Sunteți pe pagina 1din 16

Universitatea Politehnica Timișoara

Facultatea de Management în Producție și Transporturi


Specializare: Inginerie și management, anul 2

Knauf Insulation – vată minerală bazaltică


Proiect Teoria și Ingineria sistemelor

STUDENT: Fabian Cristina-Mădălina


Universitatea Politehnica Timișoara
Facultatea de Management în Producție și Transporturi
Specializare: Inginerie și management, anul 2

Cuprins

1. Istori...........................................................................................3
2. Date de identificare a firmei.....................................................3
3. Descrierea produsului ...............................................................4
3.1 Caracteristicile produsului și a părților componente.............5
3.2 Identificarea funcțiilor produsului.........................................9
4. Identificarea tipului de producție.............................................11
4.1 Graficul de analiză generală................................................12
5. Identificarea utilajelor..............................................................13
5.1 Metoda verigilor..................................................................13
6. Bibliografie ..............................................................................16
Universitatea Politehnica Timișoara
Facultatea de Management în Producție și Transporturi
Specializare: Inginerie și management, anul 2

1. Istoric
Istoric- Compania Knauf , înființată in 1932, este unul din principalii producători de materiale
de construcție atât din Europa cât și din întreaga lume. Dezvoltată ca o afacere de familie de
către frații Alfons si Karl Knauf, firma este condusă în prezent de fii acestora, Nicholas si
Baldwin. Acționariatul firmei este fomat în continuare din membrii familiei, câțiva dintre aceștia
având și responsabilități manageriale în cadrul grupului. Sediul central al companiei se găsește în
Iphofen, Germania, un oraș situat între Nürnberg și Frankfurt.

2. Date de identificare a firmei


Divizii- Knauf Insulation, înființată in 1978, este unul dintre cei mai mari producători de
materiale și soluții de izolație din lume. Cu peste 40 de ani de experiență în industria izolațiilor,
reprezintă o companie cu o creștere rapidă și un nume respectat în industrie.

Misiunea firmei: Misiunea firmei Knauf Insulation este de a crea soluții inovatoare de izolare
care vă vor influența stilul de viață și vor construi viitorul, având grijă de oamenii care realizează
și folosesc aceste soluții, precum și de lumea de care depindem cu toții.

Servicii - Knauf Insulation este o companie care produce o gamă completă de produse pentru
izolare termică, acustică și pentru protecția incendiilor a tuturor tipurilor de clădiri: vată de sticlă,
vată bazaltică, polistiren extrudat, polistiren expandat și plăci de lemn-beton.

Cifra de afaceri – Knauf Insulation are o cifra de afaceri de peste 1,7 miliarde de euro, având
în componență peste 38 de fabrici situate în 16 țări, cu peste 5.500 de angajați.

Concurenta- Principalii concurenti ai Knauf Insulation sunt Isomat, Isover sau Grodan
Rockwool.
Universitatea Politehnica Timișoara
Facultatea de Management în Producție și Transporturi
Specializare: Inginerie și management, anul 2

3. DESCRIEREA PRODUSULUI

Descrierea produsului - Knauf Insulation produce o gamă largă de materiale izolante din
vată minerală bazaltică, cu un spectru foarte variat de aplicații.
Produsele din vată minerală bazaltică oferă un portofoliu variat de soluţii pentru aplicațiile ce
impun o protecție sporită împotriva incendiilor. Sunt materiale flexibile, ce permit păstrarea pe
termen lung a excelentelor proprietăţi mecaniceideale pentru izolarea termică a sistemelor de
încălzire sau de aer condiționat.
Materia primă pentru fabricarea vatei minerale bazaltice este roca numită bazalt.
Vata minerală bazaltică este obținută cu ECOSE® Technology, este o schimbare
semnificativă în domeniul materialelor de izolare - utilizează un liant fară formaldehidă
adăugată, realizat din materiale organice, regenerabile rapid spre deosebire de produsele chimice
pe bază de petrol. Aceasta face produsul mult mai ușor de instalat fiind mai putin prăfos, inodor
și ușor de tăiat.
Tehnologia ECOSE creează un liant solid care leagă fibrele de vată minerală
bazaltică.Procesul presupune convertirea bio-materialului într-un polimer inert. Această inovație
elimină nevoia formaldehidei și fenolului în producția liantului tradițional. Liantul tradițional
este folosit în diverse industrii, inclusiv în industria vatei minerale.
Vata minerală Knauf Insulation cu ECOSE® Technology poate fi recunoscută uşor. În urma
procesului de producție capătă o culoare maro obținută natural, fără adaos de coloranţi artificiali
sau vopsea.
Totodată vata minerală cu ECOSE® este mai uşor de manipulat şi are un miros neutru. Liantul
pe bază de materii biologice face ca produsele să fie mai fine, mai uşor de tăiat şi de montat.
Universitatea Politehnica Timișoara
Facultatea de Management în Producție și Transporturi
Specializare: Inginerie și management, anul 2

