivepentruom ajungdeci pind in collurileneatinseale pddurilor.Nici nu se gindescacestepersoaneci dis-trug astfel, pdsiri gi insecte. simultan, Multilirani nu-gimai gdsesctimp pentrua cosi urz-icile cu secera. de orbi am devenit Cft noi.oameniii

MOD U RIDE FOLOSIRE Infuzie: A se folosi1 lingurila virf)la tlq litrude apd; a se opdridoar gi a se (cu l d s as i ,,tra g d " u ti n . p Tincturi de urzici: Riddcinile, scoasedin pdmintprimdvara sau toamna,sint spdlatecu o perie si tdiatemirunt. Se umple cu ele o sticldpina la gft. Se toarnddeasuprarachiude secardde 38-40% se lasdsd stea t+ zilela si loc cilduros.

68

bine spdlate9i periategi de urBii de picioare:Cite 2 miiniplinede rdddcini zici proaspete(tulpina9i flori) se lasd peste noapte in 5 litri apd gi se in incdlzesca doua zi pind dau in clocot. Se introduc picioarele baia se rdminin apa ficutd cit de fierbinte suportdgi se lin 10 minute.Urzicile in timpul bdii.Aceastdbaie de picioarepoate fi folositi incd de 2-3 ori, dacd este reincdlzitd. sau uscatese Spilat pe cap: De 4-5 ori cite 2 miiniplinecu urziciproaspete pun intr-ooaldde 5 litricu apd rece 9i se incdlzesc incet,pe foc mic, pind la fierbere. trage oala deoparte9i se lasd sd stea 5 minute.Dacd se Se de se sd folosescrdddcini urzici, pun 2 miiniplinede rdddcini stea peste totul a doua zi pina da in clocot gi se noapte in apd rece, se incdlzegte lasd sd stea 10 minute.Pentruspdlatulpe cap ar trebui intrebuintat in acestcaz sdpun medicinal.

URZICA-MOARTA.GALBENA
galeobdolon) ( Lamium Aceastd plantd poartd si numele de gdlbinild, urzicd-galbend, urzicd-moartd, sugel-galben, zebrea. sub tufi-suri, Ea cregtein pdduriumede9i ganluri, lingd garduri gi garduri vii, printre ddrimdturi,pe locuri umede,^umbroase pretutindeni unde se intilnegte 9i 9i urzica.Infloregte lunileaprilie9i mai, iar in zonele in muntoase chiar si mai tirziu. Rizomulvivace (care trdiestemai mult de un an) formeazdtulpiniverticale, frunzelesint dispuse inalte de pind la 50 centimetri, incrucisat seriila niveluri in diferite, avindforma unui o., fals la subsuoara si sint crete,florilestau intr-unverticil frunzei. colecteazdfrunzele florile. si Se urzica-moartd-albd Ca gi urzica-moartd-galbend, (Lamiumalbum)- purtindin limbajpopularsi numele

sugel-alb, urzicd-creald, urzicdmierea-ursulur-cu-flori-bdldi, urzicd-albd, de fala-mi1ei, remarcabild. infloregte buruiand mai Ea ca din medicinald moartd estegi ea o plantd printreddrimdturi terasamente cale feratd. gi pe pind in octombrie drumuri, de Se preparat ele ajutd bolilegrele primul din in rindflorile. culeggi frunzele, in insd Ceaiul pe pelviene in tulburdrile durerilemenstruale, gi dacdse iau2 cegti aleorganelor 9i pe parcursul Aregi efectdepurativ, combate insomnia bazdnervoasd esteun si zilei. Femeile vegnice cu maladiiale femeilor. afectiuni remediu eficace celemaidiferite in pelviene fetele gi ar sd mult ceai. tinere trebui aprecieze acest ale organelor gi in asemdndtoare, mai se folosesc maladii Florile frunzele urzicii-moarte-galbene grave usturimila urinat,boli renale alesin retentie urinari, boli ale ciilor urinare, gi anasarcd.'Florile indicate tulburiri digestive, in sint scrofulozigi erupliicutanate. ajutd Contra ulceraliilor a varicelor In acestscopse beao candcu ceaidimineala. 9i compresele infuzie. cu paraliziei vezicale oamenii la impotriva este Urzica-moartd-galbend recomandati in ricelile veziciiurinaregi in nefrite.O baie de gezutcu adaosde urzicdbetrini, de este moqrtd-galbend deosebit binefdcdtoare. la urziirigarerenali si racordare rinichiartificial, renaldincurabilS, In sclerozd aducerezultate in amestecata pdrliegalecu drigaicdgi splinutd, ca-moartd-galbend,

lecuitoare dintrecele mai bune.Dacdnu poatefi procuratd urzica-moart6-galbeni, atunci poateadduga urzicd-moartd-alba. se si
MOD U RIDE FOLOSIRE fnfuzie: 1 lingurili (cu virf)la 114 de ape - a se opdridoar, a se lasa putin litru In repaos. Comprese:3 lingurite virf) la 112litru apa - a se opdri,a se ldsapulinin (cu de repaos.A se umezicirpe cu infuzie a se aplicaastfelcompresecalile. 9i A d a o s l a b a i a d e se zu t:A se ve d ea,,Bei sezut'la,,par tea' gener ald,' de ( se folosegte intreiga plantdl ). Amestec de ceaiuri: A se amesteca urzicd-moartd-galbend, dragaicd gi splinu!5in pdrtiegale.A se opdri 1 linguritd(cu virf)din acestamesteccu 1/4litrude apd.A se ldsasd steapulin.

VENTRI LICA (Veronica officinatis) Cind romaniiau ocupatodinioard tara in care se stabigermanicii, fdcutcunostintd bdgtinagi planta liserd au prin cu medicinalS mai apreciatd germanici, cea td v'entriiica. era Ea numitd,,leacul fundamental tuturorrelelor" (,,3rundheit al atter Schdden"). romanii trebuie se fi convinsJe mareasa si $i puterecurativd, dupd cum am citit odatdintr-ocarteveche plante despre medicinale. Daci voiausd facdun compliment maideosebit unuiprieten cunoscut, sau atunci spuneau fi cd arela fel de multecalititica si foarteapreciata ventrilicd. Mi-am amintit acbastd de vorbainir-o cindun domnmi-a zi re_latat despreconcentratia crescuti a colesterinei singele in sdu. Din aceastdcauzd'fusese internat mai multeoii in de spital. l-amindicat ceaiul ventrilicd,cegti zi. Maremi-a pe de 2 fost bucuria cind mi-apovestit, jumdtate an maitirziu, o de cit de miraliau fost medicii, nemaigdsind, un consult la recent, colesterolul crescut. Ventrilica, numitdgi buruiand-de-perit, buruiand-de-celperit,mdtrice, strdtoricd, gopirlaila, ventricea, vindrilicd, cregte pe in pdduri, locuridefrigate, lingdmaraciniguri, gbrtufiguri, pe duri 9i ganfuri, drumuri in liziere. o tulpind gi piroasd, Are pe carese tirdgte pdmint, frunzemici,zimtate, un luciuarcu gintiu, carese termind spicece stauin sus,avindfloride la albabtru in pindla deschis violet. Frunzele ugorla atingere. cad Perioada inflorire: mai pindin august. de din Se colecteazi inflorescenlele (ansamblul pe florilor dispuse axa centralS). md efiCele ciente aceleplante sint carecrescla margini piduri gi sub stejari. de Aceastiplantdmedicinald mogtenite noi din timpurile de sirivechiconstituie un adaosindrdgitla ceaiuriledepurative estede ajutor, gi proasimpreund virfurile cu gele gle urzicilor, vindecarea la eczemelorcronice. La supdrdtorul prurit senil (mincirimide bdtrinele)n-agmaiincetasa recomand ventrilica. Persoanble sint care o intrucft esteun leac bun pentrustomac,avindo acliune 9i sensibile suportd 9$Oi.t_e blindd, gi carestimuleazd digestia. indepdrleazd Ea sicretiile stomacale abund6nte, precum tulburirileintestinale. 9i

excelent are mai As dorisd accentuez alesfaptulcd ventrilica un efectvindecdtor intelectuale. ceagcd O din care provine suprasolicitare nervozitdtii in combaterea sa minuniprin acfiunea linigtitoare. face adevdrate de inainte culcare, bdutdseara, intelecsd o celorcaretrebuie depund activitate recomandd Kunzle elvetian Preotul de El bund qi inainte culcare. de o memorie sd tualddeosebitd ia acestceaicalmant inlaturd cu dede senzatiile ameleali.Amestecat riddcindde telind, indepdrteazd gi stdrilemeiancolice. ai Chiarsi in cazulicterul'ui, nisipuluiin nervoasa bilit6tile grbzav. ventrilica un rezultat dd reumatice artriticd, il urinE, durerilorahiculare 9i in melemariau dispdrut 14 zilein mod surUn preotmi-adeclarat: ,,Lapsusurile (in cu amestecate coada-calului pdrli egale,2 cegtipe zi). prinzitordatoritd ventrilicii nesigur nervos. si Devenisem predicilor scdpau cuvinte importante. imi in Chiar timpul de incredibil repede." m-auajutat Plantele Pentru ceaiul minuni. a ventrilica produsadevdrate uscate, vechi, $i la brongitele sau pectoralse folosegteun amestecde cuscrigor(numit gi mierea-ursului pdtlagind ventrilica parliegale, carese indulceste in si plumindricd), de frunze podbal, plantele apd in clocotin carea fost dizolvat zahdr cu bu pulindmieresau se opdresc candel. urmdtorul hepaticegi splenicerecomand ca Contraicterului, si a afecliunilor grame floride cicoare, 25 de de de de ceaiuri: grame rbddcini pdpddie,25 50 amestec Se (numitd mama-padurii) 25 gramede ventrilicd. amestecd si gramede vinarild 9i (la neindulcite tl+ lizrlei2cegti plante. beau'incetul incetul timpul in cu Se 6ineaceste - 1 lingurifd virfde plante). cu tru de ape in indicat bolilecronice infloritd poateprepara un suc proaspdt, se Dinplanta 9i suc de (a de Se piele,maialesla eczeme se vedea,,Moduri folosire"). ia din acest de plini. pripe zi cfte1 lingurifd 2-3 medicinale ca o in esteldudatd cd(ilevechidespreplantele ventrilica intrucit 9i pentru inflamate carese vindeci leziunile si plantd o carevindecirdnile, recomand piciorului). mai Rdnile cletite intficu sirit tibiei(a fluierului in br;u;in special apropierea prealabil un cu in imbibate apoise punin timpulnopliipesterdnicomprese o infuzie; calde. preparat se invelesc sd rdmind ca ceaiproaspdt 9i o de de Bolnavii reumatism artritdar trebuisd incerce datdtinctura ventrilicd, 9i de u$orsinguri(a se vedea ,Moduri preparare').Aceastd pe care gi-opot prepara in iar ca bxtern frecfie, internse iau de 3 ori pe zi cite 15 picdturi sb tincturd folosegte cevaapd sau ceai. proaspdt culeasd! de de an in Belineapdrat fiecare o perioadd timp ce.ai ventrilicd previne dd organismuluinoudelasticitate o ci numai arterioscleroza,o El nu rbduce 9i de mea:Jineliseama acestsfat! rugdmintea prinefectulsiu depurativ. aceea, De
MOD U RIDE FOLOSIRE (cu de Prepararea ceaiului:A se folosi1 lingurild virf)la 114litru ap5, a se opdri sd stea pulin. doar,a se lSsa proaspetegi se preseazdincd umede Suc proaspit: Se spald inflorescenlele -prin de uz casnic,se toarrrdsucul in sticlemici gi se electric dtorcdtorul pdstreazd frigider. la de Tincturi: 2 miini plin-e planteinflorite9i tdiate mbrunt se pun intr-un litru de rachiu de secard de 38-40%gi se lasi 14 zile la soare sau in apropierea de maginii gatit. (cu doar gi Amestec'de ceaiuri: 1 lingurild virf) la 1/4litrude apd. Se opdregte se lasdsd stea pulin.

71

(Viscum album) z Cine nu cunoaste acea plantd care trdieste ca semiparazitpe foioase 9i conifere,fixatd cu alutorul rdddcinilor salesugdtoare imprdstiate pe care n-o si gi mai putem indepdrtadin viata noastrd'gralieputerii sale timdduitoare?Ea cregte'sferic rimurile planpe tei-gazdd. Frunzele vegnicverzisint pieloase. fructete in forma unor bobife,sint albicioase, putinsticloase, in interior viscoase 9i lipicioase. pasiiriie rdspindesc sdminla.cleioasd, frecind-ocu ciocul de crengi sau eliminind-o nedigeratd excremente. in Numaias-a este posibili inmullirea plantei, cdci s-a doveclit seminta ce ei-nu ajunge sd incolleascd nici pusd in api, nici in pdmint.

viscur-

VISC .

Visculse mai intflneste popor 9i sub alte denumiri, in cum ar fi: stoletnic, vdsc, vdsc-de-pdr, vdsc-de-OrdO. Viscul fosto plantd leacgi farmece a de incdde pe vremea strdmosilor nostri. Este invdluiti mister. de (preolii'cerfi) Druizii o considerau pt-ntisfini;, ;;6J;;r;;l o ce puteasd inldture oricerdu.Preolii tdiaucu cutite seceri aur in caOrut o gi de lnoi ceremonii festive. Vechiimedicinaiurigti foloseau visculca un mijlocexcelent cu si acliunesigurdin ggmpgterea epilepiiei. Aceastdforld lecuitoare straveitred * cunoagte adeptul Kneipp, Bohn.in zilele gi lui dr. noastie recomandd el viscul contia spasmelor cronicesi a acceselor isterie. de Frunzele tulpinile.micu!9, se taie_ si care pentru fi uscate, culegnumai mdrunt a se dt ,l3iqceputul luhiioctomni'i6 pina la mijloCut decembrie in tunile tu;ii si martiesi aprilie. celelalte visculn-areputerdde leac.Plantele bel r"i r"r" lortb ln luni c, curativd considelatg de p^e sint cele stejari si.plopi; gi celede pe prazi,pinlri 61i1i dar fruc-tiferi puterevindecdtoare. au incd-oiridicatie legatdde culei: in tuniie mbrtiesi aprilie, visculnu prea are bobife.Pasdrile le-au6uigulit timpul i pe O""i rb procedeazd mai.ug.orla tdiatulfrunzelor al tulpiiiteloi', gi intrucit'"rnii. se scapd de colectarea bobilelor lipicioase, din lunadctombrie in OecemOrie bintpe care pihd mai

Am fost adesea intrebatd ce laudatftde multviscul, de cindde faptse spunecd ar fi otrivitor. Wscul adicdfrunzele tulpinile nu estedelocotriviior, ini'i-UoOiGfr, 9i administrate intern, sint.Dardacdsi'nt amestecate unturd porc pinAse formeazi cu de (a vedea,,Moduri folosire'),.care intrebuinteazd o alifie s.e de se dxtern cinO ingh;;it tti saudegeri o partea corpului, aiuti foarte ele mult. Unei femeiii inghe!! nasul in fiecareiarnd.in lunilecu ger de-abiase mai incumeta iasddin casi cu nasulei vegnic sd vindt. Aceastd situaliE inrdutalii Oe i-a in an. Am sfdtuit-o pund pestenoaptepe nas un terci proaspdt bobitede visc. sd din Chiar dacdsundaproape incredibil, trebuie certific sd totugi cd'incitevu i;-; vindecat. "f.'n"irl Wsculinfluenfeazd pozitivfunclionarea intregului siqtem glandulargi realizeazd performanle excelente stimular6ametabolis-mului. ace]asi in in timp, aclrunea sa gsupl?pancreasului esteatit de bund,incftla o curd continud ceai de'viscdiabe betul igi pierdecauza apariliei. Oamenii caresuferdde tulburiri cronice metabode lism ar trebuisd faci o dat'6 incercarea a bea in mod regulat de timp de cer puiint jumdtate an ceai de visc.Dacdavefitulburiri hormonalE, de recurjeli ta visC-'u"ti un rezultat extraordinar. acedtcaz se prescriu in minimum pe Z"cbgti zi, unl 99tin9 bdutddimineala unaseara. 9i
72

Visculeste un leac exceplional contraarteriosclerozei, este foarteapreciatsi recomandat apoplexie,la care rareori in s-ar maifi ajunsdacd s-arfi bdut inainte in'mod regulatceai de visc.Dacds-a ajunstotugila un atac de apoplexie, beau timp de 6 se sdptdmini zilniccite3 ce9ti, timp de 3 sdptdmini zilnicclte2 cestigi timp de 2 saptamini zilniccite 1 ceascd, anumeprimaceagcd inainte dupd miculdejun,a doua ceagcd si 9i inaintegi dupd'masade prinz,iar a treia ceaqcdinaintesi dupa ciha,'defiecared'atd numaiciteo jumdtate. Ceaiulde visc este folositsi ca mijloc hemostatic.Tras rece pe nas, opreste hemoragiilenazale,consumat ceaioprestehemoragiilepulmonaresi inieitinile ia din timoultifosului sau al dizenteriei. Visculeste leaculcel mai stimulant functiunii cardiacesi circulatorii.in orave al tulburdri circulatorii nu poti inceta sd tot re6omanzi viscul.intrucitviscul are-substanleactivecare normalizeazd funclionarea intregului organism, produceinimagiel nabilul adicdscadetensiunea arteriald hipertensivi o crestela hipotensivi. la si Se calmeazdastfel inima agitatasi se fortificdactivitatea cardiacd,viscul avind Toate fenomenele secundarelegatede o tensiunearteriald efect cardiotonic. anormald- cum ar fi congestiacerebrali, senzatiilede ameteali, vijiitulin urechi 9i tulViscul contracareazd, acelasitimp, toate burdrile de vedere - sint indepartate. in afectiunilecardiace, aga cd se poate afirmape drept cuvintcd este de un ajutor indisilensabil toate ttilburdrilecardiace si circulatorii.Epoca noastri contempoin rand,in care se trdiegte intr-unritm rapid, care impuneoamenilor cele mai mari solicitdri ii streseazd o crizd de timp violentd, cu are realmente nevoiede astfelde 9i ajutoare. Din multescrisori ce-misint adresate reiese oamenicu hipertensiune cd arterialS, tulburdri serioase ale circulatieisingelui, moleseald,tulburdri cardiace,deci 9i cu tulburiri in ritmul activitilii cardiace,vertij, lipsi de chef de munci au scdpatin gralieviscului. scurttimp de acestesupdrdri S-ausimlitiaragi bine,recdpatindu-si buin curiade a munci.Zilnic3 cegticu ceai de visc preparat asa-numitul extractrece si gi bdut incetulcu incetulvd vor normaliza inima,si circulalia singelui, realizind astfelo puteremai marede muncd.De altfel, trebuiefectuatimdcaro datd pe an o curi de ar cu Se cite 6 sdptdmini ceaide visc,astfel: beautimp de 3 sdptamini 3 ceqtipe zi, timp de 2 sdptdmini cite 2 cegtipe zi gi timp de 1 saptaminA cite 1 ceascdpe zi. Circulalia gi arteriald s-au refdcut aceste6 sdptimini.Pentru stareabund in singelui tensiunea ca sd se menlindconstant, fi propiceca timp de un an sd se bea in continuare fiear in care diminealdcite 1 ceagcdcu ceai de visc. Mainzului suferea ani intregide hipotensiunearteriali, de Un domn din regiunea care se manifestaatit de acut in anumite zile, inctt de-abia putea sd mai facd fata me nu m u n c i is a l e c a mo ra r.C o n su l ta se dicir enum ifi num aidin Ger mania, gi din ci A insi fard rezultat. primitplin de scepticism afirmatia mea cd visculeste cel Elvetia, fie estescdzuti,fie cd carear mai puteaajutacind estevorba de tensiune, cd aceasta este ridicatS. Eramtocmaiin luna apriliegi viscul,delinindinca forle de leac,puteafi mele dintr-unords,el din luat din copaci.Citevaluni mai tirziu,la una din prelegerile morarulnostrudin frumoasa zond a Mainzului asezatin primul s-a Austriasuperioard, lui, auditoriu tensiunea altadata de joasi, se normalicd atit rind 9i a relatat intregului zasetotal datoritdviscului. circulaliei singelui $i femeilear trebui sd apelezela ceaiulde visc. Normalizarea aduce dupd sine o incetarea deregldrilormenstruale,mai ales a menoragiilor(a hemoragiilor menstruale puternice),precum si a metroragiilor postpartum (de insolitede palpitatii, In dupd nagtere). cadrulindispoziliilordin timpul menopauzei, stiri de agitalie, anxietatesi insuficienli respiratorie,ceaiulde visc ar trebui addispar si femeianu rnai are ciliva ani la rind. Toate acestestdri nepldcute ministrat proaspdt de visc poate inldturasterilitatea senzatiacd se aflS la menopauzd.Sucul

femeii.Viscultrebuie^spdlat bine 9i presat,cit e incd in stare umedd,cu ajutorul storcdtorului electric. iau din acestsuc cfte25 picdturi pulindapd,dimineala Se in pe gol, stomacul tlz ordinainte micul de dejun, seara gi inainte iulcare. de Cu cftva timpin urmds-a publicat presdo comunicare Londra legiturdcu in din in faptulcd treigrupede cercetdtori ajuns, au independent unele altele, ioncluzia de la cd la femeile virstd peste50 de ani se formeazd in de intr-unprocentmarecancerla sin dacd au folosit in tratamentul hipertensiunii arteriale perioaddindelungatd o medicamente pentruscdderea tensiunii. ce si ne asumdm De acestrisc cind aVem minunatul visc? De scurtd vreme, viscul utilizeazd medicinal un mijloc previne se si ca ce cancerul gi combatecancerul.Experienfa aratdtot mereuce efectciepuratiii profilactc au 9i plantele medicinale. Recurgeli aceste pentruca sindtateadumneavoastrd la ajutoare, sd se consolideze sd se mentind gi pentru totdeauna!
MOD U RIDE FOLOSIRE Prepararea ceaiului: Ceaiul de visc se pregdtestedoar ca extract rece. Se pune peste noapte la macerat 1 lingurila (cu virf) de visc in r/+ litru de ap5, dimineatase incdlzegteugor gi se filtreazS. Dacd este necesardo cantitatemai mare pe zi, atunci ceaiul ar trebui sd fie pdstratintr-unrermos cldtitin prealabilcu apd fierbintesau sd fie incdlzitde fiecaredati in bain-marie. Tincturi: Picdturi visc gata preparatese pot cumpira de la farmacie. de Suc proaspit: Frunzele9i tulpinileproaspetesint spdlate 9i presatein stare umeddcu ajutorul storcdtorului electric. Preparareaalifiei: Bobileleproaspete,albe ale visculuisint amestecate(la rece) cu unturi de porc, pind ce se formeazdo alitie(se folosegteexternla degerdturi ).

IERBURILE SUEDEZE
MIC U LBITTER SUEDEZ 1 0 g ra med e a loe. 5 gramede smirnd 0,2 gramede gofran 1 0 g ra med e foi de sena ( sim inichie) 10 gramede camfor** 10 gramede rdddcind revent(rabarbdr) de 10 gramede rdddcind curcumd(gofran-de-lndia) de 1 0 g ra med e mand 10 gramede Theriak venezian 5 gramede rdddcind lemnul-Domnului de 10 gramede rddicind de anghelicd
"in loc de aloese potfolosigi rdddcind genliand de sau prafde pelin(n. a,) Estevoie sd se foloseascd doar camforul natural a.). (n.

74

in de de sau suedeze punla macerat ltlz litru rachiu secard de rachiu se bun lerburile gftullarggi se lasdsd stea14 zile soaresau de intr-osticld 2 litricu in de fructede 38-40%, de inainte filtrarea de maqinii gdtit. agitdzilnic, asemenea de intr-osticld in apropierea Se poate rimine timp nelimitat peste Cealalticantitate micd sau inaintede intrebuinlare. plante. toarnd sticle carese astupd mici binegi se pdstreazd rece. la Astfel lichidulin se Se poatepdstra cu mulliani.Cu cftstd maimult, atftestemaieficace. acestelixir renumitului medicsuedez, rectorul Facultitii dupi moartea de a Releta fostgdsitd sale.Dr. Samsta'murit intr-unaccident de dr. medicihd, Sairst, printrescrisorile lui venerabild. la de cdlSrie virsta 104ani.Pdrinlii bunicii atinseserd ei o virstd 9i 9i gi intocmai: cind eramfemeie Pe Sundaproapeca o poveste totugis-a intimplat de Fiind izgonitddin tinird, am ajunsfoartegrav bolnavdin apropiere Lembach. patrie,m-amimbolndvit de intr-unlagdr bavarez tifos abdominal,o intoxicaliecu carne, la care s-au adiugat un icter gi o ocluzieintestinali.Am zdcut pesteo jumdtate an in spital. nostrugi pe de Cindsolulmeu ne-aaduspe mine,pe copilul pe pjcioare. Noaptea incepeau de-abia lineam mi dureri noastre Austria, in mamele cu ln nu sd organismul o sabie. acelemomente, puteam careparcdimi strdpungeau se nici nici nici staunicipe scaun, intinsd, in picioare, sd merg;concomitent declangau de a aici vdrsituri si diaree.Eramo adundturineajutoratd oase.Medicul recu-noscut inci ani de zile. intr-obund carede multe6ri se continud tifosului, dureriuftdrioare cu mi-aaduso sticluld un lichidmaroinchis, mirosputernic. cu zi, o femeie strdind o de boalamea si voia sd md ajute.Mi-aspus cd acesteierburisuedeze Aflase gi pe ea de la o boaldgrea.A adus9i copiaunui,,Manuscris vechi"in care salvaserd provenea oriceboald.Refeta acestepicdturi se explica 46 de punctecum vindecd in toli familiei suedez. Dupdcum scrieacolo, membrii medic unui din mogtenirea renumit Bitterulsuedez vindecd,conform de sale au atins o virstd neobisnuit inaintatS. gi punctului 9i ,,buboaielepustulele cium5, chiardacds-arafladejain git".Mai de 43, Pur in de intiiam bdgatpicdturile duldpiorul medicamente. si simplunu mi-avenita atunci cind insugi crede cd acestepicdturimodestemi-ar putea reda sdndtatea, Dar nu-mimai puteaaduceniciun ajutor. curindam aflatcd nu era nicipe doctorul trebuia urgentsd gedeam cdrora lingdun cog cu pererdscoapte departe a9a.Tocmai gdseascd cind am fost cuprinsdde o noud crizd.Cum fusesem intrebuinfare, li se asiguratdcd picdturileputeau fi folositenu numai intern,ci gi extern ca nigte cu n-amstat pe gindurigi mi-ampus o bucatdde vatdumezitd picdturi comprese, pe pestecaream aplicat sdculel nailon sub formdde compresd burtd,am tras de un gi portjartierul ciorapului m-amapucatiar de treabd.Pestecorpulmeu s-a deasupra cd ar am caldd,pldcutd deodatd avutimpresia cineva tragedin revirsato senzalie 9i cu bolnav. asigur am scdpat Vd cd tot migcare mind ce era de trupul meucu o singurd portjartierul ciorapului toatd ziua sub unicd,pe care am purtat-o compresd aceastd gi a ca luni. ultimelor Boala zburat, suflatide vint, meu,de toatedurerile indispoziliile o si niciodatin-a maisurvenit noui criz6. ' Cind fiul nostruavea6 ani a fost atacatde un ciine lup gi mugcatingrozitor de p.e i-au rogu-inchis apirut mai tir.ziu fala de lg nasin josinspre cicatrice obraz.Nigte toate indepdrteazd 33 gurd.in ,,Manuscrisul se vechi" poateciti la punctul cd picdturile rinilor si tiieturile, dacd acesteasint cicatricele,chiar dacd sint vechi,semnele cicatricele nosfiului zilnic am cu umezite ele pindla de 40 de ori.Prinurmare, umezit gi cele care fdrd urmd,chiar Foartecurindau dispdrut tru, searainaintede culcare. pini adincin nas. ajungeau Fdcindo viziti am experienfd, sositin anul 1953la Grieskirchen. Avindaceastd mamda doi copiimici,la muls tindrd, am intilnit intr-ogospoddrie lSranca ldrdneascd, mi-aspus de md mi de in grajdul vaci.,,Dacd pui la perete, laspe locimpugcatd tine",

