ROLUL LITERATURII IN PERIOADA PASOPTISTA Coordonator: Prof. Mihetiu Alina Salagean Realizatori: Bodareu Viad Stan Andrei Scrob Silvia Ciocan MihaelaCuprins . Perioada pasoptista. . Cronologis . Istoria Militans... . Dacia Literard.. . Poezia in perioada pasoptista. . Concluzic Perioada pasop' (1830-1860) este 0 epocé de afirmare a Jiteraturii nationale, in preajma Revolutiei de Ja 1848. Perioada se caracterizeazé printr-o orientare culturalé si literara cu tudsdturi specifice epacii de avént revolutionar, de emancipare socialé si nationalé, Este perioada in care se incearcd ,arderea" unor etape care nu fusesera parcurse de literatura noastré si care se desfasuraserd succesiv in literaturile occidentale, in decursul a mai bine de ua secol 3] Jumétate. Principala trdésdturé a literaturii pasoptiste consté incoexistenta curentelor hterore, nu numai fn opera aceluiasi seriitor, ci chiar si in aceeasi creatie. Curentele Jiterare (iluminism, preromantism, romantism, clasicism, realism incipient) sunt asimilate simultan. Termenul pasoptism desemneazé o perioudd importanté din istoria literaturii romdne este provenit de la denumirea haplolagicé anului revolutionar 1848. In literatura romané “Momentul 1848” reprezinté momentul fundomentérii literaturii nationale prin orientarea oferita de revista “Dacia literaré” care a lansat un curent si a format generatia cunoscuté sub numele: “generatic scriitorilor pasoptisti ”. Perioadé premergatoare revolutiei de la 1848 a insemnat inceputul poeziei noastre ramantice. Epeca pasoptisté inseamnd, inainte de toate, epoca inceputului literaturii nogstre moderne si romantice; prin opera scriitorilor afirmatia dupé 1830, se instaureazd un nou climat literar si 0 noud stare de spirit. Cultura trecutului ~ 0 culturé predominant feudald, intérziaté in raport cu restul Europei — va fi pusd in discutie din perspectiva madernizarii, adicé din cea a acordulvi cu evolutia literaturti europene. Punerea de acord se menifesté si in faptul cd intreaga literaturé pasoptisté va fi creatd in spiritul esteticii romantice, adicé in spiritul curentului literar dominant in Europa acelor ani. Ca prima generatie romantica si prima generatie a literaturii noastre moderne, scriitorii pasoptisti au creat — din multe puncte de vedere — 0 literaturé substantial nous fafé de epocile anterioare: de aceea, ei au jucat rolul uner novatori, chiar rolul unor pionieri in variate zone afe literaturii. Pasoptismul este 0 ideologie literara niciodatd sintetizaté fntr-un program particular si supusé unor comandamente exterioare: mesianism cultural si revolufionar, spirit critic, deschidere spre Occident si lupta pentru impunerea unui specific national, canstiinta civicé si patrioticd, constiinfa pioniératului in mai toate domeniile vietii, o retoricé @ entuziasmului si a trezirii Ia actiune, Afirmarea unei generafii de scriitori, gazetari, istorici $i oameni politici. numité de posteritate generatia pasoptista determing inceputul madernitatii noastre culturale, 0 perioadé de tranzitie si de prefaceri patpobile, Scriitorii posoptisti av vocatia inceputurilor si, poate de aceea, disponibilitatea de a aborda mai multe domenii, genuri, specii, mai multe tipuri de scriiturd. P6nd ja 1830 nu se poate vorbi Ia noi de o traditie a iiteraturii culte sou deo intentionalitate esteticd @ scrierilor literare. Constiinta faptului artistic, ideea de beletristicd, se nase in aceastd perioadd, cdnd se petrece si transformareo autorului in scriitor. Curentele sunt importate o daté cu formele, ideile literare vin impreuné cu tiparele narative sau prozodice. Occidentalizarea nu s- a produs brusc, ci @ traversat etapa initiald a traducerilor, a adaptarii, a imitérii modelelor, a respectGril structurilor date fin fond, conform ideologiei clasicismului). Activitatea publicistica a lui Koginiceanu, Russo, —Alecsondri == si_—=Negruzzi,_—prin_atitudinea jor lucidd si responsabild, a contribuit ta instituirea premiselor culturil romGne moderne. Pasoptismul. cuprinde perionda literard care pentru literatura romané inseamnd epoca de modernizare, de afirmare’a romantismutui si de fundamentare a majoritatii speciilor.Cronologie Aceasté epocé inteleasd in sens larg se poate diviza in trei perioade: Preposoptismul (1830-1840) Pasoptismul (1840 -1860, Postpasoptismul (1860 — 1870) In perioada prepasoptisté au avut loc urmatoarele actiuni: « In 1816 a avutloc prima reprezentatie de teatru la lasi; «in 1829 apar primele ziare romanesti; In 1840 apare Dacia literara; In perioada pasoptisté s-au realizat: *® 1840 Dacia literara * 1844 Propasirea; 1855 Romania literara; * 1860 Apare prima universitate romaneascé, universitatea de la lagi; In perioada postpasoptistd au avut loc urmatoarele actiuni: * 1860 Apare prima universitate romaneasca, universitatea de la lasi; 1863 Al. loan Cuza da o lege prin care invatamantul primar devine gratuit si obligatoriu; ‘© 1864 Apare universitatea Bucuresti Reprezentanti: Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu, Alecu