Instructiuni Proprii SSM Lacatus

INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA
Post de lucru Lacatus Mecanic Grădinița Steaua
Aprobat
Director
INSTRUCTIUNI PROPRII PRIVIND SANATATEA SI

SECURITATEA IN MUNCA PENTRU LOC MUNCĂ
LACATUS MECANIC
Acest document aparţine S.C. TRIUMPH CONSULTING SRL . Toate drepturile rezervate Pagină 1
Instruirea personalului in domeniul SSM
Art.1 Organizarea şi desfăşurarea activităţii de instruire a salariaţilor în domeniul SSM se vor

realiza conform prevederilor Legii 319/2006 si a HG 1425/2005;
Art.2 În cadrul procesului de instruire în domeniul SSM se vor trimite toate informaţiile necesare,
referitoare la:
 Riscurile la care sunt expuşi;
 Părţile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate, în funcţie de specificul activităţii;
 Mijloacele de protecţie şi autoprotecţie;
 Modul de intervenţie în caz de avarii sau accidente;
 Sistemele de avertizare/semnalizare/alarmare;
 Semnificaţia marcajelor diferitelor încărcături, colete etc., conform standardelor;
 Măsurile de prim ajutor stabilite, în funcţie de specificul activităţii comerciale desfăşurate,
prin instrucţiuni proprii.
Dotarea cu echipament individual de protecţie
Art.3 Dotarea cu echipamentul individual de protecţie şi alegerea sortimentelor în funcţie de

riscurile specifice fiecărui tip de activitate sau operaţie comercială, se vor face conform prevederilor
HG 1048/2006
Art.4 În zonele cu pericol potenţial de apariţie a electricităţii statice în mediul de muncă,
îmbrăcămintea şi încălţămintea vor fi antistatice; se interzice utilizarea îmbrăcămintei sintetice,
generatoare de sarcini electrice sau a încălţămintei cu accesorii metalice. De asemenea, salariaţii vor
fi dotaţi cu echipament individual de protecţie fără buzunare, manşete sau cute în care s-ar putea
acumula pulberi generatoare de incendii sau explozii;
Art.5 Pe lângă echipamentul individual de protecţie corespunzător, salariaţii care desfăşoară
activităţi de comercializare a substanţelor chimice caustice, acide, petroliere etc. Vor fi dotaţi, după
caz, cu unguente de protecţie şi soluţii de neutralizate a nocivităţii;
Art.6 Personalului salariat care lucrează în medii cu temperaturi ridicate, i se va administra, după
caz, alimentaţia necesară, în conformitate cu criteriile de acordare a alimentaţiei de protecţie;
Art.7 Pentru asigurarea unei igiene corporale corespunzătoare, salariaţii care manipulează şi
comercializează diverse materii şi materiale nocive, înainte de servirea mesei îşi vor spăla mâinile şi
faţa;
Art.8 La terminarea lucrului, echipamentul individual de protecţie va fi depus în vestiare special
amenajate;
Art.9 Persoanele juridice sau fizice vor lua măsuri, după caz, de curăţare, denocivizare, reparare şi
întreţinere a echipamentului individual de protecţie;
Art.10 Echipamentul individual de protecţie împotriva tuturor riscurilor existente la locul de muncă.
Organizarea locului de muncă şi a activităţilor

Art.11 Toate căile de acces ale spaţiilor de lucru vor fi menţinute în stare de curăţenie, libere de orice
obstacol şi vor fi marcate vizibil, pentru e se evita expunerea salariaţilor la accidente. Căile de acces
vor fi nivelate, podite sau pavate, şi amenajate în vederea scurgerii apei. Iarna, căile de acces vor fi
curăţate de zăpadă şi presărate cu materiale antiderapante (nisip, sare, rumeguş etc.);
Art.12 Pentru autovehicule vor fi prevăzute drumuri sau spaţii de întoarcere cu o rază de curbură
care să permită manevre nepericuloase. Atunci când nu există spaţii de întoarcere, manevrele se vor
face prin pilotaj. Pe căile de circulaţie ale autovehiculelor, vor fi amplasate, la loc vizibil, plăcuţe cu
semnele de circulaţie;
Art.13 Acolo unde este cazul (diferenţe de nivel) se vor amenaja rampe de încărcare-descărcare, la
cote de nivel corespunzătoare platformei mijloacelor de transport şi prevăzute cu dispozitive de
egalizare sau podeţe de trecere cu înălţime variabilă;
Art.14 Diversele mărfuri vor fi depozitate în spaţii distincte, special amenajate, în funcţie de natura
mărfii;
Art.15 În spaţiile de lucru se va asigura un iluminat corespunzător (natural, artificial sau mixt)
conform prevederilor H.G. NR.1091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru
locul de muncă;
Art.16 Pe timp de noapte se va asigura un iluminat corespunzător al căilor de acces din spaţiile de
lucru: rampe de încărcare – descărcare a mărfurilor, depozite etc.;
Art.17 În cazul în care, în spaţiile de lucru, temperatura aerului depăşeşte valoarea de 25 0C, se va
asigura o viteză de mişcare a aerului de cel puţin 0,5 m/s, indiferent de intensitatea efortului fizic;
Art.18 Pentru evitarea curenţilor de aer din zona uşilor, porţilor sau golurilor tehnologice dinspre
exterior, se vor prevedea separat sau combinat:
Protecţia împotriva electrocutării
Art.19 Echipamentele şu utilajele acţionate electric vor fi protejate prin carcase, apărători etc. Astfel
încât elementele aflate normal sub tensiune să nu poată fi atinse;
Art.20 Cablurile electrice vor fi pozate corespunzător şi protejate împotriva deteriorărilor mecanice,
termice, chimice etc.;
Art.21 Se interzice deschiderea carcaselor, capacelor, apărătorilor etc. La echipamentele aflate sub
tensiune;
Art.22 Toate reparaţiile, reglajele sau alte intervenţii asupra instalaţiilor electrice se vor efectua
numai după întreruperea alimentării cu energie electrică şi numai de către electricienii de întreţinere,
instruiţi corespunzător şi autorizaţi. În zona de lucru, vor fi montate, la loc vizibil, tăbliţe avertizoare
de interdicţie;
Art.23 Circuitele de comandă, semnalizare, sesizare vor fi alimentate la tensiuni nepericuloase dintr-
un transformator separator, care să separeu galvanic aceste circuite de circuitele cu tensiune mai
mare;
Art.24 Pentru prevenirea electrocutării la lucrul cu echipamentele şi utilajele comerciale vor fi
respectate prevederile Normelor specifice de protecţie a muncii pentru utilizarea energiei electrice,
precum şi standardele de electroprotecţie în vigoare;
CONDITIILE CE TREBUIE SA LE INDEPLINEASCA UNELTELE ELECTRICE DE

MANA
Art.25 Se considera utilaj electric portative acel utilaj construit special pentru a fi purtat usor de una
sau doua personae si cu care muncitorul in timpul lucrului are un contact bun si indelungat.
Art.26 Utilajele portative trebuie sa fie alimentate la tensiunea redusa de 12 V si 24 V, astfel:
tensiunea de 24 V se va folosi la locuri periculoase, iar cea de 12 V in locuri foarte periculoase.
Art.27 Utilajele portative trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
 partile conductoare sa fie inaccesibile unei atingeri intamplatoare;
 izolarea bobinajului sa reziste atat socului mecanic, cat si mediului in care functioneaza
(umiditatea, caldura, agenti corosivi etc.);
 manerele si reazemele pentru piept sa se faca din material izolat sau din metal acoperit cu
un material izolat. De asemenea, vor exista inele de aparare sau aparatori care sa
impiedice atingerea partilor metalice ale sculei;
 conductorii de alimentare sa fie foarte flexibili, iar fixarea lor sa se faca astfel incat san u
se roada la intrarea lor in carcasa sculei sis a se impiedice pe cat posibil smulgerea lor de
la bornele de legatura.
Art.28 Daca in timpul lucrului, muncitorul simte o actiune cat de slaba, a curentului, este obligat sa
intrerupa imediat lucrul sis a predea unealta defecta pentru verificare si reparare.
Art.29 In incaperile cu praf bun conducator de current electric sau cu multa umezeala, corpurile de
iluminat vor fi etanse.
MIJLOACE DE PROTECTIE FOLOSITE LA INSTALATIILE ELECTRICE DE JOASA

TENSIUNE
Art.30 Se numesc mijloace de protectie sculele, echipamentele, instrumentele, aparatele si

