Universitatea Agrară de Stat

din Moldova
Facultatea Medicină Veterinară

REZIDUURI MEDICAMENTOASE ŞI CHIMICE

ÎN ALIMENTE

Titular:
ENCIU Valeriu,
doctor habilitat în științe medical-veterinare,
profesor universitar

Chișinău, 2021
1
Tema 1. REZIDUURI MEDICAMENTOASE ÎN ALIMENTE.

1.1. Generalităţi.
1.2. Acte legislative privind reziduuri medicamentoase.
1.3. Reziduuri de medicamente veterinare.
 1.1. Generalităţi.
Existenta reziduurilor medicamentoase în
lapte sau în ţesuturile comestibile ale animalelor
de măcelărie constituie o preocupare de interes
sanitar public.
Reziduurile pot apărea nu doar datorită
proprietăţilor fizico-chimice ale substanţelor în
sine, ci şi datorită eficacităţii acelor dispozitive
farmaceutice şi bioinginereşti care încearcă să
mărească timpul de înjumătăţire plasmatc al
medicamentelor în cauză (boluri cu eliminare
secvenţială sau continuă, implanturi).
Pentru a reduce la minim pericolul implicat de
reziduurile din alimente de origine animală pentru
anumiţi compuşi se defineşte o perioadă numită
perioadă de aşteptare, de interzicere sau de
retragere, care trebuie să treacă de la ultima
administrare a medicamentului până la
sacrificarea animalului sau pân la introducerea în
consumul uman a lapelui sau ouălor.
 1.1. Generalităţi.

Implanturile hormonale sau alte formulări

medicamentoase au eliberare lentă administrate
prin implantarea unor pelete solide sub pavilionul
urechii sau în alte zone accesibile, ce sunt
detaşate de carcasă la sacrificarea animalului.
Intervalul trebuie stabilit pentru fiecare specie
în parte, pentru fiecare medicament, pentru
fiecare regim de administrare şi pentru fiecare
cale de administrare.
Consecinţele prezenţei reziduurilor în
organismul animal şi produsele alimentare de
origine animală constituie un subiect controversat
şi de actualitate, în condiţiile diversităţii tot mai
mari a categoriilor de substanţe medicamentoase
utilizate în terapia animalelor.
 1.1. Generalităţi.
Reziduurile medicamentoase întâlnite în produsele alimentare de origine
animală, cuprind compuşi de bază, derivaţi şi impurităţi asociate produselor
medicamentoase de uz veterinar, utilizate în scop terapeutic în timpul vieţii animalului.
Riscurile asociate consumului produselor cu asemenea reziduuri sunt diferite în
funcţie de structura chimică şi acţiunea medicamentelor implicate, fiind întâlnite reacţii
alergice, efecte cancerigene şi teratogene, tulburări ale ecologiei microbiene digestive.
Tehnicile de analiză de mare sensibilitate utilizate în ultimii ani pentru detectarea
reziduurilor medicamentoase în produsele de origine animală, au dus la concluzia
imposibilităţii absenţei acestor substanţe în produsele analizate, rezultatele exprimate ca
“reziduuri absente” fiind considerate utopice.
Este acceptată prezenţa reziduurilor sub anumite limite maxime – LMR, comune
pentru toate statele membre ale Comunităţii Europene, fiind fixate de Agenţia
Europeană a Medicamentului (EMEA).
În scopul limitării prezenţei reziduurilor medicamentoase în produsele alimentare de
origine animală, se fixeaza timpi de aşteptare pentru substanţele implicate.
Timpul de aşteptare este intervalul dintre ultima administrare a medicamentului la
animal şi obţinerea produselor alimentare provenite de la acestea, în scopul garantării
faptului că ele nu conţin reziduuri în cantităţi care depăşesc LMR stabilită.
Respectarea timpilor de aşteptare este controlată prin sodaj, după abatorizare.
 1.2. Acte legislative privind reziduuri medicamentoase.

Astfel, în Republica Moldova a fost arobată Hotărârea de Guvern Nr.

942 din 11-10-2010 pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare privind
interzicerea utilizării anumitor substanţe cu efect hormonal
sau tireostatic şi a substanţelor β-agoniste în creşterea animalelor.

