UNIUNEA EUROPEAN

Programăfinan atăprinăPHARE

MANUAL
DEăBUNEăPRACTICIăÎNă
ASISTEN AăSOCIAL ă
COMUNITAR

Materialăelaboratădeăc treăWorldăVisionăRomâniaă- BiroulăIaşi

înăcadrulăproiectuluiă“ăFormareaălucr torilorăsocialiădinămediulărurală“

1
Coordonatori lucrare - echipa de proiect

Loredana Rusu - coordonatoră proiect,ă Organiza iaă Worldă Visionă Româniaă -

BiroulăIaşi
Paula Popescu - asistent social – supervizor,ă Organiza iaă Worldă Visionă
Româniaă– BiroulăIaşi
Mihaela Pintilii - asistent social – supervizor,ă Organiza ia World Vision
Româniaă– BiroulăIaşi
Ionă C t lină Popescu - asistent social – supervizor,ă Organiza iaă Worldă Visionă
Româniaă– BiroulăIaşi
Bogdan Tiberiu Ghebea - coordonatoră voluntari,ă Organiza iaă Worldă Visionă
Româniaă– BiroulăIaşi

Grupulădeălucruăimplicatăîn realizarea manualului

Irina Braharu - expertătehnicăregional,ăFunda iaăServiciilorăSocialeăBethanyăIaşi

Elena Filiche - asistentă social,ă Direc iaă General ă pentruă Protec iaă Drepturiloră
CopiluluiăIaşi
Manuela Iftimoaiei - asistentă social,ă Funda iaă „ă Al turiă deă voiă „ă România,ă
CentrulăIaşi
CristinaăÎnsur eluă- lucr torăsocialăcomunitar,ăPrim riaăStrunga,ăJude ulăIaşi
Ileana Lipovanu - lucr torăsocialăcomunitar,ăPrim riaăGorban,ăJude ulăIaşi
Dumitru Lupu - lucr torăsocialăcomunitar,ăPrim riaăRuginoasa,ăJude ulăIaşi
Elena Matei - asistentă social,ă Direc iaă General ă pentruă Protec iaă Drepturiloră
CopiluluiăIaşi
Irina Mihai - asistentăsocial,ăOrganiza iaă„ăSalva iăcopii”,ăfillialaăIaşi
Constantin Mercore - lucr torăsocialăcomunitar,ăPrim riaăCristeşti,ăJude ulăIaşi
Simona Plenovici - asistentăsocialăprincipal,ăSpitalulăClinicădeăUrgen ăpentruă
Copiiă„ăSf.ăMariaă„ăIaşi
Paul Rusu - asistentăsocial,ă„Salva iăcopiii”,ăăăfilialaăIaşi
Marian Sandu - consilierădeăreintegrareăsocialeăşiăsupraveghere,ă„Serviciulădeă
Reintegrareă Social ă şiă Supraveghere”ă deă peă lâng ăă
TribunalulăIaşi
IulianaăZ gană- asistentăsocial,ăOrganiza iaăHolt,ăS.S.C.F,ăFilialaăIaşi

Au mai contribuit

CarmenăBoşc neanu - asistentăsocial,ăFunda iaăServiciilorăSocialeăBethanyă

GabrielaăCapaniştei - asistent social,ăFunda iaăServiciilorăSocialeăBethanyă
Crina Croitoru - lucr torăsocialăcomunitar,ăPrim riaăPopricani
Georgeta Dumitrachi- lucr torăsocialăcomunitar,ăPrim riaăMironeasa
Gabriela Irimescu - lector,ă Universitateaă „ăAl.I.Cuza”,ă Facultateaă deă Filosofie,
CatedraădeăAsisten ăSocial
Mariana Moraru - asistentăsocial,ăFunda iaăServiciilorăSocialeăBethanyă
Viorica Stoica - lucr torăsocialăcomunitar,ăPrim riaăCotnari
Diana Ursu - asistentăsocial,ăDirec iaăMunciiăşiăSolidarit iiăSocialeă