dispozitivele portative, al caror scop este protejarea personalului care munceste in instalatiile
electrice langa sau in apropierea partilor aflate sub tensiune impotriva electrocutarii, a actiunii arcului
electric, a efectelor termice ale trecerii curentului, precum si impotriva altor incidente ce s-ar produce
in timpul lucrului in aceste instalatii.
Art.31 Mijloacele de protectie se impart in:
a. mijloace de protectie, care au ca scop sa protejeze personalul contra electrocutarii, prin
izolarea lui fata de partile aflate sub tensiune sau fata de pamant (prajini electroizolante,
clesti, scule cu manere izolante, manusi de cauciuc, electroizolante, cizme de cauciuc
electroizolante, galosi electroizolanti, platforme izolante, covorase de cauciuc
electroizolante);
b. indicatoare mobile de tensiune, lampi de proba si clesti de masurat;
c. garniture mobile pentru scurtcircuitare si legarea la pamant, ingradiri mobile si placi
avertizoare;
d. mijloacele de protectie impotriva arcului si impotriva actiunilor chimice ale produselor
arderii: ochelari de protectie, manusi din foaie de cort, masti de gaze.
Art.32 Mijloacele de protectie izolante se impart in:
a. mijloace principale de protectie;
b. mijloace auxiliare de protectie.
Art.33 Se numesc mijloace principale de protectie acele mijloace a caror izolatie suporta, in conditii
sigure, tensiunea de regim a instalatiei si cu ajutorul carora este permis sa se atinga partile
conducatoare de current aflate sub tensiune.
Art. 34 Este interzisa folosirea lampilor de control improvizate.
Prelucrarea metalelor prin găurire
Art.35 Mandrinele pentru fixarea burghielor şi alezoarelor se vor strânge şi desface numai cu chei
adecvate, care se vor scoate înainte de pornirea maşinii.
Art.36 Scoaterea burgiului sau alezorului din mandrina se va face cu ajutorul unei scule speciale.
Art.37 Se interzice folosirea burghielor cu coada conică universalele maşinilor.
Art.38 Se interzice folosirea burghielor cu coada cilindrică în bucşe conice.
Art.39 Se interzice folosirea burghielor, alezoarelor sau sculelor de honuit cu cozi uzate sau care
prezintă crestături, urme de lovituri etc.
Art.40 Se interzice folosirea burghielor necorespunzătoare sau prost ascuţite.
Art.41 Ascuţirea burghielor se va face numai cu burghiul bine fixat în dispozitive speciale.
Art.42 Cursa sculei va fi astfel reglată încât aceasta să se poată retrage cât mai mutl la fixarea sau
desprinderea piesei.
Art.43 Înaintea fixării piesei pe masa maşinii, se vor curăţa canalele de aşchii.
Art.44 Prinderea şi desprinderea piesei pe şi de pe masa maşinii se vor face numai după ce scula s-a
oprit complet.
Art.45 Fixarea piesei pe masa maşinii se va face în cel puţin două puncte, fie cu ajutorul unor
dispozitive de fixare, fie cu ajutorul menghinei.
Art.46 Înaintea pornirii maşinii, se va alege regimul de lucru corespunzător operaţiei care se execută,
sculelor utilizate şi materialului piesei de prelucrat.
Art.47 La operaţia de honuire, având în vedere materialele din care sunt realizate sculele,
introducerea şi scoaterea în şi din alezajul piesei de prelucrat se vor face cu foarte mare atenţie,
pentru a evita spargerea plăcilor de honuire.
Art.48 În timpul funcţionării maşinii, se interzice frânarea cu mâna a axului portmandrina.
Art.49 Maşinile de găurit portative se vor porni numai după ce au fost ridicate de pe masă.
Art.50 Maşinile de găurit portative se vor lăsă din mână (se vor depune) numai după oprirea
burghiului.
Prelucrarea metalelor prin rectificare şi polizare
Art.51 Alegerea corpului abraziv se va face în funcţie de felul materialului de prelucrat, de forma şi
dimensiunile piesei de prelucrat, de calitatea suprafeţei ce trebuie obţinută, de tipul şi starea maşinii,
de felul operaţiei de prelucrare.
Art.52 Monatarea corpurilor abrazive pe maşini se face de către persoane bine instruite şi autorizate
de conducerea unităţii să execute astfel de operaţii.
Art.53 La montarea corpului abraziv pe maşină, se va verifica marcajul şi aspectul suprafeţei
corpului abraziv şi se va efectua controlul la sunet, conform standardelor în vigoare sau conform
documentaţiei tehnice de produs.
Art.54 Fixarea corpului abraziv va asigura o centrare perfectă a acestuia în raport cu axa de rotaţie.
Art.55 Corpurile abrazive cu alezaj mic (diametrul alezajului cu minim 12 mm mai mare decât
diametrul arborelui) se fixează cu flanşe fară butuc.
Art.56 Corpurile abrazive cu diametrul exterior mai mare de 350 mm se fixează cu flanşe cu butuc.
Art.57 Flanşa fixă (de sprijin) va fi solidarizată cu arborele printr-un mijloc sigur de fixare; flanşa
mobilă (de strângere) va intra cu joc pe butuc sau arbore, ajustajul fiind cel indicat în STAS 9092/1-
1983.
Art.58 Corpul abraziv va intra liber (nefortat) pe arbore, în cazul flanşelor fără butuc, respectiv pe
flanşa fixa şi pe cea mobilă, în cazul flanşelor cu butuc, abaterile limită fiind cele indicate în STAS
9092/1-83.
Art.59 Momentul de strângere al piuliţei centrale la corpurile abrazive cu alezaj mic, precum şi
numărul şuruburilor, diametrul şi momentul lor de strângere, la flanşele cu butuc, sunt cele indicate
în STAS 6177/1-87 şi STAS 9092/1-83.
Art.60 Dacă jocul dintre alezajul corpului abraziv şi arbore este sub limita inferioară, gaura va fi
lărgită cu mare atenţie, pentru a nu se produce fisuri. Operaţia va fi executată pe o maşină care să
permită prinderea centrică a corpului abraziv şi cu ajutorul unei scule adecvate (diamant, carburi
metalice).
Art.61 Nu este admisă lărgirea găurii prin spargere cu dalta.
Art.62 După lărgire, corpul abraziv se controlează la sunet şi rezistenţa la rotire.
Art.63 La montajul corpurilor abrazive, între acestea şi flanşă, se introduc granituri din carton presat
ale căror dimensiuni sunt conform STAS 6177/1-87.
Art.64 Înainte de montare, toate suprafeţele în contact reciproc ale corpului abraziv, garniturilor şi
flanşele vor fi bine curăţate de orice corp străin cu ajutorul aspiratorului, aerului comprimat sau
periei.
Art.65 Pentru montarea corpurilor abrazive cu alezaj mic se vor utiliza bucşe de oţel pentru a
compensa diferenţa dintre diametrul alezajului corpului abraziv şi diametrul arborelui.
Art.66 Lungimea bucşei de oţel nu va depăşi grosimea corpului abraziv în zona alezajului.
Art.67 Înainte de efectuarea controlului rezistenţei la rotire şi/sau începerea funcţionării în gol,
ansamblul corp abraziv-flanşe cu butuc se echilibrează static şi, unde este posibil, se echilibrează
dinamic.
Art.68 Fixarea contragreutăţilor de echilibrare va fi asigurată corespunzător.
Art.69 Este interzisă echilibrarea corpurilor abrazive prin practicarea unor scobituri pe suprafaţa
acestora.
Art.70 Montarea şi fixarea mai multor corpuri abrazive pe acelaşi arbore este permisă numai pentru
maşini dotate cu această posibilitate.
Art.71 Atât persoana instruită să monteze corpul abraziv cât şi utilizatorul vor verifica, respectiv
vor folosi corpul abraziv la turaţia (sau viteza de lucru) înscrisă pe aceasta sau pe eticheta de
fabricaţie.
Art.72 Nu este permisă utilizarea pe maşini a corpurilor abrazive ale căror turaţii sau viteze
periferice nu sunt inscripţionate.
Art.73 Este interzisă utilizarea corpurilor abrazive cu liant magnezic, în cazul în care a trecut mai
mult de un an de la fabricarea lor.â
Art.74 La montarea corpurilor abrazive cu alezaj mare, centrarea acestora se va realiza prin baterea
lor pe circumferinţa, cu ajutorul unui ciocan din lemn.
Art.75 Se interzice montarea corpurilor abrazive cu mai multe garnituri suprapuse.
Art.76 Corpurile abrazive cu tija vor fi astfel fixate încât lungimea liberă a cozii să nu depăşească,
pentru turaţia respectivă, pe cea indicată de producător.
Art.77 Se interzice utilizarea dornului port-piatră dimensionat necorespunzător, ca lungime şi
diametru, în raport cu partea de prindere.
Art.78 Se interzice folosirea dornului port-piatră care prezintă vibraţii sau excentricităţi
(neechilibrat dinamic).
Art.79 Maşinile care utilizează corpuri abrazive nu se vor porni dacă corpul abraziv este în contact
cu piesa de prelucrat.
Art.80 La prelucrările cu corpuri abrazive se vor evita contactele bruşte cu piesa sau solicitările prin
şoc.
Art.81 Contactul cu piesa se va realiza lent şi progresiv.
Art.82 La prelucrările cu corpuri abrazive este interzisă mărirea artificială a presiunii pe corpul
abraziv prin utilizarea de diverse elemente ajutătoare (pârghii, greutăţi, etc.).
Art.83 În timpul lucrului va fi evitată uzura neuniformă a corpului abraziv, procedându-se imediat
la corectarea (diametrarea) sau înlocuirea celui uzat neuniform.
Art.84 Nu este permisă prelucrarea cu suprafeţele laterale ale corpurilor abrazive atunci când
maşina nu a fost construită pentru astfel de prelucrări sau când corpul abraziv nu este conceput pentru
astfel de prelucrări.
Art.85 Operaţia de îndreptare a corpurilor abrazive se va face numai cu ajutorul sculelor speciale de
îndreptat (corectat). Corectarea se va face cu multă emulsie de răcire.
Art.86 După operaţia de îndreptare, corpul abrazivului va fi echilibrat.
Art.87 Se impune verificarea periodică a echilibrării pe timpul duratei de folosire a corpului
abraziv.
Art.88 Corpurile abrazive utilizate parţial, care se demontează şi se depozitează în vederea unei
reutilizări, se supun aceloraşi controale înainte de reutilizare, ca şi corpurile abrazive noi.
Art.89 Corpurile abrazive vor fi ferite de lovituri şi trepidaţii.

Art.90 Se interzice manipularea corpurilor abrazive prin rostogolire.
Art.91 Toate corpurile abrazive, cu excepţia celor cu liant bachelitic, vor fi controlate la sunet,
conform prevederilor din STAS 6177/1-87, înainte de fiecare utilizare sau reutilizare.
Art.92 Corpurile abrazive care au fost supuse la o prelucrare mecanică vor fi încercate înainte de a
fi reutilizate, conform prevederilor din STAS 6177/1-87.
Art.93 Înainte de începerea lucrului, la fiecare montare pe maşină, corpurile abrazive vor fi
încercate la rotirea în gol.
Polizarea manuală
Art.94 Polizorul manual nu se va lasa din mână la întreruperea lucrului decât după oprirea
completă a corpului abraziv.
Art.95 Pentru prevenirea pericolului de lovire a corpului abraziv la întreruperea lucrului,
polizoarele manuale se vor aşeza în suporţi special executaţi. Suporţii orizontali nu vor fi folosiţi în
stare uzată.
Art.96 Polizoarele manuale vor fi utilizate la operaţiile de polizare exterioară numai dacă corpurile
abrazive sunt protejate cu o carcasă de protecţie corespunzatoare.
Art.97 Polizoarele manuale vor fi pornite numai dacă corpul abraziv nu este în contact cu un corp
care să împiedice rotirea lui libera.
Art.98 La polizoarele manuale acţionate pneumatic sau electric, nu va fi depăşită turaţia maximă a
corpului abraziv, funcţie de diametrul maxim admisibil al acestuia, funcţie de natura piesei abrazive
şi turaţia maximă a polizorului.
Marcarea corpurilor abrazive
Art.99 Viteza periferică maximă de lucru a corpurilor abrazive este cea care se află inscripţionată
pe suprafaţa, eticheta, garnitura corpului abraziv sau este indicată de producator.
Art.100 Este interzisă utilizarea corpurilor abrazive fără marcaj sau cu marcaj neclar, din care nu se
poate stabili cu precizie viteza periferică de lucru sau turaţia de lucru.
Art.101 Marcarea corpulurilor abrazive este făcută pe acestea şi pe eticheta de control. Marcajul pe
eticheta de control va conţine cel putin următoarele date:
a) marca de fabrica a unitaţii producătoare;
b) numărul standardului de formă şi dimensiuni;
c) simbolul materialului abraziv;
d) granulaţia;
e) gradul de duritate;
f) simbolul liantului;
g) structura;
h) turaţia maximă de lucru în rotaţii pe minut;
i) viza controlului C.T.C.;
j) data fabricaţiei pentru corpurile abrazive cu liant magnezic.
Art.102 Marcajul de pe corpurile abrazive cu diametrul exterior mai mare de 100 mm va conţine
obligatoriu turaţia maximă de lucru sau viteza periferică maximă de lucru.
Protectia impotriva electrocutarii la masinile – unelte
Art.103 Protecţia împotriva electrocutarii prin atingere directă la echipamentele electrice de pe

