Libera circulație a serviciilor in Uniunea Europeană

Student: Batin Mărioara Adina

Curs: Dreptul european al afacerilor
Profesor: Ligia Mirișan
 Cuprins:
I. PREAMBUL
II. SCURT ISTORIC INTRODUCTIV
III. LIBERA CIRCULATIE A SERVICIILOR
III.1. Reglementari privind libera circulație a serviciilor – noțiuni și
reglementari
III.2. Beneficiarii liberei circulaţii a serviciilor
III.3. Exemple din Jurisprudenta Curtii

III.4. Aspecte negative a liberalizări circulației serviciilor

IV. BIBLIOGRAFIE
 I. PREAMBUL

Libertatea de circulație a serviciilor este o componentă foarte importantă a pieței

unice, și, prin aceasta, de mare importanta in dreptul european al afacerilor, care
nu putea fi conceput in lipsa respectării acestei libertăți, și, presupune că o
persoană poate presta servicii in alt stat membru al Uniunii Europene decât cel
in care își are reședința sau respectiv domiciliul.1
Motivul pentru care am decis să abordez această temă in cadrul acestui referat
este pentru că eu consider că este o temă de actualitate cu care România se
confruntă și ași dori să abordez atât aspectele pozitive ale acestei reglementări
din cadrul Tratatului de Funcționare a Uniunii Europene cât și unele efecte
negative pe care această “libertate” le-a avut asupra țarii noastre și alte țari din
cadrul Uniunii Europene.
In cele ce urmează ași dori să detaliez in câteva pagini atât aspectele pozitive pe
care crearea unui “stat fără frontiere” le-a avut asupra țărilor integrate în cadrul
Uniunii Europene, dar și aspectele negative asupra economiei și pieței
serviciilor pe care le-a avut această unificare, asupra țărilor semnatare a
tratatelor de aderare, provocându-se o emigrare in masă a persoanelor din țările
mai puțin dezvoltate financiar spre țările care nu se confruntă cu această
problemă ca efect survenit în urma acestor libertăți pe care aderarea în cadrul
Uniunii Europene le conferă

1 1 Mirela Carmen Dobrilă, Dreptul european al afacerilor, Ed. Universul Juridic, 2019, pp. 128
 II. SCURT ISTORIC INTRODUCTIV

După Al Doilea Război Mondial, integrarea europeană a fost văzută ca un

antidot al naționalismului extremist care a devastat continentul. Într-un discurs
ținut la 19 septembrie 1946 la Universitatea din Zürich, Elveția, Winston
Churchill a mers mai departe și a promovat apariția Statelor Unite ale Europei.
Congresul de la Haga din 1948 a reprezentat un moment esențial în istoria
federală europeană, deoarece a dus la crearea Mișcării Europene și a Colegiului
Europei, unde viitorii lideri ai Europei vor trăi și vor studia împreună.2
Odată cu căderea comunismului în Europa Centrală și de Est, țările europene
devin vecini și mai apropiați. Uniunea Europeană a fost înființată în mod oficial
când Tratatul de la Maastricht — al cărui principali arhitecți au fost Helmut
Kohl și François Mitterrand — a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993. În 1993,
pieței unice i se adaugă și cele „patru libertăți”: libera circulație a mărfurilor,
serviciilor, persoanelor și capitalurilor. În acest deceniu s-a semnat încă un
tratat, pe lângă cel mai sus menționat, anume : Tratatul de la Amsterdam (1999)
iar oamenii devin preocupați de protecția mediului și de luarea unor măsuri
comune în materie de securitate și apărare.3
In prezent Uniunea Europeană (UE) este o uniune politică și economică a 27 de
state membre situate în principal în Europa și are o populație estimată de
aproximativ 447 milioane. Și s-a dezvoltat o piață unică internă printr-un sistem
standardizat de legi care se aplică în toate statele membre.4

III. LIBERA CIRCULATIE A SERVICIILOR

1. Reglementari privind libera circulație a serviciilor – noțiuni și

reglementari
În ceea ce privește capacitatea administrativă de implementare a politicii
în domeniul vizelor, în România, este asigurată de Ministerul Afacerilor Externe
și Ministerul Administrației și Internelor.5

2 https://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83 (accesat la data de 17.05.2021 ora 16:00)