in locde salut. Aveade sdptdmini intregi dureride cap insuportabile cummedicului si, ii era teamdde o tumoare cap,trebrlia plecela Linzr5 i"Ca f"tb'n,intgen.L-am l-a sd trimischiarin aceeasi pe s_ea1a fiul meu la ea cu o sticluld bitteriuedezlca sd fie de mdca.r noaptea eliberatd durerile cap cu ajutorul de de compresei picdturi. de cu Cft surprinsd fost cind m-amtrezitla ora sapteam dimineala solulei ia ugd. Ce i-ai cu trimisnevestii-mi?_Dupa pus vatauinedd scapdt dou'a ce gi-a a in minute durerile de cumplite cap.Dimin-e1la scu_rs prinnasin'gitdouddopurimaro-roscate, de s-au apoi g.roase degetul cft mic."Erao sinuziti fiontali neglijaticare tosiirnleturatd a piintr-o singurd compresd. Aceastd tdrancd incredesi istazi orbegte Oitterut se in suedez. A pututs-o scapecu aniin.urriri ei^d9bfn"uroni6 foarterrlti *lrrtorri ?Lpgfetita compreselor respective aregrr15 nu'reminA sd niciodatd acest fdrd leacin case. 9i O femeie suferit multe in sir de o sinuzitd a mai luni frontald purulentidureroasd. Respiratul naseraimposibil. paialel prin in aveadureiloJCapinluportaoire. Antibiotiprtgfnicesi.razele n-auajutat $i-a aplicatatuncipeite nobptecomprese cu :?19 suedez -o bltter pe.frunte,.ochi gi,nas. simlit usurare de la prima A o inca utilizard. Dupa3 pusein noplile comprese urmdtoare, respiratorii cdile i s-audestupat, prrnnass-au iar scursdopuri maricu puroi. din o tjndrd caredupdnasterea de-al celui gaselea copil , Cuno.gteam vedere femeie pdreaa fi umbraceleide altidatd.Am abordat-o asifelam aflatcd momentan si nu mai putea si mdnincenimic. A fost nevoitd se-ii dea copiiicuivain ingriiir;.n; sfdtuit-o incercecu ierburile sd suedeze. Aproximativ 'saptiminimai"tii'ziu trei am revdzut-o; iardgi feme_ie-sdndtoasd, era o probspdta. spuscd picdturile fdcut Mi-a au minuni. Putea nousd mdnince gi-gi din tot aduse'se copiii acasd. fostde parcdar iar ,,A fi sdritun animal mine", din mi-aafirmat'9i mi-amai povestit mamaei era'inJfitat cd din.cauza piciorumflat unui foarte taregi'cdumblacieja multcu baston. de inde 75 jecliin-aufost in staresd dea nici un rezultat. trimismameisale manuscrisul, l-a sfdtuind-o recurgila bitterul sd suedez caresi-afdcutfoarterapidefectul. este ' -'- --- Piciorul dinnou normal bastonul devenit priso's. a de 9i zi am primit scrisoare Germania careo cunostinte rugasd port o din in md -.lntr-ode sufletegte griji nepoatei care era in momefitul ei acelala curdin Gallspich. Cind a venitpentrup_rima datd la minela Grieskirchen, m-amsperiat foartetare.A linirq fost ridicatd mag_in5, impinssub bratedoudcir.je, corful infirmtot a avut din i s-au iar sprijinului, pesteun sfertd'eora pind'la de locuintimeaaflatd etajut la l?Yolet,.in 9iY9" intii'Articulatiile picioare ambelor eraudeformate, degetele miinilor crispate incapa9i bilesd lindieva.in timputmersului picioarele erautirftt,iar partea superioard corpua lui aruncatd fatd cu smucituri. in Stdtgam ugaapartamentului miinile in cu apdsate'pe inimd nu am putrt articula gi decit:,,Cum ijrni'Orrnr"uorstrd, femeie i1i tindrd, o la astfelde boaldingrozitoare?" noapte,dupd al patrulea ,,Peste copil"mi-a rdspuns. Brusc,ca si zicem?g?,,pesto noapte", femeia aceasta tinare9i driguld a devenit infirmd. fostdusdin Germania doctor doctor, A din in nimeni n-a'putut-slo ajute. Venea de patruani,periodic, doudori pe an,la Gallspach dr. Zeiieis, de la carea trebuit sd-i spundcd puteadoarsd-iatenueze starea, s-o vindece. nu Halul carearita cind a in apucat.ceagca cafeacu laturile de exterioare miinilor schiloade ale ei mi-astrdpuns inima. sfdtuit-o ia bittersuedez, Am sd puteaprocura carese atunci Germania in sub denumirea ,,Crancampo". lin multe de Astdzi farmacii Orogherii gi bitterul suedez dupd l-am IetetaindicatS. spussd se agalede el ca de un pai.Aslaa fostin februarie 1g64. ln lunaseptembrie aceluiasi am primit telefon Gallspach partea a an un din din tinerei feme_i, rugindu-md vin s-o iau in Grieskirchen la autobuz. sd de intii am rdmasperplexd, apoi extraordinar miratd de cind din autobuz coborito femeie a tinirS.rizinO si numai sprijinindu-sebaston-. Crisparea schilodirea miinilordispdruserd, fel gi la 9i in o mare parte din deformirile de la picioare. Numaila piciorulsting mai avea genunchiul gleznaumflate. acesteumfldturi s-au retras totalpina [e 3 august 9i $i
76

baston A 1965,deci un an mai tirziu. venitatuncipentruultimaoard la Gallspach,ldrd gi celui de-al patruleacopil, suferiserd rinichiigi ei La complet refdcutd. naqterea 9i peste noapte aceste deformdriingrozitoare.Pusese de 3 ori pe zi 1 declansaserd in lingurdde bitter suedezin pulind apd cdldutegi il bduse repartizat porlii,inaintegi in erau macerate rachiude secard, mici.Degiierburile dupd fiecaremas5,in inghilituri alcoolul. rinichii suportat au suedez.Am a ale Vreau sd mai ingir 9i alte rezultate acliuniiincredibile bitterului din in cd mea care trdiegte Germania o cunogtinfd Leipzigsi-a petrecut aflatde la sora la Aceasta locuitin timpulrdzboiului Praga9i in 1945 a deja 15 ani in scaunulcu rotile. germani.Acolo a trebuit sd rdmind a fost gonitd in pivnila casei - soarta a mii de sdptdminiintregi fdrd sd aibd paie sau altcevade pus sub ea. Mai tirziu a ajuns cu solul ei la Leipzig.Curind i s-au ivit nigte deformiri foarte grave ale articulaliilor. ffnd la urmd nu i-a mai rdmasdecft o viald dusd in scaunulrulant.Am aflatde aceastd tragedieabia atuncicind birbatul ei a murit brusc, ldsind-ope sdrmanaparalitici locuinlagi sd se mute intr-o alti camerd singurd;femeiaa trebuitsd-gi pardseascd plantemedicinale sau alte in Nu mobilatd. este permissd se trimitddin Austria R.D.G. Trebuiadeci sd predau de fiecaredatd produse asemdndtoare unor medicamente. de bavarezd granild,o datd la doud suedezecdtre Leipzigdintr-olocalitate ierburile plinede incredere. Bolnava de trei ori.pe zi in pulina lua luni.Curindam primitscrisori deinaintesi dupd fiecare mas5. incet-incet, de apd cite o lingui-d solulie repartizatd au si incheieturile devenitmai mobile.Ne rugam lui au formdrile inceputsi se retragd Dupdtrei sferturi an schimbarea de ea Dumnezeu, din Leipziggi eu din Grieskirchen. iar era imobild, acum in convalescenli a fost de aqa naturd,incftcea care odinioard lentd gi-a pdrdsit pentru prima datd locuinladupd 15 ani de scaun cu rotile.Se gi indreptaspre bine.Puteadin nou sd-gispelesingurdgeamurile sd se ocupe de alte Cit treburizilnicepe care pind atuncii le fdcuserddivergioamenisdritori. de mare a fost incredereasa in Dumnezeuin timpul bolii cumplitearatd urmdtoareaintimplare: gi a Un tei din fata ferestrei devenitin timpul bolii bucuriavieliiei. lnverzirea inflorirea golage printreramurile gi pomului, veselda pdsdrelelor frunzelor agitafia ingSlbenirea penvegnicDomnului bucurie.l-a mullumit in vremede iarndi-aufost o sursdde mare tru aceastd milda SA. o Fdceamodatd baie in Offensee9i irgrebuinlam bucatd de lemn lunguialdgi cu birndera sprijinita de din canturipentrua md agezape ea la mal. Intr-una zile,aceastd gard care imprejmuia pdgune.Ldsasemsacogade baie in imediatdapropiere. o un de de i'nainte a porni spre casd, mi-amrinduitin ea, indoitddin mijloc,lucrurile baie. grea imi cdzusedirect pe picior. M-am Deodatbparcd m-ar fi lovittrdsnetul:birna cea Am fost maricit pumnul. in de invinelit la genunchi jos gi mi s-auformatdoui umfldturi Solul meu a vrut sd chememedicul cdratdpina la magind9i apoi pind sus in camerS. din Ebensee,eu insd l-am rugat sd-mi facd o compresdcu ierburisuedeze.Dupd o aproximativ jumdtatede ord am putut cobori iardgisingurdtreptelepind la sala de mese, iar in ziua urmdtoarepiciorulera neted ca inainte.Nu se vedea nici cea mai ele. maricit pumnuldispdruserd-gi iar mica porliune echimozati (vindtd), umfldturile O A maiavut loc un necazcit am stat la Offensee. fetildde 4 aniqoria fost inlepatd Braluls-a la bra! in timp ce se scdldade o speciede viespe mare,foarteveninoasd. ca suedqz.Inainte pdrinliigi copilul umflat,deveninddiform.M-am dus sd iau bitterul sd fi apucat sd se imbrace,am gi venit cu compresa.In timp ce fetila mergeaspre Cind am ajunsla magind aproximativ magini, i-am pus vatd umeziti pe loculumflat. medicul. deja.N-a maitrebuitconsultat trei minutede mers-, umflitura scdzuse zmeurd,m-a inlepat la degetulmare o insectd veninoasi, Degetul Culegindodatd o gros clt un cirnat.Ducindu-md cumpdrdturi, doamnda la s-a umflatpe loc,devenind imediatla spital,o astfelde inlepituri vd poate fi fatald." remarcatingrozitd:,,Mergeli

fegte noapte mi-am pus o vatd umezitdcu bitter suedez 9i diminealadegetulera iard gn o r m a l . i Am avut odatd mlle g_hinion cind md aflam in spdldtorie. pe Era pe vremea cind maginade spdlat spdla fdrd a limpezi.Rufeledestul de incilciteinire ele trebuiau scoasecu alutorulunui bdt de lemn.Felulmeu este sd le rezolvpe toate rapid gi cu mult elan.Ciestele alunecat m-a pocnitcu o putereextraordinard a si directin ochiul drept. inneburiite durere gi pe jumatateorbitd,'ambljb1t de l; intii.Cum am bhd pus pe ochi compresaudatd cu bittersuedez,au gi incetaidurerile "i"rrf cumplite. clipd O mai tirzium-am uitat.inoglinddsd-miadmir isprava. Ochiulera inconjurat vindtii. de Tinindo vatd umedd pe ochi, izolatdcu un sdculetde plasticgi legjata un batic cu 'Citev impdturit, m-am dus dupa un sfertde ord iar in_ spalaiorie. a )ite li rind ri-# pr; peste noaptecompresecu bittersuedezca sd impiedicsd se poatdforma ceva rdu in f u n d u lo c h i u l u i. Anua_l merg la curd la baile Kneippdin Muhllackel.in timpul uneiadintregederi, sora-sefdmi-a adus o femeie,care a intratin cameri in urma ei, cocogati de ciurere. Se chinuiacu crize biliare puternice voia sd-i dau un sfat. Numeroasele gi medicamente administrate nu-i fuseserdde nici un ajutor9i mediculi-a recomandat se si opereze neapdrat.Am rugat-o sd se dezbracesi i-am aplicato compresdcu ierburi suedezepe regiunea biliarS; astfelde-comprese, la pieleatrebuieunsb in preataOiic, unturd. porc sau cu alifiede filimicd, de intrucitaltfel'alcoolul ,."" pi"l"i. Se pun o ar bucatdde vatd umezitd9i bine stoarsdpe locul dureros,una de vatd uscata u;; d; ai plastic deasupra,pentru a asigura izolaliatermicd se leagd cu o cnrpia. Orpi 9i scoaterea pieleatrebuiepudratd,pentrua evitao iniosire sau minciriirit compresei, Tocmaivoiam sd-i trag femeiiportjartierul peste cind r-l inOt"ptatdin gale, -compresd, exclamindl trecutorice durere!" scdpatin timpulcel mai scurt de tot rdul.Mai ,,Mi-a A tirziua folositpicaturile numaisub forma de comirese, ci intern,gi anume luind nu 9i de 3 ori pe zi cite 1 linguriliin pulindapd sau pulin ceai oe piantesi crizanu s-a mai repetat. Aveamde ani de zile.grij5^de-o femeiesingur5.Numaicdinlelegerea noastrdera ingreunatd auzul ei slab. in ,Manuscrisul de vlchi" scrie:,,Elerbad-uc auzul pier9i dut." Deci, la cerinlamea, a trebuitsd-gi umezeascd mod sistematic in urecheacu bitter suedez. Degetulardtdtorumezitcu picituri este introdusin ureche.Nu trebuie insd nici uitat sd .se picure in repetate rinduri pulin ulei in urectre,pentru a evita mincdrimile' Femeiagi-a umezitconcomitent pbrtjunite jurul pavilionului gi din urechii, din jurul ochilor,apoi ti'mplgt._ql fruntea.Deodati a inceputsd'audi iardgigi, in lcefagi timp, obrazuli-a intinerit, cdpdtindprospetime. Fiindodatd trintitdla coObrirrea dintr-uh autobuzgi diind faJade pimint, tot ier6urile suedezeau fost aceleacare au pus in -cg ordineobrazulvinit. La 1 februarie gi-aaniversat 89-azi de nastere. a Acum aude din nou gi ne putem inlelege bine. De atitea ori imi relateazd oamenii care-mi ascultd prelegerile datoritdbitterului cd suedezgi-auputut ldsa deoparteaparatulauditiv,cdci aud iardginormal.Picdturile ajutddeci in'caz de auzslab 9i feste tot acolo unde,iie intern, fie extern,ap.ardureri.O irigatie sangvindbund realizitEt datoritdacestorpicdturi inldturS.foarte rapid dureriledin lonele bolnave.De aceea este indicatsd li se aplice epilepticilor comprese cu bitter suedez pe regiunea occipitald.Cauza crizelor de epilepsie reziddadeseain primiiani ai vietii; poatefi vorba de o cdderein cap sau J" un goc din copildrie. Cu ocaziaunei prelegeritinutela Gallspach venitla mine un tindr care suferise a un accidentde magindgroaznic- fracturddubli a bazeicraniului. Dupd vindecarea rdnilora inceput sd aibd zilnicciteva crize de epilepsie. L-am sfdtuits6-9ipuna comprese cu bittersuedezin regiuneaoccipitald dd bba zilnic4 cegticu ceai de urziciin si
78

gravede epilepsie esteimportant In de 2 caresa toarne linguri bittersuedez. crizele sd pe lingd in occipitald se bea9i ceaide urzici. compreselor regiunea aplicarea ca tindrula trecutprinfala caseimele9i mi-aspus de la gardul luni Cfteva maitirziu, grddinii scdpase de totalde crizele epilepsie! cd sau cdzdturi, bilbiiala tulburirilede vorrinile la cap prinlovire Meningitele, 9i pusein regiunea occipitald. cu cu bire se trateazd succesprincomprese bittersuedez Nu sd burseisinoviale. estenecesar se comprese pot folosigi in inflamalia Aceste mai intii o mai subliniez datd faptulcd in toate acesteboli gravetrebuieconsultat medicul. suedeze recomandate cu de compresele ierburi Dupd cum reiesedin scrisori, asupraochilorin caz de dezlipirede retin6, au avut o acliunebeneficd mine singerarea retinei9i retind poroasi. Toli acegtioamenise aflauin pragde orbire. neglijat sd se insd inchigi. trebuie Nu timpde 1 ord pe ochii zilnic se Compresele aplicd pe ceisuprasolicitali, gi pundprofilactic comprese pe ochiisinitogi, maiales aceste bitterul suedez, se plimbe sd cu dimineala seara bitter in plussd se ungdpleoapele 9i astfelo veSe spre coadaochilorcu ardtdtorul. poatemenline suedezconcomitent inaintatS. dere buni pindla o virstd pentrusdndtatea suedezeste de un ajutoratit de extraordinar bitterul Deoarece n-ar numai de in sd n-ar noastrd, trebui lipseascd nicio farmacie casd.Picdturile trebui pregdtite sticlule, sd fie luategi in c5lStorii insolitoare ca ci in si fie mereula indemind, avemnevoie de din mincarea afari ne deceplioneaz5, la credincioase drum.Uneori pentruinviorareastomacului9i a bilei, alteorine simlimslSbili, istovili 9i ceva elixir. ia ca Se suedez aclioneazd un adevdrat situatii, bitterul ametiti- in toateaceste porliunile din pulind'apd, externse fr6acdtimplele, fruntea., iar cu diluath o ingjfi4iturd gi indatdse va ivi o senzalie revigorare de a jurulochilor celedin spatele urechilor 9i fizice. condilii intregii nepldcute ca lui Daci ne irezimbrusccu un guturai cu toateefectele secundare gi este frunlii a stomacului, in de senzalie presiune regiunea de lipsd putere, oboseald, sd suficient linem la nas un tamponde vatd umezitcu bittersuedezgi sd inspirdm Daci riceala estemai in vom simlio ugurare zonafrunliigi a nasului. adinc.lmediat cu gi au fost dejaatacate bronhiile,se inspiri picdturile guradeschisd. in avansatd $i 1 de In epidemiilor gripd se ia zilnic linrapidun ajutor. timpul resimli va caz.se acest astfel, devenim cu de gurild,uneoripoatechiar1 lingurd picdturi pulini api cdldu!5; saufolosite exluate intern suedeze ajutd, apardureri,ierburile la Oriunde imuni gripd. gi ternca freclii comprese. dar Cu cilivaani in urm{ m-amtrezitcu o colici renali. Am chematmedicul, in cu lui, ln tocmaier'ala consultalii. agteptarea mi-ampus o compresd bittersuedez destulde sting[eriti c5-gi imi a sosit,durerile trecuserd. zonarenali 9i cind Eram pind pierduse timi preliosveninddegeab_a la min9.insd el a vrut numaisd gtiecurir mi-aspus: compresa, Cinda auzitci md ajutase colicaatitde repede. de-mitrecuse atunci n-are rost s5-!i mai fac-injeclie!" el era un adeptal terburilor ,,Excelent,^ $i imi la cind mergeam el in cabinet, spuneanumaiatft:,,fie nu-ti intotdeauna suedeze. El tale suedeze!" a Jostgi gel care m-a ajutatsd prescriunimic,doar ai ierburile giinsemnitatea lor. medicinale alte multe plante maiindeaproape bunosc mergeade mulli ani in baston.Era care A venitodatd la mineo femeiebatri,ne nici nu-i din strimbe cauzaartriteisi a reumatismului, mai folosea un mecomplet 1 A era dicament, la pdmintdin punctcjevederenervos. biut de 3 ori pe zi cfte- lingi am sau de coada-calului dupdtrei sdptdmini in gurildde bittersuedez ceaide urzici cd puteadejasd meargifird baston. auzit Maicii sint faptulcd cele mai multerecviemuri in jurul zilei Intrdrii Estecunoscut pecamin aceastd din cor s-a rdnitodatdla patinaj O in Domnului bisericd. cintdreald am lipsafoartetare.Dupdbisericd, rioadi. Fiindnumaipulinein cor, ii resimleam

nigteani buni.isi preparase ierburile suedeie9i te tuasel i;Ll. !,ipafurirepiouJ""i. de pancreas^ de gastritaacutd ii trecuserd. intrucftacestepicaturi 9i vindecdpancreasul, sintrecomandate diabeticilor. ele si Semnele nagiere, din alunitele, negii, petele,. chiargi hemangioam6le seboreeaoiipii o".a ilni'Jmlzite cu aceste si picituri, fel se intimplisi cu bitilurile si hemoroizii. la Bitterul sueOezlnletria uiiiitrf prininiroducerea inictampon vatdumezit urechi. unui 9i liuitulin urechi, de in Bitterul suedez intireste memoria, dacdse umezeste mai multeori cu el vertebra db cervisingelesi stimuleazicirculaliasingelui,intdtura coticitegi digestia 9?la-_99t1!d proastd,durerilede,cap,toate afeqliuniki.gastrice biliare,hepatice 6nale si (chiar dacdar fi interdictie alcool). trombbze flebitese unge'locul 9ialifie de in gi cu de filimicd intr-unstrat gro'scft muchii culitului r" pun comprese bittersuedez gi cu deasupra. se cu _pqpavindecare fac Pal Oq picioare urzicipentruo bund irigarJ sangvind. Picdturile inldturd leneviaintestinali,ametelile, paraliziile. Op'ctriar ,{Ouc prelios toatebolile; u.n ajutor in chiar9i in bolilede cbncer. caz db crizeacutede in durere, ia 1 lingurd picdturi pltina apd sau infuzie plante. se cu in de Dacase ia de 3 la prinzsi seara, cite^1.1ingurila apd sauceaide plante, in ceva se 91f-" 11fi1ingafa, pastreazd sandtatea for{acreatoare si pind la virstacea mai inaintatd. intrubft aceste picaturi folosesc_, exceplie, toate bolile,se poate vorbi aici despreo se fdrd in menlinere sanat5lii a omenegti modul general. trezesc ridica la Ele gi puterile viatd de de careavemo neJoJg de stringentd epocaactuald. pasirati-va ajutorul atft in iu acestui elixir minunat puterea muncd bucuria de inunca sdndtatea, de si fatd dumneavoastrd profesionald, de familia fald dumneavoastrd bi tatade sehenii oumneavoastrd! ln timpul uneivizit^e o gospodarie la anl cd de lSraneadcd aflat fiulin virstd 12anial proprietarului aflainaintea se uneioperalii ureche. spatele la in timpanului formase se in urmauneiinflamatii focarde puroi.Eu eramimpotriva opera,tii, un pentru in unei cd altecazuri asemdndtoare intimplat bolnavul s-a ca sa-sipiardaauzul. La'indrumarea mea,s-auimbibat tampoane de vatdin bitter mici sued6z'gis-aupus baiatului urei in che.A iegit acest zilnic de multpuroidin ureche, in fel atit incitcurind durerile oierit au gi operalia maifostnecesard. n-a Intr-o boalaincurabila cancerintestinal era vorbade o tinird mamaa cinci de copii9i medicul nu-imai dadeadecitcitevazile- am recomandat comprese zona in
BO

intif nit-ojl qtqq Mi-aspus cd-i era imposibilsd urce scara abrupti de la cor din cauza genunchiuluiintepenit Pulinmai tirzium-am dus la ea cu echipamentul meu pentru compreseCum era soliede medic,mi-a privitscepticpregatirilb; s-a schimbat i insd pdrerea cftevaclipe mai tirziu,cind a putut s5-gi indoaie {enuni6irt tera efor1,iar J doua^zia putut urca_scara abruptd de la cor tot fdra efortllipsea insd, din pecate,o altd cintdreald.care fdcuseo entorsd la glezni practicindgi ea atit de sanatosulnostru sport de iarn5. gtia deja cd era internatdin spital pentru tratament. Cea -Se proaspStinsdndtositd insistas-o^ajut-gi cealaltd. f'dcut-o pe Am fdrd tragerede inimd din cauzatratamentului clinic, ei insd in cele din urmda contatfaptulca "a9ii r"r"i i. y{l?lo?re probabilsingwd ia cor. Rdnitasedea intinsdpe sofa cu giezna prierilY"umflati. In spital nic fusesestatuitS doar sd-9itiha piciorul ridicatpe ceva.Avea dureri mari.Compresa bittersuedezi-a adus imebiato ugurare. dbua zi a venitla cor, cu A degipe strdziera un poleicumplit.Durerile dispdruseri,gleznaumflatd era normaldsi recv^iemul nostrusalvat. am remarcatintr-un restaurant, masa de la .- In timpul unei vizitein Muhlviertel aidturi, clientcare stitea chircitde durere.Mai avusese multeori astfelde crize, un de medicamentele ajytaucu nimic.Am adus pqcdturile nu-l mele,am turnato linguraplina de bitterin putindap_d^cdldutai le-amoferit.in timp ce golea paharul,i J-a colorat si fala si abia a putut sd inleleagacum de i-au incetatciurerilS ldc. O jumatatede an pe mai tirziu,m-am reintorsin aCeastdzond.Incidentul iegisbOln mint'e, imi cind am foit abordatdde un domn care mi-a mulfumitplin de exubeiantd. Era vizi'Oil intineritcu

bolnavd,in asocialieinsa cu rdddcinide obligeandcare se lasd peste noapte la macerat(1 lingurild rasd de raddcini obligeand 1 ceagcdde apd - se ia cite 1 de la inghiliturdinainte gi dupd fiecare masd) gi cu ceai depurativde filimici,coadagoricelului urziciamestecate pdrli egale,din care se beau incetulcu incetulminiin 9i pe mum 2litri repartizali parcursul zilei. Astdzi femeiase simtedejaatitde bine,incitse poatecontape o insdndtogire completd. O femeiedin Heilbronn/R.F.G. relateazd:Nepotulmeu de 41 de ani mi-a scris cu aproximativ zece luni in urmd din Sacramento/California are zilnichemoragii incd si testinaleputernice diagnosticul medicaleste,fdrd nici o ezitare, cancer intestinal. Se impuneadeci o calede scdparelaterald. l-amtrimisimediat broguradumneavoastrd ..FarmaciaDomnului", ca 9i bitter suedez,rdddcinide obligeand9i alte plante medicinale cum ar fi filimica, coada-soricelului urzica. urmatindicaliile brosura A din 9i dumneavoastrd. Dupi un an, nepotulmeu a fost iarSgi apt de muncd la intreagasa puternice incetatin a patrazi dupi ce a inceput capacitate. Hemoragiile intestinale au sd ia plantele enumerate. incetat Au treptat9i oboseala scdderea greutate." in 9i In cazulunui bdrbatde 52 de ani tratatde astm cardiac de zeceani - caretrebuia sd inghitdzilniccite opt pastile,care nu mai putea dormi de ani intregidecft gezindgi care-giaruncala fiecarepas bralelein sus pentrua lua aer, horcdindinsd in acelagi timp de !i se rupea inima- am fost de pdrerecd insuficienla respiratorie provine nu-i pus omuluipe regiunea de la inimd,ci de la ficat.l-am ficatului compresdcu ierburi o suedeze.lntern,a trebuitsd ia incepindde-atunci gi diminelile serilecite 1 ceagcdcu ceai de pediculdcu 1 linguritd bittersuedezpusd induntru. de corectda fost de Cit supoziliamea s-a vdzut chiar din prima noapte.A putut in sfrrgit doarmd iardgi sd intins.Greauainsuficienld respiratorie mai l6sade ani in sir sd facd nici mdcarun nu-l pas in fala ugiicasei.Bitterulsuedez9i pedicutaau realizat ameliorare de rapidi o atit a stdriisale,incittrei zile mai tirziua putut sd umble de doud ori pe zi in jurul grddinii caseisale.Acum se indreaptd incetspre vindecare. O rand care nu voia sd se inchida dupi operalies-a inchis peste noapte cind pacientul luato inghiliturd zdravdnd sticlacu bittersuedez. a din Aceastd unicdinghiliturd a avut drept urmareinchiderea rdnii deschisede trei ani, care trebuiaingrijitd mai de multeori pe zi. Alte inflamalii indelungate supuralii purulente, provocatede multe ori prin cu accidente declangate operalii punclii,au fost inlSturate, de cum mi s-a relatat, dupi 9i apliciride comprese uzulinternal bitterului suedez. 9i Menajera unei case parohiale Burgenland din mi-a povestit nepoataei in virstd cd de 23 de ani are un defect de auz din nagtere. un consultin clinicauniversitard La i s-a explicat cd in cazul bolii ei o operalie nu avea sanse de succes. $i-a sfdtuit nepoatasd foloseascdbitterulsuedez,adicd sd gi-l introducdin ureche.Toli au fost foarte miralicind,in urma acestui tratament, nepoataaauzit dupd 14zrlenormal. Nu vreausd vd tdinuiesc, dragi cititori, scrisoare Graz,din zona Steier:,,Din o din intimplare din am sau poate mai bine-zis voia Domnului, purtato disculiein autobuz cu un bdrbat foarte fericit,in virstd de 74 de ani, care gi-a recdpdtatbrusc, gralie bitterului suedez, in auzul pe care gi-lpierduse 1944,inurma uneigrave leziunicerecu brale din timpulrdzboiuluil $i-a pus de trei ori in urechitampoanede vatd umezitd bittersuedez." (Astfel fragmentecitatepot fi dovediteprin scrisoril) de Un domn din Bavariasuperioardrelateazi: ,,Un accident m-a rinit la mina insuportabile. o ureche surd6 La dreaptd.Bitterul suedezmi-acalmatrepededurerile zece ani de aproapeun miracol: Dupa aproximativ s-a realizat o dubld tamponare cu - Cili surzenie auzitdin nou tictacul degteptdtorului!" surdomuli pot fi iotugiajutali am astfel auzul! in acestmod! $i de ar fi doar unulsingurcaregi-arrecdpdta prelegere aflatde la o ascultdtoare suferdde doi ani de o relaxare cd Dupi o am Bitterul suedez,asociat considerau boalaireparabild. a sfincteruluiintestinal.Doctorii
81