maşinile-unelte se realizează prin:
- utilizarea carcaselor de protecţie;
- izolarea suplimentară a părţilor active;
- descărcarea energiei înmagazinate în condensatoare;
- interzicerea accesului la părţile active a personalului necalificat în meseria de
electrician şi neautorizat să lucreze la instalaţiile respective.
Art.104 Deschiderea carcaselor de protecţie (uşi, capace, plăci de închidere etc.) se va realiza prin
unul din următoarele moduri:
- utilizând o cheie sau o sculă specială când, în interiorul carcaselor, au acces numai
persoane calificate în meseria de electrician şi autorizate să lucreze la instalaţiile
respective;
- folosind blocaje electrice sau mecanice care deconectează toate părţile active, când în
interiorul carcaselor au acces şi persoane necalificate în meseria de electrician, însă
autorizate să lucreze la instalaţiile respective;
- fără folosirea unei chei sau scule fără deconectarea părţilor active, când accesul este
ocazional şi se realizează un obstacol sau o îngrădire în interiorul carcasei, pentru a
împiedica atingerea părţilor active.
Art.105 Izolaţia suplimentară va acoperi complet părţile active şi va fi rezistentă la toate solicitările
fizice şi chimice posibile.
Art.106 La întreruperea tensiunii din reţeaua electrică, descărcarea energiei înmagazinate în
condensatoare se va realiza prin rezistenţă, dacă energia electrică înmagazinată depăşeşte 0,1 Jouli.
Art.107 Pe maşinile- unelte sunt admise următoarele sisteme de distribuţie a energiei electrice:
a) curent alternativ trifazat:
- cu neutru legat direct la pământ (cu 3 sau 4 conductoare);
- cu neutrul izolat ( cu 3 conductoare).
b) curent alternativ monofazat:
- cu două conductoare, din care unul este legat direct la pământ;
- cu două conductoare izolate faţă de pământ;
c) curent continuu:
- cu două conductoare, din care unul este legat direct la pământ;
- cu două conductoare izolate faţă de pământ.
Art.108 Utilizarea altor sisteme constituie, pentru fiecare caz în parte, obiectul unei examinări
speciale.
Art.109 Protecţia împotrva electrocutării, prin atingere indirectă la maşinile-unelte, va fi realizată
conform prevederilor STAS 12604/1-87, STAS 12604/4-89, STAS 12604/5-90.
Art.110 În cazul maşinilor-unelte alimentate de la reţeaua electrică de joasă tensiune cu neutrul legat
la pământ, protecţia principală trebuie să fie legarea la nul, suplimentată de protecţia prin legare la
pământ.
Art.111 În cazul maşinilor-unelte alimentate de la o reţea electrică de joasă tensiune, izolată faţă de
pământ, protecţia principală trebuie să fie legarea la pământ, suplimentată obligatoriu de utilizarea
unui dispozitiv care să întrerupă alimentarea cu energie electrică în maximum 3 secunde de la apariţia
unui curent de defect periculos sau a unei tensiuni de atingere periculoasă.
Art.112 Batiul maşinilor-unelte va fi prevăzut cu două borne de protecţie. Una dintre borne se va
afla în cutia de borne de alimentare, iar cealaltă se va afla în exterior, pe construcţia metalică a
maşinii. Aceasta prevedere va fi respectată şi la prefabricatele electrice de joasă tensiune (PEJT) din
care se alimentează cu energie electrică maşinile-unelte.
Art.113 În cazul reţelelor electrice legate la pământ cu tensiunea de linie de 380 V, cablurile care
alimentează maşinile-unelte trebuie să continuă două conductoare de nul (de lucru şi de protecţie),
dacă tablourile electrice nu sunt montate pe maşini şi dacă pe maşini există receptoare alimentate la
tensiunea de 220 V.
Art.114 Conductorul de nul se va conecta la o bornă izolată, de lânga bornele fazelor din cutia de
borne a maşinii.
Art.115 Conductorul de nul de protecţie se leagă la borna de protecţie aflată în cutia de borne a
maşinii-unelte. Dacă nu există nici un receptor alimentat la 220 V, atunci cablul poate să nu conţină
un singur conductor de nul (conductorul de nul de protecţie).
Art.116 În cazul reţelelor legate la pământ cu tensiunea de alimentare de 380 V, cablurile care
alimentează maşinile-unelte vor conţine un singur conductor de nul, indiferent de tensiunile
receptoarelor monofazate (infăşurarile primare ale transormatoarelor de iluminat sau de comandă
etc.), dacă tabloul electric echipat cu protecţie maximală de curent (cu carcasa metalică) este sudat pe
construcţia metalică a maşinii.
Art.117 Conductorul de nul se va conecta la borna sau bara tabloului electric, iar aceasta se va lega
prin sudura la masa maşinii. Masa se va legă la pământ.
Art.118 Mijlocul principal de protecţie împotriva electrocutării prin atingere indirecta la
echipamentele montate pe maşini-unelte va fi legarea la masa metalică a maşinii. Legarea la masă a
echipamentelor electrice mobile ale maşinilor-unelte se va realiza printr-un conductor de cupru
flexibil, care va însoţi conductoarele de fază.
Art.119 Legarea echipamentelor electrice fixe ale maşinilor-unelte se va face cu conductoare de
cupru flexibile, conectate între carcasele lor şi bornele special montate pe batiurile maşinilor. Dacă
nu este posibilă această soluţie, se va realiza măsura indicată mai sus pentru echipamentele mobile.
Art.120 Mijlocul suplimentar de protecţie împotriva electrocutării, prin atingere indirectă la
echipamentele electrice montate pe maşinile-unelte, va fi deconectarea automată în caz de defect.
Art.121 În cazul reţelelor legate la pământ, se va adopta protecţia prin deconectare automată la
curenţii de defect (PACD).
Art.122 În cazul în care nu se utilizează protecţia automată la curenţii de defect (PACD) ca protecţie
suplimentară, atunci legarea la masa metalică a maşinii va fi considerată drept protecţie suplimentară,
iar ca protecţie principală va fi adoptată legarea la nul. Legarea la nul va fi asigurată prin conductorul
de protecţie din cablul de alimentare a echipamentului de pe maşina-unealtă.
Art.123 În cazul reţelelor izolate faţă de pământ, va fi prevăzut obligatoriu un dispozitiv de
semnalizare sau deconectare a punerilor simple la pământ.
Art.124 Protecţia suplimentară se va adoptă numai dacă reţelele de pe maşini sunt separate galvanic
de reţelele de alimentare ale maşinilor.
Art.125 Buloanele şi şuruburile care servesc la asamblarea diverselor organe ale maşinilor-unelte
vor fi considerate ca asigură legătura galvanică la pământ, dacă suprafeţele de contact sunt curăţate şi
secţiunile lor transversale suportă curentul de defect.
Art.126 Suprafeţele portante metalice ale echipamentelor mobile ale maşinilor-unelte vor fi
considerate că asigură continuitatea electrică pentru legarea la masă (pământ), dacă între acestea şi
suprafeţele fixe nu există straturi izolante.
Art.127 Rezistenţa electrică, măsurată între borna de legare la pământ şi oricare parte metalică care
poate fi atinsă de om, nu va depăşi 0,1 Ω.
Art.128 Tuburile metalice flexibile nu vor fi folosite drept conductoare de protecţie, dar vor fi
racordate la circuitul de protecţie.
Art.129 Racordarea se va face prin elementele de fixare sau printr-un alt conductor.
Art.130 Şuruburile şi bornele destinate legăturilor conductoarelor de protecţie nu vor avea funcţia de
asamblare.
Art.131 Părţile metalice ale echipamentelor electrice cu acţionare manuală vor fi legate la circuitul
de protecţie sau vor avea izolaţie suplimentară.
Art.132 Cablurile de alimentare ale organelor maţinilor-unelte, care în timpul funcţionării se
deplasează sub tensiune, vor fi protejate cu elemente sigure împotriva deteriorărilor mecanice.
Art.133 Tuburile metalice flexibile nu sunt admise pentru astfel de protecţie.
Art.134 Pozarea cablurilor flexibile de alimentare a elementelor mobile, cu caracter temporar, prin
canalele platformelor de fixare, este interzisă.
Art.135 Este obligatorie protecţia cablurilor împotriva deteriorărilor cauzate de şpanul rezultat din
procesul de prelucrare.
Art.136 Cablurile de forţă vor fi pozate pe trasee diferite faţă de cablurile de comandă sau iluminat
local. Se admite montarea cablurilor într-un singur tub, jgheab sau mănunchi, cu condiţia izolării
suplimentare a conductoarelor corespunzătoare tensiunii celei mai mari.
Art.137 Este interzisă amplasarea prizelor pe pereţii prefabricatelor electrice de joasă tensiune
(PEJT) pentru alimentarea elementelor mobile, dacă producătorul PEJT nu a prevăzut aceasta.
Art.138 Amplasarea echipamentelor electrice pe maşinile-unelte va fi făcută în aşa fel încât să nu se
producă deteriorarea lor la scoaterea şpanului.
Art.139 Se interzice depozitarea de materiale, scule sau alte obiecte în tablourile electrice.
Art.140 Curăţirea interioarelor tablourilor se va face o dată pe trimestru.
Art.141 În halele cu deranjări de prafuri conductibile, dacă este necesar, timpul la care se face
întreţinerea se a reduce în mod corespunzator.
Art.142 Protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă la corpurile de iluminat amplasate pe
maşini se va asigura prin realizarea unui grad normal de protecşie de cel puţin IP 3x.
Art.143 Corpurile de iluminat care se amplasează în zona de manipulare vor fi astfel construite încât
deschiderea lor să se facă numai cu ajutorul unor scule speciale.
Art.144 Schimbarea de lumină la corpurile de iluminat este permisă numai după întreruperea
tensiunii din circuitul de alimentare.
Art.145 Protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă la corpurile de iluminat fixate pe
masă este admisă a se efectua prin:
a) alimentare la tensiune redusă, la 24 V pentru corpurile de iluminat portabile;
b) separare de protecţie pentru corpurile de iluminat care se dirijează sub tensiune pentru iluminarea
zonei de lucru;
c) legarea la masa metalică a maşinii-unealtă, masa legată obligatoriu la pământ.
Art.146 Conductoarele de alimentare a corpurilor de iluminat, care se dirijează sub tensiune, vor
avea izolaţia întărită pe zona tijei de fixare.
Art.147 În cazul articulaţiilor din material electroizolant, se va realiza o legătură electrică, care să
asigure continuitatea galvanică între tijele separate de articulaţie.
Art.148 Articulaţiile tijei de fixare a corpurilor de iluminat, care se dirijează sub tensiune, se vor
construi în aşa fel încât să nu deterioreze izolaţia conductoarelor.
Art.149 Este interzisă utilizarea construcţiilor metalice ale maşinilor-unelte drept conductor de nul.
Art.150 Alimentarea cu energie electrică a circuitelor de comandă este permis să se facă, fie direct
de la reţeaua de alimentare a maşinilor-unelte, fie de la un transformator de comandă.
Art.151 Alimentarea directă de la reţeaua de alimentare legată la pământ se va face între faza şi nul.
În acest caz, butoanele de comandă se vor amplasa de partea fazei.
Art.152 Este admisă şi alimentarea între două faze, cu condiţia ca, la o punere la pământ între
bobina contactorului şi butoanele de comandă, să nu se producă o conectare nedorită a contactorului.
Art.153 Alimentarea directă a circuitelor de comandă de la reţeaua de alimentare izolată de pământ
este permisă cu condiţia utilizării unui dispozitiv care să deconecteze reţeaua la scăderea rezistenţei
de izolaţie sub o anumită valoare.
IPSSM MANIPULAREA, TRANSPORTUL PRIN PURTARE SI

DEPOZITAREA MATERIALELOR
SCOPUL - prezentelor instructiuni este eliminarea sau diminuarea factorilor de risc specifici
manipularii, transportului prin purtare si cu mijloace nemecanizate si a depozitarii tuturor
materialelor existente In cazul in care manipularea si transportul prin purtare nu pot fi evitate,
conducerea societatii :
A. - va evalua conditiile de securitate si sanatate pentru activitatile specifice acestei operatii cu
privire la
- caracteristicile masei
- efortul fizic depus
- caracteristicile mediului de munca
- caracteristicile activitatii
B. - va dispune si va urmari realizarea masurilor corespunzatoare in scopul evitarii sau reducerii
riscurilor de accidentare sau afectare a sanatatii luand in considerare :
CARACTERISTICILE MASEI
- greutatea si dimensiunile
- dificultatea de apucare
- instabilitatea sau riscul deplasarii continutului
- plasarea in asa fel incat ea trebuie manipulata la o anumita distanta de trunchi sau cu flexie a
trunchiului
- susceptibilitatea de producere a unor leziuni datorata marginilor, muchiilor in special in
eventualitatea unei ciocniri
EFORTUL FIZIC
- prea mare
- care nu poate fi realizat decat printr-o miscare de rasucire a trunchiului
- care antreneaza o miscare brusca a masei
- care este realizat atunci cand corpul se afla intr-o pozitie instabila
CARACTERISTICILE MEDIULUI DE MUNCA

- inexistenta unui spatiu sufficient in special pe verticala, pentru realizarea activitatii
- pardoselile alunecoase si/sau care prezinta neregularitati
- imposibilitatea ridicarii manuale la inaltime, in siguranta
- manipularea maselor la mai multe niveluri
- instabilitatea pardoselii pe care sunt manipulate materialele
- conditii climatice necorespunzatoare
CERINTELE ACTIVITATII
- efort fizic frecvent si prelungit
- insuficienta repaosului fiziologic sau de recuperare
- distante mari pentru transportat sarcini ritm impus de procesul de munca care nu poate fi
schimbat de salariat
MANIPULAREA SI TRANSPORTUL PRIN PURTARE A MASELOR
Art.154 La efectuarea operatiilor de manipulare si transport prin purtare a maselor, se vor repartiza
numai salariati care corespund din punct de vedere fizic
Art.155 Se interzice manipularea frecventa si prelungita a sarcinilor, fara efectuarea controalelor
medicale periodice
Art.156 Masele manipulate si transportate manual, distantele de transport manual pe orizontala,
masele transportate manual pe plan inclinat, inaltimea maxima la care sunt ridicate masele, distanta
dintre doua niveluri intre care sunt efectuate transporturi manuale sau a masele maxime care pot fi
transportate pe plan inclinat cu mijloace de transport nemecanizate nu trebuie sa depaseasca valorile
maxime.
Art.157 Se interzice transportul prin purtare a maselor care impiedica vizibilitatea
Art.158 Se interzice manipularea de catre un singur salariat a maselor cu centre de greutate
excentrice, care pot genera dezechilibrari
Art.159 Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere
corespunzatoare
Art.160 Manipularea in acelasi timp a doua sau mai multor obiecte se face numai daca sunt fixate
intre ele corespunzator. Se interzice manipularea sau transportul prin purtare in acelasi timp a
maselor care sunt instabile intre ele
Art.161 Obiectele ambalate in cutii, lazi etc. trebuie fixate in interioprul ambalajelor. Se interzice
transportul prin purtare a maselor nefixate corespunzator in ambalajeâ
Art.162 Traseul pe care il parcurge salariatul in timpul transportului prin purtare nu trebuie sa fie cu
obstacole, instabil sau alunecos
Art.163 Manipularea si transportul prin purtare a maselor care au margini sau suprafete taietoare sau
care datorita naturii lor pot produce leziuni ale mainilor se va face cu echipament de protectie
adecvat(palmare, manusi de protectie rezistente la penetratie etc.)
Art.164 Se interzice manipularea maselor in/din locuri in care nu exista spatiu pe orizontala sau
verticala corespunzator pentru realizarea acestei activitati, fara a se lua masuri suplimentare pentru
micsorarea riscului de accidentare
Art.165 Se interzice cresterea numarului de ridicari sau coborari pe unitatea de timp peste
prevederile legale
Art.166 Se interzice utilizarea salariatilor la manipularea si transportul manual al maselor daca nu au
echipament individual de protectie corespunzator si in buna stare
DEPOZITAREA, STIVUIREA, INCARCAREA SI D ESCARCAREA MATERIALELOR