3 https://europa.eu/european-union/about-eu/history_ro (accesat la data de 17.05.2021 ora 16:00)
4 https://europa.eu/european-union/about-eu/eu-in-brief_en (accesat la data de 17.05.2021 ora 16:00)
5 Ileana Pascal, Ştefan Deaconu, Codru Vrabie, Niculae Fabian, Libera circulaţie a persoanelor, Centrul de

Resurse Juridice, Bucuresti, 2002, pp 123

 În dreptul comunitar prin noțiunea de „servicii“ se înțelege ansamblul
prestațiilor care nu cad sub incidența dispozițiilor referitoare la libera circulație
a mărfurilor, capitalurilor sau persoanelor. Ea are, așadar, un caracter „rezidual“
sau „subsidiar“, dar poate fi clarificată în baza a trei criterii stabilite prin
jurisprudența Curtea de Justiție a Uniunii Europene de la Luxemburg:6

a. Prestatorul serviciilor trebuie să fie stabilit într-un stat membru al Uniunii

Europene, altul decât acela al destinatarului prestației astfel încât să existe o
trecere a unei frontiere interioare UE .7
b. Prestatorul trebuie să fi fost stabilit în spaţiul Pieţei unice europene.
c. Prestaţia trebuie să fie furnizată contra unei remuneraţii.8

Libertatea de prestare a serviciilor este reglementată și in articolul 56 din

Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene care dispune atât interzicerea
restrictiilor privind libera prestare a serviciilor in cadrul Uniunii cu privire la
resortisantii statelor membre stabiliți într-un alt stat membru decât cel al
beneficiarului serviciilor și definește si notiunea de servicii reprezentând
activitatii atât cu caracter industrial, comercial, artizanal cât si activității din
cadrul profeiunilor liberare.9

2. Beneficiarii liberei circulaţii a serviciilor

Beneficiarii acestei libertăti de prestare de servicii sunt persoanele fizice sau

persoanele juridice care prin activitatea lor se află in sfera de aplicare a

6Ileana Pascal, Stefan Deaconu, Libera circulatie a serviciilor, Centrul de Resurse Juridice, Bucuresti, 2002, pp.
56

7 N. Diaconu, Dreptul Uniunii Europene. Politicile, Ed. Universul Juridic,2017, pp. 113
8 Ileana Pascal, Stefan Deaconu, Libera circulatie a serviciilor, Centrul de Resurse Juridice, Bucuresti, 2002, pp.
123
9 art 56 TRATATUL PRIVIND FUNCȚIONAREA UNIUNII EUROPENE (VERSIUNE CONSOLIDATĂ), Jurnalul Oficial al

Uniunii Europene
http://www.cnas.ro/casamm/media/pageFiles/tratatul%20privind%20functionarea%20Uniunii%20Europene.p
df (accesat la data de 17.05.2021 ora 16:00)
dreptului unional și indeplinesc cerintele impuse, anume persoana fizica ca
resortisant al unui stat comunitar trebuie să aibă cetătenia statului respectiv10 ,
persoanele juridice trebuie sa indeplinească cerintele indicate de articolul 56 din
Tratatul de Functionare a Uniunii Europene in diferite reguli anume spre
deosebire de persoana fizica care trebuie sa aiba cetătenia unui stat membru,
persoana juridică trebuie să fie stabilită pe teritoriul unui stat membru sau sa
desfășoare o activitate efectivă și reală care să aibă legătură cu activitatea unui
stat membru.11

3. Exemple din Jurisprudenta Curtii privind discriminarea in cadrul liberi

circulatii a serviciilor

In ceea ce privește interzicerea restrictiilor privind libera prestare a serviciilor in

cadrul Uniunii, este prevazut in Tratatul de Functionare a Uniunii Europene
interzicerea discriminării, obligatia revenind atât statului de unde provine
beneficiarul acestei libertati cât și statul unde iși are sediul furnizorul
serviciilor.12

In jurisprudenta Uniunii Europene s-au identificat cazuri in care aceasta

obligatie nu a fost respectată, in acest caz se incadrează și următoarea spetă:

Cauza Mehmet Soysal și Ibrahim Savatli impotriva Republicii Federale

Germania in cadrul căreia in sarcina unui resortisant turc angajat în calitate de
conducător de vehicule grele de transport de către o întreprindere de transport
turcă, obligatia de a deține viză pentru a putea intra pe teritoriul unui stat
membru, în condițiile în care o astfel de obligație nu exista la momentul intrării
în vigoare a protocolului adițional din 23 noiembrie 1970 anexat la Acordul de
asociere dintre Comunitatea Economică Europeană și Turcia.