3.1 CARACTERISTICILE PRODUSULUI ȘI ALE PĂRȚILOR


COMPONENTE
Principalele avantaje ale vatei minerale bazaltice sunt: caraterul său natural care asigură
ventilarea clădirii („clădirea respiră") şi neinflamabilitatea sa (clasa de protecție la foc A1). De
menționat mai sunt și stabilitatea formei şi a volumului, proprietățile acustice – absorbţia
zgomotului şi caracteristici izolatoare excelente. Aceasta poate fi folosită la toate construcţiile
rezidenţiale şi industriale, unde este apărată de influenţele climatice.
Caracteristici:
• Menținerea stabilității dimensionale în caz de presiune excesivă
• Rezistență la temperaturi înalte de până la 850°C
• Material ignifug, mai dens decât vata minerală de sticlă
• Disponibilitate sub formă de plăci sau lamele
Totuși, vata minerală bazaltică nu se poate întrebuinţa la construcţii sub nivelul terenului şi
la anumite tipuri de acoperişuri plane, unde stratul hidroizolator este plasat sub izolaţia termică.
Vata pentru termoizolarea fațadei este întotdeauna vata bazaltică, nu de sticlă. Vata
bazaltică pentru termosistem este mai densă (adica are mai multe kg/mc față de vata utilizată la
interior sau sub acoperiș, de exemplu) și rezistă mai bine la șocuri mecanice. Majoritatea
producătorilor de vată ofera vată „dual density”, adică vată cu două straturi cu densități: un strat
mai dens și mai dur, care se montează spre exterior, și un strat mai puțin dens care se montează
la contactul cu casa.
Universitatea Politehnica Timișoara
Facultatea de Management în Producție și Transporturi
Specializare: Inginerie și management, anul 2

Părțile componente și modul de obținere


Vata minerală bazaltică se obţine astfel: bazaltul şi nisipul se topesc în furnal la temperaturi
înalte şi apoi, printr-un proces similar cu cel al producerii vatei de zahăr, lava /sticla topită este
transformată în fibre microscopice, care se adună în mod firesc în mici scame.
Acestora li se adaugă adezivi, pentru a putea fi adunate în “pături” pufoase, care se tratează cu
substanţe împotriva umidităţii şi apoi sunt aşezate mecanizat în straturi, până ce se obţine
grosimea dorită a produsului final.
Vata minerală mai are acum de trecut printr-o serie de compresoase şi cuptoare pentru a obţine
parametrii doriţi, apoi se taie în plăci de dimensiuni prestabilite.

Transport și depozitare
Datorită faptului că se poate presa până ce îşi reduce volumul de câteva ori, vata de sticlă este
mai avantajoasă din punct de vedere al transportului şi depozitării.
Din acelaşi motiv, este mult mai prezentă pe rafturile anumitor comercianţi, care preferă să
stocheze mărfuri mai multe, cu valoare mare şi volume mai mici.
Modul de ambalare şi densitatea mică, fac vata de sticlă mult mai uşor de manipulat pe şantier,
de exemplu de înfăşurat în jurul unor structuri tubulare. Pe de altă parte, există şi produse
speciale din vată bazaltică pentru izolari tehnice.