IN BUCATI
Art.167 Depozitarea materialelor se va face astfel incat sa se excluda pericolul de accidentare,

incendii si explozii
Art.168 Depozitarea materialelor pe rafturi se face asa in fel incat san nu fie posibila caderea lor
Art.169 Pe rafturi si stelaje unde sunt depozitate materialele trebuie scris la loc vizibil sarcina
maxima admisa, care nu trebuie depasita
Art.170 La stivuirea materialelor in incaperi, greutatea stivelor nu va depasi sarcina maxima admisa
a planseului si/sau pardoselii
Art.171 Stivuirea se va face fara deteriorarea ambalajului. Stivele vor fi constituite din materiale cu
aceleasi forme si dimensiuni sau din ambalaje de acelasi tip si dimensiuni
Art.172 Este interzisa stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite
Art.173 In cazul depozitarii materialelor ambalate in cutii, lazi, butoaie sau alte ambalaje cu forme
geometrice regulate, cand suprapunerea se face direct pe ambalaje, peretii ambalajelor trebuie sa
reziste presiunii exercitate de materialele situate deasupra, sa nu prezinte deformari sau deteriorari,
iar inaltimea de stivuire va fi determinata de rezistenta mecanica a ambalajelor, stabilita prin
standarde sau norme interne de fabricatie
Art.174 Scoaterea materialelor din stiva se va face astfel incat sa se evite prabusirea stivei
Art.175 Cand incarcarea-descarcarea sau transportul materialelor se efectueaza de doi sau mai multi
salariati efortul repartizat pe o persoana nu trebuie sa depaseasca limitele admise, prevazute in
normative. Se va asigura ca obiectele(materialele) respective sa se poata prinde bine cu unelte de
apucare sau cu mainile
Art.176 In cazul in care o sarcina este incarcata-descarcata sau trnsportata prin purtare, concomitent
de catre mai multe persoane, acestea vor ridica si cobori sarcina in acelasi timp(la comanda
conducatorului operatiei)
Art.177 Incarcaturile stivuite pe mijloacele de transport nemecanizate trebuie asigurate impotriva
deplasarii, rasturnarii sau caderii. Incarcatura va fi astfel aranjata incat conducatorul mijlocului de
transport sa poata supraveghea drumul parcurs
Art.178 Incarcatura stivuita nu va depasi capacitatea maxima a mijlocului de transport nemecanizat,
iar in cazul transportului de materiale lungi, acestea nu trebuie sa atinga solul in timpul mersului
Art.179 La incarcarea-descarcarea vehiculelor, salariatii trebuie sa fie astfel asezati incat sa nu se
loveasca intre ei cu uneltele de lucru sau cu materialul care se manipuleaza
Art.180 Distanta dintre doi incarcatori manuali care lucreaza in acelasi timp la incarcare-descarcare,
trebuie sa fie de cel putin 3 m
Art.181 Se interzice accesul la locul de descarcare-incarcare manuala a persoanelor care nu au nici o
atributie la aceste operatii
MASURI TEHNICO - ORGANIZATORICE LA MANIPULAREA MANUALA A

MASELOR
Art.182 Se iau pentru evitarea sau reducerea riscurilor de accidentare si/sau de afectare a sanatatii,
determinate de manipularea manuala a maselor luand in considerare urmatoarele elemente de
referinta :
Art.183 Caracteristicile masei ; manipularea manuala a unei mase poate prezenta riscuri, in special
de afectiuni dorsolombare, daca masa este :
- prea grea sau prea mare

- incomoda sau greu de apucat

- instabila sau are un continut ce risca sa se deplaseze
- plasata astfel incat trebuie manipulata la o anumita distanta de trunchi sau cu flexia ori ritatia
trunchiului
- susceptibila sa produca leziuni asupra angajatilor din cauza marginilor si/sau a consistentei
sale, in special in eventualitatea unei ciocniri
Art.184 Efortul fizic necesar ; efortul fizic poate prezenta riscuri, in special de afectiuni
dorsolombare daca:
- este prea mare
- nu poate fi realizat decat printr-o miscare de rasucire a trunchiului
- antreneaza o miscare brusca a masei de transportat
- este realizat atunci cand corpul se afla intr-o pozitie instabila
Art.185 Caracteristicile mediului de munca ; caracteristicile mediului de munca pot determina o
crestere a riscurilor, in special in afectiuni dorsolombare, daca :
- nu exista suficient spatiu, in special pe verticala, pentru realizarea activitatii
- pardoseala este alunecoasa sau prezinta neregularitati care determina dezechilibrare
- locul unde se desfasoara activitatea de munca sau mediul de munca nu permit angajatului sa
manipuleze manual masele la o inaltime sigura sau intr-o pozitie de lucru confortabila
- pardoseala sau planul de lucru prezinta denivelari care impun manipularea masei la diferite
niveluri
- pardoseala sau punctul de sprijin al piciorului sunt instabile
- temperatura, umiditatea sau circulatia aerului sunt necorespunzatoare
 cerintele activitatii : activitatea poate prezenta riscuri, in special de afectiuni dorsolombare,

daca implica una sau mai multe dintre cerintele urmatoare :
- efort fizic frecvent si prelungit care solicita in special coloana vertebrala

- perioada insuficienta de repaus fiziologic sau de recuperare
- distante prea mari pentru ridicare, coborare sau transport
- ritm al activitatii impus printr-un proces care nu poate fi schimbat de catre angajat
 factori individuali de risc ; angajatul poate fi expus riscului daca :
- este necorespunzator din punct de vedere fizic sa realizeze sarcina respectiva

- poarta haine, incaltaminte sau alte lucruri personale necorespunzatoare
- nu are cunostintele sau instructajul adecvat ori necesar
PENTRU PREVENIREA RISCURILOR DETERMINATE DE EFORTUL FIZIC,

TREBUIE EVITATE:
- pozitiile de munca vicioase si/sau fixe

- miscarile extreme
- miscarile bruste
- miscarile repetitive
MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE DE PROTECTIE I MPOTRIVA

PERICOLULUI DE ELECTROCUTARE
Art.186 Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa se aplice masuri
tehnice si organizatorice. Masurile organizatorice le completeaza pe cele tehnice in realizarea
protectiei necesare
Art.187 Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere
directa sunt urmatoarele:
- acoperirea cu materiale electroizolante ale partilor active(izolarea de protectie) ale instalatiilor si
echipamentelor electrice
- inchiderea in carcase sau acoperirea cu invelisuri exterioare izolatoare
- ingradiri
- protectia prin amplasare inlocuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime de securitate
- scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care urmeaza a se efectua
lucrari si verificarea lipsei de tensiune
- utilizarea de dispozitive speciale pentru legaturi la pamant si in scurtcircuit
- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante
- alimentarea la tensiune foarte joasa(redusa) de protectie
- egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamant a platformei de lucru
Art.188 Masuri organizatorice care pot fi aplicate impotriva electrocutarii prin atingere directa sunt
urmatoarele:
- executarea interventiilor la instalatiile electrice(depanari, reparari, racordari) trebuie sa se faca
numai de personal calificat in meseria de electrician, autorizat si instruit pentru lucrul respective
- delimitarea materiala a locului de munca(ingradire)
- esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice
- elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la instalatiile electrice
- organizarea si executarea verificarilor periodice ale masurilor tehnice de protectie impotriva
atingerii directe
Art.189 Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se realizeze si sa se
aplice numai masuri si mijloace de protectie tehnice, Este interzisa inlocuirea masurilor si mijloacelor
tehnice de protectie cu masuri de protectie organizatorice.
Art.190 Pentru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se aplice doua masuri de
protectie : o masura de protectie principala, care sa asigure protectia in orice conditii, si o masura de
protectie suplimentara, care sa asigureprotectia in cazul deteriorarii protectiei principale. Cele doua
masuri de protectie trebuie sa fie astfel alese incat sa nu se anuleze una pe cealalta. In locurile putin
periculoase din punctul de vedere al pericolului de electrocutare este suficienta aplicarea numai a
unei masuri, considerate ca fiind principala.
Art.191 Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, prin atingere indirecta, masurile de protectie
care se pot aplica sunt urmatoarele :
- folosirea tensiunilor foarte joase de securitate(TFJS)

- legarea la pamant+legarea la nul de protectie
- izolarea suplimentara de protectie, aplicata echipamentului tehnic
- izolarea amplasamentului
- separarea de protectie
- egalizarea si/sau dirijarea potentialelor
- deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de defect periculoase
- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante
MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE DE PREVENIRE, ALARMARE,

INTERVENTIE SI PRIM AJUTOR
GENERALITATI
OBLIGATIILE CONDUCERII
-stabilirea prin dispozitii scrise a modului de organizare a apararii impotriva incendiilor si
responsabilitatile salariatilor
-identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu
-intocmirea si reactualizarea listei cu substante periculoase, a riscurilor pentru sanatate si mediu, a
mijloacelor de protectie recomandate, a metodelor de prim ajutor, a substantelor pentru stingere,
neutralizare sau decontaminare
-elaborarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor si stabilirea sarcinilor salariatilor
-stabilirea unui numar de persoane cu atributii in aplicarea, controlul si supravegherea masurilor de
aparare impotriva incendiilor
-asigurarea mijloacelor tehnice corespunzatoare si personalului necesar interventiei in caz de
incendiu
-intocmirea planului de interventiei
-asigurarea contractului cu grupul de pompieri militari
-alocarea fondurilor necesare realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor
OBLIGATIILE SALARIATILOR
-respectarea regulilor si masurilor de aparare impotriva incendiilor
-utilizarea substantelor periculoase, instalatiilor, utilajelor, masinilor, aparaturii si EIP
-neefectuarea manevrelor si modificarilor nepermise MTPSI
-comunicarea catre conducerea societatii a situatiei considerate pericol de incendiu, defectiune la
sistemele de protectie sau de interventie pentru stingerea incendiilor
-cooperarea salariatilor desemnati pentru realizarea masurilor de aparare impotriva incendiilor
-acordarea ajutorului si a masurilor de prim ajutor salariatilor aflati in situatie de pericol
NORME DE PSI LA EXPLOATAREA CONSTRUCTIILOR, INSTALATIILOR SI ALTOR

AMENAJARI
- stabilirea regulilor si masurilor generale privind
- controlul, supravegherea si reducerea riscurilor de incendiu
- mentionarea in stare operative a MTPSI
- pregatirea si desfasurarea interventiilor in situatii de urgenta
-interzicerea exploatarii instalatiilor, dispozitivelor, echipamentelor, aparatelor, masinilor si utilajelor

cu defectiuni, improvizatii ori fara protectia corespunzatoare fata de materialele sau substantele
combustibile
-respectarea instructiunilor de utilizare si a masurilor specifice de prevenire si stingere a incendiilor
-interzicerea utilizarii focului deschis in locuri cu pericol de incendiu
-amenajarea locurilor pentru arderea gunoaielor, deseurilor si a altor materiale combustibile,
stabilirea masurilor impotriva propagarii focului si supravegherea permanenta a arderii precum
sistingerii jarului
-interzicerea efectuarii lucrarilor de sudare sau a celor care prezinta pericol de incendiu pe durata
programului cu publicul, in instalatii tehnologice cu nise de incendiu si/sau explozie, in depozite ori
spatii cu pericol de aprindere a materialelor, produselor sau substantelor combustibile(acestea pot fi
efectuate dupa evacuarea persoanelor, indepartarea sau protejarea materialelor combustibile, dotarea
cu mijloace de iluminare si stingere a incendiilor, pe baza permisului de lucru cu foc sau a
autorizatiei de lucru)
-obligativitatea efectuarii instructajului pentru stare de urgenta(si implicit a instructajului PSI)
-obligativitatea participarii salariatilor la instruiri si exercitii
-reactualizarea, utilizarea si afisarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor, schemelor de
prevenire, stingere a incendiilor, planurilor de evacuare si a planurilor de depozitare a materialelor
periculoase
-actualizarea planurilor de interventie la schimbarea profilului de activitate sau in oricare alta situatie
REGLEMENTARI DE ORDINE INTERIOARA
LUCRARI CU FOC DESCHIS