(aceasta punela macerat, cu traista-ciobanului se taiata mdrunt, intr-un tot rachiu bun gi se lasd10 zilela loc cdlduros; vindecd gi atrofia musculard bolile grave), musculare 4 cegti ceaide cretisoard 6 rdddcini obligeand, rbzolvat cu gi problema de au in-citeva zile! Am primit telefon Viena, careo vocefeminind un din la mi-aspus: Vd multumesc pentruierburile u m n e a vo a st ri suedeze!Mi-apovestit atunci d cd cindavea 12 ania fostlovitd gregealS bocancul obraz, timpuluneiexcursii gcoala din cu in in cu in munfi,de cdtreo feti!6care mergea fala ei. Din aceasta in intimplare rezultat au in decursul 40 de ani vegnice a supuralii maxilarepurulente, soldatecu peste 16 operalii maxilar punctii la gi repetate. fost nevoitd A sd-9i intrerupd studiile, putut h-a profesiunea imbralisa doritdgi conducea gospoddrie o strdindavind permanente dureri regiunea in maxilarS. Dupd40 de ani,fiindin virstd 52 de ani,a cititdespre de ierburile gi-a suedeze, pus comprese zonele in maxilarelor estein sfrrgit si eliberatd de toatedurerile. Sint mereuintrebatd dacd bitterul suedezpoatefi utilizat in caz de interdictie qi severi a alcoolului. Conform unor cercetiride laborator demnede incredere, i6rburileinv^ing alcoolul sint considerate medicament. pot fi luate aicifari un Deci gi 9i a dduna. acestcaztrebuie se inceapicu 1 lingur.ifd zi gi si se pundmaides In sd pe comprese ierburi cu suedeze regiunea (a in ficatului a rinichilor se vedea si de ,,Moduri folosire" sfirgitul la acestui articol). ,,MA N U S CRI S E CHI ' ' V (transcriere puterii a tdmaduitoareierburilor a suedeze) Dacdse mirossau se trag pe nas mai des, se umezeste vertebra cervicald, se puneo cirpdumedd cap,elealungd pe durereasi ameteala, intdresc memoria gi creierul. 2. Ajutd contra ochilor tulburi, inldturindu-le roseata toatedurerile, si chiarcindochii sfnt injectati, impdienjeniti. alungd ir'iar jretele gi cataracta,dacd se Ele umezegte coadaochilor timpsause puneo cirpdumedd ochii la pe inchigi. 3. Pustulele virsat 9i erupliilede tot felul, asemenea de de crustele nas sau din pe de oriunde trupsintvindecate, dacdsintumezite si bine. des 4. In cazde dureride dinti,se punein pulini apdo lingura plind aceste picdturi cu se linecitva timpacestlichid gurdsause umezegte in dintele dureros o bucu 9i catdde cirpd.Durerea dispare infecfia retrage se treptat. 9i 5 . tsigicilede pe limbi sau alteleziuni careaparpe limbi sintumezite sistematic picdturi, cu aceste dreptcarese vor vindeca scurttimp. in 6 . Daci gitul esteinfierbintatsau rinit, incftcineva numaicu greu poateinghili mincarea bdutura, ia dimineala seara picdturi. tie tisaiesd alunecb gi sd din Sd 9i gi elevor luafierbinlealavorvindeca gi gltlejul. 7 . Cinearecrampe stomacale ia la o crizd lingurd sd plin5. o pline, L In colicisd se ia treilinguri incet, unadupdalta, curind va simlialinarea. se 9 . Picdturile risipesc organism gazele potolesc in ficatul, izgonesc toatebolilede 9i stomac9i pe celealemafelor ajuta constipatie. gi in 10. Sintgi un leacexcelent pentru stomac,dacdacedta digeri prost gi nu pdstreazd mincdrurile. 11. Tot aga ajutdgi in durerileveziculeibiliare.Zilnicdimineala searao lingurd gi plin6, noaptea iar comprese picdturi toatedurerile piericurind. gi cu vor 12. In caz de hidropizie se ia sasesdptamini rinddimineala searao lingurd sd la gi plina vinalb. in
a

t.

82

13. La durerilede urechigi la v?jiitul urechisd se umezeasci tamponmic 9i in un sd se virein ureche. Ajutdfoartebine9i readuce chiar9i auzulpierdut. 14. Dacdo femeieare dureri postnatale i se dea trei zile la rind dimineala linsd o gurd plindin vin rogu,sd fie pusdsd facddupd o jumdtate ord o plimbare, de de dupd aceeapoatesd mdnince dimineafd, sd nu ia lapte.Sd nu fie luate dar picdturile se bea lapte. cind 1 5 . Dacdse ia in ultimele zilede sarcinddimineala searao lingurd, gribegte 14 se 9i Pentru scdpamai ugorde placenti, se dd liuzei o datdla doudore a nagterea. plin5, pindce placenta o lingurild esteexpulzatd dureri. fdrd 1 6 . Dacddupd nagtere apar inflamaliila venirealaptelui,ele sintindepdrtate rapid prinaplicarea cirpelor umede. 1 7 . Eleizgonesc varicela copii. se dea copiilor funclie virstd aceste din Sd in de din picdturi diluate apd.Cindbubulilele in incepsd se usuce, fie umezite des sd mai cu picituri,atunci vor rdmine nu semne la vdrsat. de gi 1 8 . Picdturile folosesc copiilor adullilor impotriva viermilor, chiargi teniaestealungatdde ele,numaicd ele trebuieadministrate copiilor functiede vii.std, se in Sd legeo cirrpd umeziticu picituripe buric,sd se lind mereuumed5. provocate icter sint date curinddeoparte, 1 9 . Toatesupdrdrile de dacdse ia de trei picdturi se pun comprese ficatulumflat. gi pe ori pe zi o lingurd aceste din 20. Descongestioneazdhemoroizii, toli vindecd rinichii, elimind lichidele ipohondrice din organismfdrd altd curd, indepdrteazd melancolia9i depresiunile9i stimuleazd apetitul digestia. 9i gi 21. Se descongestioneazd hemoroizii pe diniuntru, dacd sint umezili inceput la gi sint muialiprin administrarea picdturilor, special mai des internd a in inainte de culcare. se pundextern mic tamponumedcu picdturi. Sd un Facesurplusul de singesd curgdgi ajutdcontrausturimilor. 22. Daci cineva lesinat,i se deschide nevoiegura,i se toarndo lingurd a la de picdturi bolnavuligi reveni. si va 23. Prin administrare internd,acest mijloc gonegte 9i durerea convulsiilor aga (spasmelor), cd vor incetacu timpul. picdturi stomacul pe gol 24. In caz de tuberculozipulmonard se ia zilnic sd aceste gi sd se continue curatimp de gasesdptdmini. 25. Dacdo femeie pierdeciclul lunarsau acesta isi estepreaabundent, aceste ia picdturi zilegi repetdastade doudzeci ori. Elevor potolice estepreamult trei de ce 9i vor echilibra estepreapulin. 26. Acestleacajuti 9i contrapoaleialbe. picdturi. 27. Dacdcineva suferide epilepsie, trebuie i se dea imediat sd Bolnavul sd ia apoi exclusiv acestleac,cdci el fortificd nerviiatacalicit gi organismul atft 9i inldturd toatebolile. paraliziile, 28. Elevindecd alungd gi amelelile grelurile. gi variola, erizipelul. 29. Vindecd 9i - 9i are marisau intermitente estetotallipsit vlag5, 30. Dacdcineva febri - friguri de gi sd i se dea o lingurd picdturi bolnavul, cu dacdnu gi-aimpovirat trupulcu alte pulsulva incepesd batdnormal oricitde gi, de mijloace leac,i9iva reveni curind, marear fi fostfebra,el se va simlicurindmaibine. pustulele vindecd cancerul, vechi si negii,miinile 31. Picdturile crdpate. Dacdo 9i (muguri), rand estevechegi purulentd are excrescenle sau atunci se spele sd totulbinecu vin alb,dupdcaresd se pundpe ea o cirpdumezitd picdturi. cu Ea inldturd ca umfliturile9i durerile, gi mugurii ranaincepe se vindece. sd 9i
83

32. Vindecd fdrd alt pericoltoaterinile, cd ar fi fost fdcuteprin loviresau inlepare, daci sintumezite mai multeori cu acestepicituri.Se ia o cirpd,se inmoaie de in ele9i se acoperd rdnile ea.Eleinldturd scurttimpdurerea, permit arcu in nu nici gi sura, nici necrozarea vindecd rinile vechi cdpdtate gi printr-o rinire prin impugcare. Dacdexisti gi gduri,atunci se pulverizeze picdturile ranacare sd in nu trebuie"neapdrat curdlatd inainte. Prinsistematica aplicare o cirpdumezit5, cu vindecarea venicurind. va 33. Ele indepdrteazd toate cicatricele,chiar dacd sint vechi,semnele rdnilor si tdieturile, dacdacestea umezite ele pindla de 40 de ori.Toaterdnile sint cu care sintvindecate ajutorul picdturi lasdcicatrice. cu acestor nu 34. Vindecd temelie toatefistulele, gi din chiardaci par incurabile; poatefi oricft rdul de vechi. 35. Vindecd toaterdnilede pe urma arsurilor, de-orproveni la foc, de la apd de fierbinte sau de la grdsime incinsd, dacd rdnilesint umezite sistematic. se Nu formeazd bdgici, nici fierbinleala trasd afard, este purulente chiar9i bdgicile sint vindecate complet. 36. Servesc contraumfliturilorsi vinitiilor, chiardacd provindintr-oloviturd sau bdtaie. 37. Dacdcineva poatesd mdnince poftd, readuc nu cu gusturpierdut. ii 38. in anemieputernicd, readucgi culoarea pierdutd, dacd sint luateo vremedimineala. gi Curdfd singele formeazd nou,ii stimuleazd circulatia. unul si 39. Durerile reumatice-din mddulare indepdrtate, sint dacdse iau picdluri dimineala gi seara se puncirpeumede locurile pe dureroase. 9i 40. Elevindecd miinile picioarele inghelate, chiardacdar exista deschise. rdni Cft 9i se poate de des, insd mai cu seamdnoaptea, se aplicecirpe umezitecu si picituri. aceste 41. Pe bitdturi sd se pund un mic tampon umezitcu acestepicdturi, locul iar suferind se lindmereu sd umed.Dupdtreizilevor cddeade la sinesauvor putea fi indepdrtate durere. fere 42. D,acd inghitite, sint gi vindecd mugciturile ciinilor turbali ale altoranimale, cdci 9i timdduiesc gi distrug tot toateotrivurile. se aplice o.cirpd gi pe Sd umedd rdni. 43. in caz de ciumi sau alie bolicontagioase bineOaca ia in timpul este se zileide mai multeori din acestepicdturi, cdci ele vindecdbuboaiele pustulelede si ciumi, chiardacds-arafladejain gft. 44. Cinenu poatedormibinenoaptea ia din aceste picdturi sd inainte se ducdla sd culcare. caz de insomnienervoasd, se pundpe inimi o cirpdumezitd ln sd cu picdturi diluate. 45. Un om beatpoate trezit locdin betiecu doudlinguri picdturi. pe fi de 46. Cineia zilnic picdturi aceste dimineala searan-arenevoie altddoctorie, si de cdci elefortificd trupul, improspdteazd gi nervii singele, inldturd tremurulmiinilorsi al picioarelor. scurt, gonesc Pe absolut toatebolile. Trupul rdmine viguros, obrbzul tindrgi frumos. lmportant: Toate cantitdlile indicate trebuidiluate ceaide plante apd. ar cu sau Din punctele vechi" ,,Manuscrisului enumerate sus reiese mai mareasi minunata putere tdmaduitoare acestei a compozilii plante. poatespunepe dreptcuvintcd de Se abiadacdmai existd vreo boali la careierburile suedeze nu ajute; oricecaz, ele si in sint considerate drept bazd pentruorice tratament.
84

MOD U RD E F O L O S I RE I se vechi" Intern:Profilactic ia dup{ indicalia ,Manuscrisului dimineala seara 9i ln de cite 1 lingurild"diluatacaz de indispozilie oricefel se pot lua 3 linpe gurile In maligne iau2-3linguri zi dupdcumurmeazd: se diluate. bolile distribuite fiind se litrude ceaide plante, Cfte1 lingurd bea diluaticu 1/B gi masd. 1p oreinainte ttz ord dup{ fiecare In de se Compresi cu ierburisuedeze: funclie mirimealocului ia o bucatd se cu mai micd sau mai mare de vatd sau celofibrd, umezegte bitter pe gi se aplicd loculcaretrebuie tratat carea fost uns 9i frecat suedez 9i de de o in prealabil unturd porc sau alifie filimica. punedeasupra cu Se rufele. Abiaapoise cevamai mareca sd nu se pdteze bucatd plastic de cu de leagdcu o bucatd pinzdsau se infSgoard un pansament. sd-si facdefect intre2 gi 4 ore. se in de Compresa las5, funclie boald, pacientul suportd, compresa poateline si pestenoapte. se Dupd Daci pielea. pielii pudreazd Dacdse ivesc totugi iritalii ale la indepdrtarea se ei persoanele folosite atuncicompresele trebuie timp mai scurt sensibile, la o Persoanele alergice trebuie sd sautrebuie renunfat elepentru vreme. gi numai pinzd. nu se o Sd renunle bucata plastic sd legedeasupra la de pielii grdsime! dejao eruplie cu Dacda apdrut uitein niciun cazungerea cu de mincdrimi. fie tratatd sd eventual alifie filimicd. carestirneste

MARELEBITTER SUEDEZ gi in iardgi brogurd din in ciudaimboldului mai multepdrii de a include pututdecide, intrucit toatereugitele nu marelui bittersuedez, m-am compozilia prezentate fost oblinutecu miculbittersuedez.Releta au meletimdduitoare primul sd o editoral brogurii,ldrd md consulte bitter suedez inclusese marelui plinede succes gi si md instiinleze pe mine. gi insd S-auconsemnat gi utilizdri suedez. alemarelui bitter

PENTRU INIMA VINUL

in cdrticic?,,Soheilt Gott" (Agavindecd Dumnezeu- MedicinaSf. Hildegardvon Bingen ca nou procedeu naturistde leac) de dr. GottfriedHertzka,apdrutd la editura din Stein elveliand Christiana-Verlag, pe Rin,care n-artrebuisd lipseascd cdminulnici pentru carunei familiicregtine,a fost prezentatdprintre alteleo reletd extraordinard cu diaci,care dd rezultate totul neobignuite. 179),a murit StarelaHildegardvon Bingena trdit cu 800 de ani in urmd (1098-1 misticd, apirea cind era complettreazdun ii deci la virstade 81 de ani. Ca aga-numitd fel de televizor cerescin fala ochilor.Aga cum explicd9i atestdin mod expres la finele sale - tot ce a scris vreodatd- provin exclusivdin operei vielii sale, toate scrierile descriseii sint toate bolilenumite9i medicamentele acesteimaginigi cuvinteceregti, de dezvdluite Dumnezeu. darul de profelieal lui Hildegard i-a Papa Eugenal lll-leaa pus sd fie examinat 9i Acum, dupd 800 de ani, au harulvizionar. din recunoscut punct de vederebisericesc

fost recunoscutede cdtre medicina modernd si revelatiile sale medicaleca fiind corecte. Dr. Hertzka,medic de medicindgeneraldcu procedeefitoterapeutice vindede care, profesind Konstanz, laculBbden,ne-a pus la dispozilie in la a'cumprin cirticica so,,SoheiltGott"citevadintrereletele Hildegard. lui pentru inimdi'a dat rezult6te Releta,,vinului foarte bune in toate insuficientele cardiace 9l bolile adevdrate inimi 9i ocup5, dupd cum explicddr. Hertzka,'un de spaliulargin cadrulpracticii sale medical'e zilnice. insdmiam bat aceastdretetdde Eu citevaori mai departe9i.reugita fost surprinzitorde bund. $i in anghini peitorali a vinulpentruinimda produso ameliorare simtitoare.

RETETA VINULUI PENTRU INIMA 10 tulpini proaspete pitrunjel cu trunze tot se pun intr-un de cu litrude vin natural, curat,la carese adaugd1-2 linguri otet curatdin vin. Se lasd de totulsd fiarbi 10 minute foc mic (Atenlie,Jace la spuinat;. Dupdaceea mai se adaugd gramede mierepurdde alSinegi se lasi incaa'minute fiarbd 300, sd u9or.Vinulfierbinte filtreazd se tragecit estefierbinte sticlecareau fost se si in "Oinet clhtite pulinalcooltare.Se 'astupd cu Depunerile care se formeazd nu dduneazd pot fi bdutes,iele fird probleme. La aceastd gi retetdas dori si adaugcd fiecare partepoatedecide in dacdsa fiarbd mierea nu. sau Dr.Hertzka afirmi:,,Este totuna vin iei,cd e rosusaualb.Numai fie natural... ce sa Numai respecli sd ordinea: Mierea adaugd se abiadupdprimul si trebuie fiarbd fiert sa gl ea cu feqlgl Nu-!i teamdde fierbere... fie Fierbe-ti linistit vinul de pdtrunjel-miere tdu pentru inimd!" Maiincolo, Hertzka dr. explicdi se ,,Dacd intimpld odatds5-!isimliinima, o linia gurd,doy? linguri sau chiartrei linguri plinepe zi, gi oriceintipdtriri la inimi (din cauza schimbdrii vremii dupdemotii) sau dispar. trebuie niii un cazsa fii ingjust Nu in gi in vederi speriat, fiindci nu poli si-ti faci niciun rdu cu acestvin. Dar nu numli in cazuldurerilorcardiaceincipiente, gi in adevdratd ci insuficienticardiaci si alte boli cardiace vei ajutaadesea mod considerabil acestvin'depdtrunjel-hiere te in cu pentru poatechiar veiinsdndtosi inim5, te odati. Pe 21 ianuarie 1980am primito scrisoare la o doamnddin landulSalzburg, de pe scrisoare care.ag s-o redauaici.Femeia do_ri scrie: comunic mi-am preparli ci ,Vi vinulpentruinimi 9i ci am pututoblinerezultate uimitoare. fost operaiaicum Am zece ani. Mi s-a spus cd am o insuficienticardiacdsi deci voi aveaintotdeauna dureri. N-aveau cum si mi le ia.Astainsemha decicd treibuia md invit cu aceasti sd idee.Dardatoritd pentru vinului inimd, durerile meleau dispdrut dupi doudlunide tratament. md maisimtnicisldbitd." Nu un excelent AMESTEC DE cEAluRl pentrumasade famitie in timpurie primele de podbalgi se continud cu flori culesul in . Seincepe primivara celetreianotimpuri ceeace natura ddruieste binecuviniarea cu ne in ei:

86

podbal (flori, cevamaitirziu9i frunze) (capitule ciubotica-cucului florale) viorel6, violete, toioiagi (flori9i frunze) (capitule mierea-ursului florale) (flori) micrigul-iepurelui pulin, silnic (foarte doarpentru condiment capitulele florale superioare) plante proaspete primdvard) urzici (primele de (frunze flori) cretisoard 9i ventrilici(flori, tulpini frunze) si lrunze cdpsuni,virfuri tufede mure si de zmeuri (mlddite) de de soc (mlddile, tir.ziu mai flori) pdrdlule tei (flori culese soare) in mugelel(cules soare) in (flori) barba-popii (flori) filimici vinari!6(flori, tulpini frunze) 9i cimbru(flori, tulpini frunze) 9i roinili (flori, tulpini, frunze se poate9i fdrdflori) mentd(flori, tulpini, frunze se poategi fdrdflori) (culeasd soare, coada-goricelului in insdnumai citeva) (flori culese soare) luminiricd in sunitoare(flori culese soare) in (sdlbatic flori9ifrunze) maghiran pufuli!a-cu-flori-mici (frunze, gi tulpini flori) virfuride molid(muguri, adicdmlSdile foarte tinere) (flori, frunze tulpini) drigaicd si frunzede trandafiri toateculorile de (tratali ingrdgdminte cu biologice!)
Plantele usucd de fiecaredatd foartebine si se amestecd se toamnatirziuintr-un ceai excelent, sdnitos, aromat si foarte gustos. Vd va imbogali iarna cina gi vd va petrecute naturaliberda Domnului. folosegte amintide frumoasele estivale ore in Se 1 lingurifd virf din amesteculde plante pentru fiecareceagcd (r/+ litru de apd), se cu opdregte doar gi se lasdpulinin repaos.

87

SFATURI PENTRU DIFERITE BOLI

ACNEEA
Estecategoric bgalS o de^pubertateesteparlial si legatd un rinichi de dereglat. Din acestmotivtrebuie evitate mincdrurile puternic cohOim6ntatesdrate, si salatdle pA; acrite9i bduturile acidulate. Salatele trebuipreparate ialrt.-Fentru combate ai c, a acneea beazilnic litrude ceaide urziciloparite;, se 1 incetul incetul, cu r"p".ti="ip" intreaga zi. Uz extern: Dimineata seara aplicd fala udd olet de hreansi se lasdsd-si se pe 9i facdefectul minute. 10 Hr6anul se introd'uce ras intr-osticid,riJ" toiina'o""rrpi"?di de vinsaude fructe. Oletul trebuie acopere^hreanul. sd Maceratul ia.uijj-rffid zileirntr-o inc-dpere iemperaturd cu modelatd. intrucit acestaeste"rt" directdin stifolosit cld, fdrd a vdrsaqlet{, ar trebuildsatintr-osticldoe ptasiicoezintectatd, capJc cu gdurit. Hreanul dintdriaofetului, ia oletul ceaa hreanului. forme o esentd din Se azd de oletslabd, careo poate pe suporta orice ten.

APOPLEXIA (dupi un atacde apoplexie fenomene paralizie) cu de

Trebuie mai timp de 6 saptdmini 3 inc_eputd intiio curi de visc. Se beauzilnic cite c^egti, de 3 sdptiminicite2 cegtisi timp de 2 sdptdmini l-c""gia cu ceaide timp Cit" 'pestd ult" t linguri!5 virf)de viscse la'sd (cu noapte macerat lcliiru oe apd rece, ia in dimineata incdlzeste se ugorsi se strecoar5. Pentrua evitaca acestceai sd tot fie reinc5lzii parcurs'ul pe zilei,sb toarndintr-un termosclatitcu apa fierbinte sau se incdlzeste bain-marie. in Sunitoare, ventrilicd,levinlici, roini!6 (mitdcini), rozmarin si salvie se in pa(i eg-ale, opdregie se l.linguriie virfcu tlitit iai upa iiero,ni|ri r. cu lT=.ttg._q pulin. lasasa stea Din acestceaise bea in timpuldiminelii al dupS-amiezii t si cite ceagcd. bitter suedez pe regiunea occipitard grija de irigarea au -b6te ,^..,9:Ipr::gfg,., cerebrale. 9i Invlorarea celulelor Parteasuferindd organismului a friclioiratd cit esente r_evigorantecoada-soricelului, de sunitoare,tiaista-ciobanului cimbru. sau frecliilecu ulei de cimbru'sisundtobre-tecute-pe $i paralizate pot recozonele se manda cdlduros. umpleo siiclepindla ojt cu ptdnt"gi se toarnd Se pentru deasupra esenle rachiu un natural fructe de sausecard 38-40Vo, pentru de iar uleiurile de'plante un uleide mdsline presate rece. la Ambele trebuie steapesteplante sd timpde iO zite in sgare sauin apropierea maginii gdtit. de In plus,se fac bii de sezutcu co--ada--goricelului si coada-calului 100grame cu deplante bdi complete'de cimbrucu 2d0gram"d" plante 1 baie.pentru se 9i la bdi lasdplantele apd.pe:!e in noapte, incdlzegte totula douazi si se toarnd lpi se apoi in de baie.Durata - 20 minute; baiacompletd, beii la inima trebuie !t"i in ." maipoatefi turnatd 2 oli pesteplante9i inc-riiiipentru attebdi. "tur" "#t de Agl lnjf:o"intata sa se toloseascd sdptiminal numai singurd o specie planie de pentru bdi. Portiunile paralizate invioreazd comprese frunze caldede titdneasi, se cu de Frunzele opdrite, sint invelite sint caldeintr--b cit pinza9i aptiJJte ro.ir. NoJptea, bor poatesta intins gvind. cap o pernd umplutb frunze de ferig'i ,scite, sub cu layul ,si fdri tulpini. sd-isimtdefectul O foartebinef'dc5tor. Bunica noastrd, virstd 94 de ani,a suferit usoratacde apoplexie. s-a in de un Cind trezit, maiputeavorbi,iar pleoapa nu stingi atirna pindpe mijlocul bchiutul. l-ampus
88

de imediat trei sau patruori compresereci pe fruntesi ochi dupa metodaKneipp;cind in totul era iardgi ordine.La prinza primito hrandusoardin pat, iar cia venitmedicul, d n a a lu a t - o i n n o u l a ma sdcu fa mi l i a .

profilactice) (metode APOPLEXIA

gi ameleala, teama, fala desfiguratd boli vizibile acestei sint nelinigtea, alq Semne trbbuie chehaturgent! in caz,medicul Se'recomanOa mai auditive. acest halucinaliile si incetein aer liber.Alcoolul oricefel de in cu seamdponderare mincare plimbdri de sint (exceplie formeazd suedez), fumatul consumul cafeanaturald strict bitterul o 9i (macerat) - dimineala seara rece si ca visculpreparat extract interzise. recomandd Se in zilei, 9i compresele ierburi ca cu si cite1 ceagcd infuziade salvie- 2 cegti timpul gi pe reci renald compresele si umedepe inimd. suedeze regiunea amestecde ceaiuri:rddicini de anghelicd,coadaEste indicat9i urmdtorul flori de levinticS, 16ddcinide odolean, cinci-degete, racului (iarba-gigtei), rozmarin, mdrligor(cerenlel), salvie,viorea-cu-mirosgtevie-de-munte, maghiran, 1 cu de in pldcutsi isop;plantele amestecd pdrliegale; lingurild virfdin amestecul se Aceastd plante opdregte 1i4litrude cidruclocotit se lasdsi stea3 minute. cu se 9i poateimpiedica atacde pregdtitd mai multeori pe zi gi bdutd, un de dozd,proaspdt susnumite. dupdsimptomele apoplexie a fostintuit care

ITA,COXARTROZA ARTR ARTROZA,

gi articulare, deformirile arsint urmdtoare valabile pentruinflamaliile indrumdrile durerile disparincetulcu sint vindecabile, de uzurd.Acestea ticulare fenomenele si intr-operioadd unul pind la doi ani. de se incetul, chiar9i deformdrile retragtreptat dupd un timp relativ caremergin bastonsau in cirjele lasdiarigi deoparte Bolnavii gi tlz de de dejun, seara, ordinainte cind, tlz scurt. beadimineala, ordinainte micul Se (coada-calului opiritd gi ldsatd minutin t/z este 1 ceascd ceai de coada-calului cu se 4 cu se zilei consumd cegti ceai de urzici(diurzicile opdresc repaoi;,iarin timpul gi se lasdintr-un de 4 Din repaos i12minut). aceste cegtise scoate 3 ori cite de scurt de Cantitatea gi datd1 lingurd bittersu6dezinduntru. d'e i/z ceagcd se toarnd fiecare masd. inainte dupdfiecare in se b^ea, repartizatd porlii, 9i se la sau dureri, genunchi alteincheieturi, pun comprese ar in oriceregiuni apArea unsdin prealabil gi trebuie suedez se lasdtimpde 4 ore.A nu se uita:pielea cu bitter se porcsaualifie filimicd, de fiecare datddupatratament pudreazd iar de cu unturd de frunze de varzi creatd (varzd Se ca si nu apardmincdrimi. calcdcu fierulde cdlcat dureroase se leagdcu o nemleascd) de varzdalbi, se aplicdpe incheieturile sau 9i pentru se pdstra calde; aducealinare. vor a bucatd pinzd de durerile mai ca cu incheieturilor esenti de titdneasdajutd sd devind $i friclionirile sint indicat6 compreselecu aburi de articulare in suportaOiie. caz de inflamatii (a la coada-calului se vedea pag.20). cu mai cu se de varzd recomandd cdldurd alescompresele frunPe lingd frunzele popular crucea-pdmintului, (Heracleum si numitd sphondylium), ze de brinca-ursului pe Aceastdplantd se gdsegtepretutindeni sau urechea-porcului. talpa-ursului de foioase sau povirniguri, pante,cimpii, 9i in pddurile rare,umede,de foioase ca mari, are Planta umbele ca crescind buruianS. sau cu amestecate conifere in zdvoaie, plate, verzulie roz-pal sarein ochipe cimpii pantedasau intr-onuanld acoperite 9i 9i ei toriti mdrimii deosebite.