Russo, Costache Negruzzi, lon Heliade Rédulescu, V. Carlova, D.Bolintineanu, Nicolae Bélcescu. Po ti leea un fonale Ideea de unitate nationald, desi nu figureazé in mod expres printre paragrafele Proclamatiei de ta Islaz, este un lait-motiv al ideologief pasoptiste. Articolele din Poporul suveran semnate deprincipalii colaboratori ai ziarului, poeziile publicate de Bolintineany in “Albumul Pelerinilor Roméni de la Paris” (1851), Manifestele Comitetului revolutionar emigrat in Franta (condus de N. Béleescu, GA. Rosetti si N. Golescu), carespondenta emigrantilor, toate aceste documente istorice atesté ideea unitatii nationale. Un asemenea manifest, co cel din 1 julie 1851, tiparit la Paris, se incheie cu urarea “Traiascé Romania liberi, una si nedespartité!”. Dar cea mai elocventé ilustrare a acestei viziuni ne-o dé Nicolae Bélcescu prin “Istoria Romédnilor subt Mihai Voda Viteazul”. Aceste idei ale posoptistilor, oameni de baricade dar si oameni de carte, au favorizat dezrobirea nationalé a roménilor $i formarea unei organizdri democratice a statelor roménesti. Genurile $i telurile cultivate de pasoptisti erau numai cele adecvate propagandei ideolagice: geaul dramatic punea in contact direet pe scriitori cu poporul; poezia liricé dédea glas entuziasmului tinerese al generatiel; istoria constituia un exemplu de lupté si de ofirmae a unitétil nationale. Dar gandind unitatea nationale in termeni noi, posoptistii reformau istoria. in locul istorie? regilor si a rézboaielor puneu istoria popoarelor si a dezvoltdrii claselor sociale. in litecaturé si arté, aceste idei se traduceau printr-o noua esteticd. Pasoptistii roméni, romantici prin tot ce au dat ca opera literard, dupa cum am vézut, au inteles istoria ca 0 frenetizare, ca 0 mitologizare eroicd a unor idealuri. Istoria Militans In poezia popularé literatorii revolutionari de la 1848 vedeau o oglindé a vietii sociale si nationale. Poeaiile populare sunt considerate, “camori nepretuite” care definese specificul nostru national”, “Intr-o epoca ca aceasta, unde tarile noastre au a se lupta cu dusmani puternici care cere a fntuneca nu numai drepturile politice, dar si chiar nationalitatea roménilor, poezia populard ne va fi de mare ajutor spre apérarea acesteia”. intregil lor activitéti, vietil si opere lor li se potriveste calificativul de “poeti cetdteni”. Poezia lui Alecsandri, dedicatd dezrobirii tiganilor, e un strigét sincer si spantan, o dovadé de umanism. Curentul dominant in literatura noastré pasoptistd a fost, in mod evident, romantismul. Asistém la 0 invazie de traduceri si la fixarea unei made occidentale in tot ce se face la noi. Réspéndirea si circulatia operelor cu tematica istoricd se explicd prin faptul cd epoca insasi era frenetizaté de sentimentul trecutului eroic, de mandria nationald. Poezia de inspiratie istoricd se realiza paralel cu poezia de inspiratie popularé, pornité tot din programul “Daciei literare” . Numai asa se poate explica elagiul superiativ al lui Eminescu din “Epiganii” adresat scriitorilor pasoptisti. Dar ideile pasoptiste n-au ramas inchise in epoca; ele ou continuat sé fecundeze si epoca urmatoare; cénd 0 alté generatie, a marilor clasici, ducea mai departe sentimental trecutului $i inspiratia istoricd: Hasdeu in drama “Razvan si Vidra” sau in “lon Voda cel cumplit” in care ia drept model opera capitald a lui Nicolae Balcescu ("Roménil subt Mihai Voievod Viteazul”), Odobescu in nuvelele istorice sau chiar in céteva poeme, Eminescu in “Scrisoarea a tll-a” si in cateva postume (“Memento mori”, de exemplu). Revista ,,Dacia literarDocia fiteraré este revisté apdruté pe 30 januarie 1840 fa asi, sub redactia lui Mihail KogéIniceanu. In ciuda titlului, revista nu $i-a propus sé se axeze exclusiv pe literaturé. Pe porcursul aparitiei, ea a avut urmataarea rubricatie, marcaté prin supratitluri: Wr. a: Scene istorice din cronicile Moidaviei (text:Constantin Negruzzi, Alexandru Lépusneanul), Scene pitoresti din obiceiurile poporului{M. Kogdlniceanu, Nou chip de a face curte), Alegeri din alte foi roménesti (texte reproduse din ,,Foaie pentru minte, inima si literatura", »Curierul Roménese” si, Albina romaneascd”),Telegraful Daciei (stiri culturate); Ne. 2: Scene pitoresti din obiceiurile Moldaviei (studiul lui C. Negruzzi, Cintece populare @ Moldaviei), Literaturd straind (fragmente din jurnalul de calatorie in Banat, Valahia si Maldave D. A. Damidoff, sambelan al impératului Rusiei, cu prezentare si comentarii de M. Kogdlniceanu), Poezie (Cavalerul C. Stamate, A.Donici), alegere din alte foi romédnesti (,Arhiva roméneasca”, , Curierul roménesc”), Critica, Telegraful Daciei; Nr. 3: Scene contemporane (C. Negruzzi, O alergare de cai), Suvenire din Italia (Vasile Alecsandri, Buchetiera de Ja Florenta), Literaturd stréind (continuare Damidoff), Poezie (Grigore Alexandrescu), Alegeri din alte foi roménesti (,Mercur", ,,Curierul roménesc", , Albina roméneascé"), Telegraful Daciei. Din porunca domnitorului, dupa primele trei