2
 CUPRINS

1.ăCUVÂNTăINTRODUCTIV .............................................................................. 5

2.ăMETODEăŞIăTEHNICI ÎNăASISTEN AăSOCIAL ......................................... 7

2.1. DOCUMENTAREA ................................................................................. 10
2.2. OBSERVA IA ........................................................................................ 14
2.3. ÎNTREVEDEREA ................................................................................... 16
2.4. INTERVIUL ............................................................................................ 20
2.5. CONVORBIREA TELEFONIC ............................................................. 24
2.6. GENOGRAMA ....................................................................................... 26
2.7. ECOMAPA ............................................................................................. 29
2.8. ANALIZA CÂMPULUI DE FOR E .......................................................... 31
2.9. CONSILIEREA ....................................................................................... 33
2.10. GRUPUL DE SUPORT ......................................................................... 43
2.11. STUDIU DE CAZ .................................................................................. 47
3. INSTRUMENTE DE EVALUAREăŞIăINTERVEN IEăÎNăASISTEN Aă
SOCIAL ......................................................................................................... 59
3.1. FIŞA INI IAL A CAZULUI..................................................................... 60
3.2. FIŞA DE DESCHIDERE A CAZULUI ...................................................... 64
3.3. FIŞA DE EVALUARE INDIVIDUAL ...................................................... 69
3.4. RAPORT DE ÎNTREVEDERE ................................................................ 74
3.5. ISTORICUL SOCIAL .............................................................................. 77
3.6. ANCHETA SOCIAL .............................................................................. 83
3.7. PLAN INDIVIDUAL DE PERMANEN .................................................. 92
3.8. CONTRACT DE INTERVEN IE ............................................................. 97
3.9. PLANUL DE INTERVEN IE ................................................................. 100
3.10. REFERAT DE NECESITATE ............................................................. 103
3.11. REFERAT DE SITUA IE .................................................................... 107
3.12. FIŞ DE SUPERVIZARE
A ACTIVIT II DE ASISTEN SOCIAL ......................................... 110
3.13. FIŞ DE SUPERVIZARE A CAZURILOR ........................................... 113
3.14. FIŞA DE ÎNCHIDERE A CAZULUI ...................................................... 117
4. CODUL ETIC AL PROFESIEI DE ASISTENT SOCIAL ............................ 120

5. GLOSAR ................................................................................................... 133

6. BIBLIOGRAFIE SELECTIV .................................................................... 147

3
Acest material, adresat lucrătorilor sociali comunitari, este rezultatul experienţei
profesionale de peste 5 ani de lucru în comunitate, de încercări şi reuşite, de
efort în slujba celor aflaţi în nevoie. Ne dorim ca gândurile şi experienţa
noastră practică în domeniul asistenţei sociale comunitare să vă fie călăuză în
provocarea pe care o reprezintă slujirea aproapelui.

Autorii

4
1. CUVÂNTăINTRODUCTIV

Tranzi iaădeălaăformareaăsistemuluiădeăprotec ieăsocial ăînăacelaşiătimpăcuă

r spunsulălaăcrizaămajor ădinăaniiă1995ă– 2000 privind copiiiăinsitutu ionaliza i,ăşiă
pîn ă laă adaptareaă laă standardeleă europeneă (descentralizarea serviciilor,
procesulădeădezinstitu ionalizare,ăetc)ăaăfostăcaracterizat ăprinăîncerc riărepetateă
deă implementareă aă unoră modeleă deă import,ă adaptateă gr bit;ă abiaă dup ă anulă
1998ăsistemulădeăprotec ieăaăînceputăs ăîşiăconturezeăoăstrategieăcoerent ăşiăs ă
înceap ă s ă alc tuiasc ă ă standardeă şiă tehniciă pentruă uzulă specialiştiloră înă
asisten aă social .ă Trebuieă s ă recunoaştemă c ă progreseleă realizateă auă fostă
centrateăînămodăspecialăpeăprotec iaăcopilului,ăcelelalteăsegmenteăfiindăumbriteă
deăurgen aăşiăimportan aăacordat ăatîtădeăserviciileăpubliceăspecializateădarăşiădeă
organiza iileăneguvernamentaleăacestuiăsegmentădeăpopula ie.
Centralizareaă sistemeloră deă protec ieă social ă înă oraşe/maiă alesă înă celeă
reşedin eă deă jude ă areă caă principală obiectă deă activitate acoperirea unor nevoi
punctualeă prină m suriă deă sprijină preponderentă pasiveă constândă doară înă
verificareaăcondi iilorădeăeligibilitateăpentruăacordareaăunorăbeneficiiădeăasisten ă
social ă (ajutoră socială etc.)ă neînso iteă deă m suriă activeă deă dep şireă aă situa iiloră
de dificultate.
Astfel,ăoferireaădeăbeneficiiăşiăserviciiădeăasisten ăsocial ăareăunăputernică
caracteră filantropic,ă caritabil,ă sprijinulă fiindă acordată individuluiă sauă familieiă înă
dificultateă şiănuă comunit iiă înă ansamblu.ă Deăasemenea,ă sprijinulăeste focalizat
peăreducereaăefectelorăs r cieiăşiăurmareşteămaiădegrab ămen inereaăunuiănivelă
minimă deă subzisten ă decâtă creareaă unoră capacit iă propriiă deă aă dep şiă oă
situa ieădeăcriz .
Re eauaă deă asisten iă socialiă dină mediulă rural,ă creat ă înă Jude ulă Iaşi,ă a
reuşitănuănumaiăs ăcontribuieălaăreducereaănum ruluiădeăcopiiiăinstitu ionaliza i,ă
darăşiăs ăînceap ăs ăapliceăm suriăactiveădeădep şireăaăsitua iilorădeădificultate.ă
Sigurăc ămijloaceleădeăexpresieăaălucr torilorăsocialiăcomunitariătrebuiescămereuă
aduse laăzi,ărealitateaăar tândăcaăoricâtădeăbineăarăfiăpreg ti i,ănuăpotăfaceăfa ă
singuri pro blematicii sociale.
Construc iaă responsabilita iiă şiă implicareaă altoră actoriă sociali,ă pornindă deă
laă simpliiă cet eniă pîn ă laă ceiă investi iă cuă autoritateă (ă primari,ă consilieri,ă preo i,ă
gospodari)ă şiă participareaă loră laă rezolvareaă problemeloră comunit iiă al turiă deă