Bunicanoastri in virstdde 93 de .ania capatatbrusc la genunchiulsting o umfldturispredreapta dureri puternice. iare pindatunci misca cu Cea 5e foarte u"goi a trebuit recurgd ajutorul sd la bastonului de-abia puteasd meargd'chiar cu'ei. si 9i i-ampus ziua,comprese iertjuri cu suedeze (+"ore) noapt"a Iitp d-e2 sdptdmini ii frunze fierbinli varzd de cdlcatd. drept,durerile cedatpulin, stingheriieiln Ce-i au bar mersa rimas.Atunci luatlrunze talpa-ursuluiam avutsucces el6chiardin am de cu 9i primazi...Am spalat frunzele, le-am pe un fund Oelemnsi le-am peste aplicat 4drobit no-9Pt_e pe genunchiul direct bolnav. ziuaurmitoare, In greutatea mersa'dispaiut in Ca suflatd vint.Numaiumfldtura mai vedea.Deci,ii searaurmdtoare repetat de se am aplicarea compreselor astfel, gi spre bucuria gunicJ noastri,a dispdrut umfldtura. si noastrd, care intretimp a implinit de ani, mergein continuare baston, 94 fdrd Au incetat toatedurerile nepldcerile la genunchi. gi de Foarte recomandabild fi o datdpe lunao baie de gezutcu coada-calului, ar din 100grame. plante de carese lasdin apd recesd se moaie'peste noapte; doua zi,loa tul se incdlzegte; duratabdii- 20 minuteApa de baie mai poatefi turnatd 2 ori de pesteplante, inap_oi reincdlzitdfolositd pentru doudbaide $ezut. si alte O cdlugdrild scrie: In aprilie v-amcerutsfatul. maiputeani Nu dormide dureienici o noapte. indicalia La dumneavoastrd, bdutatunci am zilnic 4 cesticu ceai.de cite urziciproaspete, caream diluat lingurite in plus 1 linguride bitter 3 subdez. Trebuie sd vd comunic bucurie acum,dupdo jumdtate an, nu mai am nicio durere cu cd d! in sold.gi operalia maiestenecesard. nu Lucrez intr-un cdmin bdtrini am pututajuta de si multi oameni virstnici aceste plante. cu

ATROFIA MUSCULARA
in cazulatrofiei musculare s-au doveditbune urmdtoarele metodefitoterapeutice: Traista'ciobanuluiproaspdtd9i spdlatd este mdrunfitd,introdusdintr-o siicle, se toarndpeste ea rachiude secari sau de fructede 40% gi se lasd 10 zilein soare sau in apropiereamasiniide gatit. Se trage dupa cele 1Ozjteintr-o sticlutdsi se toarnd deasupracantitatea alcoollipsd.Cu aceastdesenldde plantese tri'clicineaza S de Oe ori pe.zi portiunile muscularebolnave.Intern,se iau'+ cebti cu ceai d'e cretisoari, repartizate inghilituri in mici, pe parcursul intregiizile;dacd'esteposibil,atunci'sdse planteproaspdtculese(a se vedea ,fraista-ciobanului"'9i foloseascd Crefigoara").

AVORTURILE
Multefemeiavorteazd des,cdci nu pot pdstrasarcina pind la sfirgit. Acestefemei ar trebui recurgd ceaide coada-goricelului de cretigoari, cegti zi. Dar sd la pe 2-i 9i de carpen,carese-planteazd un garb'viu jurulcisdlor,aduc ia 9i tinerele_mlddi,te in ajutor. Virfurile tinere frunzelor, ale formate treifrunzuiile, fierte lapte. din sint in Laptele se strecoari, batecu telulun gilbenugde ou, se introduce lapte, la urniase se in iar adaugd rintag ugor. Aceastd supi trebuie yn servitd citeva sdptdmihi, chiarluniin gir, la cind.Rareori va maiiviun avon. se

BOALAORGANELOR AUZULUI DATORATA RACELII

Se amestecd pirli egalesilnic,salviegi coada-goricelului. in Infuzia caldd din plante intrebuinleazd aceste se pentru cldtirea urechilor. se recomandi bitterul Dar 9i suedez, introdus un tamponmic de vatd,gi uleiulcaldde cimbru,care'se cu picurd
90

de se cufundind linguriti o bitterului suedez. induntru inaintea Uleiul cimbru incdlzegte, gi de astfel incdlzitd. 1-2 in apdfierbinte punind picdturi uleiin lingurila

gi BOLILE CARDIACE CIRCULATORII

parci au in ani, miocardice luatproporlii ultimii transformindu-se intrucit infarctele de care realizeazd vd succese fel intr-un de boali nationald, indicun amestec ceaiuri si surprinzdtoarebolilecardiace circulatorii: in
10 g r a m ed e co a d a -ca l u l u i 10 gramede virnan!(rutd) 10 gramede troscot 10 grameridacind pdtrunjel-de-cimp 10 g r a m ed e a rn i cd (pdducel) 30 gramede mdrdcine 20 grame de visc 20 gramede ceai-de-mate 10 g r a m ed e t ap o sn i c 0 gramede pdpddie 0 gramede capsulede fasole 0 gramede traista-ciobanului 10 gr am ede scoa( d de cr ugin 10 gramede algd-cafenie 10 gr amede br ustur( br ustur e, lipan) 10 gr amede coada- r acului 10 gr amede coada- gor icelului 10 gramede fumariti (iarba-fumului) 10 gramede talpa-gigtei (nu 10 grame de muschi-irlandez de mugchi-islandez!) 10 gr am ede obligeand ' 10 am ede osul- iepur elui gr ' 10 am ede pir gr 10 gramede roinild(mdtdcind)

Acest si cu binetoateplantele se pune 1 linguri!5 virf la 1 ceagcd. Se amestecd rece,iar dimineala incdlzegte. se Zilnic, ca ceaise lasdsd steapestenoapte extract gi indulcitd '1lingurild miere. de cu dimineala seara, bea 1 ceagcd, se

BILIAR CALCULUL
Rigiiald decitbdrbatii. boaldsuferdmai multfemeile ci Esteinteresant de aceastd pind puternice, inspreinimd, ajunginQ in dreapcare uadiazd cu gustamar9i vdrsdturi sint simptomele. Intrucit avemla ta, sub coastegi insolitede grelurimari- acestea Domnului, trebuiesd se ajungd nu de dispozilie atiteamijloace leac din farmacia intotdeauna operalie. la dacd in multecazuri, cu de 6 sdptimini suc de ridichia pututajuta foarte O curd pietre intr-oastfel rar gi nu se dizolvd; careaparextrem de nu era vorbade anumite electric de cu la Ridichiile preseazd un storcdtor se trebuie recurs operafie. de situalie gol, cu 100 grame gi se cregtein pe uz casnic.Se incepedimineafa, stomacul pentru scddea nouin decursul 3 a a din trqptat 400grame, la decursul 3 sdptdmini a gi grame.In cazulunor perelistomacali intestinali inflamali este nu sdptdmini '100 la permisd de administrarea sucului ridichil pietrele o de biliare cdtresuculde ridichi va ardtapovesrapidsintdizolvate Cftde generaldin Trientgi-a indepdrtat calcululbiliar prin tirea urmdtoare. Solia unui si mici9i maripe care-ipldcea le aratela multdlume,pini ce a operafie. Eraupietre pe i-a pus sd-ifie montate minerul zi unuiculit.Intr-o cindtocmaicurila cu el ridichi, pesteridichi s-adusin casi sd steade gi in culitul castron venitcineva viziti.A ldsat in mai culitullPietrele ei. vorbdcu musafirul Cit de mirati a fost cind gi-aapucat, tirziu, ridichiilor. dizolvate zeama in urmd. biliare miner din disodruserdfdrd
9'1

Un amestec bun de plante medicinaledin cite 20 grame de pitrunjelde-cimp, iederS, hamei, turitd-mare,mentd 9i pelin in-iaturd asemenea de . c o l i c i l e i p i e tre l eS e p u n 3 l i n g u ri e plante 1' litiude vin de m er esau cidr u. s d la se lasdsd stea la rece,se incdlzegte apoi maceratul pin4aproapede punctui de fierbere, ia de pe foc si se lasdin repaos3 minute. timpulzileise ia la se in fiecare ord cite 1 lingurd, total cam de 8-9 ori. Deoarece in lichidul trebuiebdut cald,estepdstrat intr-untermos.

CATARACTA GLAUCOMUL gi
Glaucomul nq este numai o boal5 a ochilor,el provinemai curind de la o dereglare a rinichilor. cele mai multe cazuri, in glaucomulmerge mind-nrine durerile reumatice9-iarticulare. Dintr-unamestec de urzic6, ventrilici, filimicd "u coadasi calului in partiegalear trebuisd se bea zilnic2-3 cesii,in care se pune clte'1linguritd de bittersuedez.Pentrua se obtine o insdndtogire jrabnicd, planiele trebuiia tib, ar pe cjt posibil, proaspdtculese. ln caz de cataracti se ung de mai multeori pe zi pleoapele bitter suedez. Din cu scrisori rezultd cd acest mod de intrebuintarea avut uh efect bun in cataractd. Amdnunte pot citiin articolul se desprerostoiascd. Foarte importantdpentru glaucom este o baie de sezut cu coada-calului. Rinichiuldereglat transmite prbsiuneaascendentdmai d'eparteochilor. Bdile de coada-calului presiunii ochii afectati. exercita afardo inajutdla retragerea din Ea din fluenldatit de bund asupra rinichilor, presiunea incit adeseaeste inldturatd din ochii bolnavichiar in timpul bdii.Se iau 100 grame de planteuscatesau cca. tlz gdleatd, adicd 2112lirri p_lante proaspete. de Acestease lasi peste noapte la macerat-in apd rece;apa trebuiesd acopereplantele. ziuaurmdtoare In maceratul incdlzeste. se se'filtreazd_gi toarndpegteapa de baie caretrebuiesd aibd o temperaturd se potiivitd. Durata beii - 20 minute.ln timpul bali se adaugddin cind in cind dpi fierbinte, pentrua o constantd. qesJra. temperaturd Sala de baie trebuiesd aibd o cdldurdplicutd, apa de.baie sd acopereregiunearenal5,iar inimasd fie in afaraapei. Fdri a se gterge, bolnavulse inveleste intr-unhalatde baie gi transpirdtimp de 1 ord in patul incdtzit-Oinainte.Aceastdapa oe baie se foloseste, rbincitziii, in alte doud seri. Cu urmdtoarea releti se prepardo baie de aburi pentru ochi:

20 grame silur(burunitd-pentrude durere-de-ochi) 20 grame odolean (valeriand) de 20 gramede mugelel 10grame sporici (verbind) de 30 grame floride soc de

Se amestecdtotul bine. 5 lingurirase de plantese opdresceu 112litru vin de alb care a fost infierbintat pind la limita de fierbere. Aburul este lSsat sd aclionezeasupra ochilorinchigi. Cel mai bine este ca acest vin sd sb toarne intr-o sticld si sd se pregdteascdde fiecaredatd iu o cantitatemai mici de vin o baieproaspdtd aburi. de

92

deseor ifoar tenepldcute ochi, boldin a t P e n t r u f i e li b e ra ma i re p e d ed e d ur er ile pe ochii inchigio vatd murati in bittersuedez,dupa masa de navulsd-siapliceugor prinz,timp de 1 ord. Se pot face si bdi de ochi cu silur, insd doar cu o infuzie foarte slabd. O bdilorde silureste un semn de supradazarc. a inrdutdlire boliide ochi dupd folosirea la Se infuzeazd 1 ceagcdmaximum1/2 lingurildde plante gi se lasd intr-un repaos ugoard. Ceaiultrebuie compresepe ochi cu o astfelde infuzie foartescurt.Recomand preparat datd proaspdt9i nu are voiesd fie folositdecito datd. insd de fiecare vestgermani intr-o bisericddin Dupd un scurt serviciudivin linut pentru pelerinii a Austriasuperioard, venit la mine o femeie radiind de bucurie 9i mi-a povestitcd mi-a redin scdpasecompletde glaucomdatoritdsfaturilor broguramea. O scrisoare gi amestecurile ceaiindicate avut succesla glaucom. au de latatci

APENDICULARA COLICA
Ar trebuibdutd mai des cite o ceascdcu ceai proaspdtde frunze de mur, atunci Mi-amamintitde aceastd a nici un fel de inflamare apendicelui.' n-ar existaniciodatd mea, atuncicind fiul meu in virstdde 7 vorbd a unui bdtrinmedicde casd din copildria gi cu ani s-a trezitintr-odimineafd dureriin zona apendicelui cu o paloareextremdin obraji.Am anunlatmedicul,dar i-am pregdtitimediato ceagcdcu ceai de frunze de in mur. Chiarin timp ce bea ceaiul,i-a revenitculoarea obraji.Doctoruln-a mai putut a nicio iritare apendicelui. constata

coNSTtPATIA
la cdminde bdtrini care am Un medica spus odatdla o prelegere linutdintr-un va cu participat e^u:Cu cit vd obignuili multcu laxativele, atitmai rebeld deveni mai gi prin curdlire muc_ozitdli! de se In plus,intestinul subliazd permanenta con^stipatia!" cu a digestiei dumneavoastrd ajutorul 3 linguride sa incercali oblinelireglarea Smochinele prunele,muiate masdcu pulinlichid. semintede in, luatela fiecare 9i gi de dejunsauca mic pestenoapte apd rece, inainte micul dimineala luate incdlzite in privinld. Dacdse afldprin apropiere apd bunein aceastd dau 9i ele rezultate dejun, gol. 1 paharpe stomacul proaspdtide fintini, este suficient se bea dimineala si pe cea?cd este efectulcicoareicare,dacd se bea din ea 112-1 de Deosebit laxativ gi gol, cea chiar constipalia mairebelS. stomacul rezolvd de dumneavoastrd a bea o din vreasd vd tdinuiesc scrisoare Bavaria: ,,Sfatul N-a9 pe gi de a minca a de smochine ajutat-o mamasd aibddupd20 de ani cirnat cicoare deja iardgi scauncompact9i o digestienormali. Se resemnase cu ideeacd niun n-o menigi nimic va maiputeaajuta."
Releta pentru cirnatul de smochine: Se qpale1/2 kilogramde smochine 9i se trece prin magina de tocat, apoi se frdmintdcu -5 grame-de foi de in se (sena)pind ieseo cocd.Se formeazi cirnali, infdgoard foliigi se siminichie pdstreazdin frigider.Se ia zilnic,diminealape stomacul gol, 1 bucatd de mdrimeaunei alune- pentru copii o treimedin aceastdcantitate atitatimp pind ce se normalizeazd digestia.

93

Miscare zilnici in aer liberlSchimbarea alimentaliei fructe pe . $i incd o indrumare: gi legumede calitate superioardl Acum-.a9 dori sd vd mai istorisesc cum am ajuns la concluzia cicoareaajutdin cd constipalie.De gicoaremd_leagd uneledintrecele mai frumoaseamintiri copitarie Oin gi adolescentd. Pestetot strdluceau insprenoi,copiii,stelulele albastre acestorflori ale veseldpentru o inimd veseldde copil! Aici, in 9" p9 marginiOg ItqT - o priveligte Austria superioard, lipsescacest.e imi floricele albastre; gdsescnumaitodrterar. Cu se atit mai miratd am fost intr-o zi, cind, de lingd o constiuctie noud vizavi de casa 'Am noastrd, m-a salutat o cicoare cu gase floricelealbastre. rdmas locului,am comp-dtimit-o pentrugspectulprdfuitgi i-am spus: Degiaralijalnic,imi iau acasd cele gase floli ale talel" 7_ilnic pentrufamiliamea gi peritruniiriegase cegticu ceai de fac plante. ln ziua urmdtoareau intrat in el si celd sase flori de'cicoare'spdlate,S-a intimplatca tocmai in ceasca mea sd nimereascd floare.Ea a fdcut ca in acea zi-si o am dupd fiecare^masd, de trei ori, o digestienormald, ddci abundentd. Acest lucru nu mt-a dat_pace.Intr-ocarte foarte veche despre plante medicinale am gdsit solulia dilemei:Cicoareadd rezultate grozavein obezitate. La o astfelde digestie"copioaia'gi totugi normald, imi pot imaginao scdderetreptatda greutdliiin dazul peisoaneldr s u p r a p o n d e r a le !

CREQTEREA (frumoasia) PARULUI

plinde urziciproaspete frunzeproaspete nuc, mesteacdn Cftg] Pu.m! de si 9i soc si 1 tulpindde rostopasc_d introdr-rcapd recesi se pun pe foc pindajunglb se in punctul fierbere. de Repaos: minute. un sdpunm6oicinat lumatitediri ca-nti3 Cu si tateade lichidoblinutd spaldbine pdrul,dupd care se cldte'stb apd. Cealaltd se cu jumdtate cantitate din estel5sata actioneze sd citeva minute asuira pdru'lui a pietii si capului, a maicldti datdpirul cu dpdsimpla. fdrb o

DE9OSAREA (RETRACTAREA GINGIEI) DINTII MOBILI 9i

Se recomanddurmdtorul tratament fitoterapeutic: scoartd de stejar, cretisoari, troscot 9i salvie amestecate p-drti in egale 9i ldsatepeste noaptein apb rece.La tp titru de api se iau 2_lingurite virf)daplante.Ceaiule incalzii (cu dimineata pus intr-un 9i cldtitc-uapd fierbinte; fac mai multecldtiri se calduleale guriipejparbursul zilei. P.rmgs Gingiapoatefi masatdcu o periutdmoalede dintimuiatd aces"t fn ceii.

DIABETUL ZAHARAT
Diabetul extinde zilele se in noastre devenind boald o careocupdprimul aldturi loc de infarctul miocardic de cancer. gi Hranaexcesivd nesandtoadamultor gi a oameni, maicu seamda copiilor, estein majoritatea cazurilot cauza acestei boli.prin,rmare, nu numai adultii diabetici, din p5cate, sint ci, existd dejafoartemullicopiicaresuferd O91ti a iancreq,syfui gldecl de zahdr. Astainseamnd pentruei s5 steaoeparte {e 9 de toatebucuriile copilSriei, tindreglmsever, sd sd-si faci dd douaori pe zi injeitiicu insulind sd fieincdde la virsta si frageda un picicJr groapd. cu in Numeioasele'boii ale timpului nostrune aratdcd bundstarea ne priegte nu Tntotdeauna. Trebuie mai sd tdiem po(ii,sd reducem din masapreaimbetgugata.preajma in marilor sdrbdtori, care se lhtind o perioadd doudzile, pot observa pe de se oameni carecumpdrd alimente in asemenea cantitdti, parcdar trebui hrdneascd regiment de sd un intreg.
g4

As vrea acum sd incerc sd indic pentru toti diabeticiileacuri care stimuleazd pancreasul9i inldturddeci cauza de aparilie a diabetuluizaharat.Marele medic se zaharat poateindepartadestulde rapid naturist elvelian Krinzlespune:,Diabetul cite '1partefrunze de plante:3 pdrli mdrligor (cerenlel; Geum alpina), cu urmdtoareie aurea),2 parli co_ji(teci) uscate de fasole mur si afin, 3 pdrli sclipeli (Potentilla de pune 1 lingurild virf din acest amestecla 114litru apd, se opdregte cu verde.'Se 9i litri. 1112-2 zilnicd: in se lasi 3 minute repaos;cantitatea lor Efectulcuratival frunzelor de afin depindede colectarea corectd.Ele au voie sd fie culesenumaiinainte de coacereafructelor. Ele sint,adunatela timpulpotrivit, conlinutdde frunzade clinicin diabet.Este doveditca mirtilina un leac experimentat zahdrului in fructelornu numai cd scade glicemia(nivelul afin inaintede coacerea pe frunzelorde afin se numegte, singe),ci poate sd inldtureboala complet.Mirtilina ale . vegetald In ciuda acestorproprietitiextraordinare frunzelor drept cuvint, insulind curativcu acest ceai nu are voie sa fie ficut decit sub controlul de afin,tratamentul sd tre me m e d icu l u S u p r a ve g h e re a d i ca l d b uie aibdloc in or icecaz. i. de. poate fr recomandati pentru scddereaconlinutului zahdr. Un leac Si lelina plopular crud al verzei acre, ca si consumulzilnical morcovilor este 9i sucul vechi zahdr ului. la p ro a s f e i i ; d a r g i ce a p a9 i u stu ro i u lp u se pe piinecontr ibuie dim inuar ea ' (culeseinainte de coacerea Uri ali remediupopular:4 linguride frunze de afin se in fructelor!)se lasdla macerat 2 litride apd rece;se fierbepind scade la jumatate; destulde bund asupra pania de 3 ori pe zi cite 1 ceagcd.$i urzicile au o influenld extractul de De creasului. aceea,ele scad gi continutul zahdr.In acestcaz se folosegte procurddin farmaciihomeopatice, specializate drogherii magazine si de urzicicare se bogatein vitamine. naturale in alimente pancreasului, intrucit ridicina d-e obligeand vindecd aproape toate afecliunile rasd de ajutdgi in diabet.Se lasd 1 ceagcdcu apd rece pe timpul nop{iicu 1 lingurild gi ugor a doua zi, se filtreazd se bea cite 1 se incdlzegte rdddcindde obligeand, pe vor inainte9i dupd fiecaremasd,adicd 6 inghitituri zi. Aceste6 inghitituri inghiliturd ca diabetic binefdcdtoare. de fi resimlite cdtrefiecare de si Fruhzele mldditele soc sint gi ele indicatesub formd de ceai in diabet.Doar popular d. ce s o c u le s t eu n a d i n trep l a n te l e l ema ive chidin m edicina pipidia igi face apariliape ogoare si cimpii,trebuie cind La inceputulprimdverii, Atuncise vede cd existd la spdlatdbine 9i folositd primasalat6. tdiatdpind la rdddcind, Cea unelecu tulpindverde ca iarba gi altelecu ea gdlbui-lSptoasd. gdlbuieeste mai primdvara salatd zilnicaceastd ar gustoasd mai fragedd.Diabeticii trebuisd rndnince 9i lui pdpadi'e, la prinz cit 9i seara.Apoi, la sfirgitul aprilie9i la inceputullui mai, atit de cind pdpddiaeste in plindfloare,a venitvremeapentruorice diabeticde a-gi reduce cu Se de conlinutul zahdr printr-ocurd de 4 sdptdmini. culegtulpinile floricu tot 9i se pipidie pe zi pot pr oduce o s p a f d ,a b i a a p o i se a ru n cdfl o ri l e .1 0 -15tulpini de zahdruluiin singe, Tulpinileau la inceput un gust pulin scddere totale a nivelului care dispareinsd mai tirziu. amdrui, a9a dintre cele mai bune asupra pancreasului, incit dia_$i viscul are o influenld printr-un consumcontinuude ceai.Visculse lasdin api igi Oetut pierde cauzaapariliei rece p'estenoapte.La inceput se iau 3 cegticu apd rece 9i 3 lrngurile(cu virf)de_visc. Dupd citevasaptdminise scaclela 2 cegti si iardsi ceva mai tirziu la 1 ceagcd.O pecind se gdsesc alte rioadd de timp cura se intrerupecomplet,9i anume primdvara, Visculare putere de leac de la inceputullui ocproaspetepentru diabetici. legume deci trebuieculesin acesteintombriepind in decembrie9i in lunilemartie9i aprilie, tervale.Forla cea mai curativdo au plantelede pe stejarisi plopi,dar gi cele de pe si Tulpinile frunzelese taie mdrunt.Bobilele sint tem5duitoare. brazisi oomi fructiferi pentru preparareaceaiului! albe ri-au voie si fie folosite

Deoarece mult apreciatul si nostru bitter suedez influenleazd pancreasul mod in favorabil, fl_'poate ba chiarvindeca,se recomandi si acestub,iairiiin oiuo"t. Ele trebuie luatede 3 ori pe ?t,de fiecaredatd 1 lingurild iltinain putin ceai de plante.Datoritd actiunii, excelente profunzime bitteruTui in a suedez ar ti ihOicatd lunar gi o compresdlinutatimp de 4 ore pe pancreas. Rddicinile qe cicoare_se p9! oferi diabeticilor drept zarzavatul regim cel mai de bun. Sint muiatebinein apa gi spalate, asemdndtor salatei andive, pentrua mai tdia de din gustulamdrui.De altfel, ceaiuldin_flori tulpinide cicoarese folosegre succes si cu gi in caz de obezitate.se beau zilnic cestidin'aceastd 2 infuzie. continutul zahdrului singe gi este din . Suculpresatdin castravetiiproaspeli'scade de aceeafoarteindicat. Rdddcina-neagri este gi ea o leguma dieteticd excelentd,asemdndtoare sparanghelului. Datoritd continutului scdzutde hidratide carbon,atit sparanghelul cit giraddcina-neagrd o miniare foartebund pentruiiiabetici. ti oteiitecu"grdsime poi sint pe:Tel de piinealba fdra ca sd ddunezebolnavului. Radacina-neagrd dultivatd este "A gra9ini oentru a fi fol.osita gdtit si nu este identicd in la cu cea care-cregtesdlbatic, numitdgi tataneasd sau iarba-lui-Tatin.' prazul verde este excglent pentrudiabetici. Taiatmirunt pind la capetele frun. $i zelor,el se pune zilnicla cind pe piinegi se mdninca. lapri'nzse recomanda Si salata oe oraz. O bduturdfoarteg!s_tg,??e sdndtoasd: Peste500 grame de praz taiat pina la 9i virfurile verzise toarnd 0,7 litride vin alb sec si se lasd Z+"aeot" a"operit. Se tiltreazd gi lichidulse toarnd in sticle.Se bea dimineita si seara cite o g,rra-Resturile pofii puse pe piinesi mincate U-n medic practician din Austriasuperioard ajutato diabeticdprin urmdtoarea a reletd:Se zdrobesc3 cipitini mari de usturoi, se introducintr-osticiede 1 litrucare se umpleapoi cu rachiude secardgi se lasdsd stea 10-14zile.in fiecarezi inaintede miculdejunse ia 1 lingurita plinddin acestmacerat. ln aprilie1977am primitun telefonde la o doamni din Vienacare mi-a povestit cd este de 30 de ani bolnavade diabet.M-a rugat s-o ajut. l-am indicatprocedeele de mai sus cu diverseplante.S-a luat elact dupi sfaturile mele din brosurb.La inceputul lui august mi-a comunicatbucuroasdca din analizele medicale rbzuhat au valorinormale de zahdr. La sfrsitul lui septembrie 1977 am linut o prelegerein parohia Hasenleiten Viena. din in'timpuldisiursului, aceastd doamnda cerutsd vorbeascd a si relatat: ,,Amfost 30 de ani bolnavade diabet.Am urmat sfaturile doamneiTrebensi am acum din.august nivelnormalde zahdr. A fost aplaudatd furtunosde public. din gunostinld Gundelfingen/Bavaria scrie:,,Uncunoscutapropiata fost bolnav , Q de diabet ani de-a rindul si avea zilnic nevoie de injecfii. Acum a reusit cu ajutorul ceaiurilor9i plantelordin 'broguradumneavoastri6a 2aharulsd-i scbOd.56 afla, bineinleles, controlmedicaicurent.Doctorul fost miratde scdderea sub a zahdrului." Un inginerdin Vienaavea valoareazahdruluiin singe de 280. A urmat sfaturile indicate ,,Farmacia in Domnului". un controlmedicalultdrior constatat zahdrul La s-a cd a scdzutla 130. Intrebuintarea tuturor acestor plante de leac ca gi a legumelordieteticeeste incununatdde succes fireste doal in cazul in care se traiesle exact dupi regimul alimentar diabeticprescris.

