FINALITĂȚI ȘI OBIECTIVE EDUCAȚIONALE

(Teoria și metodologia instruirii)

 Responsabili seminar: Cârcu Diana-Domnica, Cepil Diana,

Cojocăriței-Tabarce Cristina
 Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației
 Specializarea: Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar
 Anul II
Finalitățile educației
Fiecare societate își definește prioritățile, opțiunile, orientările sale fundamentale,
marile direcții ale dezvoltării în raport cu un anumit sistem de valori și cerințe. Finalitățile
imprimă un caracter teleologic (finalist) educației, orientată în direcția atingerii unor scopuri pe
termen lung, mediu sau imediat.
Definirea finalităților are semnificația unei triple interogații cu privire la:
1) Cerințele, interesele și aspirațiile individuale;
2) Cerințele, exigențele și trebuințele societății;
3) Progresele în domeniul cunoașterii și acțiunii umaniste, ale științei și tehnologiei.
Putem distinge două categorii fundamentale în numele cărora acționează sistemul de învățământ:
Finalități umaniste- cu semnificație individuală sau centrată pe individ, ce vizează formarea și
dezvoltarea individuală a personalității armonioase;
Finalități sociale- cu semnificație socială, care privesc dezvoltarea tuturor domeniilor vieții
sociale(economic, politic, cultural, social).

Din punct de vedere pedagogic, finalitățile îndeplinesc patru funcții:

 Funcția axiologică, întrucât educația se sprijină pe un sistem de valori, definirea
intențiilor educative se raportează la valori, acestea dau o orientare valorică activităților
educative și instructive,
 Funcția praxiologică, finalitățile stau la baza organizării și reglării întregului proces
educațional. Toate reformele învățământului au ca punct de plecare reconsiderarea
obiectivelor majore ale acestuia în raport cu care se organizează noile conținuturi, se
modifică structurile, se aleg strategiile de acțiune, se stabilesc principalele tipuri de
rezultate, de competențe ale personalului didactic etc.
 Funcția de anticipare, finalitățile prefigurează, acțiunile și rezultatele așteptate. În funcție
de așteptări se pot gestiona și valorifica resursele învățării, apropierea rezultatelor reale
de cele așteptate,
 Funcția evaluativă, stabilirea obiectivelor leagă evaluarea de procesele de instruire, în
sensul că obiectivele devin criterii de referință, oferind o prognoză a rezultatelor.

Categorii de finalități educaționale

Finalitățile educaționale pot fi configurate pe diferite niveluri de generalitate. Raportate la
sistemul de învățământ, identificăm cel puțin trei tipuri de niveluri:
 IDEALUL EDUCAȚIONAL
 SCOPURI
 OBIECTIVE
Idealul educațional, scopurile, profilurile de formare reprezintă orientări axiologice, finalitățile
majore pe care le urmărim pe termen lung, ca pe o țintă importantă, formulările sunt ample,
reflectă intenții generale, abstracte și în general, greu de evaluat.
Obiectivele reprezintă ipostaza cea mai concretă a finalităților educaționale, pot fi reprezentate
prin săgețile care ajută educabilul să atingă ținta și să își demonstreze măiestria. Sunt formulări
concrete, specifice, precise și, în general pot fi evaluate (chiar măsurate).

1. IDEALUL EDUCAȚIONAL
Idealul educațional reprezintă finalitatea educațională de maximă generalitate și definește ,, un
model”, pe care educația trebuie să-l formeze în procesul desfășurării ei. Idealul educațional are
trei dimensiuni:
-dimensiunea socială: vizează tendința generală de dezvoltare a societății cu trăsăturile ei
definitorii, idealul educațional este o reflecție a valorilor promovate în cadrul societății;
-dimensiunea psihologică: se referă la tipul de personalitate pe care societatea îl reclamă,
respectiv la trăsăturile necesare tuturor membrilor unor societăți;
-dimensiunea pedagogică: se referă la filosofia educației, reflectă o paradigmă educațională
asumată și promovată, precum și de posibilitățile de care dispune activitatea educațională pentru
a transpune în practică acest ideal.

Idealul educațional presupune un set de caracteristici:

-caracterul istoric, adaptat la specificul fiecărei epoci istorice
-caracterul deschis și dinamic, nu este un model standard, impus o dată pentru totdeauna, ci unul
dinamic, în funcție de diferite cerințe.
-caracter axiologic, la baza formulării sale stau valorile centrale ale timpului istoric în care se
cristalizează.
-caracter teleologic, orientează finalist întreaga activitate educațională și sistemul educațional în
care acesta se desfășoară.
-caracter social, răspunde unei nevoi sociale prezente.