5
lucr toriiăsocialiăfaceăparteădinăsolu iaăpeătermenălungăşiădep şireaă“mituirii”ăceloră
înă nevoie;ă eticaă social ă includeă şiă preg tireaă educa ional ă pentruă asumarea
responsabilit ilor.
Metodeleăşiătehnicileăprezentateăînăaceast ălucrareăauăunăcaracterăpractică
izvorâtă dină lungiă aniă deă practic ă şiă sprijină pentruă sus inereaă re eleiă deă lucr toriă
socialiăprinăcooperareăcuăserviciulăpublicădescentralizatădarăşiăaplicareaăpractic ă
aăacumul rilorădinăprogrameleădeădezvoltareăcomunitar ăaleăorganizatieiăWorldă
Vision.

Eugen Borlea,
Managerăzonal,ăWorldăVisionăRomâniaă– BiroulăIaşi

6
2.ăMETODEăŞIăTEHNICIăÎNăASISTEN AăSOCIAL

Înă practicaă asisten eiă socialeă comunitare,ă careă seă adreseaz ă atâtă
individuluiăcîtăşiăgrupuluiăînăcalitateădeăclient,ăaccentulăseăpuneăînămodădeosebită
peă interven iaă centrat ă peă implicareaă şiă responsabilizareaă comunit iiă dină careă
clientul face parte. Abordarea practic ă aă asistentuluiă socială urm reşteă atâtă
restabilirea echilibrului psiho-socială pentruă sistemulă client,ă câtă şiă dezvoltareaă
unoră rela iiă func ionaleă cuă întreagaă comunitateă (satulă – pentru mediul rural,
cartierul sau parohia – pentru mediul urban).
Instrumentarea unui caz social presupune, indiferent de specificul
acestuiaă sauă domeniulă abordată (protec iaă copilului,ă aă persoaneiă cuă nevoiă
speciale,ăaăb trânului,ăaăşomerului,ăaăpersoaneiădelincvente,ăetc.),ăparcurgereaă
unui traseu comun tuturor cazurilor dinăpracticaăasisten eiăsocialeă(veziăschemaă
al turat ):
 Data referirii (esteă ziuaă înă careă seă înregistreaz ă sesizarea,ă referireaă sauă
transferulă cazuluiă deă c treă asistentulă socială înă cadrulă institu ieiă careă ofer ă
servicii sociale);
 Evaluarea iniţială (presupuneăoăinvestigareăsumar ăaăsitua ieiăcazuluiăpentruă
aă seă decideă dac ă acestaă faceă obiectulă specificuluiă institu ieiă careă ofer ă
serviciiăsocialeăşiădac ăseăîncadreaz ăînăcriteriileăacesteiaădeăsprijin);
 Data deschiderii cazului (esteă ziuaă înă careă asistentulă social,ă împreun ă cuă
supervizorulă s u,ă decideă deschidereaă cazuluiă înă vedereaă instrument riiă şiă
solu ion riiăacestuia);
 Etapa de evaluare (presupuneăoăinvestigareăşiăanaliz ăam nun it ăaătuturoră
elementelorăcareăsuntăimplicateăînăcazulăinstrumentat:ăclientulăşiămediulăs uă
deă via ,ă familiaă şiă sistemulă acestuiaă deă rela ii,ă factoriiă careă auă generată
situa iaăproblematic ,ăresurseleăposibileăpentruărezolvareaăcazului,ăetc.);
 Data planului de intervenţie/permanenţă (esteăziuaăînăcareăesteăconceputădeă
c treă asistentulă socială şiă aprobată deă c treă supervizoră planulă deă interven ieă
pentru cazul-familieă sauă planulă deă permanen ă atunciă cîndă clientulă esteă ună
copil);
 Etapa de intervenţie (presupuneăac iuniăspecificeădeăinterven ieărealizateădeă
c treă managerulă deă caz,ă precumă şiă mobilizareaă şiă implicareaă tuturoră
resurseloră umane,ă finaciare,ă materiale,ă comunitareă identificateă deă c treă

