Tulburări din spectrul autist- TSA

Definire, caracterizare generală

Mihai Alexandra

Abstract:

Cuvinte cheie: autism, factori de risc, manifestări, tehnologie

Definirea termenului: Termenul de autism a fost introdus, pentru prima dată în 1911, de către
psihiatrul elvețian Paul Eugen Bleuler pentru descrierea modului de a fi în lumea schizofrenicilor, care
abordează două aspecte principale, pierdere contactului cu realitatea, manifestat prin retragere socială,
indiferență și dezinteres afectiv, având o preponderență parțială sau totală a vieții interioare, explicând
faptul că lumea imaginară a schizofrenicului devine cea a realității.

Leo Kanner, psihiatru america, a reluat termenul în anul 1943, a desemnat termenul ca o maladie
autonomă a copilăriei ale cărei semne amintesc de cele atribuite de către E. Bleuler autismului
schizofrenic. Acesta apare, uneori, chiar din primul an de viață al copilului, maladia exprimându-se
prin imposibilitatea de a stabili raporturi normale cu anturajul, indiferență, stereotipii comportamentale
și limbaj ciudat și ermetic.

Clinica psihanalitică, prin analogie, a utilizat termenul de autism pentru a defini un stadiu precoce al
dezvoltării nou-născuților, caracterizat prin ruperea de lumea exterioar și preocuparea exclusivă a
sugarilor pentru trăirile interne.

Factori de risc: Până în ziua de astăzi nu s-au descoperit cauzele exacte ale declanșării acestei
tulburări, fiind desemnați mai mulți factori de risc. Cercetătorii nu au putut demonstra ca acesta se
transmite pe cale ereditară și nici existența unei caracter genetic dominant, dar au confirmat existența
unui număr mai mare de copii autiști printre cei care provin din părinți cu o vârstă înaintată sau cei
care sunt primii născuți ai unei familii.

În ceea ce privește factorii de risc, cei mai relevanți sunt:

 Factorii de mediu: Există o varietate de factori nespecifici, precum vârsta înaintată a părinților
în momentul concepției, greutatea scăzută a fătului la naștere, expunerea fetală la valproat,
tratament folosit pentru epilepsie și episoadelor maniacale, traume suferite în timpil nașterii
sau traume, șocuri psihice ale mamei pe durata sarcinii.
 Factori genetici și fiziologici: Caracterul ereditar al acestei tulburări a variat, de-a lungul
timului, de la 37% până la 90% în studiile bazate pe rata de concordanță între gemeni. În
prezent, 15%din cazurile cercetate par să fie asociate cu o mutație genetică cunoscută, cu
variante sau mutații de novo la nivelul genelor, mutații genetice apărute în ovul sau
spermatozoid care nu ar fi mutații moștenite de la părinți, acestea fiind esențiale în dezvoltarea
creierului. Totuși, asocierea autismului cu o mutație genetică cunoscută nu pare a avea
intensitatea necesară în ceea ce privește caracterul ereditar.
Din punct de vedere etiologic, au fost elaborate trei categorii de teorii distincte ce pot explica autismul.

1. Teoriile organice
Această teorie consideră că autismul se datorează disfuncțiilor organice, de natură biochimică
sau dezvoltarea insuficientă a structurii creierului.
2. Teoriile psihogene
Descrie autismul ca o retragere psihologică față de tot ceea ce ei percep ca fiin ostil, rece sau
pedepsitor.
3. Teoriile comportamentale
Consideră că autismul infantil ia naștere ca un comportament învățat, format în urma utilizării
sistemului de recomensă și pedeapsă inadecvat, întâmplător.