Prezenta Normă sanitar-veterinară transpune prevederile Directivei

Consiliului Uniunii Europene nr.96/22/CE din 29 aprilie 1996 privind
interzicerea utilizării anumitor substanţe cu efect hormonal sau tireostatic şi
a substanţelor β-agoniste în creşterea animalelor şi de abrogare a
Directivelor 81/602/CEE, 88/146/CEE şi 88/299/CEE (Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene, L 125, din 23 mai 1996, p.3), după cum a fost modificată
prin Directiva nr.2003/74/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din
22 septembrie 2003 (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 262 din 14
octombrie 2003, pag.17), precum şi prevederile Deciziei Consiliului
nr.1999/879/CE din 17 decembrie 1999 privind introducerea pe piaţă şi
administrare a somatotropinei bovine (STB) şi de abrogare a Deciziei
90/218/CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 331, p.71–72
din 23 decembrie 1999.
 1.2. Acte legislative privind reziduuri medicamentoase.
În sensul prezentei Norme sanitar-veterinare se aplică noțiunile definite în
Hotărîrea Guvernului nr. 435/2010 privind aprobarea Regulilor specifice de
igienă a produselor alimentare de origine animală.
tratament terapeutic - administrarea, în mod individual, unui animal de
fermă examinat de către un medic veterinar de liberă practică sau medic
veterinar de libera practica împuternicit, a unei substanţe autorizate în vederea
tratării unei tulburări a fecundaţiei, inclusiv întreruperii gestaţiei nedorite,
inducerii tocolizei la vacile gestante cu substanţe β-agoniste, precum şi tratării
unor tulburări respiratorii şi inducerii tocolizei cu substanţe β-agoniste la
ecvideele crescute în alt scop decît cel al producţiei de carne, bolii naviculare şi
laminitei la ecvidee;
tratament în scop zootehnic – administrarea unei substanţe autorizate, în
mod individual, unui animal examinat sau supravegheat de un medic veterinar
de liberă practică sau medic veterinar de liberă practică împuternicit, în scopul
sincronizării ciclului sexual şi pregătirii donatoarelor şi receptoarelor de
embrioni, precum şianimalelor de acvacultură, unui grup de reproducători în
scopul inversiunii, în conformitate cu prevederile prezentei Norme sanitar-
veterinare;
tratament ilegal – utilizarea substanţelor sau a produselor neautorizate sau
utilizarea substanţelor sau a produselor autorizate în alte scopuri şi condiţii
decît cele prevăzute în instrucţiunile de utilizare a substanţei respective.
 1.3. Reziduuri de medicamente veterinare.