7
 acestaăînăvedereaărezolv riiăcazuluiăprinăîndeplinireaăobiectivelorăplanuluiădeă
inteven ie/permanen ;ă pentruă cazul–copil, trecerea de la etapa de
interven ieă laă ceaă deă monitorizareă seă faceă înă ziuaă prezent riiă cazuluiă înă
ComisiaăpentruăProtec iaăCopilului);
 Etapa de monitorizare (presupuneă urm rireaă şiă evaluareaă permanent ă aă
situa ieiă clientuluiă pentruă aă seă asiguraă stareaă deă echilibruă urm rit ă înă
rezolvareaă cazului;ă asistentulă socială nuă intervineă decâtă dac ă seă modific ă
dateă aleă situa ieiă clientuluiă sauă intervină factoriă neprev zu iă careă potă afectaă
echilibrul realizat);
 Data închiderii cazului (esteă ziuaă înă careă asistentulă socială decide,ă prină
consultare cuă supervizorulă s u,ă s ă încheieă oriceă implicareă înă cazulă
instrumentat; închiderea cazului se poate realiza fie conform planului de
intervenţie/permanenţă – atunciăcândăasistentulăsocialăşi-a atins obiectivele
stabilite anterior, fie prin referire sau transfer c treă oă alt ă institu ie/altă
serviciu social – atunciă cândă situa iaă problematic ă nuă poateă fiă rezolvat ă deăă
institu iaă sauă serviciulă socială înă careă s-aă instrumentată cazulă pân ă laă acelă
moment).
Peătotăparcursulăinstrument riiăcazului,ăasistentulăsocialăutilizeaz ăoăserieă
deămetode,ătehniciăşiăinstrumenteăspecificeătipuluiădeăcazăsauăetapeiăînăcareăseă
afl ă cazul.ă Exist ă tehniciă careă seă utilizeaz ă doară înă anumiteă etapeă aleă
instrument riiăcazuluiă(grupulădeăsuport,ăconsiliereaă– etapaădeăinterven ie)ăsauă
tehniciă careă suntă reg siteă peă totă parcursulă cazuluiă (întrevederea,ă interviulă sauă
observa ia).ă Înă general,ă fiec reiă tehniciă îiă corespundeă ună anumită instrumentă
(interviul – ghidă deă interviu,ă observa iaă – ghidă deă observa ie,ă întrevedereaă –
raportulădeăîntrevedere,ăetc.)ădarăexist ăşiăinstrumenteărealizateăspecialădeăc treă
asistentulă socială pentruă oă anumit ă etapt ă aă instrument riiă cazuluiă (fişaă deă
deschidereăaăcazului,ăplanulădeăinterven ie,ăreferatulădeăsitua ie,ăetc.).ă
Utilizarea uneia sau alteia dintre tehnicileăşiăinstrumenteleăprezentateăînă
cadrul acestui manual este, exclusiv, decizia asistentului social – manager de
caz.ă Este,ă îns ,ă recomandat ă oă abordareă profesionist ,ă f r ă “compromisuriă “ă
sauăanalizeăempiriceăşiăoăcâtămaiăcomplex ăpreg tireăaădosaruluiăinstrumentat,
avîndă înă vedereă c ,ă înă rela ieă cuă alteă institu ii/serviciiă sauă chiară cuă clientul,ă
acestaăesteăcarteaădeăvizit ăaăasistentuluiăsocial.

8
 Etapeleăinstrument riiăcazului

Metode şi tehnici Instrumente

1. Data referirii

Documentarea Fişaăini ial ăaăcazului

Etapa de evaluare
Observa iaă Ghidulădeăobserva ie
Întrevederea Raportulădeăîntrevedere

iniţială
Convorbireaătelefonic

2. Data deschiderii cazului

Fişaădeădeschidereăcaz
Etapa de evaluare

Documentarea
Observa ia Fişaădeăevaluareăindividual
Convorbireaătelefonic Istoricul social
Întrevederea Raportulădeăîntrevedere
Interviul de explorare Ghidul de interviu
Genograma Genograma
Ecomapa Ecomapa
Anchetaăsocial

3.ăDataăplanuluiădeăinterven ieă/ăpermanen

Convorbireaătelefonic Planulădeăinterven ieăăăăăă

Etapa de intervenţie

Observa ia Planulădeăpermanen
Interviul diagnostic Contractul cu clientul
Interviul terapeutic Ghidul de interviu
Analizaăcâmpuluiădeăfor e Referatul de necesitate
Consilierea Referatulădeăsitua ie
Grupul de suport Fişaădeăsupervizareăcaz
Fişaădeăsupervizareăaăactivit ii

4.ăPrezentareaăcazuluiăînăCPC (caz copil)

1

Observa ia Ghidul de interviu

monitorizare

Interviul de explorare Raportădeăîntrevedere

Etapa de

Întrevederea Fişaădeăsupervizareăaăactivit ii
Convorbireaătelefonic Fişaădeăînchidereăcaz

5. Data închiderii cazului

ComisiaăpentruăProtec iaăCopilului
1

9
2.1. DOCUMENTAREA
Definire

Înă asisten aă social ,ă documentareaă esteă atâtă oă metod ă distinct ă deă

evaluareăaăclientului,ăcâtăşiăunăprocesăcareăseădesf şoar ăpeătoat ăperioadaădeă
instrumentareă aă cazului.ă Spreă deosebireă deă celelalteă metodeă deă evaluareă şiă
interven ie,ă documentareaă seă realizeaz ă numaiă deă c treă asistentulă socială careă
stabileşteă ună plan de documentare ce cuprinde resursele cheie din sistemul
clientăcareăpotăoferiăinforma iiărelevanteădespreăacesta.ă
Ex.:ă pentruă ună copilă institu ionalizată cuă deficien eă psiho-motorii care
urmeaz ă aă fiăreintegrată înă familiaă biologic ,ăplanulădeă documentareă presupuneă
înregistrareaă unoră informa iiă privindă dateleă deă identificareă aleă copiluluiă şiă aleă
membriloră familiei,ă situa iaă juridic ,ă documenteă medicaleă privindă stareaă deă
s n tateă aă copilului,ă evalu riă psihologiceă aleă p rin iloră şiă fra ilor,ă documenteă
privindăstatutulăprofesionalăalăfamilieiăşiăstareaămaterial ,ăetc.ăResurseleăcheieăînă
acestă tipă deă cază potă fiă reprezentateă deă institu iaă deă ocrotireă (Centrulă deă
Plasament),ă Direc iaă General ă pentruă Protec iaă Drepturiloră Copilului,ă Comisiaă
pentruă Protec iaă Copilului,ă membriiă familiei,ă Oficiulă deă Stareă Civil ,ă familiaă
l rgit ,ădispensarulămedical,ăetc.ăăă