10 Mirela Carmen Dobrilă, Dreptul european al afacerilor, Ed. Universul Juridic, 2019, pp. 193
11 N. Diaconu, Dreptul Uniunii Europene. Politicile, Ed. Universul Juridic,2017, pp. pp 60-61
12 Mirela Carmen Dobrilă, Dreptul european al afacerilor, Ed. Universul Juridic, 2019, pp. 193
In această spetă este clar incalcată dispozitia potrivit careia se interzice orice fel
de discriminare in efectuarea liberei prestari de servicii de catre persoanele
aflate in statele membre semnatare ale diferitelor acorduri sau tratate care să
dispună de existenta acestei libertati, iar in cazul de fată articolul 41 alineatul
(1) din protocolul adițional semnat la 23 noiembrie 1970 la Bruxelles și
încheiat, aprobat și confirmat, în numele Comunității, prin Regulamentul (CEE)
nr. 2760/72 al Consiliului din 19 decembrie 1972 trebuie interpretat în sensul că
se opune instituirii, începând cu data intrării în vigoare a acestui protocol, a unei
obligații de a deține viză pentru a li se permite unor resortisanți turci, precum
reclamanții din acțiunea principală, să intre pe teritoriul unui stat membru cu
scopul de a presta servicii pe acest teritoriu în numele unei întreprinderi stabilite
în Turcia, în condițiile în care, la acea dată, nu era cerută o astfel de viză.13

O altă spetă privind neindeplinirea obligatiei de nedescriminare privind libera

circulatie a serviciilor o reprezintă cauza având ca reclamant pe Comisia
Europeană (reprezentanți: G. Rozet și E. Traversa, agenți) și pârât pe Marele
Ducat al Luxemburgului (reprezentanți: C. Schiltz, agent, A. Rodesch, avocat)
In cadrul careia s-a constatat neindeplinirea obligațiilor de către un stat membru
prin incălcarea dispozitiilor prevăzut in articolul 49 CE (articolul 56 TFUE) —
Restricție la libera prestare a serviciilor prin faptul că nu a prevăzut, în cadrul
reglementării sale privind securitatea socială, posibilitatea de a acoperi
cheltuielile aferente analizelor și examenelor de laborator, în sensul articolului
24 din Codul securității sociale, în versiunea aplicabilă în litigiu, efectuate într-
un alt stat membru, sub forma rambursării cheltuielilor efectuate pentru aceste
analize și examene, ci a prevăzut doar un sistem de acoperire directă de către
casele de asigurări de sănătate, Marele Ducat al Luxemburgului nu și-a
îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 49 CE.
Astfel Marele Ducat al Luxemburgului nu si-a indeplinit obligatia prevazuta in
Convenția Europenă prin conditionarea acoperirii cheltuielilor numai în cazul în
care astfel de examene și analize se realizează în cadrul unui laborator care
respectă integral condițiile prevăzute de legislația națională.14

13 Cauza C-228/06: Hotărârea Curții (Camera întâi) din 19 februarie 2009 (cerere de pronunțare a unei hotărâri
preliminare formulată de Oberverwaltungsgericht Berlin-Brandenburg – Germania) – Mehmet Soysal și
Ibrahim Savatli/Republica Federală Germania (Acordul de asociere CEE-Turcia — Libera prestare a serviciilor —
Obligația de a deține viză pentru admisia pe teritoriul unui stat membru)
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A62006CA0228&qid=1621251454508 (accesat
la data de 17.05.2021 ora 16:00)
14 Cauza C-490/09: Hotărârea Curții (Camera a doua) din 27 ianuarie 2011 — Comisia Europeană/Marele Ducat

al Luxemburgului (Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru — Articolul 49 CE — Libera prestare a