DURERILE DUPAAMpUTARE (durerita piciorut-fantomd)

uneori de-arindul, ani aparfenomene-fantomd extrem . La multtimpdupdamputdri, de dureroase. Experienla aratdcd aplicarea compreseior titdneasd (a se ueoej cu
:ro

M o d r - r die f o l o s i re l"a A rti co l ud e sp retdtaneasa, r l pag 61) aduc alinar e, dur er ile iar piertreptat. Efectexcelent gi esenta de ceapi, care se cumpdradin farmaciile are homeopat ic e s a u d i n m a g a zi n e l e e ci a l i za te alim ente sp in natur ale bogatein vitam ine, ' se dar poate preparausor si in casd.Cepeletdiaterotocoale introducintr-osticldpini la se git, se toarnddeasuprarachiude secardde 38-40%, lasasd stea 10 zilein soare se sau la loc cdlduros, apoi se tragein sticle.Cu acestpreparat unge apoi bontulamse putat. . De mare ajutoreste ceaiuldin ridicini de stinjenel (iris) care se scot din pdmint in octombrie, spald cu o periesi se usucd prin atirnaie.Radacinile se uscatese macina pina devin o pulbere,cel mai bine cu ajutorulunei rigniteuzate de rignitcafea, mac sau pesmet.112 linguritd acestpraf se lasdpestenoaptela macerat.in litru din rl+ de ap a ; s e b e a ui n ti n n p u l l e i'1 -2 sti , n inghititur i ici. zi ce i m Cioturileamputatear trebui imbeiated; 3 ori pe sdptdmindin bii de cimbru (primabaie poate fi incalzita inc5 de 2 orr).Se pune 1 pumn plin de cimbrula 1 baie. pernele cu cimbru 9i pediculi puse peste noapteca nistecompresear fi de re$i comandat.Cite 100-150grame din plantelenumite sint introduse?ntr-opernd din oinzdde in.

EDEMELE UMFLATURILE sau din cauzarelinerii lichidin tesuturi de

plinede rdddcini Se iau 2 lingurite mdrunlite osul-iepureluila 1 ceagcdcu apd de gi se lasapestenoaptela rece.A doua zi dimineatd, maceratul incdlzeste se usor si se filtreazS. Aceastd ceagcdse bea repartizatdiz oreinainte t tz orddupd micuidejun. t gi O a doua posibiliiate a face edemelesd se retragdse realizeazdprin de scoarta . trunchiului de soc sau a crengilor de soc. La 1 ceascd se ia 1 lingurita rasd cie scoartd de soc (intrucit cantititi-le mari declanseazd mai diareesau vaisdturi, trebuie dczat'foartestatj) gi se lasd peste noapte la recb la macerat.Aceastdceascd cu scoarti de soc maceratdpoate fi subtiatdcu inci r/e ceagcdcu apd" Se bea cite tlz ceagc'e usor incSlzita dupa fiecare cele3 mese principaie. din

E MFIZE MUL P UL M O NA R pulmonar formeazd, 9rastmulcardiac9i bolileglandeitiroide, se ca - Unemfizem in majoritatea cazurilor cauza din unuificatdereglat ele sintinsotite insuficienti gi de respiratorie. Presiunea ascendentd a'ficatului coniribuie umflbrea, la deci mdrireia gi permanentdficatului bronhiilor,pldminilor a inimii. a Presiuneq a asupra tiroidei senpatologice. sibiledeclanseazd modificdri Intr-un asemenea se bea dimineata caz 1 ceagci cu ce'ai pediculi, se aplic? timpulzilei ore la rindcompresecu ieiburi de in 4 (a suedeze se vedea ,,Moduri folosire", articolul de la suedeze"), in timpul iar ,,lerburile noptiicompresecu aburi de coada-calului. pune '1pumnplinde poada-calului Se intr-ositd deasupra vaporilor apd, pini se infierbintd se moaie. de si invelite intr-o pinzd in,plantele aplicd presiunea de se apoipe zonaficatului bolnav. Este trasdastfel ficatului treptat gi inceteazd nelinistitoarea insuficientd respiratorie. 9i

ERIZIPELUL
proaspete podbal sint spalate, Frunzele de zdrobite9i frecatepe un fund de lemn cu sucitorul taiteipina iese un terci de frunzecare se aplicdpe portiunile de inflamate
97

unde s-a localizat erizipelul. frunzese poate preparainsa gi o infuzie taie frunDin (se pufin) gi folosi ca o comzele mdrunt,se opdresccu apd clocotitd, lasd sd stea se presd,dupd ce se rdcegte. la fel se pot intrebuinta frunzelede varzd,spalate9i Tot 9i provocatd erizipel. gi zdrobite.Ele inldturdorice inflamalie de Foarteemolient benefic este efectul sucului frunzelor cernoase de urechelriitd (Sempervivum t6ctorum). prin Trecindu-le storcdtorul electric uz casnic, oblineun suc cu care se ung usor de se porliunile inflamate sau se taie de-a lungulctteva frunzede urechelnila se pun pe o 9i cu partea zemoasd in sus. Cu sucul care se prelinge din suprafelele farfurie, s ec t i o n a t e e u n g zo n e l ea fe cta te e e rizipel. s d Inter n, iau dimineata, se i12or e inainte de m i c u ld e j u n ,1 ce a scdcu i n fu zi e d e ventr ilicd, pe par cur sul iar zilei,incetulcu incetul,3-4 cegti cu ceai de urzici, pind ce controlulmedical constatddisparifia e riz ip e l u l u i .

FIM OZ A
Dupd dr. Dirk Arntzen, medic la Berlin, existdo metoddde a trata fimozala copii cu ajutorul bdilor.Se iau 10-20mililitri solutie 10%de sulfat de potasiu (preferabil de sa fi'eproaspdtpreparatdde cdtre farmacistjpentru o baie caldd'de copii, deci de cca. 50-70litri,si se trage ugorinapoi prepulul.Se fac 1-2 bai pe sdptamind. Adesea se vdd rezultatele deja dupd 4 bdi; dar mai mult de 10 bai nu-giau rostul.Virstafapare a fi intre4 gi 7 ani,insd biile mai pot fi fdcutechiar9i bdielilor 10 ani. vorabila de Mulli bdieliau scdpat astfelde operalie.La bdtrini, aceastdmetodd nu mai este eficientd, pdcate.$i bdilede nalbddau performanle din bune. Pentru'1baiede copil- 1 pentruadulli- cca. pumn plin de nalbe, ldsatepestenoaptenumaiin apd la macerat; '1baie de gezut. 100gramepentru

FISTULELE
in Se ia internde 3 ori pe zi cite 1 lingurita, cazurideosebitde gravecite 1 linguri cu de bitter suedez in infuzieneindulcitd musetel. de Extern,se fac spSldri o infuzie galbend)in pa4i cdldutd de silnic, coada-caluluisi linariti (gura-leului-de-cimp egale, dupd spdlare se tamponeazdcu bitter suedez sau se aplicd local o vatd iar umezitdcu acestepicdturi. se facd bii de sezut cu coada-calului, pe timpul Sd nopli i s d s e p u nd co mp re se cu a b u ri de coada- calului( a se vedea Modur i de f oio s i r el"a s u b c a p i to l u l o a d a -ca l u l). i ,C u in timp de 28 de ani de o fistuld O femeiedin Bavalia, virstdde 51 de ani,a suferit pot sd descriucit am tras in acesti28 de ani! faciali la osul molar.lmi relateazd: ,,Nu Am fost sfatuitdsd md operez,ceea ce insd n-am fdcut, cdci profesorulavea dubii in privinlareugitei. gdsitalinare care m-a trecutpe alimentalie Am abia la un tdmdduitor, respiratorie nu m-am vindede vegetariand fructecrude si pe migcdri gimnasticd cu gi cat insd. Primdvara luat din naturdprimeleurziciproaspete am inceputsd beau am de zilnic3 cegticu ceai de urzici, de fiecaredatd cu 1 lingurild bitter suedez. Dupd A nicio durere. fost pensi exact14 ztle, fistula mea faciald vindecat n-ammai avut s-a tru mineEitoti cei ce md cunoscca un miracol."

FORMAREA GUSEI
sau frecventd frunzetdiatemdruntde buberic (iarba-neagrd) de cu Gargara guga,crescutd in interior, in exterior. Bubericul se fie fie drigaici face sd dispara
9B

gesegtela maluride piraie, santuride pdduregi printretufisurile in care lin umezeala. Are flori maro-roscate fdrd strdlucire frunzeverde-inchis. si lunguiele, virf asculit. cu Acesteaau acelasi miros puternic 9i frunzele soc; deci nu se pot confunda, ca de datoritdacestuimiros,cu o altd plant5.In timp ce la bubericse colecteaza numaifrunzele,cu care se face gargbraadinca,fdrd a se bea din lichid,drdgaicase folosegte intreagd, floricu tot, se face gargardadincdsi se bea din cind in cind cite o gurd.O cu cunostinld Vienaa capdtat februarie din in 1979o gusd destulde vizibila. temeade Se operaliesi, la sfatulmeu, a inceputsd facd gargardprimdvara, cind s-au ivitin naturi primeledragaice. Drdgaica opdregte infuzia folosegte se si se calda pentruo gargard adincd. Fericitd, mi-a povestitdupa un an cd sotul ei ii adusese mereu drig-aicd proaspdta; inca de la inceputsimtiseca guga i se micgora treptat,pina ce a dis[arut de tot.

GUTURAIUL FiN DE
Cum urzicile ajutd in toate alergiile si cum la guturaiulde fin este vorba de o alergie, va fi fdcut sd dispardintr-untimp relativ el scurt, bindu-seceai de urzici,3-4 c e g t ip e z i , c u c i t e3 l i n g u ri l e e b i tte rsu edezcar ese dilueazicu ceaiul. d

H E M ANGIOM UL
pinala git;se toarndrachiu secard 38-40%; punesd stea10 zile eleo sticlS de de se in soaresau in apropierea masinii gdtit.Cu aceastd de tinctura tamponeazd se hemangiomul maimulte pe zi. de ori (Sempervivum tectorum) numitd iarba$i frunzelecirnoasede urechelnitd 9i - taiatede-a lungulgi despicate ciutei, urechiuge, verzisoard contribuie disparilia la treptatd hemangiomului, acesta a dacd esteunscu sevace iesedin ele. prin Seva tulpinilor cdrnoase filimici,stoarse storcitorul de electric uz casnic, de ajuta asemenea inldturarea de la hemangiomului. Bitterul suedezfolosit maimulte de ori ducesi el la disparilia acestei rebele de piele. boli Sucurile tincturile si mentionate de mareajutor pentru indepdrta gi sint a alunitele, semnele dih nastere, d6reglirile de pigm6nt, keratoza seniii (petele'dd bdtrinele), precum negii. zonelealbede pielebine delimitate, si de Un bdietel doudluniaveape pieptun hemangiom marecit o jumdtate linte de prin caretrebuia indepdrtat operafie. Mamalui,ingrijoratd, temeade complicatii se la operalia^sugarului. A inceputsd tamponeze loculde mai multeori pe zi cu bitter suedez. cca.6 sdptdmini, In hemangiomuldispdrut. a HEMOFILIA plante. in aceastd boald, slavd Domnului rard, dau rezultate urmitoarele ventrilica, cretisoara, traista-ciobanului, coada-soricelului coada-calului amestecate in si pdrti'egale. pe Trebuie bdutezilni6 minimum cegti, 4 inipdrlite durata intregii zile.Este necesard linguritd virf)de plante 114litru apd;se opdregte se lasd1 minut (cu 1" la de 9i in repaos. plus, plante; folosesc grame In sefac 14zilebdide sezut aceste cu se 100 de plantepentrufiecarebaie gi se la'sdpeste noaptbin apd rece; a doua-zi se incdlzeste se toarnd potrivite; intr-oapdde baiede sezut temperaturd de durata bdii 9i - 20 minute. Apa de baiese mai poateturnade 2 ori inapoipesteplante dacdse si, reincdlzeste, poate pentru se folosi incddouabdide sezut.

Frunzele sau cedrului alechiparosului spdlate, sint taiate miruntsi se umple cu

HTSTEROPTOZA (PROLAPSU UTERN) L I

Se beau pe parcursul zilei4 cesti cu ceai de cretisoard,inghititurd inghilitura. cu pune t tinguiita virf)de plantela 1t4litru ap'a,se opar6gtb se lasfsii stea (cu Se de si p9lll, Se umple o sticldpina la git cu traista-ciobanului tdiataineruntde la tulpind pina la flori,se toarnd deasuprarachiude 38-40%,apoi se pune sd stea 1Oziie in soaresau in.apropierea maginii gatit.Cr-l de aceastd esentdse unge de citevaori pe zi parteastinga a burlii,de la vagin in sus. in acelasitimpi,se faC 3 bei de sezr.itcu coada-soricelului pe sdptdmina:Se lasd peste noapte 100 grame de coadagoricelului apd rei:e;se'incdlzegte doua zi si se face o baie delezut lungd de 20 in a minute.Apa de baie se mai toarnd de 2 ori inapoi peste plante,a'stfel incifdin apa pentruo baiese pot facetrei.

INAPETENTA COPII LA
O mamdtindrdse plingeacd bdietelul in virstdde 2 ani suferi de lipsi cronicd ei de poftd de mincare, este morocdnos, obosit,de abia il poli scoatela plimbaregi are cearcdnenegre adincisub ochi. Situatia schimbatrapid cind gi-a bdgat copiiul,la s-a sfatulmeu,irttr-obaie completd de ciinbru, alcdtuitd din'50 gramb de p[ante(se lasa peste noaptein apa, duratabaii:20 minute,inimain afaraa[ei, apa bdirse toarn&in in respectivd plante). de 9or9 ssri inapoipeste plante, total se fac 3 bei din cantitaiea In afardde aceasta, copilula primitzilnic1 ceascdcu ceai de urzici, bind inghititura cu inghilitur5. Mama sa mi-a povestitplindde bucuriecd bdiatulei nu mai eri d'e recunoscut. cdpatatpgfta de mincare, A are chef sd iasd la joacd si la plimbaresi este amuzantcum micutulii aminteste zilnicmameide ceaiullui de uizici.li spune mucalit cd trebuiesd ia ,,mereu doar o inghititurS!'

I N C O N T I NENT A URINARA
Cilioameni suferd alesin zilele mai ploioase la coborirea pe munte fapsau de de tul cd nu-si maipot lineurina lumea! aceastd problemd ca ln ajuta alesbiile calde mai de gezutcu coada-soriceluluicoada-calului, si pentru l0Qgrame plante de fiecare (a baiei se vedea BAide sezut" ,Partea generalS';. lb in-afard de'aceasta, beauzilse nic 4 cegti ceai de creligoarisi se freacd -exterior. cu regiunea vezicald esenti de traistacu ciobanului careinvioreazi inuscuiatura dinspre la Gdsiti articolr-il ,,Traista-ciobanului" modulcumse prepard aceastd esenla. Simultan recomanda si bdi de se insa gezut-c_u traista-ciobanului. Se folosesc 100grame plante tot pentru de fiecare baie. Baile sezutcu sarede bucatarie de ajutaintr-un mod unic.lntr-oapa de baiede temperaturd moderatd introduce se sare de bucitdriesi se repetdbdileseardde pindce dispare seard incontinenta urinard. IN FL AMA TIILEP U R U LE NT EA L E P A T UL UI UNG HI I L O R-

UNGHIILE friabile sau accidentate

in cazulunei inflamalii patulur a unghieise lasd 50 grame de nalbd sd stea peste noaptein apd rece la macerat;inaintede a merge la Culcare, fac bai incdlzite se de picioare sau de miini,cu o duraJa 20 minute.Aceastdapd de baie poate,lasatala de rece, sd fie folositade 2-3 ori. in afard de aceasta,se ,nge alifie ae titimici peste pat uld e u n g h i ei nfl a masi se p u n d e a su pr a t com pr ese ier bur isuedeze. cu
100

(casante) accidentate unse cu suc de ceapi sau de friabile sau sint . .Unghiile ul Ceapas_e taie.in goua; cu jumdtdfit_e trea'ct,ngr,iii" tl.,:t^Y*9,.":9jf Qe de mai multeori. Se poatefoiosiinsi 9i ceapi stoarsd. "eJpal! Suculbiciorului-cocos"ului. care cresteia_m119!i.9t,O_aduri se et 9i cimpii, utilizeazd^sicu'srCces. SJA;-bpr;; gi se ulg unghiile repetate in ririduri sevaoblrnutd. cu ir-; lYglir,"lT9l,_gtosule srngura ungere se realizeazd nimic, trebuie nu insd ea repetatd maiinOetlngal. timp

LACRIMAREA
de silur,l0 grame o.do.lean,..15 de cuisorita de grame rl Jroi"d, cerjnlel, cerlnumitt culet), grame floride liliac,-10 10 de grame oe'creiisd ar6,2a si br"m"Oemusetel 10 Lattz litru ?pes9 iau15'gjrame iiante,se risE'[6-iii.rpr] de de 911I,",91Y1!!!(tutal. nopinla macerat rece, la se .. Pentrua scdpa de aceastdstare extremde nepJacutd, amestecd10 grame

iar a douazi cantitatea pind se-incdlzeEte la punctul fierde bere.Se amestecd, iau plantele pe foc 9i se lasd sa siea g-'.tiinrt".Cind se se de -pune cufundd in catddpe ocriii l:::,?1"Acofstdqperalie o bucdticade. pinza' tichid9i se inchigi. ^?llill=r? se re.petd'de multeori timp ae tp ora.Se acoperd mai apoi cu o bucatd pinzd de gi uscatd se std pulincu'ochii repaos. in

LEZIUNI COLOAN VERTEBRALE LE EI

ajutdextraordinar alifia de drigaicd; aceasta prepard se exactla fel ca alifia , A.ici. de filimicd ge vedeaarticolul (a oespretitipica)Atifia ungede jos pi;e su;';;-; se lungul.gire.i s.Pinarii. lmportante sintsi frectijle esenti"Oe mai cu coiOalsoricelului si ridicini de titineasd (a 9e v_ed_ea ,,Tinciurabsen1a,, l5 iirt;;G;#t'd;i;';;_ oe s -. comitent biile complete cimbrusi coada-soricilului. de

MENORAGilLE (HEMORAGilLE MENSTRUALE)

ln caz de menslrualie foarteabundentd bea dimineata, stomacul tlz ord se pe gol, inainte miculdejun,.icea_gcd infuzie urmdtoarele de cu din bineamestecate: 25 iltihte gramede flori de arnicd,_ 5_0_gr,ame de rdddcini de odokian, gramede muschi25 i.sf3nde.z.25 gramede roini!6, grame_de 25 coada-goricetutui gr;il6f;Jl';i;. 9i-z6 1 linguritd virfla tlq litru apd;se opdregte; cu de repabs 3 minute. Ciaiultrebuie bdut ih continuare atunci si cind menstruatia irorlqlizat.Aceste s-? plante dau organismului o senzalie inoGpoiiiiiror ae Pldcutdporninddin zona o,etviana, lr.npredica plantelor iar,.efectul qe.n9pauz6, "piniiJ o dureazd in sir.bu aniin irrmb, femeie ani ni-aruoat sd-idau aceastd re!.eta. Ayt? menstrualii foarteibundente9i facuietali iezuli"loE* intervenJiiclinica in fratelui careera ginecolog. ei, Ceaiul dlutat-o fel de rep6OJ.i a la p9 minecind am avutin urmatifosului hemoragii nu futeaufi potolite nimic. ce iu ?i Medicul caremd tratama fost atunci pdrere-sa cu de incerc'dm pldntele cu medicinale. suferitpeste un an si ItUgl a ajunsin miinilemele aceastdretetdminunatd. jumdtate menstruglii.ce de zilesi chiarmaimult.^Am + Ja[ta-mnni in e*act pr"ni.ra 9rl"y .14 m-auajutat, normalizindu-mi Am bdutacest ciclul. ceaicincianifird intrerupere.

MIROSUL GURII LIMBA SABURAI.A 9i IiIUCNRCATA)

guriinu este^ Mirosul neplicutnumaipentrucel afectat, gi pentrucei din jurul ci sdu. Trebuie primulrirnd in stabilit mediialde unde provine. 'poate aveacauze El
101

diverse: dintiistricaticaretrebuie tratali, abcesele cavitatea in bucali, amigdalitele, -piJsi secreliile_.niucoasei nazale, dar.gistci;;;ul cu insuficient acid galric sari constipalia.La ultimamenlionatd pune mai ales problemarealizdrii se ilnei digestii regulate. In cazulabceselor cavitatea din bucald facegargaricu ceaicaldde drigaici, se in cel al amigdalitelor, ceai de salvie,tot ceaiuf cu cetdutde salvie ajuti gi tattiminareasecretiei mucoasei nazale. Deseori de folosin'combaterea'miro'sului sint gurii picdturi ulei de ienupir care,turnate de giteva paharcu apd cdlduii,sirni intr-un fi"i" incet, inghilituri in mici.$i mestecarea semintelor de'mirar podteindepbria mirosul greu.Dacdel.este provo'cat tulburdriin cavitatea de bucale,iiute o gari;ard repetatd picdturi tincturi de smirni diluate apdcdlduta. cu 30-40 de in Ceaiulde pelinesteun mijloc pentru'a excelent combdte limbafoarteincircati g.i-mirosul nepldcut gurii.Pdrerea al larg..rdspinditS: este gi ,,Pelinul sdndtos nu poate diuna niciodatS" este deloc corectd. nu Tiebuieprocedatcu economie 'cazul in pelinului. Astfel, 1 ceagcd apdse ia doar1/2 la cu lingurild pelin. de

NEFRITA PIONEFRTTA 9i
in aceste nu se recomandd boli numai ceaiulde mitasea-porumbului, mdcrisutproaspdt, iepurelui cules urzici-moarti-galbeni albd Eidai Oesezutcu coabasau calufui,ci se bea 9i lapte de troscot (3-4 cegtipe zi), care are un efect uimitor. Troscotul 1 linguri!5.cu la 1 ceagcd estecipiritcu laptein clocotgi bdutfoarte virf cald, in inghitituri mici.

NEVRALGIILE FACIALE
Florile culese soareale mugelelului, in lumindricii, cozii-soricelului cimbrului si pe se..introduc cit posibil.proaspbte ugor uscate'inti-un'Ja"JrJ sau o.'pi..r";i;; aplicddirect^pe zonele'afectate nevralg'ia de facialS. folosesc piantelb Se culede in soare,intrucft prin acliunea gi-audtzvoltatmai puternic soarelui uldiurile volatile care stirnesc efectul curativ,pozitiv. plui, se beau din planiele in menlion 4 cegtizilnic, ate inghifituri inghilituri. opdresc, lasdsd steapu!in.) cu (Se se Oaia apardurdrispastice,,se fPala fala cu infuzie caldd de urzici,se friclioriea2e se pune pe ea un gi sdcule! de umplutcu pediculi tdiatamirunt. Ailicareacbmpr6selor fdcutecu -pinzd bitter guede_z se vedeal_" (a pgg 75) trebuiesd aibd ioc neapdrat pat. gi adminisin trareainternd acestor a picdturi de 3 ori pe zi cite 1 lingurild diluate -, in'amestecul de ceaiuri susmentionat, aducealinare bolnavului.

NISIPUL RINICHI LA VEZICA CALCULUL LA RENAL 9i 9i

Esentade urzici intrebuinlatd homeopatie, care o recomand cea mai in pe cu mare c5l'durd, trebuie diluatd.Aceastdebenldse giJJgte in tarmicii, iln ^inghifitd naturale magazine specializate alimente in bogatein vrtamine-gi in'drogherii. Esenla esteinsolitd indicalii de despremodulde intrebuintare. Cum s-a menlioriat articolul in desprecoada'-calului, bdile de gezut cu coadacalului, simultan carese beaceai de coada-calului, cu inldturd foarterapidnisipul la riniclri cella vezicd si (:miciicalculi precum piatra vezicali), (=calculul) rinichi. lb 9i ln vechile cdrlidespreplantele medicinale sciis ce piliria-cucirlui (numitd sti in popular pliscul-cucoarei priboi), limbaj precum vior6aua-cu-miros-p)icut sau 9i sau 9i
102

mod rapid9i cert.Conlinutul calculul renal intr-un inalt indepirteazd strugurii-ursului nu bine de al tanante strugurilor-ursuluiesteintotdeauna suportat cdtre de substante precumgi lipsapofteide mincare. greluri, Din atuncivdrsdturi, unii oameni. Survin in frunzede pir cu pere se aceasticauzd pot recomanda loculstrugurilor-ursului 9i perfect. in zemoase, must,careconstituie acestcaz un inlocuitor de pe pe forestiere, liziere, la carecreste lingddrumurile cu Turita-mare florigalbene, pante,ciargi in rizoare,lerenuri necultivate maluripietroase riu, ale cdreifloride 9i din dd unui asemdndtoare spicgalben-auriuse gdsesc iuniepini in septembrie, un la ca afecliunilor legate calde nisipului pietrei rinichi, gi contra contra ceaiexcelent 9i plantd popor,,Heil Welt" (:leacul in aceastd aller se culul biliar.Nu degeaba numegte (:regeletuturor plantelor). amestec cfte20 a Un aller intregii lumi) sau,,Kdnig Krduter" gramede turili-mare,osul-iepurelui, traista-ciobanului frunze de mesteacin si plantele infuzeazd performante cd se doar gi se lasd excelente. Firegte inregistreazd apoisd stea1 minut.

(SUGELUL) PANARTTTUL
de de Se recomandd mai multeori pe zibdi fierbinli mugelel,duratabeii- cite 112 ord. lmediatdupd aceea,trebuiepus un bandaj de lut, sub care se unge cu o alifie spune pentruabcese. ,,Usturoi fiert in lapte gi se scalddmina tlz ordin acestlichid", un vechi leac bdbesc. Dacd degetulface puroi, se pune o compresdcu terci de sd seminle de in. Dacdatunciabcesulse deschide, se facd la deget o baiecu ceaide se pun compresecu uleide sundtoare. mugelel. urmd La in Un al doilealeacvechi de casd se obtineamestecind pa(i egale pitrunjel-decimp, nalbi-mare (nalb6-albi),riddcini'de ferigi 9i flori O'esbc.-Se$un 15 grame de plantela1l2litrude vin alb, se lasdsd stea peste noaptein apd rece,iar a doua zi pind ajungela punctulde fierbere. introduce degetultimp Se cantitatea incdlzegte se se de 2 ore in vinulcSldutde plante, rizuie nigtepraf de la o cretd,acestpraf se aplicd o localgi se leagddeasupra bucdlici de pinzd.