,,Idealul educațional al școlii românești constă în dezvoltarea liberă, integrală și

armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome și în asumarea unui
sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru
dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetățenească activă în societate,
pentru incluziune socială și pentru angajare pe piața muncii.”(LEN 1/2011, art.2, alin.3)
2.SCOPUL EDUCAȚIONAL
Scopurile educaționale reprezintă finalități educaționale cu nivel mediu de generalitate care
se realizează în intervale medii de timp. Scopurile educaționale sunt anticipări mentale ale
diverselor acțiuni de formare a personalității umane și se referă la rezultatele ce urmează să se
obțină în cadrul unui șir de acțiuni educaționale. Specificul scopurilor educaționale constă în
faptul că acestea practic detaliază idealul educațional la nivelul diverselor situații instructiv-
educative. Astfel dacă idealul educațional este unul singur, scopurile educaționale vizează
finalități educaționale particulare, specifice spre exemplu diverselor laturi ale educației,
diferitelor nivele și profele de învățământ și diferitelor tipuri de scoli.

Scopul:

 este un obiectiv fundamental, cu grade diferite de generalizare, care desemnează

schimbări observabile și măsurabile la nivelul sistemului și al procesului de învățământ;
 realizează, ca finalitate, acordul între ideal și obiectivele sale, este adecvat acțiunilor
didactice, precizează secvențe-dimensiuni ale personalității, devine relativ în raport cu
diversitatea situațiilor educative;
 elaborarea scopurilor pedagogice presupune delimitarea criteriilor valorice constante care
conturează, într-o anumită etapă istorică, liniile generale de proiectare și realizarea
politicii educației, valabile la nivel de sistem pe termen mediu și lung.

3.OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE

După cum idealului educațional îi corespund mai multe scopuri educaționale, unui scop îi
corespunde un șir de obiective educaționale. Idealul și scopurile educaționale fiind mai generale
și mai îndepărtate ca timp de realizare, este necesară detalierea acestora printr-un șir de
obiective, fiecare anticipând o performanta ce va putea fi observată și evaluată la sfârșitul
acțiunii educaționale.

Obiectivele sunt finalități educaționale care au un nivel redus de generalitate și se realizează în

intervale scurte de timp, referindu-și la lecții sau secvențe de lecții. Obiectivele educaționale sunt
enunțuri cu caracter anticipativ care descriu în termeni exacți rezultatele așteptate a fi obținute la
finele unei secvențe de instruire. În funcție de natura și conținutul rezultatelor vizate, obiectivele
educaționale se împart în obiective de ordin cognitiv, obiective de ordin afectiv-motivațional și
obiective de ordin comportamental.

Obiectivul:

 continuă drumul de concretizare, detaliere, specificare a scopurilor în plan acționa bine

delimitat, pe termene variate (școlaritate, ciclu curricular, an școlar, predarea-învățarea
unei discipline, a unei teme, capitol, lecții, secvențe);
 obiectivele didactice sunt enunțuri care dau expresie intenției de a determina o schimbare
în personalitatea elevului ca urmare a implicării sale în activitatea de predare și învățare
(M. Ionescu);
 obiectivul desemnează schimbări generale sau particulare proiectate în mod intenționat,
sunt observabile, măsurabile și cu grade diferite de generalitate;
 obiectivul educațional este ipostaza cea mai concretă a finalităților și indică tipul de
schimbări pe care procesul de învățământ îl așteaptă și îl realizează. El se referă la
achiziții de încorporat, redate în termeni de comportamente concrete, vizibile, măsurabile
și exprimabile.

Clasificarea obiectivelor:

I. În funcție de gradul de generalitate:

A) obiective generale, cu grade diverse de generalitate, denumite de unii autori si finalități

sau scopuri ale educației; obiectivele generale ocupă o arie foarte larga a intenționalității
educative, și pot fi identificate:
1. la nivelul întregului sistem de învățământ, dând expresie directa idealului educațional
(obiective generale ale învățământului);
2. în funcție de tipul si profilul școlii;
3. în funcție de ciclul de învățământ (obiective ale învățământului primar, gimnazial etc);
4. în funcție de dimensiunile formării personalității (formarea personalității morale, estetice,
religioase);
 5. pe discipline de învățământ (obiectivele generala ale disciplinelor de învățământ.
Obiective ale predării/învățării matematicii, muzicii), dar și la nivelul unor sisteme de
lecții și chiar la nivelul unei singure lecții (obiectivul fundamental sau scopul lecției);
apar obiectivele cadru/competențele generale si obiectivele de referință/ competente
specifice.
B) obiective concrete ce pot fi exprimate operațional. Obiectivul operațional este expresia
anticipării de către profesor a unor comportamente ale elevului observabile și măsurabile
într-un timp scurt (timpul desfășurării unei lecții).

II. În funcție de domeniile vieții psihice:

1. obiective cognitive: vizează însușirea de cunoștințe, deprinderi si capacități intelectuale;

2. obiective afective: se refera la formarea de sentimente, interese, atitudini;
3. obiective psiho-motorii: vizează comportamente de ordin fizic.

Finalitatea este ,,ceea ce apare ca încheiere și totodată ca scop, motiv pentru

care ceva se face sau există.”
Bibliografie :

 Pânișoară, O., 2019, Pedagogia învățământului primar și preșcolar, Polirom, Iași.

 Stan, L., 2014, Pedagogia preșcolarității și școlarității mici, Polirom, Iași.
 Grigoraș, I., 1994, ,,Finalitățile educației și operaționalizarea obiectivelor
educaționale”, Editura Spiru Haret, Iași.