-reglementarea de catre conducerea societatii prin decizie a modului de executare a lucrarilor cu foc
deschis
-interzicerea folosirii focului deschis in locurile unde se utilizeaza, vehiculeaza, manipuleaza
materiale si substante combustibile sau care in prezenta focului deschis prezinta pericol de incendiu
sau de explozie
-interzicerea utilizarii focului deschis la distanta mai mica de 40 metri fata de materiale sau substante
combustibile fara supraveghere si asigurarea masurilor corespunzatoare
-intocmirea in doua exemplare a permisului de lucru cu foc(unul pentru emitent si celalalt pentru
executant)
-obligativitatea asigurarii urmatoarelor masuri :
- pregatirea locului(conform NGPSI)
- instruirea personalului
- contractul dupa incheierea lucrarii
- altele(la zone cu risc limitat de incendiu sau explozie)
-functionarea corespunzatoare a ET
-obligativitatea intretinerii si verificarii la termen si de persoane abilitate a ET
FUMATUL
-reglementarea fumatului de catre conducerea societatii prin decizie
-interzicerea fumatului in locurile in care nu se admite folosirea focului deschis
-instalarea indicatoarelor de securitate in locurile unde se interzice fumatul
-dotarea locurilor pentru fumat cu scrumiere, vase cu apa, nisip si placute de semnalizare cu inscriptia
LOC PENTRU FUMAT
-amplasarea scrumierelor sa nu permita aprinderea materialelor combustibile din apropiere

-interzicerea introducerii(depunerii) materialelor combustibile in scrumiere
-interzicerea golirii scrumierelor in cosuri sau in vase din materiale combustibile
-interzicerea aruncarii la intamplare a resturilor de tigari sau chibrituri aprinse
-evitarea fumatului in locuri de odihna(paturi, canapele, fotolii)
ASIGURAREA CAILOR DE ACCES, EVACUARE SI INTERVENTIE

-asigurarea accesului mijloacelor si persoanelor la toate constructiile, instalatiile, depozitele, MTPSI,
tablouri de distributie a energiei electrice, intrerupatoarele instalatiilor electrice de forta si iluminat si
a surselor de rezerva, dispozitive de actionare a mijloacelor protectoare(ventilator, usi si ferestre
pentru inchiderea golurilor elementelor de compartimentare), etc.
-asigurarea practicabilitatii si curateniei
-semnalizarea prin indicatoarele corespunzatoare
-interzicerea blocarii cailor de acces, de evacuare si de interventie
-amenajarea trecerilor(podetelor) peste santuri sau sapaturi si asigurarea cailor ocolitoare
-interzicerea blocarii in pozitie deschisa a usilor de la casele scarilor, holurilor, a celor cu dispozitive
de autoinchidere sau a celor avand rol de patrundere a fumului, gazelor fierbinti precum si
propagarea pe verticala sau orizontala a incendiului
-functionarea permanenta a dispozitivelor care asigura inchiderea automata in caz de incendiu a
elementelor de protejare a golurilor, de actionare a trapelor si clapetelor precum si a celor care mentin
in pozitie inchisa usile incaperilor tampon
-asigurarea deschiderii usoare a usilor de pe traseele de evacuare
-marcarea cailor de acces
-montarea indicatoarelor la rampele scarilor care duc la demisol, subsol sau la usile de acces in
incaperi din care evacuarea nu mai poate fi continuata
-interzicerea amenajarii de incaperi sau locuri de lucru si de depozitare in casele scarilor, holuri etc,
care ar impiedica evacuarea persoanelor si bunurilor precum si accesul personalului de interventie
-pastrarea cheilor usilor de acces si cele ale incaperilor in locuri sau la persoane desemnate in
vedereaidentificarii si utilizarii
-asigurarea deschiderii catre exterior si neincuierea usilor de iesire in caz de urgenta
-acoperirea cu capace sau grilaje rezistente, ingradirea cu balustrade si marcarea cu indicatoare de
securitate
-acoperirea sau semnalizarea cu indicatoare a golurilor si rigolelor inclusiv iluminarea pe durata
noptii
-asigurarea netezimii si nealunecarii suprafetei cailor de circulatie a persoanelor
-asigurarea rezistentei la uzura, soc si compresiune precum si a lipsei denivelarilor pentru caile de
circulatie a vehiculelor
-protejarea persoanelor care se deplaseaza pe cai de circulatie aflate la inaltime prin montarea
balustradei cu inaltime de 1 m si bordura cu inaltime de cel putin 10 cm
EFECTUAREA LUCRARILOR IN PERIOADELE CU TEMPERATURI EXTREME

efectuarea lucrarilor premergatoare, si pe durata sezonului rece
-asigurarea bunei functionari a instalatiilor de incalzire
-protejarea impotriva inghetului a componentelor instalatiilor de stingere cu apa(expuse temperaturii
scazute)
-asigurarea uneltelor si accesoriilor folosite la deszapezirea cailor de acces, evacuare si de interventie
-efectuarea lucrarilor in perioadele caniculare si secetoase
-elaborarea programului de masuri speciale de combatere a efectelor negative, de prevenire si

stingere a incendiilor
-identificarea si nominalizarea sectoarelor de activitate cu risc marit de incendiu
-interzicerea utilizarii focului deschis
-restrictionarea efectuarii in anumite intervale din durata zilei a lucrarilor care favorizeaza producerea
incendiului(prin degajare de substante volatile sau supraincalzire)
-protejarea recipientelor care contin gaze comprimate prin depozitare la umbra sau prin racire cu
perdea de apa rece
-indepartarea obiectelor optice care actioneaza drept concentrator de raze solare
-asigurarea rezervei de apa necesara interventiei
-comunicarea masurilor speciale stabilite salariatilor
-stabilirea de conducerea societatii a masurilor organizatorice necesare
PREVENIREA SITUATIILOR CARE POT PROVOCA INCENDII
- organizarea controlului de prevenire(conducerea societatii si conducatorul loculi de munca)

- starea constructiilor si instalatiilor
- constatarile semnalate in teren
- propuneri de masuri si actiuni de inlaqturare a deficientelor si de imbunatatire a activitatii
- efectuarea lucrarilor de intretinere si verificare a instalatiilor utilitare si a mijloacelor de productie
- organizarea apararii impotriva incendiului la locul de munca
- prevenirea incendiilor prin evidentierea materialelor si dotarilor tehnologice care prezinta pericol
de incendiu, a surselor posibile de aprindere si a mijloacelor care le pot genera si a masurilor
generale specifice PSI
- salvarea utilizatorilor si evacuarea bunurilor prin intocmirea planurilor specifice si mentinerea
conditiilor de evacuare pe traseele stabilite
- instruirea salariatilor
- montarea indicatoarelor de securitate si de orientare
- organizarea stingerii incendiilor precizarea mijloacelor tehnice de alarmare si alertare a
personalului, instiintarea conducatorului locului de munca si a conducerii societatii
- prezentarea substantelor, instalatiilor si dispozitivelor de limitare a propagarii si de stingere a
incendiilor, stingatoarelor si a altor aparate (echipamente) de stins incendiu, mijloacelor de salvare
si de protectie a personalului
- stabilirea competentei echipelor pentru salvarea si evacuarea persoanelor si a bunurilor
- nominalizarea persoanelor care utilizeaza MTPSI sau care manevreaza ET
- executarea la termenele stabilite a incercarilor si testelor
NOTA :
- planurile de evacuare au marcate usile, holurile, scarile exterioare, MTPSI si se intocmesc pe nivel
(nr. persoane > 30) si pe incaperi
- planurile de depozitare si evacuare a materialelor clasificate ca periculoase au marcate zonele
ocupate, clasele materialelor, cantitatile, codurile de identificare sau pericol si se intocmesc pe
incaperi
ORGANIZAREA EFECTIVA A INTERVENTIEI

- alarmarea personalului prin mijloace specifice si anuntarea incendiului fortelor de interventie
- urmarirea realizarii salvarii rapide si in siguranta a personalului