4. Aspecte negative ale liberalizării circulației serviciilor

Consecințele emigrării românilor sunt devastatoare pe termen lung pentru

România, pe mai multe planuri. Dincolo de impactul economic, asupra forţei de
muncă, asupra îmbătrânirii populaţiei, asupra capacităţii statului de a susţine un
număr mare de pensionari raportat la numărul populaţiei rezidente rămase
active, suntem deja în faţa unui fenomen social cu impact profund la nivelul
familiei şi a relaţiilor în familie şi comunitate. Avem un număr îngrijorător de
copii abandonaţi de către părinţi, de sinucideri în rândurile minorilor, de abuz de
alcool şi violenţă domestică, agresiuni sexuale cu minori, abandon şcolar,
marginalizare şi sărăcire, traume emoţionale care afectează dezvoltarea acestor
copii abandonaţi de părinţi şi capacitatea lor de a creşte şi a se dezvolta în adulţi
funcţionali, integraţi în comunitate şi responsabili. Aceşti copii, fără politici
adecvate, vor fi marginalizaţi şi pierduţi pentru societate, sunt –şi ar trebui să fie
– grup vulnerabil protejat de către stat în mod prioritar. Din nefericire, statul
român nu a prioritizat niciodată sănătatea mentală şi nu a alocat fonduri
suficiente pentru grupurile vulnerabile, în cazul copiilor de pe întreg teritoriul
României fiind nevoie de angajarea unor asistenţi sociali bine pregătiţi şi de
existenţa unor centre de preluare a acestor copii măcar în timpul zilei, într-o
formă de monitorizare şi supraveghere care să nu constituie instutuţionalizare.
Un studiu Salvaţi Copiii arată că peste 200.000 de copii sunt vulnerabili, fiind
abandonaţi de către unul sau ambii părinţi, iar unii dintre aceştia nu sunt în grija
sau supravegherea niciunui adult, iar statul român nu asigură absolut nicio
formă de protecţie pentru aceşti copii.15
Efectele emigraţiei puternice din anii 1990 şi 2000 au început să se vadă recent,
în ultimii 4-5 ani, când România se confruntă cu o penurie a forţei de muncă în
diverse domenii în care se cere calificare, cum sunt medicii, asistentele sau
farmaciştii (primii care au plecat), economiştii, profesorii, arhitecţii,
antreprenorii, dar şi tehnicieni din diverse domenii. România a început să
importe forţă de muncă din ţări aflate în curs de dezvoltare, însă piaţa ar avea

serviciilor — Nerambursarea cheltuielilor aferente analizelor și examenelor de laborator efectuate în alte state
membre decât Marele Ducat al Luxemburgului — Reglementare națională care nu prevede acoperirea acestora
sub forma rambursării cheltuielilor efectuate pentru astfel de analize și de examene — Reglementare
națională care condiționează acoperirea serviciilor de îngrijire a sănătății de respectarea cerințelor prevăzute
de această reglementare)
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A62009CA0490&qid=1621252717583#ntr1-
C_2011080RO.01000502-E0001 (accesat la data de 17.05.2021 ora 16:00)
15 https://www.revistasinteza.ro/emigratia-si-declinul-romaniei-posibile-cauze-si-consecinte (accesat la data

de 17.05.2021 ora 16:00)

nevoie de mult mai multă. În mod paradoxal, românii rezidenţi nu agreează
imigranţii, deşi România se află printre primele cinci state membre din Europa,
ca ţară de origine a migraţiei intra-europene, alături de polonezi, italieni,
portughezi şi britanici. Un raport al Băncii Mondiale arată că, la finalul anului
2015, emigraseră definitiv în alte state 4 milioane de români. Deşi emigraţia a
scăzut în ultimii ani, în continuare românii vin şi pleacă în mod constant, pentru
perioade temporare.16

IV. BIBLIOGRAFIE
1. Mirela Carmen Dobrilă, Dreptul european al afacerilor, Ed. Universul
Juridic, 2019
2. Ileana Pascal, Ştefan Deaconu, Codru Vrabie, Niculae Fabian, Libera
circulaţie a persoanelor, Centrul de Resurse Juridice, Bucuresti, 2002
3. N. Diaconu, Dreptul Uniunii Europene. Politicile, Ed. Universul
Juridic,2017
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83
5. https://europa.eu/european-union/about-eu/history_ro
6. art 56 TRATATUL PRIVIND FUNCȚIONAREA UNIUNII
EUROPENE (VERSIUNE CONSOLIDATĂ), Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene
http://www.cnas.ro/casamm/media/pageFiles/tratatul%20privind%20func
tionarea%20Uniunii%20Europene.pdf
7. https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A62006CA0228&qid=1621251454508
8. https://eur-lex.europa.eu/legal-
content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A62009CA0490&qid=1621252717583
#ntr1-C_2011080RO.01000502-E0001
9. https://www.revistasinteza.ro/emigratia-si-declinul-romaniei-posibile-
cauze-si-consecinte
10. http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-
explained/index.php/Migration_and_migrant_population_statistics

16http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Migration_and_migrant_population_statistics
(accesat la data de 17.05.2021 ora 16:00)