Coeficientul termic
Cu cât λ este mai mic, cu atât materialul respectiv este mai bun izolator. Drept urmare, acolo
unde performanţele termice primează, vata de sticlă oferă o plajă mai mare de opţiuni, la o
greutate mult redusă faţă de vata bazaltică:
 λ vată de sticlă variază de la 0.032 W/mK până la 0.044
 λ vată minerală bazaltică variază de la 0. 035 W/mK până la 0.04
Universitatea Politehnica Timișoara
Facultatea de Management în Producție și Transporturi
Specializare: Inginerie și management, anul 2

Protecția la zgomot sau izolare fonică

Rezistența la compresiune
Este necesară acolo unde, pe lângă izolarea din punct de vedere termic, elementul constructiv
este supus şi la încărcări mari sau trafic însemnat. În aceste cazuri (terase, pardoseli), vata
bazaltică este materialul recomandat.

Protecția la foc
Datorită punctului foarte înalt de topire, vata bazaltică este perfectă pentru aplicaţiile unde
protecţia la foc este o cerinţă primordială: rezistă până la 4 ore la incendiu, faţă de vata desticlă
care rezistă jumătate de ora.
Universitatea Politehnica Timișoara
Facultatea de Management în Producție și Transporturi
Specializare: Inginerie și management, anul 2

Temperatura de lucru
Vata bazaltică îşi păstrează proprietăţile izolatoare până la temperaturi de 850°C, faţă de
230°C vată de sticlă.

Densitatea și grautatea materialului


Sunt foarte importante în termeni de manipulare şi transport, dar şi de montaj. O izolarea
termică eficientă poate fi obţinută cu vata minerală de sticlă la fel ca şi cu vată bazaltică, dar vata
de sticlă are o greutate mai mică. Pentru a obţine o rezistenţă termică de 2.50 m2 K/W, este
necesar 1 kg de vată de sticlă pe mp, la o grosime de 100 mm, în timp ce în cazul vatei bazaltice,
aceeaşi rezistenţă termică se obţine cu 2.30 kg/mp.

Revenirea la forma inițială


Vata de sticlă îşi revine perfect după ambalare, ceea ce înseamnă eficienţă în transport,
manipulare şi depozitare, în timp ce vata bazaltică nu este recomandat să fie presată la transport.
Universitatea Politehnica Timișoara
Facultatea de Management în Producție și Transporturi
Specializare: Inginerie și management, anul 2

3.2 IDENTIFICAREA FUNCȚIILOR PRODUSULUI

Funcția Denumirea funcției Tipul funcției U.M


A Conductivitate Obiectivă Wm(-1)k(-1)
termică scăzută
B Protecție la incendii Auxiliară
ridicată
C Temperatură maximă Obiectivă °C
de utilizare (850°C)
D Rezistența la Subiectivă
compresiune
E Material Subiectivă
incombustibil
F Coeficient de Obiectivă dB
absorbție fonică
ridicat

Tabel 1 Identificarea funcțiilor produsului


Universitatea Politehnica Timișoara
Facultatea de Management în Producție și Transporturi
Specializare: Inginerie și management, anul 2

F1 - asigurarea confortului termic


F2 - asigurarea protecției
F3 - asigurarea ergonomicității
F4 - asigurarea esteticii
F5 - asigurarea ecologității
F6 - asigurarea disponibilității

F1 F2 F3 F4 F5 F6 Suma pf
F1 1 1 1 1 1 0
F2 0 1 0 0 1 0
F3 0 1 1 0 1 0
F4 1 1 1 1 1 1
F5 0 0 1 0 1 0
F6 1 1 1 1 1 1
Pf 3 5 5 3 6 2 29

Tabel 2 Ponderea funcțiilor standard în funcția global


Universitatea Politehnica Timișoara
Facultatea de Management în Producție și Transporturi
Specializare: Inginerie și management, anul 2