(Boalalui Parkinson) PARKINSONISMUL

proaspete mdcrisul-iepurelui, acoperd care asemenea unui covor de Frunzele sint spilate gi presateprin intins solul pddurilor noastrede foioasegi conifere, in electric uz casnic. iau din ord in ord 3-5 picituridiluate ceai de de Se storcitorul 1 4-5 din carese prepare cegtipe zi. Se folosegte lingurili(cuvirf) coada-goricelului, pentru se se ceascd, opdregte, lasdsd steapulin. de floride coada-goricelului fiecare picdturilor mdcris,pl-iepurelui si aibdloc intr-ocantitate ceaide de de trebuie Diluarea gira cu timp se friclioneazd spindrii suculde cel pulintrei ori mai mare.In acelagi gi proaspdt oblinut, dar alternativ cu tincturd coada-soricelului. de mdcrigul-iepurelui sau culeise soarese lasdia macerat rachiu secard in in de ioada-goricelJlui Florile'de gi timp de 4 zilei de fructede 38-40% se pun 14 zilela soare.Pe parcursul se aplicd comprese bittersuedez(a se vedeaarticolul cu occipitald or( pe regiunea ,,lerburile pag.74), carese poateumblaprinlocuinld. cu suedeze", se gi a rigiditate membrelor, de Dacdpe lingdmigcdrile tremursurvine o oarecare gramede plante. apa uneibii se pot Din de efectueaza complete cimbrudin 200 bei gi la complete" ,,Partea in face,prin reincdlzire refolosire, total3 bai (a se vedea,,Bdi pag. generald", 8).
103

P S ORIAZ ISUL
Din.toate collurileAustriei9i Germaniei sd ceard ajutor oameni suferindde vin psoriazisul considerat punct de vederemedicaldrept incurabil. insd,cei care din Noi credemin plantelemedicinale farmaciaDomnului, din gtim cd Dumnezeune aduce ajutorprin abundenla plantelor pddure9i cimpieagternute picioarele de ia noastre. Existddiferite tipuri ale acesteiboli chinuitoare: aga-numitul psoriazis rosu, care se manifestd prin pete foarte. rogii,bine delimitate, altul,la cire pieteaparcd ar fi un acoperitd solzide.pegte9i al treileacu o pielepergamentatd, cu crdpatd,groasd,ale cdrei crdpdturise adincescseara, se desfac gi pricinuiesc omului chinuri mari. La acestease adauga nigte mincdrimifoarte puternice,ceea ce inseamni o impovirare nervoasdgrea Pentrufiecarebolnav. Pieieaproduce si indepdrteazd zilnic o mare cantitate coji,la oricemiscare de acestea curg pe jos. Cu ani in urmd am aflat'despre femeie6e S8 de ani,a cdreipieleera de la git in o jos crapatdsi pergamentatS, care igi pierdusepSrulde pe cap siitrecuseprin iigte suferinleinterminabile. spital,chinurile se domolisera ln i pulin pi-infaptul id fusese bagata Rjni la gft intr-un sac de nailon. Astfel, pielea'i de mai muia pulin prin transpiratie durerile mai diminuau. schimbat, gi se De insd,nu se puteaschimbanimic in maladiaei' Atunci am realizat numai planteledepurative, cd dezintoxicante vinpot deca o asemenea boald.Cind a folositceaiulalcdtuit minesi a tinutregimulalimende tar corespunzdtor, succesul venitintr-ojumdtate an. in aiest scurt rEstimppirul a de i-a crescutdin nou, iar pieleaa redevenit neteddSifird pete.De-atunci alutatmulte am persoane bolnave psoriazis. de Boalaia nasteredin cauza unei deregldri a funcfiondrii ficatului.Trebuiedeci ca pe lingd utilizaleaplantelor,si se lina!i o oi"ta-btrictapentru ficat: Sd se evite mezelurile afara, (in ce_lor regim),cirnafii, de afumdturile, carneade porc ca gi supele lor, apoi toate felurile de acrituri, ca oletul, mustul, vinul, ldmiile, portocalele, grapefruiturile, fructelede pddure gi sucuril6lor, si coacdzele negre silrt incluseaici, merelecrude, cafeauanaturali, ciocolata, cacaoa gi miereade albine,cdci aceasta din urmi formeazd acizipe care ficatulbolnavnu-i suportS. evitatsint,de asemeDe nea,toatetipurile pestede conservd, de pegtele afumat,carneade conservd, fructele unicarpelare (pdstdile) mazdrea, ca fasoleasi linteasi oricefel de alcool.perrnise sint mincdrurile lapte,laptele produsele cu gi lactate, salaiele acritecu iaurt,carneausoard ca cea de vifel,de pasdre, cea fiartdde vacd,pegtele proaspdtsau congelat, legumele ugoaregi zilnicmult compotde mereca inlocuitoi fructelor proaspetel al 10 gramede scoar!5de stejar 30 gramede scoa(d de salcie 40 gramede barba-popii 20 gramede fumdrica 20 gramede coajdde nucd 30 gramede rostopascd 50 gramede urzicr 30 gramede ventrilicd 30 gramede filimicd 20 gramede coada-soricelului

Amestec de ceaiuri

Se amestecd binetoateplantele, ia 1 lingurild virfpentru se cu 1 ceagcd, opdregte se lasd se gi sd stea3 minute. fi binesd se Ar foloseascdpe cft este posibil planteproaspete. acestceai Din se beaupe parcursul zilei 11lz-2 litri,inghiliturd inghifitura. cu Fiecare inghiliturrd este asimilatd imediatde organismgi prelucratd.

104

Pielea trebuieunsd de 2 ori pe zi cu osinza.Dacit este vorba de un psoriazis cu cruste care acoperdintregulcorp, atunci se stoarce prin storcdtorul electricde uz casnicrostopasc6 proaspdtd, bine spalatasi se prepardprin frecareo aiifiein propo(ia de 50 grame de osinzdla 5 grarnede rostopascd. Pomadase pdstreazd frila gider.In acelasimod s-ar puteafolosipentrupregdtirea alifiei suculde nalbi proaspdt

stors.

In afari de aceasta, recomanda cu adaoscJe se bei infuziede piliria-cucului (priboi) La alinarea mincdrimilor la insindtosire si gi contribuie b6ilb completede nalbi si coada-calului_(p_lantele se amesteca in'parti egalesi se pun pestenoapte la macerdt apd rece- ztiOgramepentru1 baie, in burhta-Uaii:'20 minute, inima in'afar.i procedee apei). Toate aceste ajutd in neurodermitd. si Doi copii dintr-ofamiliese imbolndviserd psoriazis. de Fetitade 12 ani avea psoriazis la 2 ani,baiatul aproximativ sferturi an. parintii incercat de de trei de au totul. au fost cu fatala nenumdrati doctori, in Elvetia, sa fi reusit si fard o'ameliorare starii a plantelor carecopiii'le-au ei. Cu-ajut_orul pe cdutat multdOucurLlntimput cu verii, au pututfi scapati aceastd de boal5.Mamaa povestit fataare acun'l pielenetedd cd o ca un bebelug. Continud beaceaiul cantitSli sd in mici. Intr-un caz,psoriazisul alt rosu a desfigurat intreaga fata a uneifetitede i2 ani suferind aceastd de boald9u_ptla 2 .ani. Pbrintii dispeiali incercasera bi totul pengi tru a scipa copilul boald. de Dupdo intrebuintare 4 lunia retetei de pentru rneie psoriazis, revdzut am pe copilul o piele cu normald tata. O doamnd dintr-o localitate Austria din superioard aveacorpulacoperit multe pe porliuni psoriazis cu rogu.La sJatul meu,a urmatceleexplicate sus si un rezultat mai s-a vdzutdejadupa 4 sdpt5mini. petele Treptat, rogiiau disparut complet. Un caz asemdndtor un morardin apropiere Mainz: la procedeului mai sus a de Aplicarea de facutca psoriazisul sd dispard scurttimp. rosu in O cdlugari!5 se chinuise de anicu psoriazis inceput primele alelui care 30 a in zile octombrie curacJe ceaiinsotita dietd. Crdciun de De mi-acomunicat boalai-atrecut cd de tpt. ln octornbrie 1972am aflatcd o femeietindrd,mamda trei copii,suferea de aceastd boalScumplitd. irnbolndvise Se dupa un ictergi am presupus boalaei cd fuseseprovocatd o dereglare de funclionald ficatului. a Tindrafemeieera absolut pgste acoperitd cruste. pielea tot cu Nici capului fusese nu crutatd. Parul s-atot rdrit, i pinala urmda trebuit perucd, pentru puteasd apardprintre chiarsd poarte a oameni. pe Lafiecemigcarecddea jos o ploaie mdtreata de cruste. de gi pielea Seara, incepea sd lucreze se formau si crdpdturi adinci. Femeia, carede obiceiaveade cusutpehtru copii pinaIb miezulnoplii,iar ziuai9i ajutasotuiirr muncasa de tapiter, abia mai de avea pentru se ungecu ulei, se inveli fortdinqinte culcare de a a intr-un cearsaf a se si bdgain pat. in citevarinduri'apetrecut rnaimultesaptamini spital.Si;g;?; in gasita "ii""i* acoloa fost aceeacd pielea se muiaprintranspiratie, i atunci cind-era bdgata intr-un de nailon sac legatla gtt.Plantele depurative combinatie regimul in cu alime-ntar gi indicat reusit in acestCazo vindecare au conrpletd dupd o'jumatatE an. De la de inceputul dbcejmbrie trecutoriceepuizare'si lui i-au oboseald. ihainte sarbdtoarea de de Pagti anulurmitor,pielea eraiardsi din pdrul crescuse nounormal ii netedS, ii din si frumos. '1 O scrisoare Mr-inchen: septembrie97Vv-amcerutsfatul legdturd fiul din ,,in in cu nostru Martin careaveaatunci13 ani.Diagnosticul medicilor: neurodermiti. Timpde 13 ani am fost cu el de la un medicpediatru altul, la o clinica la de dermatologica la prescriau mereucortizonul. alta,de la un tdmdduitor altul- fdri rezultat. la Medicii tot La 7 ani a fost doud lunila Davos. Doctorul de-acolo ne-aexplicat bdiatul ci nostru puseutrebuia aveaaceast;i boalddin nastere, nu exista cd vindecare cd la fiecare si
105

respuns cu cortizon.Ceea ce s-a intimplatin sdptdminile anii de dupd aceastd 9i gedere la curd a fost cumplit.Puseuride temperaturd bandd rulant5,focare de pe p u ro id e p e t a l pi p i n d l a g l e zn e , u ro ii n palme,r dni deschise nuca genunchiului , p pe pe lobul urechii, 9i fata. Cele mai rele dintretoate erau mincdrimile git permanente si ganglionii ipghinali maricft un ou de porumbild, care fdceauca orice pas sd-ifie insolit '1972, de dureri.ln septembrie stareai s-a inrdutatit de mult,incit a trebuitsa-l inatit terndmin spitalul Schwabing. din Mediciivorbeau'deo septicemie cutanatd. Dupd un tratamentintensiv cortizona fdcut apendicitd puroi. Mediculne-a spus atunci: cu cu ..Se fili fericilicd a fost apendicele, copii capdtd ulcer gastricdupd un asemenea alli tratament." Din teste rezultase Martinera de curindalergicla toate ierburile, cd bulbii, cjupel.cil-etipurilede polen.Din februarie1973pina irniulie197pa fost desenP.ffii, 9i sibilizat(adicd s-a incercatinldturarea sensibilitatii fald de ele). insa tot nu s-a lui oblinut nici o ameliorare. septembrie1977, Martinbda, la sfatul dumneavoastrd Din bun, 11/2litrupe zi din ceaiulcontrapsoriazisului desprecare scrietiin brosuradumneavoastrd. inceputa bdut ceaiulfoarte recalcitranr, La ceea ce nu ne-a mirat;doar incercase deja atiteain van! Pur si simplunu mai avea sperante. Primasa constatare: ..Mami, fac foartemult pipi!" Dupd 14 zileam intratOimineafa cameracopiilorca in s5-l trezescsi mi-a spus. ..Mami, nici nu m-am bagat bine in'pat gi am 9i ad'ormit!,,' Mersulla culbareera pentruMartin- se poate spune de cind .ir" silgi, - un cosmar: mincdr^1mi gi^scdrpindri, putea sd adoarmi, stdteatreazore in sir,thiar jumatdlide nu nopfi.lncepindcu acestprim adormitusor, Martina fost convinsid ceaiulii face bine gi s-a strdduitzilnicsd-gi goleascdsticla.Stareapieliia inceput sd se amelioreze in mod substanlial. 9i colo se mai scarpini, dar n-a mai ajunsla nici o infecfie cind lci de bea ceaiul. Uneorinici nu putem concepeacest lucru.Din ianuarie 1978estefdra pansamente9i mdnugide bumbac.Martineste acum in clasaa lX-aa unui liceude tilologie modernd.Anul gcolar 1977178 fost pentru el primul in care n-a zdcut bolnav a sdptimini gi lunii1 gir Nu vd puteli imaginacum a inflorit acestanl Din septembrie in p"articipd iaragi, dupa o intrerupere circa patru ani, la orele de sport gi este de l9I8f eric i t I n i u l i es - a i n ch e i a t ro ce su l e desensibilizarMedicii la spitaln- au' nici . p d e. de o pentruameliorarea explicalie stdriipieliisale.' in v a r a l u i 1 97 9a fo st l a mi n e u n me dicdin R.F.G., specialist boli inter ne, fiul in cu sdu de 21 de ani, care suferdde neurodermiti de la nastere. Tindrultrecusein toti acegtiani prin nigtechinuricumplite. plantele Cind a inceputsd foldseascd medicinali> pro_aspete avut nigte reacliiputernice, nas infundat,presiunein zona capului. a ca Bdilede coada-calului fost bine suportate, au cele cu priboimai pulin bine,degiete inpielea mod favorabil. fluentau pieliis-a folosiialifia Ham'etum in Contrauscdciunii de cu un amestecde suc presatde nalbd,ceea ce a avut un efectbenefic. in acestcaz se Si remarca periodic o ameliorare. primul rind, convingereacd se'va vindeca s-a In gi transmis pacientului. mijlocul octombrie1979si-areluatstudiile juridice. La lui

REZULTATELE SCOLARE SLABE(tacopii)

O mamdmi-apovestit disperaticd bdiatul de 12 aniestetotallipsitde interes ei pentrugcoala; cadrele didactice comunicat o sedintd pdrintii bdiatul i-au la cu cd nu mailinedelocpasul lainvdtdtuia cd nu maistiuce sd se'facd el.'Copilul, si bu inainte rareori bolnav Ounsportiv, bcumpalidgi aveacearcdne era adincisub ochi;dupa 9i pdrerea mea, trebuia fie bolnav. sfdtuit-o deazilnic cesticu ceaiproaspdt si Am sd-i 2 de urzici cu 2 lingurite bitter suedez.in scurtulinterval 6 saptamirii de pind ta de urmitoarea parinlii, survenit sedin-ta cu au pentrutoatepdrlile: surprize pentruprofesori,pentrl parinligi in 'final chiar pentruJ copit. in aceastdp'erloiOa scurtd,
106

clasificarea in sus s-a accelerat salturi:Unde avuseseinaintenote de 4 si 5, au sa in apdrutacum note de 2 9i 1.* Rezultatele scolarebrusc ameliorate stimulat au copilulla realizdri mai bune la scoald. tot gcolarenu trebuiesd fie intotdeauna nereugitelor Cauzele numai lenevia copilului, ci rezultatele slabepot fi deseorigenerate cregtere de sau de deregliriorganice, dupd cum aratdacest caz. Cele mai simpleplanteau ajutatfoarterapid!

iN SCLEROZA pt-Act (SCLEROZA MULTIPLA)

$i pentru aceastd boald consideratdincurabildpoate exista ajutor din farmacia Domnului. Este adevdrat se progreseazd cd doar pas cu pas, insd nu trebuiesd se renunle pentru nimic in lume 9i nici sd se piardd credinla9i increderea plantele in medicinale, dar al Creatorului un nostru cdtre omenireabolnavd.Atrag inci o datd atenlia asupra faptului cd intr-o boald atit de gravd ar trebui folosite pe cit posibil planteproaspete. provizia iarndinsd,ele se usucd. Pentru de Traista-ciobanului spald,se taie mdrunt,se pune intr-osticldpind la git 9i se se toarnd deasuprarachiude secardsau de fructe de 38-40%. Apoi se lasd 10 ziie in soare sau in apropiereamasiniide gdtit. Cu aceastdesentdse friction eazdde 2-3 ori pe zi po(iunile muscularebolnave.Intern,se administreazd zilnic4 cesti cu ceai de pe cretisoari 9i 2 cegti cu ceai de salvie, luate inghititura inghititurd parcursul cu proaspetede mdcrigul-iepurEhii spalds-isb preseazAinstare intreEjii zile.Frunzel6 se umeddprin storcdtorul electric uz casnic. iau zilnic, ore consecutiv, ceasin de Se 6 din ceas, 3-5 picdturi diluate in ceai. Un efect favorabilil au gi fricliondrilecu ulei de sunitoare, de muselel si de cimbru. Pesteflorile culesein soare,puse separatdupd soi in cfte o sticld,'sbtoarnd ulei de mdslinepresateIa rece (ufeiut trebuiesd st'ea gi deasupra florilor) se lasd 10 zilela soaresau la loc cdlduros. Florile culesein soare ale sunitoarei. museteluluisi cozii-soricelului lasd la se maceratexactaga ca traista-ciobanulur. acesieesenlese frictioneazd spindrii, Au sira incheieturile goldurile. recomandd o frecliecu riddcini de titineasi spdlate, Se 9i ;i periate, gi mdrunlite puse la maceratcu rachiude 40o/o. Dacd rezultd anchiloziporo nitd de la gira spinirii, atuncise aplicdfiini de tdtineasi sub formd de compresi sacrald. caldi cu terci pe regiunea Fdinade tdtdneasd este amestecatd apa pind cu se formeazl un terci; ca acesta sd poatd fi uns mai ugor pe bucdti de pinzd, se adaugdcitevapicdturi ulei.In plus,se bea dimineala searacite 1 ceascdcu ceai gi de de coada-goricelului, iau 3 linguride bitter suedez diluatein ceai de plante,iar se aceastdralie se consumdincetul cu incetul, repartizatd parcursulintregiizile. Sint pe puse mai des gi indicate9i compresele ierburisuedezepe regiuneaoccipitald, cu cfte4 ore. linute Nu trebuieuitatebdilede gezutcu virfuri de molid, sunitoare, mugelel,salvie, coada-goricelului, cimbru si coada-calului, fiindcdtoate acesteplanteau un efect bun in'paralizii.Se calculeazd100 grame de plante pentru t biie. Se lasd peste noaptein apd rece,se incdlzegte totul a doua zi si se toarndin apa de baie.Apa de pe baietrebuiesd acopererinichii, duratabeii- 20 minute, se transpire urmd 1 ord sd in pat. Aceastd apd de^baie mai poate fi folositd de 2 ori, turnindu-seinapoi peste plante9i incSlzindu-se. timpulunei sdptdmini trebuiutilizatd singuri speciede In ar o plante.Deosebit indicate fi biile complete de cimbru, care aclioneazd de ar asupra mugchilor a lesuturilor, nici bdile complete de urzici, cu irigarea dar sangvindmi9i pe raculoasd care o stirnesc, sint de neglijat. folosesc nu 200 grame pentru1 baie; Se sint pregdtite exactla fel ca bdilede gezut;si aici se poateintrebuinta 3 ori la rind de aceeasi apd de baie.Inimatrebuiesd steain afaraapei.
1 es t e i n A u s t r i a n o t a m a xim d , e ch iva lin d cu 1 0 d e la n o i ( n . tr.)

107

O experienle noud si bund o reprezintd compreselecu frunze de brinca-ursului (He r a c l e u mp ho n d yl i u m),u se p e to t cor pul.Fr unzele br inca- ur sului p s de ( numitd in popor si crucea-pdmintului, talpa-ursului urechea-porcului este consideratd sau cel mai bun nutre|pentruiepuri)se spald,se zdrobescpe un fund de lemn cu un sucitor de tditei gi se presard pe o pinzd in care este invelit bolnavul,care va fi apoi impachetlt cu un prosop de baie pentru mentinerea cdlduriisi ldsat asa o noapte intreagS. Dacase remarcdo nelinigte sau o indispozitie locurlle in deosebitde sensibile, atunci bolnavul este dezvelit. De obicei insd, el simte actiunea fortelor tdmdduitoare care pornescde la frunzelede brinca-ursului adoarmebine. Fcjarte si des survineo ameliorare vizibila. Vreau sd atrag atentiasi asupra unei schimbdri in hrandin cazulsclerozei multiple, care dd gi ea rezultate.remarcabile. incurabile fi laptele de ar . O^reletdde leac deosebitda acesteiboli considerate iap5. Intrucit cregterea cailorincepesd fie astdzidin nou la modd,ar fi posibild procurareaunui asemenea lapte.O cunogtintd mi-ascrisci citisecuiani in urmd cd un cioban bdtrinajutasesd se vindececu laptelede iapa un gir de bolnaviconsiderafi inc u ra b i l i . In continuare, relatarea unei bolnave de sclerozi multipli, cu afectiuni musculare si pelviene: Sfaturile dumneavoastrd a frictiona de spateleseara cu esen!5de coadh-soricelului, picioarele iar dimineala searacu esenlede traista-ciobanului'si si de a pune compresecu ierburisuedezepe regiuneapelviani le-amurmat zilnic.Beau, de asemenea,ceai de pufulitacu bitter suedez, dimineata,pe stomacul gol, o jumdtatede ord inaintede miiul dejun. Dupd aproximativ pitru luni pot sd spln'cd sfaturile dumneavoastrd foartebune si tratamentul plantemedicinale inceput sint cu a sd-sifacd efectul. Spasmele cumplite ilicioare din cedeazd'treptat nu mai sint atltde 9i dureroase. Sintanumite cind pot deja sd fac cilivapagiprin locuintd, zile fara sa md tin de mobile9i pereti.VezicafunclioneazAiardqi normal.'Cibtut vine ia 3-5 sdptdmihi, imi dar nu mai dureazddecit3-5 zile.Esteo realizare pentrumine,chiardacd e una micd. Sclerozamultipld este o boala foarteinddrdtnicd are multe fenomenesecundare. si Beaubitterul suedezzilnicin cantiteli mici,pus in ceiai urzici, coada-soricelului de de si de crefigoarS. facutexperienle Am 6une gi cu rostopasca. Sub ochiul stin! aveamdb ani de zile o crustd groasd,care incepusecu timpul sd tot creascdinspre ochi. Am folosittot felulde medicamente prescrise doctor,dar nici unul nu m-a ajutat.Am de incercatatuncicu sucul de rostopascd (rostopascd pusd la macerat10 zile-inrachiu de secard). Acum crustaaproapecd a dispdrut. bucur atit de mult de cel mai mic Md succes care md stimuleazd continuizilnic.Pentru iarn5, mi-am fdcut o provizie sd bogptade plante. In legdturd discurileintervertebrale cititintr-ocartede medicini a pdrintilor bu am mei cd esteIndicat se rada bulbi de bujori gi sd se facd baiecu infuzia Se pare sd lor. ca bujoriisint buni pentrucoloanavertebrald pentrucreier. si Am fdcut deci doua bdi: Am pus la maceratbulbi de buior in rachiu de secard si am turnat si din aceastd esentein infuzia care m-am im'Oeiat minute.in ziua ui'mitoare nu riraiaveam nici in 20 o durerede discopatie. trecutde-atunci sdptdmini durerile s-au repetat." Au gi 3 nu La o prelegere de minein Rendsburg/R.F.G. suieo doamndpe podiumsi se linutd p_ovestegte acum trei ani era incd in scaun cu rotile. Urmind toate indicatiile cd din Domnului", stareai s-a ameliorat de vizibil, ,,Farmacia atlt incit poate sd meargdiardsi normalgi se simte un om sdndtos.N-a avut cum sd culeagdplanteleproaspetedin naturd, le-acumpdrat stareuscatd. ci pentruefortuldepus de ea 9i pentru in Admiralia voinlade a nu fi cedat a fdcut sd izbucneascd sald ropote de aplauze. in Itlongoloiziisau copiii paralizaticu spasme, respectiv handicapalisinttratalicu aceleagiplante pe care le gdsili aici in tratamentul topirii substanleiosoase si al sclerozei multiple. N-am destule cuvinte ca sd recomand frectiile cu esentele menlionatesi mai ales bdile de plante ddtdtoare de viatd. in muite cazuri, cauza
'108

paraliziei spasme copiirezidA comportarea cu la in mamei timpul in sarcinii. linga Pe gi perioadd. copiii droguri, cafeaua alcool, naturalS trebui ar evitatd aceastd in ligdri, $i supugi acestui cu tulburiri de vorbirear trebui tratament. lmportant in toatecele este patrucazuri se aplice (a si comprese ierburi cu suedeze se vedeaarticolul ,lerburile pe suedeze') regiunea occipitald.

(la NELINI9TIT copii) SOMNUL

rdsucindu-se dintr-opartein altafara a gisi Cind copiiise agitdin timpulsomnului, in liniste, ajutd imediat, mdsurain care locul culcusului se afld sub influenta nu radiatiilor, baie cu flori de tei. Se umpleo galeatd o ceva mai marecu floride tei pind la jumdtate9i se lasd sd se moaie peste noaptein apd rece. A doua zi, se incdlzeste si -se toarnd'inapa de baie; duratabeii - 20 minute.Aceastdbaie cu floride tei seimii poatefoloside 2 ori dacd se reincdlzeste. Florile tei ar trebuiculesein soare,daci de acestlucrueste oosibil.

SUG HI TUL
din in Un ceaineindulcit seminlede mirar esteun leacpldcut prompt sughi!. 1 9i de la linguride seminle mdrar ti+litru apd;se opdregtd; de repads 3 minute.

TOPIREA SUBSTANTEI OSOASE

Sdminla pulverizati sau mdcinatd a schindufului dd rezultatebune in caz de topire a substanleiosoase, la fel 9i in caz de umfldturi la os sau osteomielitd (inflamafiamdduveipsoase). Se beau zilnic2 cegticu ceai de coada-goricelului, repartizate 4 porfii.In doud jumdtdlide cegtise pune de fiecaredatd tlz linguritd in de Bii seminlede schinduf. completede coada-goricelului 200 gramede plante,dudin rata bdii - 20 minute,inimain afaraapel (apa de baie, reincdlzitd, poate fi utilizatd mai de 2 ori); a se folosi o dati pe lund. In afard de aceasta, trupul se unge zilniccu esenldde coada-goricelului. umpleo sticli cu floriculesein soare,se toarndpeste Se si florirachiude 38-4Ao/" se lasdsd stea 10 zilela soare.

TRANSPIRATIA NOCTURNA
nocturne folosegte vremuri se din indepdrtate Ca leacde casdcontratranspiraliei gi pe gol, dimineafa, stomacul o perioadd multapreciata salvie.Ea esteopdritd bdutd acele substanle care declangeazi mai lungd de timp. Va extlagedin organism se ca in In cdrlidespreplantemedicinale gdsegte transpiralia timpulnopfii. vechile acesteiindispozilii urmdtoarea compozilie plante: de leac bibesc eficient impotriva se Se cite 20 gramede salvie,creligoarisi coada-calului. opdresc, lasdsd stea pulinEise beao perioadd lungd1 ceagcd acest inainte mai din amestec ceaiuri de de organism siinldturd astfel transpiralia nocturnS. fortificd intregul micul dejun. Plantele o oardla curdla bdileKneipp, m-a abordat doamnd Cindam fost pentruultima nocturne intrebindu-md ce spunindu-mi suferddin cauzatranspiraliei cit betrine, 9i poateface.l-am indicat salvie, ceagcd 1 seara, inainte culcare. de ceaiulde Dupd la Nu-i de citeva am intilnit-o plimbare. veneasd creaddcum de scdpase aceastd zile
109

transpirafie^nocturnd ce bduse dupd doar4 cesti ceaide salvie! insdimpresia,,, cu ,,Am i-amspusrizind,c6 trebuietotusi credeti plantele sd ie ajuti i;pi;i;,

TREMURUL MEMBRELOR
de poroinic (untul-vacii),20 gl?t le c-i_ulotic^a:gylyryi pilo srame boibeoe ienlpai,'c, de rachiu secard de fructede'38-40% zilie de sau 14 in Pentru aceastd boalSse-pun 50 gramede sundto are,2a grame

s6aresauin i[ropierea de gdtit. iaudin ori-n.,ori1s-20.picatyri in ceaiul plante;, ;;;";;{ maginii se puse de ;i;;";; se beauzilnic cegti 1_ceasca1 linguritd virf). (la 3 cu Compoziln ceiiului este: frunze de frasin, flori de_ c.oad.a-;oiicelului, salvii ,ri'.oaGlcalului cfte 20 9u16t_o91e, grame- totulse amestecd bine.ln afarbde aceasta, tab Oaide gezutcu virfuri se proaspete molid,sunitoare,co^ada-.s-oricelului de sau cimbru- pdntru1 baiede gezutse iau 100grame de plante.intruiirt actiunea externd planielor a accelereazd reusita, fac 3 bdi de gezut 14 zile(a se veciea Oegeiui 't" se la ,,BAi "p".t"" generald,')V I E RM I I de de ..,^"9i[9t*111",, se_m.inlele dovleacau fost considerate mareajutorcontra vlermllor. caz de oxiurila copii,se dau zilnic10-15, la adulti tn iar 20-30'seminte de dovleac pe decojite, care. cojila_(pielita) sublire find, trebuie i#i;t;";pt;l ri gi'l"iJ trebuie nlestecate foarte bine.Dupd'aproximativ'1 se ia 1 lingurfa uleide ricin, ord be o $i pentru curd contratenieise recomandd cdldura cu serini"l"'0" dovleac. o La dietdseverd mestecd se binein 4 p,ortii 80-100 sem.inle OovteJi Oe O"*iit. 1co;4a nne, adicdpielila, ramine!) 1 qi-dup-aord sb iarl/2.lingura uleide ricin. de oa6a tiejuri, iri caz de.o primdnereusitS, seincerceincd o-datdaceeagi si "r curd,nu ipar fenomene secundare diundtoare. Contra limbricilor ajutdleacul bdbbsc cu'morcovi sfeclisi rogie.Nu numaisucul crud de varzd-aui'poat-e duce la eliminarea f'mOii6il*, ,Ji'!i consumul hreanului al cepei.$i usturoiul in lapte gi iiert aduceun ajutor rapid.