Caracteristici

 Înăceleămaiămulteădintreăcazuri,ăasisten iiăsocialiărealizezaz ăplanulă

de documentareădup ăoăprim ăîntrevedereăcuăclientul,ăiarăatunciăcîndăacestaănuă
areă discern mânt,ă cuă terapeutul,ă familiaă substitut,ă sauă p rin iiă biologici;ă esteă
important ărespectareaăacesteiăordiniăînăaplicareaăcelorădou ămetodeă(ini ialăseă
realizeaz ă întrevedereaă şiă apoiă seă construieşteă planulă deă documentare)ă
deoareceă întrevedereaă poateă oferiă indiciiă importanteă despreă documenteleă
necesare.
 Pentruă oă instrumentareă eficient ă aă cazului,ă esteă recomandată caă
asistentulă socială s ă culeag ă câtă maiă multeă documenteă relevanteă pentru
cunoaştereaă sistemuluiă client.ă Acesteă documenteă potă fiă deă maiă multeă tipuri:ă
documenteă deă stareă civil ,ă documenteă juridice,ă fotografii,ă ancheteă sociale,ă
„carteaăvie ii”,ăreclama iiălaăpoli ieăşi/sauăgardieniiăpublicii,ăînregistr riăaudio,ăetc.

10
  Chiară dac ă exist ă riculă caă documentareaă s ă fieă confundat ă cuă
evaluarea,ăaceastaăăoblig ăasisten iiăsocialiăs ărecurg ălaăoătemeinic ăanaliz ăaă
documenteloră strânse,ă completat ă deă informa iiă ob inuteă prină alteă tehniciă deă
evaluare. Altfel, instrumentarea cazului se poateă transformaă într-oă simpl ă
strîngereădeădocumente.ăDeăaceea,ădeăceleămaiămulteăoriăasisten iiăsocialiămaiă
pu ină experimenta iă consider ă c ă descoperireaă unuiă “documentă important”ă
presupuneăşiădescoperireaăsolu ieiăpentruăacelăcaz.ă
 Documentareaă completeaz alteă tehniciă şiă metodeă utilizateă înă
instrumentareaă unuiă caz,ă cumă ară fiă interviulă deă explorare,ă observa ia,ă
genograma, etc.
Înăinstumentareaăunuiăcazăexist ătreiămariătipuriădeădocumente,ăclasificateă
astfel:
 Dup ăsursa de provenienţă
1. Surse directe (primare) – ofer ă documenteă şiă informa iiă directă
de la client; aceste tipuri de documente sunt: acte de stare
civil ,ă scrisori,ă jurnale,ă rapoarte,ă etc.ă Acesteă tipuriă deă
documnte descriu de cele mai multe ori primele aspecte legate
deăproblemaăexistent .
2. Surse indirecte (secundare) – ofer ă documenteă dină sistemulă
client,ă îndeosebiă dină familiaă l rgit ,ă documenteă juridiceă şiă
medicale.
 Dup ă tipul documentelor - pentruă clien iiă careă suntă ocroti iă înă sistemulă
reziden ial
1. Documente publice – publica ii,ărapoarte,ăacteăemiseădeăc treă
institu iileă deă ocrotireă (centreă deă plasament)ă sauă institu iiă
juridice unde clientul este cel mai adesea reprezentat de
persoaneăocrotiteăînăsistemulăreziden ial.
2. Documente private – jurnaleăşiăscrisoriăaleăcopiilorăc tre/deălaă
p rin i.
 Dup ămodalitatea de emitere a documentului
1. Documente solicitate – reprezint ădocumenteăpubliceăcareăpotă
fiă solicitateă deă c treă asistentulă socială diferiteloră institu iiă
implicateăînăsistemulăclientă(ComisiaăpentruăProtec iaăCopilului,ă
Tribunal,ă Poli ie,ă Dispensar). Aceste documente nu se

11
 elibereaz ă decâtă laă oă solicitareă scris ă (cerere)ă şiă bineă
argumentat ădeăc treăasistentuluiăsocial.
2. Documente nesolicitate – reprezint ădocumenteăcareăfacăparteă
dină dosarulă clientuluiă şiă careă ulterior,ă atunciă cândă cazulă esteă
redeschis,ă suntă dină nouă reanalizateă şiă comparateă cuă alteă
documente noi. Cele mai des documente de acest fel sunt
acteleă medicale,ă evalu rileă psihologice,ă acteleă şcolare,ă
anchetele sociale, etc.