numere, revista este suspendatd si va mai aparea abia dupé 1859, in editia a doua. Articolul-program ,,introductie In primul numér al revistei, sub titlul Introductie, M. Koga!niceanu, intemeietorul revistei, publicé un articol— program care sintetizeazd in patru puncte idealurile literare ale scriitorilor pasoptisti: 1. Combaterea imitatiei seriitorilor straini si a traducerilor mediocre: ingrijorat de sdrticia literoturii roméne, ale cérei opere se puteau numéra pe degete, lon Heliade — Rédulescu lansase un opel incurajator céitre tineril scriitori: ,Scrieti, béieti, orice, numai scrieti!” Interpretind Indemnul din punct de vedere cantitativ, multe publicatii ale epocil au incurajat o literaturd: mediocré, adesea imitatdé dupa creatii siropoase occidentale, pervertind gustul public. M. Kogdiniceanu avertizeazé asupra pericolului une astfel de literaturi, care elimind criteriul estetic; 2. Crearea unei literaturi de specific national: in loc sd imite pe scriitorii strdini, roménii ar putea fduri o literaturé autohtond, inspiraté din storie, naturé si folclor. Preluata din estetica romantica europeand, aceasta tripla recomandare se va regdsi in operele pasoptistilor: Folelorul va face objectul preocupdrilor teoretice, dar va deveni si sursé importanté de inspiratie. Alecu Russo, in studiul,,Poezia peporala”, defineste folclorul ca pe o oglindé realist a vietii poporului si co pe un izvor nesecat de inspiratie pentru literatura culté. El if va ajuta peAlecsandri sé aicdtulascé prima culegere de Poezii poporale ale _roménilor” (1852), urmatd de, Balade” (Cintice batrinesti). Multe dintre poezilte volumului ,Doine $i licrimioare”, de V. Alecsandri sunt in metru popular. Gh. Asachi valorificé mitologia populard intr-o suitd de balade si legende. Expresia cea mai profundé a inspicatiei folelorice se regdseste insti im capadopera ,Zburétorul", de lon Heliade-Rédulescu; Natura va face obiectul unor ample relatéri de céldtorie, ca, primblare la munti” sau,Balta Albd”, de Vasile Alecsandri, ,,Memorial de calatarie”, de Grigore Alexandrescu §. a. Elogiul frumusetilor patriei apare de asemeneo in volumul ,,Pasteluri”, de V. Alecsandri; Istoria este privité ca model pentru contemporani, fie pentru @ exprima. idealul de éliberare si unitate notionald, fie pentru a ilustro satiric realitétile sociale. ,Alexandru Lépusneanul”, de C. Negruzzi, face porte dintr-un intreg ciclu de ,,Fragmente istorice in prozé”, in timp ce Alecsandri creeazé ample paeme eroice, ca ,Dan, cdpitan de piai”,,Dumbrava Rosie” sau drame istorice ca_,Despot-voda". Faarte gustate fn epoct sunt fiziologiile (echivalente in prozé ale satirei sau ole fobulel), cum arfi ,Cuconita Origana”, deion Heliade-Ridulescu sau _,fiziologia provintialului", de Constantin Negruzzi; 3, Lupta pentru unitateg limbii: ,Télut nostru este realizatia dorintei ca romGnil sé aib6 0 limbd si 0 literaturé comund pentru toti”. Eforturile Scolli Ardetene de unificare a limbil sunt continuate de pasoptisti, care incearcé sé formuleze normele limbii literare, respingind exdgerdrile latiniste si pledand pentru introducerea alfabetului latin. Alecu Russo, intr-o serie de Cugetdri publicate in «Roménia literaré” respinge curenteie latiniste care prin sistemele lingvistice propuse instréineazd mostenirea national. lon Heliade-Radulescu scrie Gramatica romdneascd, in care combate scrierea etimolagied si are pareri juste despre imbogdtirea limbii cu neologisme; 4. Dezvoltarea spiritului critic: sperind ca prin impunerea acestor regull sé creeze un sistem de valori pentru publicul roman, M. Kogdlniceanu introduce si canceptul de criticé obiectivé, subliniind cé analiza criticé: se va face numai asupro aperéi: ,,Critica noastré va fin epértinitoare. Yom critica cartea, iar nu persoana.” Mihail Kogdlniceanu *Mihail Kogdiniceanu (n. 6 septembrie 1817, lasi ~ d. 20 iunie 1891, Paris) a fost un om politic, gazetar si scriitor roman. °"N-a5 schimba sGraca Moldova nici pentru intdiul tron din lume", ofirma la Luneviliein Franta, Mihail Kogdlniceanu, cel care se considera, pe bund dreptate, ,.un adevarat fiu al secolului al XIX lea”. A fost istoric, scriitor, ziarist, om politic, prim-ministru $i, mai tarziu, ministru de externe. A jucat un rol important in Revolutia de Ia 1848 si in Jupto pentru Unireo Principatelor Roméne. *Personalitate fascinanté a epocii moderne, spirit pasionat si comprehensiv, Mihail Kogdiniceanu se situeazé in fruntea celor mai talentati reprezentanti ai generatiei pasoptiste. Era urmas al rézesitorde pe Kogdinic. Asta nu |-a impiedicat in niciun fel si facd studil strdlucite in Franta si Germania. in 1839, redacteazé "Fdaeo séteascé @ printipatului Moldavei", publicatie nevinovaté cu efecte modeste, dar sigure. in mai 1840 a anuntat aparitic @ 6 tomuri din Letopisetele Valahiel si Moldaviei si, in acelasi on a pregétit aparitia unei publicatii de documentatie istoricd, intitulata ,Athiva roméneascé”. Publicatio a opdrut th 1841. Lo noué ani de la Revolutia din 1848, Kogalniceanu