Prezenţa reziduurilor de medicamente

veterinare în animalele producătoare de
alimente şi de carne este reglementată prin
Directiva 86/469/CEE care conţine orientări
specifice pentru procedeurile de eşantionare în
exploataţii agricole şi în abatoare
Sacrificarea pentru consum uman a
animalelor de fermă cărora li s-au administrat
astfel de substanţe este interzisă.
Deţinătorilor de animale le este interzisă
deţinerea de produse beta-agoniste sau
administrarea acestora la animalele de
reproducţie aflate la sfârşitul vieţii reproductiv.
 1.3. Reziduuri de medicamente veterinare.
Beta-agonistele au fost utilizate abuziv ca agenţi de creştere în promovarea
animalelor producătoare de carne de peste 20 de ani.
Beta-agoniste sunt legate de catecolamine. Aceşti compuşi sunt fenil-
etanolamine cu substituenţi diferiţi pe inelul aromatic şi la terminalul grupului de
amino. Aceste molecule au o activitate puternic farmacologică. Compuşii sunt de
asemenea folosiţi ca promotori de creştere în efectivele de animale.
Produsele din carne obţinute de la animale tratate pot prezenta un potenţial risc
pentru sănătatea consumatorului, în special la persoanele cu astm sau cardiace.
Din acest motiv, Directiva 96/22/CE a Consiliului a interzis utilizarea acestor
substanţe în UE.
 1.3. Reziduuri de medicamente veterinare.
Clenbuterolul este cel mai eficient beta-
agonist în creşterea animalelor. Acesta este motivul
din cauza căruia clenbuterolul a fost pe larg utilizat în
mod abuziv în producerea de carne de animale încă
din anii '80.
În cursul ultimilor ani, alte beta-agoniste sintetice
au fost de asemenea folosite în loc de clenbuterol,
cum ar fi mabuterol, cimaterol sau salbutamol, cu
toate că eficienţa lor este mai mică decât a
clenbuterolului
Urmele de Clenbuterol - asemănător cu efedrina
- pot afecta funcţia pulmonară şi cardiacă a
persoanelor care au mâncat carne de la animalele
tratate.
Clenbuterol (Spirovent, Ventipulmin) este o
amină, simpatomimetic utilizat de suferinzii cu
afecţiuni respiratorii ca un decongestionant şi
bronhodilatator (ex: oamenii cu tulburări respiratorii
cronice, cum ar fi astmul folosesc clenbuterol ca un
bronhodilatator). Este cel mai frecvent disponibil în
formă de sare sub formă de clorhidrat Clenbuterol.
 1.3. Reziduuri de medicamente veterinare.
Clenbuterolul este un agonist non-steroidian
β2 adrenergici cu unele similitudini structurale şi
farmacologice cu epinefrina şi salbutamol, dar
efectele sale sunt mult mai puternice şi mai
durabile. Acesta determină o creştere a capacităţii
aerobe, stimularea sistemului nervos central, o
creştere a tensiunii arteriale şi de transport de
oxigen, creşte rata la care sunt metabolizate
grăsimile.
Este frecvent utilizat pentru proprietăţile bune-
relaxant muscular, este deci un bronhodilatator.
Acesta este utilizat de obicei în doze de la 20 la 60
micrograme pe zi, atunci când este prescris. De
asemenea, este prescris pentru tratarea cailor;
Clenbuterol este utilizată la nivel mondial
pentru tratamentul bolilor respiratorii alergice la
cai, deoarece acesta este un bronhodilatator. Un
nume comercial comun este Ventipulmin. Acesta
poate fi utilizat atât oral cât şi intravenos. De
asemenea, este un non-steroidian anabolic şi
accelerator de metabolism.
 1.3. Reziduuri de medicamente veterinare.

Clenbuterol este utilizată la nivel mondial pentru tratamentul bolilor

respiratorii alergice la cai, deoarece acesta este un bronhodilatator.
În septembrie 2006, peste 330 de oameni în Shanghai ar fi fost otrăviţi
prin consumul de carne de porc contaminată cu clenbuterol.
În februarie 2009, cel puţin 70 de persoane dintr-o provincie chineză
(Guangdong) au suferit intoxicaţii alimentare după ce au mâncat organe de
porc ce conţineau reziduuri de clenbuterol. Victimele au acuzat dureri de
stomac şi diaree după ce au mâncat organe de porc cumpărate din pieţele
locale.
Există, de asemenea, alte rapoarte informaţionale cu privire la cazurile
localizate – contaminarea alimentelor cu clenbuterol în SUA, care a dus la
stabilirea unor norme care limitează consumul de acest medicament numai
la cai.
O scădere clară în utilizarea clenbuterol la bovine a fost observată în
Germania, Irlanda de Nord, în ultimii 3 ani, prin activităţile de supraveghere
la ferme şi abatoare de către agenţiile guvernamentale şi organizaţiile din
sectorul de producţie.
 1.3. Reziduuri de medicamente veterinare.
Ractopamine este un medicament care este folosit ca
aditiv pentru hrana animalelor şi de a evita formarea grasimii
la porci. Aditiv pentru hrana animalelor, Paylean a fost
aprobat de către Statele Unite, Food and Drug
Administration, pe 22 decembrie 1999, şi a fost aprobat în
peste 20 de ţări, inclusiv Australia, Brazilia, Canada, Mexic şi
Thailanda. Cu toate acestea, este interzis în 150 de alte ţări,
inclusiv Uniunea Europeană, China şi Malaezia, care au
interzis folosirea ei în 2002.
S-a ajuns la concluzia că doza de 5 mg (cea mai mică
doză administrată) nu poate fi considerată cu siguranţă o
doză fără efect
Ractopamine în hrana pentru animale este responsabil
pentru creşterea masei musculare, dar acesta nu este un
steroid sau hormon, ci mai degrabă un compus cunoscut ca
un agonist beta. Doar o urmă de ractopamine trebuie să fie
adăugată pentru o creştere remarcantă în proteine şi de
scădere în acumularea de grăsime la animale, în special
porcine.
Pentru ultimele 90 de kilograme de creştere în greutate,
doar 18.5 grame de ractopamine adăugate la o tonă de furaje
(20 ppm) va determina creşterea cu 24%, a continutului de
proteine şi scăderea cu 34% a continutului de grăsimi .
 1.3. Reziduuri de medicamente veterinare.