Recomandări

Aşaăcumăamăamintitămaiăînainte,ădocumentareaăimplic ăşiăoăfoarteăatent ă
analiz ă deă c treă asistentulă socială aă documnteloră strânse,ă respectându-seă înă
generalăurm toareleăprincipii:
1. Analizarea datelor pe parcursul documentării
Analizareaădocumentelorăesteăoăactivitateăcareătrebuieăs ăseădesf şoareă
înainteăcaăetapaădocument riiăs ăseăfiăîncheiat,ăevitândăastfelăoăsupraînc rcareă
aăcazuluiăcuădocumenteăcareănuăprezint ăniciăoăcoeren ăintern ăşiăniciăunăajutoră
înă vedereaă rezolv riiă problemei.ă Înă literaturaă deă specialitateă aceast ă abordareă
esteă cunoscut ă subă numeleă deă “principiulă interac iuniiă dintreă documentareă şiă
analiz ”.2
2. Concentrarea asupra contextului problemei
Documentarea,ă caă şiă alteă tehniciă şiă metodeă folosite,ă nuă seă poateă
desf şuraăf r ăoăprealabil ădeterminareăaăcontextuluiăproblemei,ăaăgrani elorăeiă
şiă aă puncteloră deă interac iuneă cuă ună altă domeniu.ă Deă foarteă multeă ori,ă înă
instrumentareaă unuiă caz,ă asisten iiă socialiă uit ă careă esteă problemaă careă aă
generată situa iaă deă urgen ,ă abordândă aspecteă auxiliareă acesteiaă şiă deă oă maiă
mic ăimportan .ăAceast ăabordareăgreşit ădetermin ăoăperioad ămaiămareădeă
instrumentareă aă cazului,ă maiă multeă resurseă cheltuiteă şiă deă celeă maiă multeă ori,ă
solu iiăneadecvate.ă
3. Confidenţialitate
Deă celeă maiă multeă ori,ă asisten iiă socialiă intr ă înă contactă cuă documenteă
careă reprezint ă diferiteă niveleă deă interesă pentruă client.ă Adesea,ă clientulă îşiă

2
Erladson, Harris, Skipper & Allean, 1993, pag. 114

12
exprim ăverbalădezaprobareaăcaăoăparteădinădocumenteleă“personale”ădinădosară
s ănuăfieăf cuteăpublice;ăînăceleămaiămulteădintreăcazuriăasistentulăsocialătrebuieă
s ă in ă contă deă aceast ă p rere.ă Dar,ă exist ă situa iiă înă careă clientulă nuă
conştientizeaz ăfaptulăc ăanumiteădocumenteăpersoanle,ăoădat ăf cuteăpubliceă
I-arăaduceăatingereăşiădiscomfort.ăÎnăacesteăsitua ii,ăasistentulăsocialătrebuieăs ă
fieă reflexivă şiă s ă anticipezeă efecteleă unuiă astfelă deă gest,ă punând înă balan ă
avantajeleă şiă dezavantajeleă pentruă solu ionareaă cazului.ă Esteă posibilă caă
“deconspirarea”ă clientuluiă prină prezentareaă public ă aă anumitoră documenteă s ă
provoaceăinhibi iiăşiăbariereădeăcomunicareăîntreăacestaăşiăasistentulăsocialăşiăs ă
afecteze negativ imaginea clientului.
4. Argumentarea cu documente a deciziilor şi acţiunilor asistentului social
Unaă dină regulileă deă baz ă înă instrumentareaă oric ruiă cază socială esteă caă
oriceă interven ieă şiă decizieă aă asistentuluiă socială s ă poat ă fiă verificat ă prină
documenteăataşateălaădosarulăcazului.ă

13
2.2.ăOBSERVA IA

Definire

Observa iaă esteă oă tehnic ă deă investiga ieă utilizat ă şiă înă domeniulă
asisten eiăsocialeăcareăareăcaăscopăculegereaădeăinforma iiăcuăvaloareădeăfapte,ă
necesare pentru a le completa/confirmaăpeăceleărezultateăînăurmaăaltorătehniciă
(documentarea,ăinterviulăsauăîntrevederea).
Observa iaăareăoămareăimportan ăînămodădeosebităînăprimeleăetapeăaleă
instrument riiă cazuluiă (dup ă sesizare/referire,ă evaluareă ini ial ,ă evaluareă
complex )ădarăseăaplic ăpeătotăparcursulălucruluiălaăcaz.
Pentruă oă abordareă organizat ,ă coerent ă şiă logic ă aă acesteiă tehniciă seă
utilizeaz ăşiăseărecomand ăconstruireaăunuiăghidădeăobserva ie.