participa ca deputat de Darohoi la adunarea ad-hoc de la lasi unde este chemat sa se pronunte Mn. privinta Unirii. Sfetnic at domnitorului Al. 1. Cuza, ministru,apoi prim-miniseru ol Roméniei, fn perioada 1863 ~ 1865. Poezia in perioada pasoptisté Poezia pagoptistd este 0 poezie sociald, adaptatd la momentul istoric i chiar politic, conformé cu idealurile de libertate si unire ce animau sufletele roménilor de pretutindeni, Acum se afirma cu putere spiritul national, increderea in valorile traditionale, populare, in istoria, natura si foiclorul romdnesc, care devin acum, aldturi de evenimentele social-politice dle momentului,teme predilecte ale poetilor. Ceea ce li uneste pe scriitorit pasoptisti este militantismul regdisit in creatille literare, care se constituie in adevérate manifeste pentru implinirea unitéitit $i independent nationale, pentru dreptate socialé. Se dezvolta astfel o poezie retoricé, declamativa, grandilocventé, cu exprimare directa a ideilor 5i sentimentelor, intr-un stil avdntat; cu un fimbaj adecvat ingelegerii de cétre marea masa de cititori, in care teme vechi precum iubirea, destinul, fericirea, moartea, se completeazd cu meditatia asupra locului omulut in istorie, cu motivul constiintei sociale, al luptei, al creatorului-bard, al ruinelor, al mormintelor, al revolutiei ete. Satirizarea viciilor orénduirii feudale si evocarea realitatilor sociale constituie o alta caracteristicd @ fiteraturii pasoptiste, scriitorii ironizand cu severitatea moravurile sacietatil, condamnand cu fermitate abuzurile si nedreptatile manifestate in epocd. Se manifesta, in ansamblu, doue tendinte de ordin cultural si literar: deschiderea spre culturd si literatura lumii. Scriitoril devin canstienti c& literatura si cultura romané pot intra ia universalitate doar prin valorificarea specificului nostru national, @ surselor tematice side exprimare pe care le oferd folclorul si istoria nationald. Din punct de vedere compazitional, operele scriitoritor pasopstisti impletesc romantismul. cu clasicismul, iluminismul cu preromantismul, de unde a rezultat $i o mare varietate de specii literare: ode, elegii, meditatii, epistole, satire, fabule, pastefuri, idile, sonete, balade. ideea nationala poate fi considerata nucleul tematical poeziei pasoptiste, nuantaté sub forma atasamentului fa valorile poporului, ale paméntului si ale traditiilor romdnesti (Gh, Asachi, “La patrie”, C.Bdlliac, “O dimineata de Caraiman”, |.Heliade-Radulescu, "2buratorul"), a elogiulul realizdrilor poparului (Gh.Asachi, La introducerea limbii nationate in publica invatéitura, C.Bolliae, “ta cea intdi corabie romdneascé"), a prezentérii trecutului ca model pentru prezent (Gr. Alexandrescu, “Umbra lui Mircea”. “La Cozio", |.Heliade-Radulescu, “O noapte pe ruinele Térgovistei"). Un locaparte in valorificarea tematicii istorice 1 ocupa balado, o impletire de elemente epice, firice si dramatice, poate cea mai complexd specie @ momentului, in care, sintetizdnd, patetismul cu patriotismul si cu vatorile morale, poetil devin cantareti ai trecutulvi glorios ( D.Bolintineanu, “Muma lui Stefan cei Mare", Gh. Asachi, “Dochia si Traian”). Un alt piton tematic i reprezintd critica societati contemporahe, sub forma satirei ( Gh. Alexahdrescu, “Satira duhulut meu", Gh. Asachi, “Satie de mada”) si a fabulei (Gr.Alexandrescu, “Céinele si catelul”, Gh. Asachi,” Musca si carl", i:Mefiade-Radulescu, “Cumatria cioarei, cand s-o numit privighetoare”). tau avant: lirica filosofit (LHeliade-Rédulescu, *Visul”, D.Bolintineonu, “Scopul omului”), cea réligioasa ( |.Héliade Radulescu, “Cantarea diminetii", Gr. Alexandrescu, “Candela”) si cea erotica ( Gh. Asachi, “Dorul", Gr. Alexandrescu,“Asteptorea”, D.Bolintineanu, “O fatd téndra pe patul mortii"). Se afirma ortistul- cetétean, exponent al constiintei colective, asa cum se observé in poezia “Un réisunet” a lui Andrei Muresanusau “Anul 1840” a lui Gr. Alexandrescu. Proza in perioada pasoptista Prima parte @ perioadei pasoptiste inregistreazé o serie de opere in proza care ins apar izolate si nu toate semnificative: abia dupd 1840 si imediat dupa revolutie, isi scriu operele fundamentale prozatorii de primé marime: C. Negruzzi, Al. Russo, V. Alecsandri si N. Balcescu. Cea mai frapanté trisdturd @ prozei in epoca pasoptisté este caracterul memovialistic, lipsa inventiel pure, a fictiunil: aflotd la Inceput de drum, proza roméneascé pune, inainte de orice, faptul trait; am putea vorbi chiar de 0 anumité pornire = comund tuturor prozatorilor epoeii - de a respinge inventia. Tudor Vianu spunea cé “primul nosteu realism este memorialistic’, dor observatia se poate extinde la proza pasoptistd in ansamblul ei. Primele incercéri notabile a tui |. Heliade-RGdulescu, in deceniul al {V-lea, sunt amintiri (“Dispozitiunile $i inceredrile mele de poezie”), capodopero prozei lui C. Negruzzi este constituitd de descrierea unor fapte trdite ("Negru pe alb”); insemaaile de célétarie fac 0 moda durabild {la V. Alecsandri, D. Bolintineanu, Gr. Alexandrescu); pe