- intreruperea alimentarii cu energie electrica, gaze, combustibili si efectuarea altor interventii
specifice la instalatii si utilaje
- actionarea asupra focarului cu MTPSI din dotare si verificarea intrarii in functiune a instalatiilor si
sistemelor automate(actionarea manuala a acestora)
- evacuarea bunurilor si protejarea ET
- protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative ale incendiului(temperatura, fum,
gaze toxice)
- verificarea amanuntita a locurilor in care se propaga incendiul si in care pot sa apara focare
CAI DE ACCES, EVACUARE SI INTERVENTIE
- caile de acces si de circulatie ale costructiilor si instalatiilor de orice categorie, trebuie astfel
stabilite, dimensionate, realizate, dispuse, alcatuite si marcate, incat sa asigure evacuarea
persoanelor si circulatia rapida a fortelor de interventie
- traseele destinate fortelor de interventie trebuie sa asigure circulatia personalului de interventie si
sa fie prevazute cu iluminat de siguranta corespunzator
- constructiile, compartimentele de incendiu, sau incintele amenajate, trebuie prevazute cu cai de
evacuare a persoanelor, in numar suficient, corespunzator dimensionate si realizate, astfel incat
persoanele sa ajunga in timpul cel mai scurt si in deplina siguranta in exterior, la nivelul terenului
ori a cailor de acces carosabile, in refugii sau in alte locuri special amenajate
- caile special destinate evacuarii persoanelor sau bunurilor se prevad atunci cand cele functionale
sunt insuficiente sau cand, in mod justificat, nu pot satisface conditiile normate
- caile de evacuare a persoanelor in caz de incendiu se marcheaza cu indicatoare de securitate si se
prevad cu mijloace de iluminat, conform reglementarilor tehnice, astfel incat sa se asigure
vizibilitate sporita si sa fie usor recunoscute
- la proiectarea si executarea cailor de evacuare se interzice existenta usilor care se pot bloca in
pozitie inchisa, reducerea gabaritelor stabilite prin reglementari tehnice, prevederea de finisaje
combustibile sau de alte elemente care pot crea pe timpul incendiilor dificultati de
evacuare(impiedicare, alunecare, contactul sau coliziunea cu diverse obiecte, busculada, panica,
etc.)
- caile de acces, de evacuare si de interventie din constructii si instalatii se separa de celelalte spatii,
prin elemente de costructie cu rezistenta si comportare la foc corespunzatoare utilizarii in conditii
de siguranta a cailor respective pe timpul incendiilor si se prevad cu instalatii sau sisteme de
evacuare a fumului si a gazelor fierbinti ori de presurizare
- cerinte fundamentale pe care trebuie sa le indeplineasca :
- asigurarea accesului si a circulatiei autospecialelor de interventie in incinta agentilor economici
este obligatoriu conform reglementarilor tehnice
- trebuie sa se asigure cel putin un acces carosabil din drumurile publice si din drumurile de
circulatie interioare, amenajat, marcat, intretinut si utilizabil in orice anotimp
- caile de acces si de circulatie se dimensioneaza potrivit reglementarilor tehnice pentru
autovehicule de tip greu, asigurand accesul autospecialelor de interventie
- realizarea platformelor de acces si de amplasare a autospecialelor de interventie langa constructiile
si instalatiile stabilite prin reglementari tehnice
- asigurarea cailor de acces pentru autospecialele de interventie la sursele de alimentare cu apa incaz
de incendiu(posibilitatea folosirii acestor surse in orice anotimp constituie o conditie de siguranta
la foc)
- mentinerea in stare de utilizare a cailor de acces, de evacuare si de interventie pe toata durata zilei
si in orice anotimp la parametrii la care au fost proiectate si realizate, precum si cunoasterea
operativa a oricaror situatii ce pot impiedica din motive obiective folosirea acestora in conditii de
siguranta
- accesul mijloacelor de interventie si al persoanelor pentru interventii operative in caz de urgenta
(incendiu), in vederea salvarii si acordarii ajutorului persoanelor aflate in pericol, singerii
incendiilor si limitarii efectelor acestora, trebuie sa fie asigurat permanent la toate :
- constructiile de orice fel(industriale, social-administrative, speciale, etc.) si incaperile acestora
- instalatiile tehnologice si anexe
- depozitele inchise si deschise (de materii prime, semifabricate, produse, produse finite si auxiliare)
- instalatiile, aparatele si mijloacele de prevenire si stingere a incendiilor, precum si la punctele de
comanda ale acestora(centrale si butoane de semnalizare a incendiilor, aparate de control si
semnalizare ale instalatiilor speciale, hidranti de incendiu, stingatoare, pichete de incendiu, posturi
telefonice, etc.)
- dispozitivele de actionare a unor mijloace cu rol de protectie in caz de incendiu(cortine metalice
de siguranta, trape de evacuare a fumului si gazelor fierbinti, obloane ferestre si usi de inchidere a
golurilor din elementele de compartimentare impotriva incendiilor)
- tablourile de distributie si intrerupatoarele instalatiilor electrice de iluminat, de forta si iluminat de
siguranta
- claviaturile si vanele instalatiilor tehnologice sau auxiliare, care trebuie manevrate in caz de
incendiu si punctele de comanda ale acestora(gaze si lichide combustibile)
- celelalte mijloace utilizate pentru interventie in caz de incendiu
CAILE DE CIRCULATIE
- Caile de circulatie trebuie sa fie
- marcate vizibil, pentru a fi usor de recunoscut
- sa aiba legaturi cat mai directe spre caile de evacuare
- sa fie mentinute permanent libere si curate, incat sa permita evacuarea rapida a persoanelor
- Suprafetele cailor de circulatie pentru personae trebuie sa fie netede si nealunecoase, iar cele
destinate circulatiei vehiculelor trebuie san u prezinte denivelari, sa fie rezistente la compresiune,
socuri si uzura
- Caile de circulatie pentru personae si trecerile amplasate la inaltime vor fi protejate cu balustrade
inalte de cel putin 1 m, prevazute cu legaturi de separatie orizontale intermediare, iar la partea
inferioara cu o bordure inalta de cel putin 10 cm
- Golurile din plansee sau din ziduri vor fi acoperite cu capace sau grilaje rezistente, care sa permita
preluarea sarcinilor rezultate din activitatile care se desfasoara la locul respective, sau vor fi
ingradite cu balustrade si marcate cu indicatoare de securitate; in cazul utilizarii de capace sau
grilaje, acestea vor fi asigurate contra deplasarii
- Golurile, santurile, rigolele situate in zonele de circulatie vor fi acoperite sau marcate cu
indicatoare, iar in timpul noptii vor fi semnalizate cu mijloace luminoase(avertizoare sau inscriptii
luminoase)
SEMNALIZAREA DE SECURITATE
- Angajatorul are obligatia sa prevada si sa verifice existenta semnalizarii de securitate si/sau de
sanatate adecvate la locul de munca, in conformitate cu legislatia si normativele in vigoare, ori de
cate ori riscurile nu pot fi evitate sau limitate sufficient prin mijloace tehnice de protectie colectiva
sau prin masuri metode sau procedee de organizare a muncii
- Respectarea prescriptiilor de semnalizare nu trebuie sa afecteze respectarea obligatiilor legale,
prevazute de alte documente normative, privind semnalizarea referitoare la evacuare, salvare si
ajutor, material si echipament de lupta contra incendiilor, substante sau preparate periculoase, ca si
alte materiale specifice
- Semnalizarea de securitate si/sau sanatate poate fi de interzicere, de avertizare, de obligare, de
salvare sau prim ajutor si se realizeaza dupa caz in mod permanent sau ocazional
- Semnalizarea permanenta se realizeaza
- prin panouri(indicatoare, placi) si/sau culori de securitate cand se refera la o interdictie, un
avertisment, o obligatie, la localizarea mijloacelor de salvare sau de prim ajutor si la riscurile de
lovire de obstacole si de cadere a persoanelor
- prin eticheta(pictograma sau simbol pe culoarea de fond) sau panouri ce preiau aceasta
pictograma, in cazul recipientilor si conductelor aparente care contin substante periculoase; aceste
mijloace trebuie amplasate pe partile vizibile, sub forma rigida, autocolanta sau pictata si intr-un
numar suficient de mare perntru a asigura securitatea zonei
- prin panouri de avertizare sau etichete in cazul suprafetelor, salilor sau incintelor utilizate pentru
incarcarea, descarcarea si depozitarea substantelor periculoase in cantitati mari, mijloacele de mai
sus vor fi plasate aproape de suprafata de depozitare sau pe usa de acces
- prin culori de securitate la marcarea cailor de circulatie
- Semnalizarea ocazionala se realizeaza
- prin semnal luminos, semnal acustic sau comunicare verbala in caz de atentionare asupra unor
evenimente periculoase, chemare sau apel al persoanelor pentru o actiune specifica sau evacuare
de urgenta
- prin gest-semnal sau comunicare verbala, in caz de ghidare a persoanelor care efectueaza manevre
ce presupun un risc sau pericol
- Instruirea care se asigura angajatilor (in ceea ce priveste semnalizarea de securitate si/sau sanatate
utilizata) se va axa in special pe semnificatia semnalizarii, precum sip e comportamentul general si
specific care trebuie adoptat. Ea se va repeat periodic sau ori de cate ori se considera necesara
reimprospatarea cunostintelor
salariatilor, ca urmare a unor verificari.
ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTARE SAU IMBOLNAVIRE
STOPUL RESPIRATOR
Stopul respirator(asfixia) este stare organismului caracterizata prin oprirea respiratiei si deci prin
lipsa oxigenului in sange, ceea ce poate produce distrugerea tesuturile vitale si chiar moartea.
Cauzele care determina asfixia se grupeaza in 3 categorii :
- insuficienta oxigenului in aerul inhalat
- oprirea respiratiei si a circulatiei
- obturarea cailor respiratorii

Caile respiratorii pot fi blocate de spasme musculare cauzate de patrunderea apei sau a
alimentelor pe caile respiratorii sau de inflamarea tesuturilor gatului in alergii, boli sau raniri.
Tulburarile circulatiei sanguine antreneaza intr-un termen mai mult sau mai putin scurt si tulburari
respiratorii si , reciproc, stopul respirator antreneaza stopul cardiac, cele doua functii(respiratia si
circulatia) fiind complementare.
Semnele tulburarilor respiratorii :
- respiratie neregulata, prea repede sau prea rara
- respiratie suprficiala sau prea adanca
- respiratie zgomotoasa sau dificila
- congestionarea vaselor de sange de pe cap si gat
- coloratie vanata(cianotica) a buzelor, urechilor si unghiilor
- transpiratii abundente imobilizarea toracelui, circulatia de aer nu poate fi auzita sau simtita
Daca nu se aplica respiratia artificiala, vor urma rapid stopul cardiac, starea de inconstienta si
apoi survine moartea.
Respiratia artificiala trebuie sa inceapa imediat. Creierul poate fi afectat definitiv daca este lipsit
de oxigen o perioada mai mare de 4 minute.
FAZELE DE INTERVENTIE-in executarea respiratiei artificiale :
1. - aprecierea capacitatii de raspuns a victimei
2. - deschiderea(eliberarea) cailor respiratorii
3. - verificarea existentei respiratiei
4. - ventilarea plamanilor
5. - verificarea existentei pulsului
METODE DE RESPIRATIE ARTIFICIALA

 metode directe
- metoda « gura la gura »
- metoda « gura la nas »
 metode indirecte
- apasare pe spate-brate ridicate
- apasare pe piept-brate ridicate
SECVENTELE RESPIRATIEI ARTIFICIALE-METODE DIRECTE :
 stabiliti capacitatea de raspuns a victimei
 verificati existenta respiratiei
 chemati ajutoare
 pozitionati accidentatul - pe spate, sustinandu-i capul si gatul, miscand corpul ca pe un intreg
 deschideti caile respiratorii - folosind manevra cap rasturnat-barbie ridicata ori impingerea
mandibulei fara rasturnarea capului
 verificati existenta respiratiei
 incepeti ventilatia plamanilor
 apreciati existenta pulsului
 trimiteti dupa ajutoare(ajutor medical)
 reluati respiratia artificiala

 verificati inca o data pulsul
Cand accidentatul incepe sa respire spontan, se pozitioneaza in pozitie de siguranta(ea ajuta la
mentinerea deschisa a cailor respiratorii si la prevenirea aspirarii de fluide si vomismente).
Accidentatii care au prezentat urgente respiratorii trebuie urmariti cu grija, cu atat mai mult cu cat pot
aparea dificultati in respiratie. Ei au nevoie de ajutor medical urgent.
REANIMAREA CARDIO-RESPIRATORIE(RCR)
Reanimarea cardio-respiratorie(RCR) se aplica pentru reanimarea (resuscitarea) unei persoane care

nu respira (stop respirator) si a carei inima a incetat sa bata.Circulatia artificiala, creata prin
compresii externe asupra toracelui, determina sangele sa circule, iar respiratia artificiala asigura
oxigenarea plamanilor.
Aplicarea RCR necesita sase faze de interventie :
- aprecierea capacitatii de raspuns a victimei
- deschiderea(eliberarea) cailor respiratorii
- verificarea existentei respiratiei
- ventilatia plamanilor
- verificarea existentei pulsului
- masajul cardiac extern(compresia toracelui)
Odata inceputa, RCR trebuie continuata pana cand se obtine o revenire spontana a pulsului si
respiratiei sau pana cand victima este preluata de cadre medicale de specialitate.
Pentru mentinerea ritmului si vitezei, cat si pentru contabilizarea apasarilor se recomanda o
numaratoare cu viteza constanta.
OBSTRUCTIA CAILOR RESPIRATORII
Obstructionarea cailor respiratorii superioare reprezinta blocarea partiala sau totala a cailor de trecere
si de patrundere a aerului in plamani.
La o persoana constienta, obturarea este cauzata de obiecte straine(de exemplu, alimente).
La o persoana inconstienta, limba poate sa cada in fundul gatului si sa impiedice trecerea aerului.
Daca aerul este impiedicat sa intre in plamani, persoana isi poate pierde cunostinta.
Daca primul ajutor nu este acordat, se poate ajunge la stop cardio-respirator si deces.
Obstructia cailor respiratorii poate fi prevenita prin :
- taierea alimentelor, in special a carnii, in bucati mici si mestecarea lor completa inainte de a fi
inghitite
- evitarea vorbitului, rasului sau bautului in timpul mestecarii alimentelor
- evitarea ingurgitarii bauturilor inainte si in timpul alimentelor
- constientizarea faptului ca anumite alimente au tendinta de a produce inecari si deci se recomanda
precautie la consumul acestora
In cazul inecarii prin inghitire trebuie acordat imediat primul ajutor, deoarece se poate produce
obturarea partiala sau completa a cailor respiratorii(obstructia partiala a cailor respiratopii permite
doar in parte intrarea aerului in plamani- producand acces de tuse ; in cazul obstructiei complete a
cailor respiratorii persoana va fi incapabila sa respire, sa tuseasca sau sa vorbeasca).
PRIMUL AJUTOR-in caz de inecare prin inghitire necesita urmatoarele manevre(in functie de
varsta si starea fizica a victimei) :
- compresii(apasari)abdominale
- compresii(apasari) pe torace
- explorarea si scoaterea cu degetele a obiectului strain din gura
- ventilarea plamanilor
INGRIJIRI ULTERIOARE :
- se vor intrerupe manevrele pentru inecarea prin inghitire atunci cand caile respiratorii sunt suficient
de libere pentru a putea permite aplicarea respiratiei artificiale
- daca respiratia spontana se reia, se va supraveghea victima pentru a fi siguri ca nu apar dificultati
ulterioare
- persoana va fi incredintata serviciilor medicale de urgenta, deoarece manevrele pot sa produca raniri
si prin urmare, victima are nevoie de ingrijire medicala
PIERDEREA CUNOSTINTEI
Constienta este starea in care o persoana vorbeste coerent, isi controleaza activitatea musculara,
reactioneaza la stimuli durerosi precum si atunci cand este interpelata isi da seama. Orice modificare
a acestei stari, in afara somnului normal, este un inceput important de accident sau boala.Tulburarile
starii de constienta se manifesta in 3 situatii :
 victima este constienta, dar prezinta unele tulburari
 victima este inconstienta-victima poate trece dintr-un moment in altul din stare de inconstienta
usoara la o inconstienta profunda, fara sa-si dea seama(si fara sa ne dam seama)
 victima este in stare de inconstienta profunda-victima isi pierde reflexele sale de securitate si, daca
este culcata pe spate, saliva poate inunda progresiv caile sale respiratorii, ceea ce poate provoca
stopul respirator.
Singura modalitate de a preveni si a trata aceste tulburari este asezarea victimei in pozitie de
siguranta, pe o parte, pentru a evita inundarea cailor respiratorii si inecarea.
LESINUL
LESINUL-este rezultatul unei oxigenari temporar insuficiente a creierului. O persoana care lesina va
fi inconstienta chiar numai pentru cateva momente.Cauzele obisnuite ale lesinului sunt ;
- oboseala, perioade indelungate petrecute in aceeasi pozitie(in picioare sau asezat), lipsa aerului
proaspat
- stari emotionale(frca, anxietatea, vederea sangelui)
- boala, traumatisme, dureri mari
Masuri preventive:
- se asigura aer proaspat(se deschid usi/ferestre), dar fara temperaturi excesive
- se slabeste stransoarea hainelor la gat, piept si talie
- daca persoana este culcata, picioarele ase ridica la inaltimea de 10-30 cm fata de sol
Masuri de prim ajutor :
- se verifica daca victima are caile respiratorii deschise si daca respira
- se slabesc hainele la gat, piept, talie
- se aseaza victima in pozitia de siguranta(de recuperare)
- se asigura aer proaspat si se protejeaza victima de temperaturi extreme