Caracteristici

Observa iaă esteă oă tehnic ă careă seă aplic ă permanent,ă peă tot parcursul
instrument riiăcazului.
Seă aplic ă înă spa iulă profesională ală asistentuluiă socială şiă înă mediulă deă
provenien /deă via ă ală clientuluiă (familie,ă grupă deă prieteni,ă comunitateaă
şcolar /profesional ,ă etc.),ă înă situa iiă clară determinateă (vizitaă laă domiciliu,
întrevedere,ă etapaă deă potrivireă dintreă copilă şiă asistentă maternal,ă etc.)ă şi/sauă înă
situa iiă experimentaleă (introducereaă unuiă factoră neprev zută careă poateă afectaă
echilibrulă rela iilor;ă ex:ă implicareaă unuiă martoră laă ună abuză înă cadrulă uneiă
întrevederiăcuăabuzatorulăcareăîşiăneag ăvinov ia).
Observa iaă presupuneă urm rireaă comportamentuluiăverbalăşiă non-verbal
ală intrelocutorului/clientului,ă tipulă şiă structuraă rela iiloră dină mediulă investigat,ă
atitudini,ăst riăşiăreac iiăemo ionale.
Observa iaăpoateăfi clasificat ăastfel:
 Observa iaădirect :ăasistentulăsocialăst ăfa ăînăfa ăcuăclientul;
 Observa iaă indirect :ă asistentulă socială observ ă aspecteă dină mediulă deă
provenien ă ală clientului.ă Informa iiă cuă privireă laă clientă potă fiă ob inuteă prină
observa ieă şiă înă absen aă acestuia.ă Ex:ă asistentulă socială realizeaz ă oă vizit ă laă

14
domiciliulăbeneficiaruluiăşi,ăînălipsaăacestuia,ăobserv ăstareaălocuin ei,ăcondi iileă
deăigien ăşiăcur enie,ăaspectulăcopiilorăsauăalăaltorămembriădinăfamilie,ăetc.
Din punctul de vedere al inten ieiăaplic riiătehnicii,ăalăplanific riiă:
 Direc ionat /anticipat /planificat ă– asistentulăsocialăîşiăpropuneăs ăobserveă
unulă sauă maiămulteă aspecteă înă modă deosebit.ă Presupuneă obligatoriuă existen aă
unuiăghidădeăobserva ie.
 Întâmpl toareă – pe parcursul utiliz riiă uneiă alteă tehniciă (întrevederea,ă
consilierea,ă etc.)ă f r ă caă asistentulă socială s -şiă fiă planificată s ă urm reasc ă ună
aspectăanumeă(exă:ăînăcursulădiscu ieiăcuămama,ăasistentulăsocialăpoateăobservaă
cumăseăcomport ăaceastaăcuăcopiiiăeiăcareăpotăîntrerupe dialogul).
Oăform ăspecial ăaăobserva ieiăoăreprezint ăobservaţia participativă care
seărealizeaz ăprinăimplicareaăînăevenimenteăsocialeăînăcadrulăc roraăasistentulă
socială poateă investigaă structuraă rela iiloră interpersonaleă şiă interfamiliale,ă aă
comportamentelorăşiăatitudinilorădeăgrup.
Înă general,ă observa iaă presupuneă contactulă vizuală cuă clientulă dar,ă înă
anumiteă situa ii,ă celelalteă sim uriă neă potă oferiă informa iiă maiă complexeă decâtă
v zulă (ex:ă mirosulă ă specifică ală uneiă locuin eă neîngrijite,ă oă igien ă personal ă
precar ă potă fiă sesizateă doară prină observa iaă olfactiv ;ă temperaturaă înă camer ,ă
etc.)

Observaţii şi recomandări

 Informa iileăob inuteăexclusivăprinătehnicaăobserva ieiănuăsuntărelevanteădac ă

nuăsuntăconfirmate/validateăşiăprinăalteătehnici;
 Exist situa iiă contextualeă înă timpulă observa ieiă întâmpl toareă careă neă potă
oferiăinforma iiăeronateă(ex:ăclientulăesteăobservatăîntâmpl torăîntr-oăsitua ieă
care nu-iăesteăspecific );
 Utilizareaă acesteiă tehniciă şiă aă informa iiloră rezultateă necesit ă oă minim ă
experien ă înă domeniulă socială pentruă aă seă reduceă câtă maiă multă risculă
subiectivit iiăşiăalăabord riiăempirice;
 Înregistrareaă infroma iiloră rezultateă prină aplicareaă tehniciiă observa ieiă seă
realizeaz ădup ăîntrevedereaăcuăclientul,ăfiindănecesar ăşiăanalizaăşiăsinteza
acestora.