detalii autobiografice se bazeazd multe dintre bucétile in proza a fui V. Alecsandri. A doua trésdturd globald a prozet pasoptiste o constituie importanta pe care continué sd o aibé retorismul, mostenirea oratoricdé a perioadei clasice sia culturil din secolele precedente. Proza largd, in care frazo se afla construité pe tiparul perioadei clasice si in care scrlitorul couté sd provaace efecte retorice, a inflorit mai cu seama in Muntenta si in Transilvania. In perioda imediat urmétoare infréngerii revolutie, a existat 0 intense productie de scrieri “mesianice”, unde nenorocirile prezentului trebuiau sé fie prilej de renastere a sperantelar, iar apelurile la istoria patriei aveau acelasi sens exemplar,Reprezentantii pasoptisti VASILE ALECSANDRI Vasile Alecsandri (n. 21 julie 1821,8acay 4.22 august, Mircesti,jud iasi) fost un poet, foleiorist, om politic, ministru, diplomat, academician roman, membru fondator al Raméne, creator al teatruluiroménesc si a Jiteraturii dramatice in Roménia, personalitate marcanté a Moldovei si apoi a Roméniei de-a lungul intregului seco! al XIX-lea. in onul 1834, impreund cu alti tineri boieri moldoveni, printre core viitorul domn ALI. Cuza gi pictorul lon Negulici, a fost trimis ta studii la Paris, unde si-a dat bacalaureatul in anul1835. in 1837 s-a pregdtit pentru un bacaiaureat in stiinge, urménd cursurile Facultétii de Inginerie, pe care nu a terminat- o. [n 1838 apar primele inceredri fiterare in limba franceza: Zunorilia Marie Lesbrigands Le petit rameau Serato In anul urmator s-a intors in tard sé a ocupat un post in administratie pané fn 1846. impreund cu Costache Negri a facut 0 calétorie in Italia, care @ devenit mativ de inspiratie pentra nuvela romantic “Buchetiera de la Florenta”. Int840, impreund cu Mihail Kogdlniceanu $i Costache Negruzzia luat conducerea teatrului din lasi $i si-a inceput activitatea de dramaturg core i-a adus cele mai constant suecese. Opera sa dramaticd insumeazé circa 2000 de pagini, ramandnd cel mai rezistent compartiment al activitdtii sale literare si vo constitui baza solidé pe core se va dezvolta dramaturgia romdneascé in principalele sale directii tehnice: comedia stréind si drama istoricd. In noiembrie s-a jucat “Farmazonul din Hérléu", lar in februariel841, “Cinovnicul $i modista", ambele preiuate dupa piese strdine. Poeail im limba romdéné pe care le vo grupa mai tdrziu in ciclul “Doine” si core sunt foorte stréns legate de modelul popular din.care au luat nastere A fost unul dintre fruntosii miscérii revolutionare din Moldova, redactind impreund cu Kogdlniceanu si C. Negri Dorintele partidei nationale din Moldova, principalul manifest al revolutionarilor maldaveni. ini854- Apare sub canducerea sa "Roménia literard”, revista la care au colaborat moldavenii C. Negruzzi, M.Kogainiceanu, Al, Russo, dor si muntenii Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, Al. Odobescu. In 1859~ Este numit de domnitorul Al. !. Cuza ministeu al afacerilorexterne; va fi trimis fn Franta, Anglia si Piemont pentru a pleda in scopul recunoosterii Uniri. Primeste Premiul Academiei pentru Literatura in 1881. In 1890 bolnav de cancer find, se stinge vara, la 22 august, rémanandu-i in priviri universut casei de la Mircesti. A fost dus la mormant inte- un car tras de patru boi. Publicate in 1868-1869, in revista Canvarbiri literare, Pastelurile lui Alecsandri reprezintd o operdé de maturitate, impundnd o noud specie in literatura romdnd. Vasile Alecsandri reprezintaé un model pentru mentalitatea scriitorului pasoptist. Opera sa se oflé Ia ntretéierea romantismului cu clasicismul, ca expresie a incercérii de recuperare, intr-un timp relativ scurt, a diferentelor dintre literatura roméné si cea occidentald, Desi sunt publicate maj tarziu, pastelurile reflecté o trasdturé a Iiteraturii pasoptiste, coexistenta curentelor literare (clasicism, romantism), si 0 temé specific acestei perioade, tema naturii. zu Les In paduri trasnesc stejarii! E un ger amar, cumplit! ‘le par it Hit lar zapada cristalina pe cémpii stralucitoare -un jan de diamanturi ce scdrtaie icioare. ‘umuri albe se ridica in vazduhul scanteios inaltele coloant Li lu mai Si i cenit Unde juna isi aprinde farul tainic de lumina. te el tficH... Mii fe inti Jn. nemarginitul templu ard ca vecinice faclii. . : 7 Unde crivatul patrunde, scotand note-ngrazitoare. I , intice. férd viata, fard alas: Nici un sbor in atmosfera, pe zapada - nici un pas; Dar ce vad?... In roza Juni o fantasma se arat E jansimi“Mezul iernei” este un pastel reprezentativ, datorité viziunii poetice clasiciste, a compozitiei (alternanta static-dinamic) si prin faptul cd infétiseaza frumusetea iernii, anotimp evacat in mai multe creatii ale ciclutui: larna, Gerul, Viscolul, Bradul. Tema Tema poeziei este natura incremenité sub inclestarea gerului, care compune tabloul ,,fantastic” al noptii de iarnd. Atitudinea poeticé este admiratia faté de mdretia cosmicé, de linistea absolutd. Impersonalitatea vocii lirice