Simptome și manifestări

Limbaj și comunicare Interacțiunea socio- Stereotipii-Tulburări

 Slab interes în
achiziționarea
limbajului
 Nu răspund la comenzi
vocale
 Au reacție întârziată la
auzirea propriului nume
 Pronunție defectuoasă
 Repetarea unor sunete
sau silabe
 Inversiunea sunetelor în
cuvânt
 Nu folosesc cuvinte de
legătură
 Substituie un cuvânt cu
altul apropiat ca
semnificație sau utilitate
 Este prezent fenomenul
de ecolalie
 Vorbirea este
economicoasă
 Lipsa intonației
 Vocabular sărac
 Dereglări ale vocii
 Comunicarea
nonverbală este
deficitară
 Nu folosește pronumele
personal la persoana I
afectivă
 Nivel redus de
interacțiune socială
 Nu împărtășesc emoții
 Nu zâmbesc ca reacție la
alt zâmbet
 Nu caută să fie luat în
brațe
 Nu se recunoaște în
oglindă
 Nu doreste integrare în
grupuri sociale, ci
izolare
 Manifestă interes pentru
obiecte, se atașează de
ele
 Contact vizual slab sau
inexistent
 Nu inițiază jocuri, nu
este interesat să
participe la jocuri de
grup
 Indiferent
 Indiferență pentru
prezența sau absența
părinților
 Pot fi violenți
 Aberații perceptuale-
sensibilitate la zgomote
ușoare, lipsa reacției la
zgomote puternice
 Lipsa empatiei
 Rezistență la durere
fizică
acționale și
comportamentale
 Automutilare și
autodistrugere
 Mers pe vârfuri
 Preferința pentru un fel
de mâncare, o singură
jucărie
 Învârtirea roților
 Privirea neîncetată a
unui obiect
 Ordine specifică a
lucrurilor, aranjarea lor
după un anumit criteriu
 Persistența într-o
anumită activitate
 Țipatul și plânsul ca
formă de comunicare
 Autostimulări
 Învârtitul pe loc fără a
ameți
 Nevoie redusă de somn
 Schimbarea frecventă a
dispoziției
Utilizarea tehnologiei în recuperarea copiilor cu tulburări din spectrul autist

Tehnologia, cu toată aparatura aferentă, tabletă, telefon, televizor, tablă interactivă, poate fi un aliat în
lupta cu autismul sau poate fi un dușman. În ultima perioadă s-a dezvoltat o nouă formă de autism
determinată de utilizarea excesivă a dispozitivelor IT, autismul virtual.

Device-urile sunt integrate în cadrul terapiei datorită evoluției tehnologice și a faptului că cele mai
multe dintre formele de recuperare tind să aducă persoanele cu autism cât mai aproape de realitatea
zilelor noastre. În cadrul sesiunilor de terapie, tehnologia ajută terapeutul în captarea atenției, pentru
achiziționarea unor informații valoroase prin intermediul jocurilor interactive, filmulețelor scurt sau
poveștilor ilustrate, precum vorbitul, număratul,animalele, mijloacele de transport, fructele și
legumele, însă timpul trebuie gestionat, 4-5 minute, pentru a nu face copilul dependent de această
tehnologie. Mai poate fi folosită și ca formă de recompensă, sub supravegherea unui adult spre
selectarea jocurilor sau a altor forme de recreere.

În limba română nu s-au dezvoltat, încă, aplicații speciale pentru copiii cu TSA, dar pot fi folosite
oricare dintre jocurile obișnuite și adaptate sau explicate acestora, multe dintre ele având un real
succes în procesul de recuperare. În cadrul unei asociații din Galați, terapia ABA este susținută de
aproape de tehnologie, prin utilizarea unor table interactive cu care copiii sunt foarte încântați să
lucreze, observându-se o însușire rapidă a itemilor și a cunoștințelor, această tehnologie mergând în
paralel cu metodele și materialele tradiționale, cartonașe, jetoane, planșe, completându-le și
oferindu-le o mai mare trecere și viabilitate în fața copiilor.

Bibliografie:

Cucuruz, Daniela (2004). Autism. Cartea pentru părinți. București: Licentia Publishing.

Verza, Emil (1997). Psihopedagogie specială. București: Editura Didactică și Pedagogică R.A.

Barber, Christopher (2011). Autism and Asperger’s Conditions. A practical guide for nurse. London:
Quay Books,a division of Mark Allen Publishing Ltd.

American Psychiatric Association (2016). DSM-5. Manual de Diagnostic și Clasificarea Tulburărilor

Mintale. București: Editura Medicală Callisto.

Doron, R., Parot, F. (1994). Dicționar de psihologie. București: Humanitas.