- se mentine victima intinsa confortabil inca 10-15 min dupa ce si-a recapatat cunostinta
Daca revenirea din lesin nu este rapida si completa este necesar ajutor medical.
PANSAMENTE SI BANDAJE
Pansamentele si bandajele sunt elemente de baza in acordarea primului ajutor pentru ingrijirea ranilor
si a traumatismelor muschilor, oaselor si articulatiilor.
PANSAMENTUL-este un invelis protector, aplicat pe o rana, pentru a controla sangerarea, a absorbi
sangele si a preveni contaminarea si infectarea acesteia.
PANSAMENTUL-trebuie sa fie :
- steril sau cat mai curat posibil
- foarte absorbant si poros pentru a mentine rana uscata
- compresibil, gros si moale, in special pentru sangerari puternice, astfel incat presiunea sa se
exercite uniform pe toata suprafata afectata
- neaderent si fara scame, pentru a reduce posibilitatea lipirii de rana. Tifonul, bumbacul si panza de
in sunt materiale potrivite pentru pansamente, in timp ce lana si alte materiale pufoase nu sunt
recomandate
Tipuri de pansamente :
- pansamente adezive-pansamente din tifon, sterile, cu banda adeziva
- pansamente din tifon(comprese)-de diverse marimi, pliate si impachetate individual sau in numar
mare
- pansamente compresive-pansamente sterile din tifon si alt material absorbant(pernuta de tifon
plina cu vata) ; se folosesc la aplicarea compresiva pe o rana cu sangerare puternica
- pansamente improvizate-obtinute din material fara scame, steril sau curat, de preferinta alb
Materiale de prim ajutor necesare pentru pasare :
- pansamente, fesi si comprese de tifon sterile
- vata sterila
- leucoplast
- pense si foarfece sterile
- substante dezinfectante :apa oxigenata, rivanol 1%, tinctura de iod, spirt
BANDAJELE (fesi, tiunghiuri, rondele)-sunt materiale folosite pentru a fixa un pansament, a

mentine compresiunea pe o rana, a sprijini un membru sau o articulatie, a imobiliza parti ale corpului
si a fixa atele. La folosirea bandajelor se respecta urmatoarele reguli :
- se aplica bandajul suficient de strans pentru a asigura ca sangerarea este controlata sau ca
imobilizarea este bine realizata ; daca fasa este prea larga cade de pe rana, daca este aplicata prea
strans produce durere si impiedica circulatia sangelui
- se verifica periodic daca sangele continua sa circule distal fata de bandaj
- realizarea bandajarii se realizeaza cu atentie pentru a nu provoca victimei dureri si miscari inutile
Tipuri de bandaje : bandaj triunghiular, fesi, panza dreptunghiulara, basmaua
PLAGI. HEMORAGII
PLAGA (RANA,LEZIUNEA)-se intelege orice intrerupere a continuitatii unui tesut(a tegumentelor

sau a tesuturilor mai profunde). Plaga este insotita de obicei de sangerari si poate avea ca urmare
infectia, prin patrunderea microbilor in tesuturi. Sangerarea(hemoragia) consta in curgerea sangelui
din vase in tesutul inconjurator, in cavitati corporale sau in exteriorul corpului. Tesuturile moi sunt
cele predispuse la sangerari ca urmare a ranirii lor.
CLASIFICAREA PLAGILOR
A.- functie de modul de prezentare

- inchise
- deschise
B.- functie de profunzime
- escoriatii (julituri)-care intereseaza numai straturile superficiale ale pielii
- plagi superficiale-care intereseaza tegumentul in intregime si tesutul celular subcutanat
- plagi profunde-atunci cand sunt depasite aceste straturi si sunt afectati muschii, vasele, nervii,
oasele, alte organe
C.- functie de multimea straturilor si a elementelor afectate
- simple
- complexe
D. - penetrante-cand patrund intr-o cavitate a corpului
- perforante-cand strapung un organ cavitar(inima, stomac, intestin)
- transfixiante-cand strabat intregul diametru al corpului si prezinta doua orificii : de intrare
si de iesire
E.- functie de natura agentului agresor si dupa modul de producere
- plagi contuze(contuzii, vanatai)-cauzate de obicei de cadere au de o lovitura cu un obiect
contondent, rotunjit, neted, fara sa se produca o sfasiere a tegumentului(piele, epiderma) ;
sansele de infectie sunt reduse
- plagi zdrobite(laceratii) deschise, cu margini neregulate ;distrugerile de tesuturi sunt mai
mari, cu tendinta de necrozare, substantele rezultate fiind toxice pentru organism ; vindecarea se
produce mai greu
- plagi taiate-provocate de obiecte taioase(cutite, cioburi) la nivelul tesutului moale. Ele
prezinta margini regulate cu distrugeri minime de tesut ; se vindeca usor, cu cicatrici
- plagi intepate-cauzate de obiecte ascutite si taioase(aschii, cuie, spini).Aceste rani pot avea
orificii mici la suprafata pielii, cu distrugeri minime de tesut, dar pot fi profunde, permitand
patrunderea microbilor in adancime.
Infectiile la plagile intepate sunt grave
- plagi muscate-provocate de muscaturi de animale, mai rar de om ; aceste plagi constau
dintr-o asociere de plagi taiate si zdrobite
- plagi impuscate-provocate de armele de foc
INGRIJIREA PLAGILOR
Obiectivele principale ale acordarii primului ajutor in ingrijirea plagilor sunt :

- combaterea hemoragiei
- prevenirea infectiei
- combaterea durerii
- prevenirea si combaterea socului
Materiale de prim ajutor necesare :

- comprese sterile, vata, fesi, leucoplast
- alcool sanitar, tinctura de iod
- apa oxigenata sau tablete de perogen(10 tablete/200 ml apa)
- solutie de cloramina(4 tablete/1 l apa) ; rivanol 1%, tinctura de iod, apa fiarta 30 min si racita
- medicamente care combat durerea ; algocalmin, antinevralgic
HEMORAGIA-revarsarea sangelui in afara vaselor sanguine, ca urmare a ruperii, taierii, inteparii
sau zdrobirii acestora, deci a deschiderii sistemului circulator printr-un proces distructiv, la orice
nivel al sau. Cele mai frecvente cauze ale hemoragiilor sunt traumatismele. Hemoragiile determina
reducerea cantitatii de sange circulant, pierderile mari de sange(peste o treime din cantitatea totala de
sange din corp) putand provoca instalarea socului hemoragic, cu consecinte grave.
CLASIFICAREA HEMORAGIILOR
 dupa vasul de sange

- arteriala-sange rosu-deschis, oxigenat, care tasneste ritmic, odata cu bataile inimii
- venoasa-sange rosu inchis, incarcat cu bioxid de carbon, care curge in valuri inundand ranaÎ
- capilara-sange rosu in cantitate mica, care musteste sau picura ; deseori se opreste de la sine
prin formarea unui cheag
 dupa locul in care curge sangele
- externe-la suprafata corpului
- interne-intr-o cavitate interna
- exteriorizate-hemoragii produse intr-un organ care comunica cu exteriorul
- la distanta-fata de orificiul prin care se exteriorizeaza
FRACTURILE
FRACTURA-intreruperea continuitatii unui os, cu alte cuvinte orice rupere, zdrobire sau
plesnire(fisurare) a unui os, ca urmare a unui traumatism mai puternic(cadere de la inaltime, lovitura,
strivire, tamponare, izbire, rasucire)
PREVENIREA FRACTURILOR-prin adoptarea unor deprinderi de securitate, in acest sens
trebuind evitate :
- suprafetele accidentate sau incarcate cu diferite obiecte(obstacole): unelte, materiale, cordoane
de racord, furtunuri, etc
- pardoselile umede, murdare cu uleiuri, alunecoase ; lipsa covoarelor, carpetelor sau
traverselor ;
- scarile luminate insuficient si blocate(aglomerate) cu obiecte diferite, fara balustrada, acoperite
cu gheata si/sau zapada
- folosirea scaunelor pentru a atinge locuri inalte, a scarilor pliante defecte, a scarilor neasigurate
- neutilizarea balustradelor si centurilor de siguranta atunci cand se lucreaza la inaltime
TIPURI DE FRACTURI
A.- ca urmare a actiunii directe sau indirecte a agentului agresor
- fractura directa-se produce la locul de aplicare a fortei respective, deci la locul de actiune a
agentului agresor fractura indirecta-se produce la distanta de locul de aplicare a fortei
respective, deci de locul de actiune a agentului agresor
B.- functie de modul de prezentare
- fractura completa-intereseaza osul pe toata grosimea sa, avand forme variabile(de-a curmezisul,
piezisa, spiralata)
- fractura incompleta
C.- functie de modul de prezentare
- fractura inchisa-cand cel putin pielea a ramas intacta
- fractura deschisa-cand s-a produs si o rana prin care focarul de fractura comunica cu
exteriorul(ele sunt mai grave, fiind insotite de hemoragii)
D.- functie de numarul de focare de fractura
- unice(un singur focar de fractura)
- multiple(mai multe focare)
PRIMUL AJUTOR IN FRACTURI - are rolul sa previna complicatiile si leziunile ulterioare si sa
diminueze durerea si umflarea zonei. El se acorda la locul accidentului, exceptand cazul in care
persista un pericol pentru salvator sau pentru victima. Obiectivul principal al primului ajutor este
reprezentat de imobilizarea focarului fracturii pentru a preveni complicatiile si a alina durerea.
Imobilizarea se realizeaza cu ajutorul atelelor confectionate special sau improvizate.
Imobilizarea fracturii trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
 ca regula generala, orice imobilizare trebuie sa cuprinda doua articulatii(incheieturi):cea de
deasupra si cea de dedesubtul focarului de fractura
 la membre, atelele se pun de o parte si de alta a focarului de fractura(sau membrul se aseaza intr-o
gutiera speciala)
 atelele se invelesc in vata(sau alte materiale moi) pentru a nu leza pielea, a nu stanjeni circulatia
sau a nu mari durerea
 se evita aplicarea atelelor pe locul unde osul vine in contact direct cu pielea
 acolo unde atela nu se poate mula exact pe regiunea imobilizata, golurile se umplu cu vata
 se trage apoi o fasa, la inceput circulara, apoi serpuiyoare, in jurul atelelor si membrului fracturat,
obtinand astfel o imobilizare provizorie(imobilizarea de durata urmand sa se faca la un serviciu
medical de specialitate ; trebuie sa se aiba in vedere ca fasa prea stransa stanjeneste circulatia
sangelui si accentueaza durerea, iar fasa prea larga este egala cu lipsa imobilizarii.
 orice accentuare a durerii indica agravarea situatiei si necesita controlarea pozitiei membrelor, a
bandajelor si nodurilor si a circulatiei sangelui la extremitati ; nodurile de la materialul utilizat
pentru fixarea atelelor vor fi facute peste atela si nu pe zona descoperita deoarece pot provoca
compresiuni dureroase pe tegumente.
 cel putin 2 persoane trebuie sa conlucreze la efectuarea imobilizarii ; una ridica membrul fracturat
cu o mana, in timp ce cu palma cealalta sprijina locul fracturii iar cealalta persoana aplica atelele
si trage fasa
 dupa imobilizare urmeaza transportarea accidentatului la spital
LEZIUNILE OCHIULUI
Aplicarea in practica a masurilor de prevenire a accidentelor si de asgurare a sanatatii si securitatii la

locul de munca trebuie sa determine evitarea lezarii ochilor. Consecintele lezarii ochiului pot fi foarte
grave ajungand pana la tulburari de vedere sau orbire.
Nu incercati sa indepartati particulele din ochi atunci cand :
- particula este pe cornee
- particula este incastrata sau s-a lipit de globul ocular
- particula nu poate fi vazuta, desi ochiul e umflat si doare
Corpii straini care se incastreaza in ochi sau in tesutul moale de langa ochi trebuie indepartati numai
de catre medic.
ARSURILE CHIMICE
Scopul primului ajutor-este sa dilueze si treptat sa elimine substantele chimice, prin inundarea
ochiului cu apa. O substanta chimica sub forma de pudra trebuie indepartata prin periere. Substantele
chimice corosive se vor indeparta prin spalarea ochiului timp de cel putin 10-20 min(se foloseste
aparatura speciala pentru irigarea ochiului)
ARSURILE
ARSURILE-raniri ale pielii sau ale altor tesuturi produse de agenti termici, chimici, electrici sau de
radiatii. Pielea protejeaza corpul de invazia bacteriilor, ajuta la controlul temperaturii corpului si
retine fluidele acestuia. Ranirea pielii prin arsuri sau opariri poate produce pierderea acestor functii
si, daca leziunea este intinsa se poate ajunge la complicatii serioase
CLASIFICAREA ARSURILOR
 in functie de agentul care le-a provocat