este motivaté de faptul cd accentul se pune pe spectacolul naturii contemplate, magnificd panoramé inregistraté obiectiv. Marcile lexico-gramaticole ale eului tiric sunt minime: un verb la persona i singular, ,,véd, 0, interjectie, ,o!", punctele de suspensie si propozitii exclamative sau interogative. Ipostaza poeticd este aceea a unui spectator indragastit de natura. Titlul sugereaza incremenirea naturii si atotputernicia iernii. In concluzie Mezul iernei de Vasile Alecsandri este un pastel reprezentativ prin echilibru compozitional si claritate, tablau fantastic si grandios al noptii de iarnd. COSTACHE NEGRUZZI Ales, in 1837, deputat de lasi in Obsteasca obisnuité adunare, instituité de Regulamentul Organic, apoi ca functionar superior, si ca director al teatrului (aléturi de Mihail Kogéiniceanu si Vasile Alecsandri), se araté patruns de idei liberate si doritor de progres. in 1840 este oles primar al oragutui tasi. In chiar numérul 1 al Daciei literare apare nuvela istorict Nuvela Alexandru Lépusneanul de C. Negruzzi este prima nuvela istoricé din literatura roméné, 0 capodoperd a speciei si un model pentru autorii care au cultivat-o ulterior (de exemplu: Al. Odobescu). Publicaté in perioada pasoptisté, in primul numér al Daciei literare (1840), nuvela ilustreazé doud dintre cele patru idei formulate de Mihail Kogdlniceanu, conducdtorul revistei, in articolul-program intitulat Introductie, care constituie 3i manifestul literar al romantismului raménesc: + promovarea unei literaturi originale; = inspiratia din istoria notionald: ,\storia noostré are destule fopte eroice, frumoasele noastre {Gri sunt destul de mari, obiceturile noastre sunt destul de pitoresti $i poetice, pentru ca sé putem gsi si la noi sujeturi de seris, fard sé avem pentru aceasta trebuintd sa ne imprumuttim de la alte nati”. Face parte din comitetul de directie al Teatrului National din tasi, aléturi de Kogéiniceanu $i de Alecsandri. Negruzzi scoate revista SdptémGna. la parte [a miscarea din 1848 si mult timp ramane retras din afacerile statului, reintrdnd numai mai térziu ca judecdtor, ca membru in Divanul domnesc (1857) si apoi, sub domnia lui Cuza, ca directar al departamentului finantelor, ca deputat si ca epitrop Ja Sf. Spiridon. Se stinge din viata la 24 august 1868, si este inmorméntat in cimitirul bisericii din Trifestii Vechi.ALECU RUSSO a fost poet, prozator, eseist, memorialist si critic literar ramén (ariginar din Basarabia), idealog al generatiel de la 1848. Este autorul volumului »Céntorea Roméniei", tipdrit anonim. Ford a revendica vreodaté explicit aceasté operd, a furnizat unul dintre cele mai cunoscute litigii de paternitate literara din istaria literaturii roméne, Daca e hazardat a vorbi despre Cantarea Romdniei ca de o lucrare colectivd, e in schimb indreptatité considerarea ei drept opera in cet mai inolt grad reprezentativa pentru generatio pasoptisté. Ea adund principatele teme si mative ce strabat literatura acestei perioade si duce la cea mai inaité expresie retorismul romantic, modalitate Stilistied tot atét de caracteristic pasoptistd, constituindu-se intr-un veritebil manifest revolutionar. Patria, ca tema centralé a poemului, privitd in perspective gdndinii si sentimentalitatii ramantice pasoptiste, e prezentd sub fotete diverse. Pe bancile institutulul scrie primele sale incercari literare. Majoritatea lucrérilor au fost serise in limba franeezG si au apérut postum in traducerea lui Alecsanari. Russo se dovedeste un revoltat, cu un deosebit simt al dreptatii si al egalitéti, un tiberol in gandite, fiind, mai apéi, ideologul migcérii revolutionare de la 1848 din Moldova. Adept al unui conservatorism literar si lingvistic, fara @ fi potrivnic influentelor apusene, inversunat critic al yrestauratorilor” imbii, al Jatinistilor si al ,ardelenismului", Alecu Russo vede evolutia limbil si a literaturii roméne cu o cumpénité gandire, tindnd seama de traditie, GRIGORE ALEXANDRESCU ‘S-a néscut lo Targoviste, in anul 1810, insd rdmdne orfan si stirac, dar de mic e destept, cu o memorie extraordinard, Invatdé greaca si franceza. Ajuns Ja Bucuresti, este elev la pensionul Sféntul Sava, Heliade ii va publica prima poezie ,,Miezul noptii” in ,Curierul Romanesc”. O vreme, a fost offter, dar a demisionat(1837). Din pricing unor scriert (,,Anul 1840” si ,Lebéda $i puii corbului*) este intemnitat. Este ultimul fabulist autentic din literatura roménd, jdsGndu-ne peste 40 de fabule, in core odevirul e mascat, din cauze cenzurii autoritétilor (,,Céinele si cotelul”, ,,Boul $i vitelul”, ,.Dreptatea leului”). A debutot cu poezii publicate in Curierul Romanese condus de lon Heliade Rédulescu. Poezia sa a fost influentaté de ideile care au pregatit Revolutia din 1848, scrie mai intéi meditatii romantice, sub influenta (ui Lamartine. Tonul este extraordinar de fantastic si umoristic. Cea mai reusitd este Umbra lui Mircea, La Cozia (fécuse 0 calétorie in Oltenia, cu prietenul lon Ghica).E ultimul fabulist autentic din literatura