ZONAZOSTER
Suculemolient,al urechelnitei (Sempervivum teclorum) inldturd foarte rapiddurerile adinciprovocate zona zost'er. despicdtdind Oa-afungut-+-S frunzele de S'e din cdrnoase se pun pe o_farfurie. careiede- suprafafd ,n'g" o. .nt"u"oii pt gl Seva la se zi pe locurile suferinde. Suculpoatefi storsdin frunze'9i ajutoruistorcdtorului cr.i electric de uz casnic.Botnavul simtedejadupd primar{ngbre ef6ctut Oenetil. Jntr-o;;rL vechedespreplante medicinale gdsegte se urmdtoaiei reletd:
25 gramede scoarldde stejar 10 gramede creligoard 20 gramede ovdz 10 gramede musetel 25 gramede salvie 10 gramede sulfind-albd (trifoi-mare)

litru 9" pyn intr-un de apd rece4 linguri de plantebineamestecate, lasd-pe se de se loc pindaproape fierbere; ia de pe foc gi se lasdsd stea3 minute. infuzia Cu cdldulase tamponeazd locurile bolnave de mai multeori pe parcursul Reszilei. turile plantelor aplicdpeste noapte, se gi usor incdlzite puseintr-obucdticd de pinzdpe locuril'e bfectate zonaioster. de

110

BOLIDE NATURA CANCEROASA PENTRU SFATURI

IL G C A N C E R U L A N GL ION OR L IM F AT ICI
se Se umpleo sticldpind la gft cu maghirandin ultimarecoltd, toarnduleide maginii gdtit.Se ung de gi mdsline se lasi sd stea10 zilein soaresau in apropierea precum cu alifiede filimicd sau ulei ganglionii uleide maghiran, bolnavi acest cu 9i si articolele de sunitoare(a se vedea ,,Filimica ,Sundtoarea"). proaspete pitlagin6-latd pdtlaginS-ingusti, brusture(numit sau de de Frunzele se si frunzele salemarica o pdldrie gdsescpe pantede piraie margini 9i captalan, proaspiti sau tulpinile si frunzeleproaspetede pddure), drdgaica umedede pe de Frunzele tresi filimici sintspdlate zdrobite un fundde lemncu sucitorul tailei. pentruci apa ajutdca sevasd fie extrasd frunze. din cit buiezdrobite sint umede, limfatici afectati. de Bolnavul terciurile frunzepe ganglionii Apoi se aplici alternativ are va insugi simlicel maibinecaretercide frunze efectmaibenefic. proaspete gi de a Dacdoperalia avutdejaloc,se pot punepe lingdterciul frunze - se pot face gi fricfiondri el -, precumgi cu compresede 4 ore cu bitter suedez amstindcite2 orein pat (a se vedeapentru cu comprese aburi de coada-calului, generald"). in Intern trebuie se ia neapdrat, inghifituri pe sd mici belecomprese ,,Partea obfinut 300gramede filimicd, din amestec parcursul de 11lz-2litri ceaidintr-un zilei, de 100 de de 100grame coada-calului, grame coada-soricelului grame urzici 9i 100 si de - 1 lingurild virfla 1i4litrude ap6!Cele3 linguri bittersuedezindicate in tracu neglijate in cazul fa1d. nici de n-ar boli celorlalte canceroase trebui tamentele limfatici ajunge se foartefrecvent umfldturi la ale La bolilemaligne ganglionilor Bralele sau picioarele elefantiazis. de picioare,la aga-numitul intdritede brale 9i puternic, si are cd devininsensibiletari,bolnavul irqpresia membrele incepsd se umfie bucdlide lemn.In acestcaz se pot unor atirndde trupulsdu asemenea suferinde de enumerate sus,incepind la ganglimai cu aplica toatecompresele tercide frunze porliunile umflate. Unicesint insd in aceastd oni, dar terciulpoatesd acoperegi vivace, numitd popor 9i in o de situalie frunzele brinca-ursului, plantdumbeliferd pe care sau talpa-ursului urechea-porcului, esterdspinditd cimpii, crucea-pdmintului, pdguni, umbroase care striluceste cu grohotiguri, rlzoareumedegi prin cringuri 9i Planta domind frunzele cu cincisau mai cu sale uneori deschis. roz florile albicioase, ei de unor unor laberestulvegetaliei pe cimpiigi mullizimli9i asemdndtoare gheare, pentruiepuri.Ldptdreasa gi pdguni. sint Frunzele foartecunoscute ca nutre!ex-celent in intii acestefrunze mea mi-a povestitcd vacilei9i cautdtotdeauna finul proaspdt se se in se mai in se Frunzele culeg cantitdli mari, spald, zdrobesc stareumedd, mari. ca local peste noapte9i se leagd bine. Aduc bolnavului printr-ominune aplici de in sa ugurarea starea lipsitd speranle. prin interin sa $i nalba,ldsatd se moaiepestenoapte apd rece,aducealinare qi treptatd umfldturilor a bralelor pila contribuie retragerea Acestea mediulbdilor. tumefiate suc cu este gi ungereaacestorumfldturi Plindde promisiuni cioarelor. (a proaspdt micrigul-iepurelui se vedea de ,,Mdcrigul-iepurelui'). C A N C E R UL I NT E S T I NE L O R pestenoapte 114litru cu de esteldsatd rasd i lingurritd de riddcini de obligeand se Din se apd rece,dimineala incdlzegte se strecoard. acestlichid ia cite1 inghiliturd 9i pe masd adicd6 inghitituri zi,nu maimult! gi dupdfiecare inainte imediat chiar
111

In afard de aceasta,este necesarurmdtorul amestecde ceaiuri:300 grame de filimici, 100 grame de coada-soricelului 100 grame de urzici (amestec-ate gi bine). Se ia de-aicipentru p-repararea'ceaiuluilihgr.rrita"cu la t/4 litrube apa. Raliaper{1 virf t;u o zi este de 112-2litride infuzie. Bolnavul b6a exactdupd ceas la fibcaresfert de ord sau o datd la 20 minutecite 1 inghifitur5; acest mod, ceaiuleste bine acceptat in de cdtre stomac. Experienta aratd cd datoritdacestuiceai inapetenlabolnavuluieste inldturatd rapid. Maideparte, scoatedin ratiazilnicd ceai cite tlz ceagcddimineafa, prinz9i se de la seara inainte de fiecare masd, s'e adaugd clte 1 lingurd de 6itter suedez si se bea aceastdcantitate fiecaredatd pe jumdtate, de inghititura inghiliturd,tlz or5'inainte cu gi 112ore dupd fiecaremasd. Dacd bolnavulnu-suiportd cantitaiea bitter suedez, de adaosulse poate reducela cite 1 lingurildde bittersuedez. Ceaiultrebuiepdstratcald intr-unterynos. afardde aceasta, pun comprese in se cu ierburi suedeze pe tot abdomenul. acest scop, se ia o bucatd'marede vatd, in carese umezegte picdturi; se intindein stratsublirepesteburtd.$i compresete cu ea cu aburi de coada-caluluiusureazd durerile. aceeatrebuieaplicat'e sb poate De cft de des, eventual cfte2 ore dimineala dupd-amiaza pat gi apoi'peite noapte(a se gi in vedeapentruambelecomprese phrtbagJnerald"). La 1 octombrie1979a venitla mine din HamburgcuplulHelmutgi Ber^ta sd-mi E. mullumeascapentru ajutorul primit prin brogurJ mba ,,sindtatb din farmacia Domnului". Doamnei BertaE.,in virstdacum de 53 de ani, i s-a format,dupd o cddere pe scard, o tumoare pelviani, insotitdde dureri puternice. ianuarielgTT a fost in supusd intr-o clinici hamburghezdunei operafii,al cdrei diagnostica sunat asa: Tumoareino-perabila cauzaexcrescentelor din mari! Oup? Z siptdmini de spitalgi o cdderetotalaa pdruiui, fost externqtd iebruarie1977. acel'moment,doamnd B. a in in gtiadejacd este bolnavd cancer.In noiembrie de 1978,bolnavas-a internat nou in cjin acelagispitalpentrutratament.De data aceastas-a efectuato tdieturdabdominalape Palga dreaptd.lardgia fost tratatdgapte sdptaminiin spital.La un tratamentulterior, in februarie 1979, s-a constatatin partea stingd abdominaldsuperioard o tumoare chisticdmare cit un cap de copil. La 2A martie 1979,femeiaa fost operatddin nou. Medical s-au constatat, fdrd nici un dubiu, metastaze.Pacienta fost hrdnitdartificial a timp de 5 sdptamini, nu s-a inregistrat o ameliorare stdriiei. Chiarsi hrana dar nici a pas?tdera virsata dupa scurt timp. ln aceastdperioadd, mediciii-au comunicatsotuluica situatia sotieisale era fdrd scdpare. Scdderea rapidda greutdlii la B0 la 62 kilograme si ea concluOenta. de erd in acest moment, domnul E. a primit cadou brosura mea ,,sdnitate din farmacia Domnului". fdcut rost urgenide c$ivalitride bittersuedez,de ceai de filimicd, de 9i-a urzicd s,i de coada-goricelului, gi de radacini de obligeand dintr-o farmacie ca hamburghezd. acordul medicilorcare o tratau in spitaluldin Hamburg,bitterul Cu s,uedeza fost ap.licat sub formd de comprese pe intregul abdomen, aga cum este descrisin brosurS. DoamnaBertaE. a bdut ceaiurile planteca gi cele 6 inghilituri de de ceaidin radacini obligeand. de ln decursula 48 de ore dupd folosirea curentda celor de mai sus, a survenito schimbare bine pe care n-o mai speranimeni9i care a surprins in extraorciinar intregul corp medical pe toli cei implicafi. gi Dupa 10 zile,la 24 aprllie pacienta fost ex1979, a ternatdpentru a fi tratatain continuareambulatoriu, fiind consideratd medici intr-o de a ,,stare sdndtdtiirelativbuni". Doamna E. a fost insi dupa externareatlt de sldbitd, incfttimp de citbvasdptdminia trebuit sd stea la pat. Tratbmentul fitoterapeutic fosi a continuat cu congtiinciozitate. Starea generald i s-a imbunatalit din sdptdmind in sdptimind. Poftaei de mincare_putea din nou considerati drepitbund, iar cregterea fi in greutateprogresacontinuu.DomnulHelmutE. a relatatmai tir.ziu intr-o scrisoaredin B august 1979 cd acest ,,miracol" infdptuit doar de cdtre mina binecuvintatd s-a a
112

Domnului. Mullidintreprietenii, gi cunoscufii rudelelor au devenit prietenii plantelor medicinale cauzaacestei din intimpldri. Helmut scriein final,printre E. altele: ,,So!ia mea9i cu mineautorizimin mod exprespublicarea ..cazului pentrua reda nostru>>, astfel speranla oamenilor carecauti ajutor."

CANCERUL I.ARINGELUI
Pentruaceastd boaldeste nevoiemai alesde nalbe proaspete. Nalbaigi pierde prin uscareo treimea fo(ei ei curative. fie deci neapdrat proaspete plantele Sd care se lasdpestenoapte apd rece.Sintnecesare in zilnic,4 cegticu ceaipentrubeutgi 6 cegtipentrucl5titsau g_argard, in total2112litri. calculeazA lingurild virf) adicd Se (cu 1 de plantela 1 ceagcS. pun plantele Se searain apd recegi se lasdsd stea'pirna Oiin mineala urmitoare, apoitotulse incdlzegte, filtreazd ceaiul pdstreazd se se intr-un 9i termoscldtit apdfierbinte se incdlzegte fiecare cu sau de dati in bain-marie.cesticu 4 ceaisint biute inghilituri cu inghitituri, 6 cegtisintintrebuinlate pentrugargari $ clitire. Aceste10 cegtifac ca boalamalignd existentd laringelui se retragd a sd curind, chiargi atuncicind ea se aflddejain ultimul stadiu.Resturile plantede dupd prede pararea zilnicd ceaiului lasi in ibricgi se incdlzesc a se searacu pulindapi. Plantele se amestecd fiini de orz (carese poateprocura la morisau de la magazinele cu de specializate alimente in naturale bogatein vitamine) se incilzescdin nou. Terciul 9i cald este intinspe o bucatdde pinzdcu care se infdgoard zonalaringelui. mai Se gi leagdseparat deasupra o bucati calddde pinzd.Dupi primacompresS, bolnavul simtedejao usurare, adesea revine a patrasaua cincea voceapierduti. iar ii in zi Acelagi tratament in cazulcanceiului ca laringian aplicd cancerulesofagului. se in Pe lingi iompreselecaldecu terci de orz se p"un noapiea compresecu aUririAe 9i (a coada-calului se vedeapentrucompresele aburi,,Partea generali"gi ,,Coadacu gi calului") se facegargard adinci folosind (a drigaici proaspatd se citi 9i ,,Cancerul limbii").

CANCERUL LIMBII
gi Drigaica proaspdtd mdrunlitiesteopdriti gi lSsatd scurtrepaos. calcuin Se leazd6-8 cegtipe zi, pentru1 ceas,cd folosegte lingurild virf.Se cldtegte se se 1 cu 9i pe zilei dupdcareceaiul estescuipat. lacegargard tot parcursul cftse poatede adinc, ln intervalele dintre2 gargarese bea din cind in cind cfte 1 inghiliturd ceai. de se retragrapid,durerile cedeaziadesea incddin ziuaa patrasau a cincea. ^l.Jmfldturile In majoritatea cazurilor maisintnecesare nu razele. gargard, Prin cldtitsi biut de ceai de drdgaici,pacientul va simfiintr-un se timp surprinzitor scurteliberat orice de de afec!iune.

CANCERUL OASELOR
planti are un Se beauzilnic4 cegticu ceai de coada-soricelului, intrucft aceastd efectfavorabil asupramdduvei osoasemai ales prin acfiunea hematopoetici. sa La aceasta adaugd2 cegticu ceai de filimici 9i 2 cegticu ceai de urzici ca mijloc se depurativ (plantelesd fie pe cft posibil proaspete!). La 1t4 litru de ape se (cu intrebuinleazAlinguri!5 vffi de plante. adaugdla 1 ceagci cu ceai 1 lingurd 1 Se masi cfteIz ceagc5. de bittersuedezgi se bea ilz orbinainte ttz ord dupi fiecare 9i In acelagi timp,se fac de maimulteori pe zi frecliicu tincturi de coada-soricelului (a
113

se vedea ,,Moduri folosire" ,,Coada-goricelului de la ), tincturi de titineasd (a se vedea,,Moduri folosire" ,,Tdtdneasd de la ) gi.bittersuedez. Dacd s-a constatattotusi o tumoar6 la os, atunci se urmeazdtratamentulde la maligne". Dacd dureiilede oase provinde la metastaze, ,,tumori trebuietratatfiecare loc de unde pornescmetastazele.

(GENITALE) CANCERUL ORGANELOR PELVIENE bolilecanceroase ovarelorsi ale uterului ' ale
zilnic1tlz-2litri ceaidintr-un de amestec plante 300gramede de din -... Qtptggdtesc de filimici gi 300grame coada-soricelului. Pentru aceasta necesare lingurife sint 6-5 (cu.virf) plante.^Rali? ceai'sebea incetul incetul, parcursul de de pe cu zilei.g fingr.iri de bittersuedezsintdiluate ceaigi luatein porliirepartizate cu inainte dupdfiec"are si masj. sdptdminal de sezutcu coada-soricelului se vedea,,Moduri bii (a . -lnplus,se fgrc de folosire" ,,Coada-goricelului"). baiede la primabaiedb gezut la Ap'a de esteturnatd inapoi peste plantesi, reincdlzitd, poatefi fotositd 2 ori. daiteOe sezut cu mai de c.oada-goricelului fi fdcuteinsd gi zilnicdacd bolnavale suport6. caz'de crize pot in dureroase trebui ar aplicate pluscomprese aburide coada-calului comprein cu si se cu bittersuedez(a se citidescrierea la ,,Tumori"). lor latdo scrisoare partea din uneifemeidin R./R.F.G., 4 februarie Oin 1980: ne,,Simt voiasd vd scriuSisi vq multumesc. decembrie Din 1978 zdcutpatrulunila pat qu am doud vertebreiupte. in aiest intervalv-am putut studia brogurap" lnoJdi". -i" februarie 1979, cumnata meaa fosttrimisd acasddin spitalca fiinbfdrdsperanfe, cdci aveacancerla organgle_genitale. Medicii spusfratelui i-au meu cd solialui'armai p_utea. vreopatrusdptiminisi cd nimicn-o maiputeaajuta. maierdin starenici trdi Nu sd mdnince, in camerd pluteaun mirosde putreiaclie. iar Atunci incercat plantele, a cu conformbro.gurii dumneavoastrd.bdutzilnicZttz litii dintr-un A amestec plante, de 9i anume coada-soricelului, urzicd filimici,iardimineala, prinz seara si gi la diiuacitei lingurdde bittbr suedez intr-o ieaggd cu ceai. Si-a '5rrr 9i compresecu ierburi pe suedeze zonaorganelor genitale. scurttimp'i-a ln revenii apetitul, cd a putut asa mincadin nou,iar mirosul putrefaclie dispdiut. fost eliminate vagin'nigte de a Au din butSli mari,negre,de care s-a speriatla inceputfoartetare.Dar astaa foside fdpt curdfirea. Astdziigi vededin noude gospoddrie, gdtegte merge plimbare. gi la Mediiul ei curant, carea primit ponienii raportul spitalului, mai n-a niciodatd ceva. insd dsa Noi gtimcd sintminunile farmacia din Domnului.''

CANCERUL PANCREASULUI
(a intestinelor" se vedea la pag. ^Aici se aplicdacelagitratamentca la ,,Cancerul 112).

CANCERUL PIELII
Daci estevorbadespreo boaldmalignd incd inchisi a pielii, atunciloculafectat este tamponatde mai multe ori pe zi cu sevi galben-portocalie rostopasce. de Oamenilor caren-auposibilitatea ia din gradind s5-9i gi'tulpini sau din naturdfrunze proaspete recomand plantarea le rostopascdi intr-unghiveci. Dacdboalaestedejao rani deschisi, necrozatd, secrelie riu mirositoare, fac spdldrisi imbdieri cu se
114

alternative infuziecaldufi de coada-calului cu ceai de nalbi oblinutin extract cu 9i rece.lVlarginile rdnilorsintmaiintiiunsecu suc de rostopascd cind hcesta intrat gi, a (a alifie_de-filimicf ge vedeaarticolul giele,.cu Fri.rnzele pitlagini,,Filimiba"). de in latd gi de pitlagini-ingustd,spdlate, pindse formeazd terci de zdrobite frecate si dn frunze,se pun direct ranadeschisd. in Dacdbolnavul suportd inceput nu la acestterci de frunzedin cauzapresiunii a tracliunii puternice, sau terciulestedat deoparte; se spaldloculdin nougi se incearcd iardgi pindce bolnavul aplicarea terciului frunze, de ii simte efectulbinefdcdtor. pot pune 9i peste noaptecompresecu infuzie de Se gi coada-calului nalbi. lntern, trebuielualepentrucurdlirea singelui zilnic4 cegticu ceaide urzici,'ventrilici,-filimici coada-ioricelului, si pa4iegalb. bmestecitJin Se folosegte lingurild virf din ac'estamesfecpentru 1lq litrude ap'd.Plaitelese 1 cu gi opdresc se lasdsd steapulin. prin Se intimpld uneori dupdindepdrtarea operalie unoralunitesau a unormici a nodulitari pe pielesd se formeze de piele purulente'9i boli desihise, umede, careau caracter malign. Aici se aplicdacelagi ca tratament la rinile deschise, necrozate, cu pe secretii mirositoare care le-ammenlionat sus. Dacdsuprafefele riu mai deschise sint rispinditepe tot trupul,atuncise fac bai completecu coadd-calului nalbi. si peste noapteintr-unceargif pe care s-a presdrat'terci Bolnavul este infdgurat de frunze de pitlagini-lati 9i pitlagini-ingusti. Se inmullesc bolilemaligne piele de cu pete binedelimitate, inchise culoare, la asemindtoare unor cruste;ele pot fi unse cu suc proaspit de drigaici (a se vedea,,Moduri folosire" ,,Drdgaicd") mai de la de multeori pe zi, cu succes. poatefi pdstrat frigider. Sucul, turnat sticlule, in la O mamdtindrd, 30 de ani,a fost operatd o alunild de de carei-a crescut bruscin apropierea zoneiaxilare. S-a constatat era canceroasi. fost necesare cd patru Au grele, operalii cdcieraupringi ganglionii si limfatici. Tdieturile adinci operafiilor la ale de gi subsuoard eraudeschise inflamate. Tindra femeieera incapabild se 6cupede sa casd 9i de copii 9i era disperatd. fost solicitatajutorulunei surori de caritate. A Compresele terci de frunze de pdtlagini-ingusti 9i lati (a se cdutareletaprecu pardrii la,,Moduri folosire" la,,Pitlagind"), de de spdldturile infuzie cu cdldu!5 nalbi de si coada-calului, biile complete cimbrudin 200 gramede cimbrugi ceaiuldin de 300 gramede filimici,cfte100gramede coada-soricelului urzici (la tt+ litrude si apa se ia 1 lingurild virfdin acbstamestec plbnte), anr-lme litrribdutzilnic cu de si 1 in inghilituri pe mici repartizate parcursul intregiizile- au adus un ajutorrapid.Dupd exacto lundrdnile erauvindecate tindra si femeie pututsd-gi a vaddiardgi singurd de gospoddrie. Acestea minunile ,,farmacia sint cilin Domnului!"

ER CANC UL PLAMiI.I I.UI U

Se beauzilnic inghilituri 4 cegticu ceai de coada-soricelului in pluscfte in mici 9i 1 ceag.c{cu pe ceai de coada-calului gol dimineala, stomacul si seara,tlz o16, inainte de cin5.In timpul zilei mestecd se rddicini de o_bljgeand. Lichidul inghite pulin se cu ceaide coada-goricelului se In se 9i ramagilele scuipd. caz de crizede durere aplici pestenoapte comprese aburi de coada-calului, pestezi timp de 4 ore comcu iar presecu ierburisuedeze(a se vedeapentruambele generald") pe comprese ,,Partea pulmonard, regiunea gi eventual pe spate.

CANCERUL RINICHIULUI
in acest caz se ia un ceai de planterecomandat mediculelvefian, preotul de pentrusclerozi renali: splinuli-de-pidure, Ktinzle, drigaici, urzici-moartS-albi
115

cu 9i galbendin pdrliegsie,4 cegtipe zi, bduteincetul incetul. Cfte1 lingurild bitde ter suedezse adauga 3 dintrecegti. in Sintindicate bdilede sezutcu cdaai-calutui; t.O9 plante pentru1 baiese lasdin timpulnopfiila niuiat apd rece,a Ooud gtqtq dein zi lichidul incdlzit toarni in apa-debaie,durbtabeii'- 20 minute, se apa de'baiese toarndinapoipesteplante,astfelincit dintr-obaie de sezutse poi face trei. peste 'timp noaptecomprese aburi de coada-calului, cu pestezi de 4 ore comprese cu pe ierburisuedeze rinichi se vedeapentru (a ambele comprese gen'eratdi). ,,Partea O performanld. surprinzdtoare realizea2d o laptele de trosiot, 3-4 cegti-pe zi. peste troscot- 1 lingurila virf la 1 ceagcd se toarndlapteclocotit, t'asd stea r/z cy se sd minut, beacald, inghilituri se in mici.

CANCERUL SiNULUI
Tratamentul intervine dupdo operalie. ung cicatricele la subsuoard alipind Se cu fie de filimici (a se vedea preparaiea alifieiahicoluldespre filimicd). Rdm5gilele la_prepararea-pentru apiicate de pot alifiei fi localde 4-5 ori; in pre'atabil, s'e ele incdlzesc.pu!in. singure ca pielea se netezeasce sa capeteo culoare Ele fac sd gi normald. Ungerea alifie filimicd cu de ducela dispartilia puiernice tensiuhilor carerezultd dupi o astfel operalie radiazd in bra!e.'Dacd sufeiit ganglionii de gi pind au si limfatici, puneterci cu frunzede pitlagini-ingusti sau lati (a se vebJa,,Moduri se de folosire" ,,Pitlagina-ingustS')maimulteorlgi se procedeaiiin restagacum este la de descris ganglionilor la,,Cancerul limfatici". In afari de acestea, esteindicat amestec ceaiuri 300 gramede filimici, un de din 100gramede coada-soricelului 100gramede urzici- toatebineamestecate. Si De ajgise folosegte pentrri pregdtirea'ceaiuhfi 1 lingurilicu virfla 1t4 Oeapd.Ca ratie titru se de carese bea'peparcursul in injnitituri zilei mibi. Silnici preparell,e-2litri infuzie In plus,se scoatedin aceasti portiezilnici dimineala,'la prinz9i searainairite fiede care masdt/e ceagcd, toarndin ea 1 linguri de bitter suedezsi se bea aceasti se pe cantitate jumdtate, fiecaredatd|2 oE inainte r/e ord dupd fiecare de masd,in 9i inghitituri mici. Dacdapardureri, trebuipusemaides comprese ierburisuedeze comar cu si prese. aburi de coada-calului se vedea,,Partea cu (a generald" pentruambeie compreEe). Toate tratamentele insirate indicate in cazul sint si uneinoiiormiri de noduli. Intrucit siniigi organele genitale sint strirns'legate ele, ar trebuiluatin conintre gi siderare efectu.at si.tratamentul se gdsegte care la,,Cancerul pelviene". organelor O femeietindrdimi relateazd: doud sdptdmini ,,La dupd nagterea'copilului am cdpdtatnigte. intirituri in sin 9i o. inflamaliea sfircuritor, insolitdde temperaturd 9i dureriput_ernice.comprqsi cu ierburisuedezea fdcutca pdstenoaptesd-mididO pardtot rdul.Sintlirancd. Intr-o am observat la una dintrevacilenbastre inflazi si o mafiegi intdrituri uger.M-amginditcd dacd bitterul in suedezajutdatftde uimitor de repede oameni, la atunci astaar fi posibil la un animal. incercat qi Am acelagi tratament gi am fost pldcut surprinsd cindam avutun succes asemindtor dupdscurtiimp."