- termice- produse de foc, contactul cu obiecte fierbinti sau abur
- corosive-cauzate de substante chimice foarte active precum acizii si bazele
- electrice-produse de curentul electric
- prin radiatie-determinate de expunertea excesiva la soare, raze X sau materiale radioactive
 dupa profunzimea lor
- arsurile de gradul intai-limitate la stratul superficial al pielii ; pielea este rosie si
ustura(exemplu-arsura solara obisnuita)
- arsurile de gradul doi-cuprind toata grosimea pielii ; pe piele apar basici cu continut seros sau
hematic ; pe langa durerea mare pe care o resimte victima, pericolul principal consta in
infectarea continutului veziculelor
- arsurile de gradul trei-leziunile depasesc grosimea pielii, distrugand si straturile mai
profunde : grasime, muschi, vase, nervi, pana la os ; durerea este mai mica, deoarece
extremitatile nervilor din piele au fost distruse arsurile de gradul patru-sunt foarte severe,
implicand distrugerea tuturor structurilor inclusiv a osului
EFECTELE-arsurilor si oparirilor sunt determinate de :
- intinderea suprafetei arse a corpului ; viata accidentatului este amenintata daca arsurile
depasesc 10% din suprafata totala a pielii
- localizarea arsurii(de exemplu, arsurile fetii pot afecta respiratia)
- gradul arsurii, determinat de profunzimea leziunii

- varsta, starea fizica si fiziologica
PRIMUL AJUTOR-pentru arsura termica :
- imersiunea imediata a partii arse in apa rece sau in alcool pentru a usura durerea, pentru a
reduce inflamarea si basicarea si pentru a preveni lezarea ulterioara a tesuturilor; daca
imersiunea nu este posibila se aplica pe zona arsurii imbracaminte curata, umezita in apa rece
sau in alcool
- indepartarea imediata a oricarei surse de presiune a zonei arse(imbracaminte, incaltaminte)
inainte de aparitia inflamarii
- acoperirea arsurii cu un pansament curat, lipsit de scame, preferabil steril
Este strict interzis :
- aplicarea de lotiuni, alifii sau pnsamente murdare
- nu se vor sparge basicile
- nu se respira si nu se tuseste peste arsuri ; nu se pipaie zona arsa
- nu se indeparteaza imbracamintea lipita de zona arsa
PRIMUL AJUTOR-pentru arsura chimica :
- se inunda imediat cu apa rece din abundenta zona arsa pentru a « spala »
substantele chimice ; se continua inundarea zonei arse si in timpul indepartarii imbracamintii,
pana la spalarea(indepartarea) completa a subst. chimice
- dupa indepartarea prin spalare a substantelor chimice se continua primul ajutor ca pentru
arsura termica
ACCIDENTELE DETERMINATE DE CURENTUL ELECTRIC (ELECTROCUTAREA)
Consecintele electrocutarii depind de trei factori:

- intensitatea curentului electric
- timpul cat trece curentul prin corp(timpul de expunere)
- traseul sau calea strabatuta de curentul electric prin corp
Intensitatea curentului electric-a carui limita de suportabilitate si considerata nepericuloasa este ;
- 10 mA in cazul curentului alternativ de frecventa industriala
- 50 mA in cazul curentului continuu
Valorile curentilor de mai sus si efctele lor au fost grupate in zone de pericol :
- curetul care trece prin corp este mai mic de 10 mA-pericol de deces foarte scazut
- curentul care trece prin corp este mai mare de 10 mA dar mai mic de 200 mA-pericolul de
paralizare a functiilor sistemului nervos este foarte probabil si pot aparea stop respirator si
stop cardiac
- curentul care trece prin corp este mai mare de 200 mA-probabilitatea decesului este ridicata si
agravata de efectele termice ale curentului electric
Timpul cat trece curentul prin corp (timpul de expunere)-este foarte important mai ales in raport cu
intensitatea curentului. Cu cat timpul este mai scurt, valoarea curentului la care omul reuseste sa se
desprinda este mai mare si invers. Limitele timpului de deconectare a instalatiilor electrice de joasa
tensiune trebuie sa fie de :
- 0,2 sec pentru tensiuni pana la 250 V
- 0,1 sec pentru tensiuni pana la 500 V
Traseul sau calea strabatuta de curentul electric prin corp-se considera ca foarte periculoase caile :
- mana stanga piciorul drept(axa inimii)
- mana dreapta-marginea superioara a bazinului
EFECTELE CURENTULUI ELECTRIC-pot avea urmari imediate sau intarziate:
- urmarile imediate-se manifesta prin paralizarea functiilor respiratorii si/sau circulatorii,
respectiv aparitia stopului respirator si/sau cardiac, ori deces instantaneu prin fibrilatie
ventriculara
- urmarile intarziate(ore, zile)- se manifesta printr-o slabire a fortei musculare, amorteli, chiar
in cazul in care accidentatul se afla in stare de repaos ; la reluarea activitatii pot aparea
tulburari care influenteaza centrul generator de excitatie al inimii.
ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR
- scoaterea accidentatului de sub actiunea sau influenta curentului electric(prin deconectarea
instalatiei electrice de la intrerupatorul de alimentare)
- determinarea starii accidentatului
- daca accidentatul este constient
- daca accidentatul este inconstient
- daca accidentatul prezinta vatamari sau raniri
- se aseaza accidentatul intr-o pozitie care sa permita examinarea sa, adica in pozitia culcat pe
spate pe o suprafata plana si suficient de rigida
- se desfac hainele de la gat, piept si zona abdominala
- se verifica starea respiratiei si existenta pulsului
- in cazul lipsei functiilor vitale, fara a mai tine seama de eventualele interdictii de miscare a
accidentatului, acestuia i se va face respiratie artificiala sau reanimare cardio-respiratoriepot
surveni tulburari de ritm cardiac
ATENŢIE
Nerespectarea îndatoririlor şi interdicţiilor cuprinse în prezentele instrucţiuni, atrage în caz

de accident de muncă sau îmbolnăvire profesională, răspunderea angajatului.
Întocmit
S.C. TRIUMPH CONSULTING SRL
mm

Instructiuni Proprii SSM Lacatus

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Instructiuni Proprii SSM Lacatus

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INSTRUCTIUNI PROPRII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA

Post de lucru Lacatus Mecanic Grădinița Steaua

INSTRUCTIUNI PROPRII PRIVIND SANATATEA SI

Instruirea personalului in domeniul SSM

Art.1 Organizarea şi desfăşurarea activităţii de instruire a salariaţilor în domeniul SSM se vor

Dotarea cu echipament individual de protecţie

Art.3 Dotarea cu echipamentul individual de protecţie şi alegerea sortimentelor în funcţie de

Organizarea locului de muncă şi a activităţilor

Protecţia împotriva electrocutării

CONDITIILE CE TREBUIE SA LE INDEPLINEASCA UNELTELE ELECTRICE DE

MIJLOACE DE PROTECTIE FOLOSITE LA INSTALATIILE ELECTRICE DE JOASA

Art.30 Se numesc mijloace de protectie sculele, echipamentele, instrumentele, aparatele si

Prelucrarea metalelor prin găurire

Prelucrarea metalelor prin rectificare şi polizare

Art.89 Corpurile abrazive vor fi ferite de lovituri şi trepidaţii.

Marcarea corpurilor abrazive

Protectia impotriva electrocutarii la masinile – unelte

Art.103 Protecţia împotriva electrocutarii prin atingere directă la echipamentele electrice de pe

IPSSM MANIPULAREA, TRANSPORTUL PRIN PURTARE SI

CARACTERISTICILE MEDIULUI DE MUNCA

MANIPULAREA SI TRANSPORTUL PRIN PURTARE A MASELOR

DEPOZITAREA, STIVUIREA, INCARCAREA SI D ESCARCAREA MATERIALELOR

Art.167 Depozitarea materialelor se va face astfel incat sa se excluda pericolul de accidentare,

MASURI TEHNICO - ORGANIZATORICE LA MANIPULAREA MANUALA A

- prea grea sau prea mare

- incomoda sau greu de apucat

 cerintele activitatii : activitatea poate prezenta riscuri, in special de afectiuni dorsolombare,

- efort fizic frecvent si prelungit care solicita in special coloana vertebrala

 factori individuali de risc ; angajatul poate fi expus riscului daca :

- este necorespunzator din punct de vedere fizic sa realizeze sarcina respectiva

PENTRU PREVENIREA RISCURILOR DETERMINATE DE EFORTUL FIZIC,

- pozitiile de munca vicioase si/sau fixe

MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE DE PROTECTIE I MPOTRIVA

- folosirea tensiunilor foarte joase de securitate(TFJS)

MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE DE PREVENIRE, ALARMARE,

NORME DE PSI LA EXPLOATAREA CONSTRUCTIILOR, INSTALATIILOR SI ALTOR

-interzicerea exploatarii instalatiilor, dispozitivelor, echipamentelor, aparatelor, masinilor si utilajelor

REGLEMENTARI DE ORDINE INTERIOARA

LUCRARI CU FOC DESCHIS

-amplasarea scrumierelor sa nu permita aprinderea materialelor combustibile din apropiere

ASIGURAREA CAILOR DE ACCES, EVACUARE SI INTERVENTIE

EFECTUAREA LUCRARILOR IN PERIOADELE CU TEMPERATURI EXTREME

-elaborarea programului de masuri speciale de combatere a efectelor negative, de prevenire si

PREVENIREA SITUATIILOR CARE POT PROVOCA INCENDII

- organizarea controlului de prevenire(conducerea societatii si conducatorul loculi de munca)

ORGANIZAREA EFECTIVA A INTERVENTIEI

- urmarirea realizarii salvarii rapide si in siguranta a personalului

CAI DE ACCES, EVACUARE SI INTERVENTIE

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENTARE SAU IMBOLNAVIRE

- obturarea cailor respiratorii

METODE DE RESPIRATIE ARTIFICIALA

 reluati respiratia artificiala

Reanimarea cardio-respiratorie(RCR) se aplica pentru reanimarea (resuscitarea) unei persoane care

OBSTRUCTIA CAILOR RESPIRATORII

- se asigura aer proaspat si se protejeaza victima de temperaturi extreme

BANDAJELE (fesi, tiunghiuri, rondele)-sunt materiale folosite pentru a fixa un pansament, a

PLAGA (RANA,LEZIUNEA)-se intelege orice intrerupere a continuitatii unui tesut(a tegumentelor

A.- functie de modul de prezentare

Obiectivele principale ale acordarii primului ajutor in ingrijirea plagilor sunt :

Materiale de prim ajutor necesare :

 dupa vasul de sange

Aplicarea in practica a masurilor de prevenire a accidentelor si de asgurare a sanatatii si securitatii la

 in functie de agentul care le-a provocat