roméné, laséndu-ne vreo 40 de fabule, in care adevarul e mascat, din cauza cenzurii autoritatilor (Céinele si cdtelul, Boul si vitelul, Dreptatea leului, Vulpea liberald, 5.0.). Lui Alexandrescu ii revine meritul de a fi consacrat in literatura romana ca specii literare autonome epistola, meditatia si satira. A tradus din Lamartine si Byron. Apreciere criticd: ,, Alexandrescu este incontenstabil cel mai de seamé fabulist al nostru...” ( D. Popovici). Umbra lui Mircea.La Cozia Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate: Catre tarmul dimpotriva se intind, se prelungesc, S-ale valurilor mindre generatii spumegate Zidul vechi al manastirei in cadenta il izbesc. Dintr-o pestera, din ripa, noaptea iese, ma-mpresoara: De pe muche, de pe stinca, chipuri negre se cobor; Muschiul zidului se misco... pintre iarba sa strecoara O suflare, care trece ca prin vine un fior. Este ceasul nalucirei; un mormint se desvaleste, O fantoma-ncaronata din el iese... 0 z0resC... lese... vine catre tarmuri... sta... in preajme ei priveste... Riul inapoi se trage... muntii virful isi clatesc. Ascultati!... marea fantoma face semn... da o porunca. Ostiri, taberi faro numar imprejuru-i inviez... Glasul ei se-ntinde, creste, repetat din stinca-n stinca, Transilvania I-aude, unguril se inarmez. Oltule, care-ai fost martur vitejillor trecute, Siputernici legioane p-a ta margine-ai privit, Virtuti mari, fopte cumplite iti sint tie cunoscute,Cine oare poate sa fie omul care te-a-ngrozit? Este el, cum jl arata sabia lui si armura, Cavaler de ai credintei, sau al Tibrului stapin, Traian, cinste a Romei ce se lupta cu natura, Urias e al Daciei, sau e Mircea cel Batrin? Mircea! imi raspunde dealul; Mircea! Oltul repeteaza. Acest sunet, acest nume valurile-| priimesc, Unul altuia il spune; Dunarea se-nstiinteaza, S-ale ei spumate unde catre mare il parnesc. Poezia “Umbra lui Mircea, La Cozia” de Grigore Alexandrescu a apdrut in primul numar al revistei Dacia literard, tema ei fiind evocarea trecutul istoric in spiritul ideilor pasoptiste. Titlul poeziei este alcétuit din dud pérti separate prin punct. Prima parte a titlului indicé obiectul evoctirii (personalitatea istoricé a domnitorului Mircea cel Bétrén), iar cea de-a doua ~ spatiul in care are loc aceasta (la méndstirea unde se aflé mormédntul marelui domn, dar si unde a fost compusé poezia ~, La Cozia”). Poezia este alcdtuité din saisprezece strofe cu versuri ample ce pot fi grupate in trei secvente: primele 12 strofe compun prima seeventa formaté din cadrul romantic cdruia i se asociazd o atmosferd misteroasd ce permite evacarea trecutului (figura istoricé a lui Mircea cel Bétran),a doua secventd (urmétoarele doud strofe) este o meditatie asupra rézboiului, iar ultima secvengé (strofele XV 51 XVI) reprezintd revenirea la solemnitatea initialé. Tema poeziei este jupta pentru libertatea nationald. Personalitatea marcanté a voievodului Mircea cel Batrén strabate veacurile, fiind un model al demnitatii nationale. Meditatia este imbogotitd cu accente de odé, find preamarité personalitatea domnitorului romén, Cum se intampla de obicei, in literatura pasoptista elementele ramantice si clasice se impletesc. Cele romantice sunt: sursa de inspiratie {istoria nationlé), tema (iupta pentru independenta poporului), motive specifice, folosirea arhaismelor si a regionalismelor (,,pdntre”, ,,dezvaleste”, »martur"). Elementele clasice constau in echilibrul $i armenia compozitionate precum $i in stilul aforistic.NICOLAE BALCESCU Nascut in Bucuresti, intr-o familie de mici boieri, era fiului pitarului Barbu Petre si al ,serdéresei” Zinca Petreasca-Gdicescu. Studiazd la Colegiul ,,Sféntul Sava", incepénd cu 1832, fiind pasionat de istorie, avéndu-l coleg pe lon Ghica, iar ca profesori, intre altii, pe lon Heliade ddulescu. Fiind arestat pe 13 septembrie 1848 de qutoritatile Imperiului Otoman care au indbusit revolutio, reuseste sé evadeze, plecénd in Transilvania, de unde a fost expulzat apoi de autorititile habsburgice. in Franta se va implica in revolutia din februarie 1848, dar inspirat de aceasta revolutie se intoarce la Bucuresti pentru a participa ta revolutia din 11 iunie, fiind timp de douti zile ministru de externe si secretar de stat al guvernulul provizoriu instaurat de revolutionari. Va fi de partea Jiberatiior, dorind improprietirirea téranilor si vot universal. Se exileazd la Paris, unde inceared sé coaguleze fortele revoltionare europene oflate in exil, pentru intemeierea unei confederatil europene. Ca istoric, marea sa opera a fost ,Romdnii supt Mih Voievod Viteazul"”, pe care a scris-o incepdnd cu 1849, raémasé manuscris si publicatd de Atexandru Odobescu. Moare la Palermo de tuberculo2a la varsta de 33 de ani. ANDREI MURESANU Andrei Muresanu a fost un poet si revolutionar roman din Transilvania. Néscut intr-o familie de térani, a studiat filozofia $i teologia la Blaj, lucrénd apoi ca profesor la Brasov, incepand cu 1838. A inceput sd publice poezie in revista ,Foaia pentru minte,inimé si