CANCERUL STOMACULUI
intr-unasemenea se pun pe stomacpe parcursul compresecu ierburi caz zilei suedezetimp de 4 ore;dacd bolnavul estein stare,ar fi bine ca aceste4 ore sd le petreacd afarapatului. in Numaisi aibd griji sa-ifie compresele acoperite cilduros, ca sd nu se creezeo senzatie frig din cauzaevaporirii. pun in timpulnoplii de Se compresecu aburi de coad'a-caluluil dacdse iveic durerimari,se apli6d iar aceit'e
116

comprese aburi9i dimineala dupd-amiaza 2 ore in pat (a se vedeapentru cu cite 9i generald"). plus fafd de acestecomprese ambelecomprese In ,,Partea trebuiesd se bea incetul incetul1112-l de ceai,pe cft posibildin urzici si filimici proaspete, cu litri gastricihcipient amestecate pd(i egale.in cancerul in ajutdsuiul proaspdt stdrsai mdcrigului-iepurelui, picdturi fiecare 3-5 la o16, bdute ceaiul in recomandat. Dinscrisoarea participant rdzboi, unui la datatd iulie1979: intoarcerea mea ,,Dupd prizonierat 1947 avutcancerla stomac.Doctorii din in am m-autrimisacasddin spital considerirndu-md incurabil. de imprejurdri, Silit m-amindreptatcdtre naturamarelui nostruCreatorgi mi-amciutat plantele corespunzdtoare: urzica,pdpidia, coadagoricelului pitlagina,din al cdrorsuc am luato dati pe ord cfte1 inghiliturd. si Dupi numaicfteva am remarcat ore c6-miera multmai bine,maialescd stomacul pdstra in pulinulpe care-lmai puteamminca. fost salvarea sfirgit A mea.De-atunci m-amocupat seriosde plantele medicinale care-mi deveniserd de dragi gi am avut cu ele atft nistereusite vindecare de minunate. CdciCreatorul nostrua pus puteritdmdduitoare enorme natura ?n SA. Acumveliinlelege md simtdeosebit legatde fiecare careimplinegte cd de prin om plantele porunca medicinale dragostei de aproapele gi trdiegte fald peste sau miracol miracol. aceeasd nu vd lSsali nici un caz descurajatd atacuri, De in de care de fapt sintproduse numai forleobsci-rre. de Marile bucurii prin legate vindecdrile plante de ie ridicdcertpestetoateneajunsurile omenegti carestirnesc astfel greutiti!" de

CANCERUL TESTICULELOR
Se inlimpledin picate tot mai frecvent pe lingdbirbalii adullisd fie lovilide ca gcolardsau tinerii.Poatecontribuie aceastdboald maligni gi bdieliide vir.std la pantalonilor aceastd boaldcatastrofald moda foartestrimlila tineretul ziuade azi. din Adesea apardeodatd, sdptiminiintregi la dupdoperalie, dureri insolite umfldturi de in pe alte locuri.Cu toate acestea, tratamentul trebuiefdcut fdrd intrerupere locul de undea pornitboala,deciin regiunea testiculelor. aplicdacelagi Se tratament in ca ganglionilor (a cazul limfatici" se vedea pag.111). la ,,Cancerului

CANCERUL TIROIDEI
Se face gargari foarteadincdalternativ ceai de drigaici 9i de nalbi. Cu cu planteproaspete pun comprese timpulnoplii.Plantele pe aceleagi se proaspete se spald,se zdrobescpe un fund de lemn cu ajutorulunui sucitorde tdilei pind se formeazd terci,se aplicdlocalgi se leagd. plantele un La uscate, resturile la ceaiul de pentrugargardsint inc5lzite pulineapd, sint frecatecu fiini de orz (carese cu gesegte mori sau magazine la specializate alimente in naturale bogatein vitamine), sint intinsepe o bucatdde pinzd,aplicate localgi legate.Pe parcursul zileise pun vremede 2 ore comprese aburi de coada-calului std in acesttimpin pat)gi (se cu (a de 4 ore comprese ierburisuedeze se vedeapentru cu ambele comprese ,,Partea genprald"). fn afardde acestea, trebuie se consume sd zilnic, incetul incetul, cu 1112-2litri de ceaidintr-un amestec plante de compusdin filimici, coada-soricelului urzici in si pdrJi egale(1 lingurifd virflatl+ litrude apd!).Dinraliazilnicd ceaise! cu de scoate de 3 ori cftet/e cea9c6, toarni in ea cfte 1 lingurild bitter suedez9i se bea de fiese de gi caredatdt/z ceagcd repartizatd ordinainte t/e ord dupdfiecare 112 masd.
117

ctRozA HEPATTCA GANCERUL gi FTCATULUI

2 cegticu infuziede perdicutS,, bautadimineala, stomacul una pe gol 9i cealaltd seara,tlzord inainte.de cind,aluldatiit incaz de cirozdfrepatica, iiiqi O" boaldmalignda ficatului. Insuficienla respiratorie care survinela acestedoud boli este astfel eliminatd dintr-un La ti+ litrude apdsepyne r tinguiif J"-pr*]". in ptus, iau6 foc. se ingiilituri ceai de ridicini de obligeani (a se CSrta articotul de ta despre obligeand) 9i, cegticu ceai de urzici.Ar trebu-i fie-puse regiunea sd pe ficatului, parcursul pe ?-3 zilei timpde 4 ore,comprese bittersuedez, compresele aburi de coadacu iai cu calului (9 tt vedeapentruambelecomprese geherald,') iaapticate pe cirt ,,Partea si posibil^dimrl11!?-?i dupd-amiaza ,2 oie,. cfte stirnd pat,"ca trmpui in giin noplii loatecompresele trebuie acoperite bucdti cu calOe pinzd, sd nu'seproducd de c'a o senzalie frig din cauzaevapordrii! de

LEUCEMIA
Amestecde ceaiuri: 20 gramede ventrilici 25 gramede dragaica 25 gramede coada-soricelului 20 gramede pelin 30 grame de mldditede soc 30 gramede filimicd 30 grame de rostopascd 30 gramede urzicd 15 gramede sundtoare 15 gramede rdddcini papddie de 25 gramede barba-popi

Dinacestamestec plante se lingurild vry b th litrude apd.in timpulunei cy _de zilese beauminimum litride ceaiia ] 2 in lngh4ituii mici.De mareimportinla 5J printele sd.fie luateproaspete natur6,-mtcar din citevadin celJ b*r"r"te. ".qIntrucit in leucemie cauza aparifiei trebuie bolii m.ajoritatea cazurilor splini, m"i ir"in .cdutatS,inbuie bdutesi 6 inghilituri de.ceai din ridicini de obligeane.-fting;uri1a'rasa Ol rdddcind de'oblige'anb iasi feste noaptein t/i titrude ap.i rece,dimineala sg se incd.lzegte se s-trecoard. ia'inainte si se gi'oupafiecaremasdbirte inghifiturd. lint 3 gurife(se pot adminisira pini la 3linguri;oe'bittersuedezsint dilujtdiri s c"rli c, ceaide plante. Aceastd cantitate bea ciistribuite fiecaredatdttz oL in"'ni;'g'it; se de ord dupd fiecaremasi. Se recomu.nd? compresele ierburi suedeze,timp be + cu ore,.pe.regiunea ficatului9i a splinei,precum compresele jburi'de boadagi cu calului(a se vedeapentru ainnetd complese gerierald"). ,,Pariea Artrebuievitate toate alimentele acide,ca portocalele, grapefruiturile, ldmiile, sucrrilede fructesi fructele acrigoare, crud.e,_la 9i mincirurile fel foartesdrate puternic si condimentate, mezelurile gi carnea grasd.Compotul merepoatefi consumdt orice."ntitji.. de in bdiatde 6 ani:Peter oil N./R.F^G. leucemie ultimul'stadiu. avea in iricepude mii in W, 1978cu febrdsi dureri picioare. in intruclt starea nu se imbundtalei, lui eetbra intratla inceputul iuiie1978pehtrurr-ra4a.nni i" lui iI ruanntreim. Nici'dupd externare nu s-a constatat o ameliorare nici Cind l-am-pit"r pentruprimadat6, Peternu mai vdzut aveapdr, era foartepalid, gi Avea'cearcdne negreilinci srO o"ni, .obosit fdrd apetit. se vedeape el cd erafoartegravbolnav. Copilul inviorat s-a imediat dupd primaOlij de cimbru (a se vedea,,Moduri folosire" ,,Cimbru") cire ii, iairt-o pdrintii de la pe la sfatulfleu.Apade baie, turnatd inapoipesteplante, a'rirai fostincilzittl;5;;';;; agacd s-auputut ce1u1 ptante de susmentionat. CopiLt,-oe,si l?p?tlgi bai.Apoi beuJ era atft de micu!,igi lua la fiecare 9 de ord inghititura sfert de exactla ".ji,'riii'nou-se
118

ceas. $i la masi se linea de regimuldieteticprescris.La sfirsitul noiembrie lui 1978, pdrintiis-au dus cu copilulla spitaluldin Mannheimpentru inalizelede singe. Profesorului s-a pdrut un mister, i rezultatul analizelor fiind multimbundtdtit. mijlocul La lui decembriepdrul i-a crescutdin nou des gi Peters-a dus iardgicu perinliila'analize. a Constatarea fost: ,,Hemograma este mai bund decft cea normalS.i' MeOicii stiau nu cum s_d inimaginabilul. aprilie1979,Petera venit cu piriniii in ln gxpliceincredibilul, pentrua asistala prelegerea sala din Traunstein/Bavaria superioard, mea ca un iopil perfect sdndtos. Erau prezenli cca. 1800 de oameni. Propo(ionale au fost gi aplauzele,cind l-am prezentatpe Peter publiculuigi am relatat povestea suferintei sale.Si la sfirsitul octombrie1979,pdrinliilui au vbnitcu el la pielegerea lui tinutdde mineth salaJahn din Pforzheim, carb au ilarticipat22a0de perdo"nelgi iici tm pula tut ardta publicului copil completsdnitos. Petermai bea cu sirg, dupd cum mi-a un scrisin 1979de Crdciun, ceaiulde plante,mamasa fi pune tot mereucataplasmecu ierburi suedezepe splini 9i git, il mai friclioneazd cu ulei de maghiran (ganglionii 9i de la gft fuseserdgi ei in suferin!5).Mi-a desenat pe o foaie de hirtie cu creioane colorate gi filimica, urzicagi coada-goriceluluia scrisdedesubt: mei!",ceea ,,Salvatorii ce gdsescabsolutunic.Pdrinlii mai duc 9i acum din cind in cind la controlmedical, i1 degi Petereste un bdiatsdndtos. Consider controlul medicalextremde important! continuarea consumdrii ceaiu$i plante9i a aplicdrii lui de compreselor socotescbund. ll feregtepe cel care a fost o odatdbolnavde cancerde o eventualirevenire bolii. a
.

TUMORILE
Preotul Kneippatrageatenlia scrierile in sale cd minunata coada-calului face si stagneze fiecare tumoarebenigndsau maligni gi o dizolvd incetulcu incetul. M-am putut convinge singurdde acestlucru.De ce sint atft de pulin luatein considerare pe scrierile Kneipp? lui Cftoroameni bolnavi moarte se poateoferiastfel gansi de li o pot viald9i de cftdsuferin!5 fi crulalicei apropiati lor! meleau doveditci in toatetumorile Cercetdrile compresele aburi de coadacu plinecu coada-calului, pun plancaluluisintde cel maibun ajutor. iau2 miini Se se teleintr-ositdgi se atirndpesteo oaldcu apd in clocot(se poatefolosigi o oaldde gatitsub presiune o oald-minune). Coada-calului aburit5, muiatigi fierbinte pune se intr-opinzd9i se aplicdacolounde se aflStumoarea,umfldtuga, abcesul,chistul, melanomul, adenomul, tumoareapapilardsau hematomul. caz de boli foarte In gravese incepeincd de dimineald aplicarea cu compresei pat gi se lasd2 ceasuri in pe loculbolnav. Dupd-amiazd repetdpunerea se compresei timp de 2 ore in pat, iar pestenoapteea esteinnoitd. Bolnavul trebuie transpire sd steala cald!Aceeagi sd 9i poatefi intrebuinlatd 3-4 ori. La prinzse aplicd coada-calului de timp de 4 oreo compresi cu ierburisuedeze. Locultrebuie uns maiintiicu unturede porc sau alifiede filimici, apoise aplicd vatdumezitd biiler suedez,se punedeasupra vatduso cu o pentruizolalia plastic se leagdcu o catd termicd, acoperd o foliede material se cu gi poatesd umbleprin casd sau sd bucatdde pinzi. Cu aceastd compresd, bolnavul pentrua impiedica compresei pudreazipielea, Dupi scoaterea se aparilia 9ad5. mincdrimilor. pe ln caz de tumori,abcesesau umflituri, care sint plasate extern, epidermd, se puneterciul proaspit cu frunzede pitlagind-ingustisau lati gi brinca-ursului (a ganglionilor gi se vedea,,Cancerul limfatici"), tratamentul mod regulat conin Urmind poate gi tinuu, incd surveni din a cincea o ameliorare dupd10-14 un rezultat zi zile din(se gi tre celemaibune. al Suculproaspdt mdcrigului-iepurelui spald frunzele se trec

119

in stareume.dd storcdtorul prin electric uz casnic) de gi atinge el prinungerea locurilor bolnave performante bune. prescriu,dimineata, inainte micul ord de dejunsi seara,112 oreinainte , fntern,^se -112 de cind,cite 1 ceagcd ceai de coada-calului, pe p-arcuirsul 1 112-2 de cu iar zilei litri ceai dintr-un amestec plantedin 300 gramede filimicS, de 100 gramede coadagoricelului 100 grame de urzici (tobtebine amestecate). acest ceai se in .9i amestecd, dacSesteposibil, 6 oJige zi_ fiecare de (de datd la un interval 1 ceas) de intr-o cand3-5picituride suc de mdciigul-idpurelui. O femeie Bavaria din scrie: siris de curindcd vecinul ,,V-am nostru, bdrbatde un +g"Og tatda patrucopii,,a trimis. ani, fost acasd spital din foartegravbolnav disperat, gi avindo tumoarela cap si fenomene paralizie.'O jumdtate"a eradejaparati de felei zatdgi din cauza paraliziei ochiul aceai:artestdtea'complet din inchib. Medicii'iu ibut cd nu va maideschide ochiniciodatd. puteli acel Vd imagina ne-am ce gi mirat Or"rr"t ci!d,.laputine dupd ce a inceputsd intrebuintdze zile colnform sfaturilor dumneavoastrd-plante ..farmacia din Domnului", ochiuli s-a deschis nou si omului ilrge din ii iardgi mai bine.Cindmedicul familiei venits6-lviziteze a vdzut'ochiul a deschis si 9i starea evident amelioratS,trebuit ia loc pe un scaunde atftauimire. fost db a sd A pdre_re a9acevanu s-a maiintimplat cd pindaium niciodatd!,, Domnul Joachim din B./Allgdu adreseazdla iunie1979in scrisredactiei M. se 25 unuiziar.german: la ,,Referitoratacurile presagermand din impotriva doamnei M;1." Treben9i a brogurii sale .dndtate din faimacia-Domnului,, dorescsd vd reljtei cazulcopilului meu:Daniela, pe ndscutd 4 august1973, fost ingrijitd noi cit se a de poatede bine,dusdla toateexamenele preventive, medic-ale chiar-gi celemai mici la simptome boaldmergeam de imediat ea la doctorgi totugi un medicn-a putut cu nici recunoagte timp ameninlarea moar.te din de care pl'ana aiupra copilului nostiu,ci abia cind a fost prea tir.ziu{bia la inceputul august1g78s-a dbscoperit. lu.i fetili noastrd fusese foaftevioaie pini atunci. Brusca inceflut decaddde la o'zi la alta,'a sd devenit mai apaticd vegnic tot gi foarteobosit6. Dupi noi consultatii medicale, care la nu s-apututstabili un diagnostic nici precis, internat-o fiicarioastrl am pe intr-o clinicd de copiide lingd Augsburg. Dupi ex,aminiri zile intregicare suprasolicitau fizici a copilului, s-a de forla ni comunicat fetitanoastriestebolnavd o tumoareinctirabili cdreia'nu se putea cd de i venide hac cu niilloacele azi.$ansade insinaiJsire fost cotatdla 2-Sprocente, de a pentrua nu ne spulbera totalspeianfa. trecutapoila injeclii cortizon, si se S-a ca ' cu micgoreze tumoarea intr-atft si devind incft eventual operabild. La inceputul septembrie lui 1978s-a fdcuto incercare operare, de care a trebuit ^ . incheiatd stadiul-indpien! in intrucftcopilulnostrurisca sd-9iiiarda'tol iing;1",in ciudatuturortransfuziilor. Tumoarea extinsese toatd'regiunea se in aUOoiriniti, nipidise completorganele celemai importante ficatul,vezic-ula ca biliari, splinasi rinichii,strangulase aortasi arterele femurale, ceeace ne explica ce teiita'n,mli de puteafugi.Abiaacu.m inceput adevdrat a cu perioada chinfentru copil.I de fdceau de mffey.raze9i int^ecfii cortizol N_u puteliimagina a in'semnat pentrunoi, cu yd ce aita pannlll. statin total gaple Am de zi la patulcopilului nostruin Augsburg, ^sdptdmini_zi iar.in,pre:.zqntq sa trebupsa qidgm sdfim veseli. si Numai acestlucrugi soticita Oeia p,uteri.sufletegti ln acelagi timptrebuia privim sd cumfetilanoastie devenea it.lPg, [e 'cu zi ce treceamai putintica decddea mai vizibil. cauza'razelor injecliilor tot Din gi 9i po,lilo! lr, Tai puteasd minince aproapenimic.O siptdminddupd oferilie s-a 'cd Tmbolndvit icter,cares-a tot agravat. inceput, de La doctorii crezut a iost 6auzat au de transfuziile singe. de Dupdalteexaminirirepetate durauore in gir a fost clar cd tumoarea ce blocase scurgereafierii; s-a propuso noudoperalie pentrua provoca scurgere o artificiald a fierii.La intrebarea mea dacd aceasti oileralieera'neapdratnece;ari, in loc de
120

respuns s-a pus o altdintrebare dacdvoiamsd las copilulsd moarddin cauza mi nefunclionirii ficatului.Ar fi fost o incercare care copilulmeu probabil n-arfi la cd supraviefuit. intimplat exact aceaperioadd de operalie fie in renovare. S-a ca in sala si Medicul careo trataa fost de pdrere degioperalia urgentd, puteauagtepta cd, era se celezecezilepindce salade operafie funcliona va iardsi normal, intrucft acoloei<isiau condiliile optime. pututluafetilaacasdpentruzecezile, La insistenlele mele-ne-am cici in acest timp nu se puteafacenimicin pluspentruea in spital. Astaa fost la sfirsitul septembrie lui 1.978. De-abia agteptasem acestmoment.Printr-o cunogtinld auzi3em intre timp de doamnaMariaTreben^cireia i-amtelefonat. sfdtuit telefon iau pl^ahtele apoi M-a la sd descrise brogura in .Sndtatedin farmacia Domnului,, ..Tumorimalignerr. disla in noastrd mai stiamce si ne facem,iar dupd pirerea noastri nu puteam nu PeFrPa inrdutSli astfelnimic,ci dbarimbunitdli.Dupdbrm am afiatulterior, copilului nostrui se diduse gansd supravieluire maimultdecftpindla Crdciun. de nu Doamna Treben ne-aspusla telefon dupdcincizilear trebui survind ameliorare. cd sd o Marea minune s-aintimplat. In a cinceanoapte, copilulnostrua inceputsd plingd,degipina cu pulininainte incd Lo-arte de durere.Deodati am devenit tare oamenii mai teriiili.Ce se cei lipase intimplase? Singele, carenu maiajungea venele la picioare cauza in de din str'anguldrii vaselor sangvine, ajunsiardgi a acolo, declangind senzatie picioare o de amo(ite. Am avut astfelconfirmarea plantele cd medicinale incepuserd dea rezultat. scurt sd La timp inaintede termenul fixat pentruoperalieam observat disparilietreptati a o icterului, caream contramandat operalia. lntretimp,copilulnostiuigi pierduse _drept insdtot pirul din cauza injecliilor. inainte Crdciunul 1978am fdsi iardsi Pulin de din la un controlin Augsburg, care profesorul, capacitate acestdomeniu, la o in n-a inai constatatnici o tumoare.Pe baza radiografiilor mai constatat s-au numaipete de calcifiere, ceeace ne-adat ocazia unor noi speranfe. Totuls-a intimplat cca. noud in siptdmini.Copilul nostruse simtepindin ziuade azi foartebine,esteiarisi la fel ca gi inainte ?m putut,datoritd sfatului doamnei Treben, sd-l avemiingd noi $ine acum dejacu o jumdtate an maimultdecftestimaserd de medicii, Ag dorisi subliniez faptulci doamna Treben ajutat mod dezinteresat. atft a in Cu mai miratsint cd doamnaTrebenesteatacatd acumin presagermand. Acestaeste pentrucarev-amevocatcazulnostru. Pentru punetotulpe hirtie, trebui motivul a ar sd scriuun intregroman. dori sd-miexprim A9 incd o datdrecunogtinta de doamfa!5 na Trebenpentruajutorul siu altruist. Pentru familia mea s-a petlecutun maremiracol." Relatarea sunafoartepromildtor se puteacredecd aicin-ar mai puteasurveni gi complicalii.Tumoarea, care invadase toate organelevitale,amenintihd astfelviata micutei Daniela, dizolvase dispiruse ramificalii tot.$i totusi, gi se cu cu copilul muiit a jumdtate an. Dinpdcate, dupd-vreo de n-amaflataceastd vestede la'pirinli,ci intr-un mod foartecinic,printr-un german, reporter cares-a aliatintr-un chip nu fodrtefrumos general presagermand murmurului din impotriva mea.Cum de s-a ajunstotugila acestsfirgit acumneagteptat dupdschimbarea binesurvenitd starea in in boliimortale a miculei Daniela? Tatdl mi-ascrisodatddupdcca.o jumdtate an cd fetita ei de fdcuse bruscfebrS; mi-amaiscrisatunci dupdrezultatele cd favorabile analizelor ale hredicale incetaserd tratamentul plante, cu nu ,,cdci se poatefo(a un copil atitt mic sd bea de ceaide plante". agtgnu se poate.Pdrinlii fi pututreugi Nu, ar insdcu inteligenla tact gi sd convingd copilul bea ceaiurile plante. sd de Boala rhortald, era medicii n-bu'putut ajuta.Plantele farmacia din Domnului fost celecareaduseserd au ajutor. fi ajutat Ar cu gi siguranld maideparte. Citili, rog,la ,,Leucemie" vd relatarea despre micutul Peter W.

121

Sfat important
Cantitatea mare de ceai indicatd trebuirespectatd orice boald maligni. ar la Cantitatea bolnavului parqmerqpo"i" ti oni.,rita ,grrinill tunor-.e care i sq mereu, la fiecare 15-20 cite iriainte sa primbasca urmdtoarea 1.inqtg, 1 inghititurd. inghilitura, dinainte ""itor""ul estedigeiatd. Dacdootnavur -umai are pofti de mincare, nu aceasta 9ea revine curinddvqace aTnceput bea Ce"i.gi oigesiia sd incJp-e functioneze sa normal'Consider foarteimportanie..bdile ca completede cimbruin lips.ili de oriceylagd, deja maiiu seamdatunci ";;riil;ilH; cinOt6 creste febra.Bolnavul simteo 9i revigorare surprinzdtoare stareasdnatatii, in dacd nu chiaro schimba-i" rirlii"liiliX cazulmultorboli de cancerincurabile intimptd apaia oeooatio puternicd se sd retenlie,d9 qPe Se intrerupe atunciconsumul c'antitatii ceai inoi"it" si se beauin de schimb zileexclusiv cesticu ceaide coada-cilulri, i.ghitii;i'micirepartizate 5 5-6 in pe parcursul zilei.Dacdinsd'retentia qpi * atiage i; tir;; i;Li" de patra,se recrrrge iardgi primacantitate ceai.b""iorpd un timp apardin"u, a la de nou retineri de apd se apeleazd la ceaiulde coada-calutui. md imirortunta iar Cea .rlb"r].,Hil td; aceste estecontrolul boli medical regulat. Numaimedicul'po.i"-i..unoagte starea exacti a sdnitdtii!

FERMENTAREA I.ACTICA
Nu vreausd scapocazia a prezenta de cititorilor propunere urmdtoarea excelenti a doamnei EikeBretschneider, Erkrath/R.F.G., e din din dumneavoastri ne-auajutatatitde "pr'ti.l58olj;trr;il';j;[;i; og olnegi pututsfdtuigi ajutagi vecinii, vreaumaiintiisd vd mullumesc 9qr :i cd a1i "r din inimd transmis'cunogtinlei"'durn""voastrd intr-un mod atitde pe intblesul tuturor. Am primitastizi brd,.gura dumneavoastrd ..Vindecdri,, citesceici cd sintelide si. pi,rerecd.plantele medibinale trebuipdstrate ar pnn congelare. ln congelator se schimbd exemplu,confinutul zahdi; de de mullimlidicinatirigii lnteriicpaciqnlitor tor bolnavide canceralimentele congelate, asa'"j nu consider recomandabil se sd incerce acestlucrucu plantele med'icinale. inia o ahaproprn"r",'i nh si a pune la fermentat acid. cu lactic, aga ca !a uarzd, "onr"rva fasole, steiu gtiubine :e.poate, c,g fiindcd cunbgtinle o a inceib"i;;ri., papaoliid, ;;;;t:,i -Ei",Gi;;;ii;'"; f#_ zele felind. de. Vreau facanulacbsta sd astfet murdri i-r"rit"i"'ij"tiJi'i'i. de prin toate plantele medicinale.proaspete care-misint la inOen'iina; Cf.ti"i am luat din i"ri noastrd-prelucratd 0Jf$i1a. biologiccfte un borcanoe cuscri$oii, Roti-oepapaoieEi rdddcini papadie de pus-lafermentat. Estecft se poaieoe simptu: 9i^le-am Sintnecdsare borcane carese inchidrepedeermetic, avinddeschizdtuiu pJbirt'posibil de atft largd, incftmaitirziusi se poatescoateugorconlinutul o tinguit oor."n. nu prea cu nu de mult tim"pli ingiO.rcca.'3-4 tarjl cdci dupi primadeschidere mii t'-n sdptimini)'Plantele. "tft curate,tdiate mdrunt6int introduse acesteborcanesi sint in apdsate pentrua le.indesa se poatede tare (ca ta varza cit A[oi #liiioor."'i,j fiecareborcan 1. linguri!5 zer-proaspdts), oe zeamdde iarzd acri, fdcute "crt; de '9i bineinleles cas5,. dei_conservd, umplecu apd,a,s"ca-s} nu maitie ier in nu se [iintre planteTotultrebuie ajungddciar_pind cca.2 ceniimetri buzaborcanului, sd la sub pentrucd va fermenta. {Ooi se lasi 2 zile la loc cald pine incep"-id f"r*enteze: Atenlie. !, dea pe-afard'; necesard farfurioard t-a este o dedesubt .si - dupaC"f" z rir", la pivnitd Procesul fermentatie incheiat de este dupd 5-6 atpidmi,ii.Crm produsete fermentate lacticsint deosebit indicate db p.rco"nriiorbolnave cancer, plantele de gi medicinale pdstrate astfel trebuisd fie de ajutor.', ar
122

StimateCititorule!
in vremeadin urmd apar tot mai multe carli gi alte publicalii care, intr-unmod mai multsau mai pulindirect, ocupade medis.e cina naturisti, pun in evidente virtulile remediilor oferite naturd. de Acesteca(i exprimi un protest implicit fald de mediulnostrusocialcuprinsintr-un proces accelerare de resimlit o goani de-a ca dreptul silbatici, fenomence prezinti serioasepericolepentru individuluman. Este un fapt dovedit cd stareanoastrdde sdnitatese deterioreazd continuu, sistemul ci nostrunervose supusuneisuprasolicitdri deloclipsite nocivitate. de Dinpdcate, drastica nici majorare prelurilor a diverselor stimulente tipuldrogude rilornu a avut,respectiv are efect. nu Se poatepresupune printre c5, altele, se regisegte aici mobilul fundamental real orienterii interesului giin cazulspecialigtilor modalit5lile chiar spre terBpeutice naturale men!.inute timp,gi fird vreoindreptSlire, atfta intr-uncon de umbr5,aproapeuitate; se puterecurativi conlinutdin florilepddurii,ale descoperd acum,din nou, ancestrala gi cfmpului, ierburi arbori. in Carteape care !i-o oferim,dragd Cititorule gi care s-a vindutpind acumin numeroase ale Europei peste5 milioane exemplare e destinatd ea acestui in de !5ri 9i prin bogatelesale cunogtinfe, scop. Autoarea,MariaTreben,incearcS, precum gi printr-oremarcabilS experienfipracticS, se pund in slujbaaceloracare cred cu si sinceritate putereauneoriaproapeinexplicabili naturii. acelagi in a in timp,Editura, Tn precizeze toati tiria ci, in ciudabogatului deplinacordcu autoarea, sd cu mafine terialbazatpe practica uneiexperienle benefice, aceasti carte- ca, de altfel, nici nici pe altepublicafii domeniu nu poateinlocuicunogtinlele caregtiinla din medicalile-a acumulat gi de-alungulvremii, procedeele metodele nici specifice diagnostic gitrade tamentgi nici medicamentele mareeficacitate de capabilenu o dati si aclioneze in situafiile limit5.. Carteanoastri vineinsi tn completarea celorde maisus,aptefiindsa grdbeasca gi, adesea, faci mai ugorsuportabil procesul sd vindecirii9i, graliecredinlei fo(ei gi interioare, faci ireversibil, ne redeasinitatea, si ne lntdreasciintrucredinti si s5-l si
t

incredere. Cu acestegindurivd recomandim carteaMarieiTrebenS I va dorimsa fiti sdnitogi! Editura