4. IDENTIFICAREA TIPULUI DE PRODUCȚIE.


DESCRIEREA FLUXULUI/PROCESULUI DE
PRODUCȚIE

Procesul de producție al vatei minerale bazaltice se desfășoară pe mai multe faze, producția
fiind în masă.
Astfel, în raport cu modul de obținere al produselor finite din materii prime, avem procese
sintetice deoarece produsul se obține din mai multe feluri de materii prime supuse inițial
testării fizice și chimice, cântăririi și încărcării în stația de alimentare cu materii prime.
În raport cu natura tehnologică a operațiilor, avem următoarele procese:
1. Procese chimice
2. Procese de prelucrare
3. Procese de finisare și ambalare
Referitor la procesul de producție al vatei minerale bazaltice, aceasta presupune mai multe
faze, după cum urmeaza:
Faza 1: alimentarea cu materii prime a cuptorului
Faza 2: obținerea liantului și transportarea acestuia la cuptorul de tip SBM
Faza 3: fibrilizarea topiturii și adăugarea liantului
Faza 4: colectarea și depunerea de fibre în camera de colectare
Faza 5: tratarea păturii din vată minerală
Faza 6: prelucrarea fibrelor minerale
Faza 7: finisare și verificare înainte de ambalare
Faza 8: ambalarea produselor finite

După toate aceste faze vata minerală este transportată spre vânzare.
Universitatea Politehnica Timișoara
Facultatea de Management în Producție și Transporturi
Specializare: Inginerie și management, anul 2

4.1 Graficul de analiza generala


Operații de transport
Operații de bază

Operații de control

Operații de depozitare
Universitatea Politehnica Timișoara
Facultatea de Management în Producție și Transporturi
Specializare: Inginerie și management, anul 2

5. IDENTIFICAREA UTILAJELOR DE PRODUCȚIE,


MODUL DE AMPLASARE A ACESTORA PE SUPRAFAȚA
DE PRODUCȚIE

Vata minerală bazaltică este supusă anumitor proceduri și utilaje pentru a se putea ajunge la
forma finală ce urmează a fi scoasă spre vânzare.
Astfel, pentru studiul și analiza modului de desfășurare a procesului de producție într-o
întreprindere industrială se pot folosi diferite metode și tehnici.
Metoda verigilor reprezintă o metodă de determinare a schemei teoretice de amplasare a
diferitelor locuri de muncă în raport cu frecvența legăturilor dintre locurile de muncă și cu
volumul de materiale sau produse care trebuie deplasat între acestea.
Astfel, în continuare, va fi folosită metoda verigilor pentru identificarea utilajelor de
producție și a modului de amplasare a acestora.

5.1 Metoda verigilor:


•Cântărire - A
•Descărcare - B
•Preparare – C
•Omogenizare – D
•Filtrare – E
•Fibrilizare – F
•Colectare – G
•Prelucrare – H
•Tratare – I
•Finisare – J
Universitatea Politehnica Timișoara
Facultatea de Management în Producție și Transporturi
Specializare: Inginerie și management, anul 2

În tabelul 3 este reprezentat procesul tehnologic pentru fiecare piesă în parte cu indicarea
succesiunii operațiilor și a verigilor corespunzătoare.

Piesa 1 – vată Piesa 2 – vată minerală Piesa 3 - placă din fibre de


minerală de sticlă bazaltică lemn
Succesiunea Veriga Succesiunea Veriga Succesiunea Veriga
operațiilor corespunzătoare operațiilor corespunzătoare operațiilor corespunzătoare

A AB A AB A AB
B BC B BC B BD
C CD C CE D DF
D DE E EF F FG
E EF F FG G GH
F FG G GH H HI
G GH H HI I IJ
H HI I IJ J
I IJ J
J
Tabel 3 – Procesul tehnologic pentru piesele 1, 2, 3
Universitatea Politehnica Timișoara
Facultatea de Management în Producție și Transporturi
Specializare: Inginerie și management, anul 2

În tabelul 4 vom reprezenta tabloul verigilor care se bazează pe tabelul 3.

Tabelul 4 – Tabelul verigilor

Următoarea figură reprezintă metoda verigilor, bazată pe tabelul verigilor.


(Tabel 4)
Universitatea Politehnica Timișoara
Facultatea de Management în Producție și Transporturi
Specializare: Inginerie și management, anul 2

6. BIBLIOGRAFIE

Material laboratoare TIS - 2, 3, 4, 5


https://www.knaufinsulation.ro/
http://www.anpm.ro/documents/25675/33421710/
Raport+de+amplasament+2017_Isover.pdf/f1a463a3-6c25-
4474-917c-98c158baa06a
https://sporulcasei.ro/comparatie-intre-vata-de-sticla-si-cea-
bazaltica-si-utilizarile-cele-mai-potrivite-pentru-fiecare/

S-ar putea să vă placă și