literaturdé” . A fost printre conducdtorii Revolutie! din 1848, participéind in delegatia Brazovului la Adunarea de la Blaj din mai 1848. Poemul séu ,,Un rasunet” scris la Brasov pe melodia ononimé a unui vechi imn religios (Din sénul maicii mete) si denumit ulterior , Desteaptii-te, roméne!” , a devenitimn revolutionar — flind numit de Nicolae Béleescu. ,Marseilleza” roménilor. Poetul continud 3 serie poeait patriotice, cu caracter social protestatar, In ultimii ani ai vieti traduce ,,Noptiile ui Young”, precum sio bund parte a.,, Analelor”. Cu timp in urmé scrisese si 0 gramatica roméneasca in limba germani. in 1862, poeziile sale au fost adunate intr-un valum. Avand sinatatea precard, a murit in 1863 la Brasov.Concluzie In perioada pasoptista se afirma primii nostri scritori moderni in cadrul curentului national popular, »Dacia literaré”. Aparand ideea de originalitate in Jiteraturd, mentorul generatiei pasoptiste dezvoitd in acelosi timp si spiritual critic, exerciténd, in acest fel, o influentd hotérdtoare asupro fizionomiei culturii romanesti de fa mijlocul secolului trecut. Critica noastra — spunea Mihail Kogdiniceanu —va fi nepartinitoare: ,vom critica cartea, iar nu persoana”. Poezia pasoptistd este 0 poezie sociald, adaptatd la momentul istoric si chiar politic, confarmd cu idealurile de likertate si unire ce animau sufletele romédnilor de pretutindeni, Acum se afirma cu putere spiritul national, increderea in volorile traditionale, populare, in istoria, natura si foiclorul raménesc, care devin acum, aldturi de evenimentele social-politice ale momentului, teme predilecte ale poetilor. Ceea ce li uneste pe scriitacit pasoptisti este militantismul regésit in creatiile literare, core se constituie in adevérate manifeste pentru implinirea unitétii si independentii nationale, pentru dreptate social. Se dezvolté astfel o poezie retoricé, declamativé, grandilocventé, cu exprimare ditecté a ideilor $i sentimentelor, intr-un stil avantat; cu un limbaj adecvat intelegerii de cdtre marea masé de cititori, in care teme vechi precum iubirea, destinul, fericirea, moartea, se completeazé cu meditatia asupra Jocului amului in istorie, cu motivul constiintei sociale, al luptei, di creatarului-bard, al ruinelor, al mormintelor, al revolutiel ete. Satirizarea viciitor ordnduirii feudale si evocarea realitatilor saciale constituie o alté caracteristica a literaturii pasoptiste, scriitorit ironizénd cu severitatea moravurile societatil, condamnénd. cu fermitate abuzurile si nedreptétile manifestate in epocd. Se manifesta, in ansamiblu, doua tendinte de ordin cultural si literar: deschiderea spre cultura si literatura /umii. Scriitorii devin constienti co literatura si cultura roménd pot intra in universalitate doar prin valorificarea specificului nostru national, a surselor tematice si de exprimare pe care le oferd folclorul s/ istoria nationald, Din punct de vedere compozitional, operele scriitorilor pasopstisti impletesc romantismmul cu clasicismul, iluminismul cu preromantismul, de unde a rezultat si o mare vorietate de speci literare: ode, elegil, meditatii, epistole, satire, fabule, pasteluri, idite, sonete, balade. ideea notional poate fi consideraté nucieul tematical poeziei pasoptiste, nuantaté sub forma atasamentului ia valorile poporului, ale paméntului si ale traditillor roménesti (Gh. Asachi, “la patrie”, CBolliac, “O dimineaté de Caraiman“, |.Heliade-Radulescu, “Zburatorul”), a elogiului realizériler poporului (Gh.Asachi, Lo introducereo limbii nationale in publica invatétura, C.Bolliac, “Lo cea intai corabie roméneascé”), a prezentarii trecutulul ca model pentru prezent (Gr. Alexandrescu, “Umbra |ui Mircea”. “La Cozia”, |.Heliade-Radulescu, “O noapte pe ruinele Targovistei"). Un loc aparte in volorificarea tematicil istorice i! ocupé balada, o impletire deelemente epice, lirice si dramatice, poate cea mai complex specie a momentului, in care, sintetizénd, patetismul cu patriotismul si cu valorile morale, poetii devin céntéreti ai trecutului glorios ( D.Bolintineanu, “iMuma lui Stefan cel Mare", Gh. Asachi, “Dochia si Traian). Un alt pilon tematic i! reprezinté critica societétii contemporane, sub forma satirei ( Gh. Alexandrescu, “Satira duhului meu”, Gh. Asachi, “Sotie de modé") si a fabulei (Gr.Alexandrescu, “Cainele si cafelul”, Gh. Asachi,” Musca si carul”, IHeliade-Rédulescu, “Cumatria cioarei, cand s-a numit privighetoare”). lau avGnt: lirica filosoficé ( I.Heliade-Radulescu, “Visul", D.Bolintineanu, “Scopul omului”), cea religioasd ( |.Heliade Radulescu, “Cantarea diminetii”, Gr. Alexandrescu, “Candela”) si cea eroticd (Gh. Asachi, “Dorul”, Gr. Alexandrescu, “Asteptarea”, D.Bolintineanu, “O fatd tandré pe patul mortii"). Se afirmd artistul-cetétean, exponent al constiintei colective, asa cum se observa in poezia “Un rasunet” a lui Andrei Muresanu “Anul 1840” a lui Gr. Alexandrescu.Bibliografie > http://ro.wikipedia.org/wiki/Andrei_Muresanu > http://articole.famouswhy.ro/literatura_romana_in_perioad