Efectele Ractopaminei (Paylean-clorhidrat de Ractopamine)

Potrivit literaturii de sănătate animală, hrănite cu 18 grame pe tonă,
eficienţa hranei pentru animale a crescut cu 13%, sporul mediu zilnic a
crescut cu 10%, a redus consumul mediu zilnic de furaje 6% şi a crescut
crescut procentul de proteine, cu 25-37% în studiile de cercetare.
A crescut continutul de aminoacizi esentiali, în special lizină şi alţi
aminoacizi ce sunt necesari în dietă pentru a stimula creşterea ţesutului
muscular.
Unul dintre cele mai importante lucruri ce se ia în considerare atunci când
se utilizează PayleanTM este că răspunsul nu este constant în timp. Cel
mai mare de rezultat va fi văzut în primele patru săptămâni de hrănire.
Alimentarea mai mult decât este recomandat (în ultimele 7 săptămâni)
este ilegala şi nu va da randamentul asteptat.
 1.3. Reziduuri de medicamente veterinare.

Condiţii de utilizare Ractopamine. (exemple)

China. În iulie 2007, oficialii chinezi au confiscat carne de porc din SUA
pentru produse care conţin reziduuri de ractopamine.
Taiwan . Ractopamine a fost interzis din Taiwan din 2006. În vara anului
2007, substanţa a provocat controverse considerabile în Taiwan. Două
transporturi de carne de porc din SUA, inclusiv ractopamine au fost
respinse de către autorităţile din Ministerul Sănătăţii din Taiwan.
Malaezia Guvernul a interzis utilizarea de ractopamine. Fostul ministru
malaiezian al Sănătăţii, Dr. Chua Soi Lek a declarat că Ministerul Sănătăţii
a stabilit că mai mult de 70% din carnea de porc vândută în Kuala Lumpur
conţine 6500 ppm de ractopamine, făcând Malaezia printre ţările cu cea
mai mare concentraţie de carne contaminată.
La data de 30.12.2008, serviciile veterinare au declarat în stare de
carantină 10 din 656 ferme de porci din Malaezia deoarece efectivele de
animale conţineau acest produs chimic interzis.
 1.3. Reziduuri de medicamente veterinare.

Preocupările pentru Siguranţa Alimentară

Una dintre problemele majore privind utilizarea de ractopamine este că
nu există nici o perioadă de dezintoxicare înainte de sacrificare, în timp ce
alte medicamente necesită o perioadă de curăţare de două săptămâni; o
astfel de măsură ar reduce drastic beneficiile utilizării de ractopamine.
Potrivit avizului, lansat de EFSA în aprilie 2009, autoritatea spune că
ractopamine este un stimulator cardiac, are apartenenţă la o clasă de
medicamente care se leagă pe receptorii beta în inimă. Ractopamine are
efectul de a restrânge vasele de sânge şi grăbirea ritmului inimii.
Totuşi, în ciuda a preocupărilor, o mare parte dintre crescatorii de animale
sunt dornici de a utiliza ractopamine datorită efectelor evidente economice
pe care le poate oferi. Deşi o decizie privind MRI ractopamine, în prezent a
fost suspendată de Codex Alimentarius, o analiză suplimentară, este sigur
de a continua în curând.
 1.3. Reziduuri de medicamente veterinare.

Zilpaterol este un produs din Clasa aditivilor

pentru hrana animalelor, a potenţiatorilor de
productivitate
Zilpaterol clorhidrat este un agent de
recompartimentare, care pare să afecteze
compoziţia carcasei, este un promotor de
performanţă non-steroidian.
Scade gradul de depuneri de grăsime în
carcasă, promovează sinteza proteinelor.
Îmbunătăţeşte creşterea în greutate a animalelor.
Doza: 6 grame pe tona de furaje(un premix de
6 grame, cu aproximativ 20-25 de kilograme de
minerale şi apoi se amestecă final cu furaje).
Întrucât până la o treime din creşterea în
greutate apare în carcasă, creste randamentul.