15
2.3.ăÎNTREVEDEREA

Definire

Peă parcursulă instrument riiă unuiă cază social,ă dină momentulă înregistr riiă
uneiă solicit riă şiă pân ă laă închidereaă cazului,ă profesionistulă realizeaz ă continuuă
ună procesă deă evaluare.ă Pentruă realizareaă acesteiă evalu ri,ă atâtă aă problemeiă
clientuluiă câtă şiă aă rezultateloră ob inuteă înă urmaă interven iei,ă asistentulă socială
utilizeaz ă oă serieă deă metodeă şiă tehniciă specifice,ă ă printreă careă reg simă caă
tehnic ăşiăîntrevederea.
Înădemersulădeăinterven ieăîntrevedereaăreprezint ămodalitatea prin care,
înă cursulă uneiă întâlniriă întreă asistentulă socială şiă client,ă seă stabilescă rela iiă careă
vizeaz ă ob inereaă deă informa iiă primareă necesareă explor riiă problemeiă şi,ă
ulterior,ăstabiliriiămodalit ilorădeărezolvare.
Înă literaturaă deă specialitate3 întrevedereaă (fact-gathering-interview)
reprezint ă oă form ă deă interviuă înă careă asistentulă socială urm reşteă anumiteă
informa iiă specificeă şiă predeterminateă deă laă client.ă Asistentulă socială adreseaz ă
întreb riăspecificeăşiăînregistrez ădoarăr spunsurileărelevanteăpentruăscopulăs u,ă
adeseaăfolosindăoăfiş ădeăevaluare/înregistrare.ăScopulăacesteiătehniciănuăesteă
unulăcuăprec dereăterapeutic,ăciăacord ăăprioritateăoportunit ilorăclientuluiădeăa-
şiăexprimaăanumiteăemo ii,ăsentimenteăînăleg tur ăcuăproblema.
Întrevedereaă reprezint ă tehnicaă prină intermediulă c ruiaă seă investigează
situaţia clientului pentruă aă strângeă câtă maiă multeă informa iiă despreă problemaă
acestuia,ăiarăpeăbazaăacestorăinforma iiăprimareăse vorăconturaădirec iileăviitoareă
deăac iune.ă
Astfel,ăîntr-un cadru de comunicare realizat fie la biroul specialistului fie
laădomiciliulăclientului,ăasistentulăsocialăvaăsus ineăo investigaţie verbală, înăcareă
comunicareaă esteă orientat ă c treă realizareaă uneiă evalu riă complexeă careă vaă fiă
bazaăîntocmiriiăplanuluiădeăinterven ie/permanen .
Înă func ieă deă complexitateaă cazului,ă întrevedereaă vaă luaă formaă uneiă
convorbiri - cercetare înă careă seă manifest ă repetiţia,ă fiindă nevoieă deă clarific ri,ă
complet riă realizateă prină conversaţia dintreă specialistă şiă beneficiarulă serviciului
deăasisten ăsocial .

3
Robert L. Barker – The Social Work Dictionary, NASW Press 1999

16
 Întrevedereaă constituieă oă tehnic ă complex ,ă careă seă apropieă prină
specificulă s uă deă observaţie. Prin aplicarea acestei tehnici, asistentul social
ob ineă informa iiă cuă valoareă deă fapte,ă întrucâtă auă aceeaşiă importan ă atâtă
informa iileăverbaleăcâtăşiăinforma iileăcuăprivireălaăconduite,ăfapte,ăst riăafective,ă
credin e,ăetc.ăaleăclientului.ăă
Deă asemenea,ă întrevedereaă con ineă elementeă similareă consilierii
deoareceă prină intermediulă acesteiă tehniciă deă investiga ieă seă vaă dezvoltaă oă
conversa ieăînăcadrulăc reia,ăpeăparcursulăidentific riiăproblemei,ăseăvaăurm riăşiă
oă conştientizareă şiă responsabilizareă aă clientuluiă cuă privireă laă implica iiileă
rezolv riiăsitua iei.ă

Caracteristici

Întrevedereaă esteă oă tehnic ă deă investiga ie,ă peă careă asistentul social o
utilizeaz ă al turiă deă alteă medodeă ă deă evaluareă pentruă aă cunoaşteă problemaă
clientului,ă sistemulă deă atitudiniă şiă valoriă ală acestuiaă şiă pentruă aă conturaă
modalit ileădeărezolvare.ă
Datorit ă spectruluiă s uă largă deă utilizare,ă asistentulă social va aplica
aceast ă tehnic ă pentruă aă strângeă informa ii,ă pentruă aă clarificaă oă situa ieă sauă
pentruăaăevaluaărezultateleăac iunilorăsaleăîmpreun ăcuăclientul.ă
Analizândărolulătehniciiăseăconstat ăc ăîntrevedereaăseăaplic ăatunciăcândă
specialistul:
 urm reşte să cerceteze/evalueze, astfelă încâtă tehnicaă vaă fi utilizat ă peă
parcursulăîntreguluiădemersădeăinstrumentareăaăcazurilorăsociale;
 s ă transforme mediul social investigat,ă astfelă încâtă întrevedereaă vaă aveaă
valoareă deă ac iuneă asupraă individului,ă familieiă prin responsa-bilizarea
beneficiaruluiăserviciuluiădeăasisten ăsocial .
Întrevedereaă seă poateă realizaă înă cadrulă birouluiă deă asisten ă social ,ă dar,ă
pentruă aă ob ineă oă relevan ă maiă mareă aă informa iilor,ă aceast ă tehnic ă poateă fiă
aplicat ă înă cadrulă viziteiă laă domiciliu,ă laă solicitareaă clientuluiă sauă înă urmaă uneiă
sesiz riă adresateă autorit iloră locale.ă Înă func ieă deă acestă criteriu,ă seă distingă
urm toareleătipuriădeăîntrevederi:
 întrevedere programată:
– laăsolicitareaăclientuluiă(ex.ăînăetapaădeăevaluareăaăcazului);

17
 - laă solicitateaă asistentuluiă socială (ex.ă pentruă aă ă cunoaşteă problemaă şiă
rezultateleă ac iuniloră realizate,ă utilizat ă înă toateă etapeleă deă instrumentareă aă
cazului);
 întrevedere neprogramată
– înăurmaăsesiz riiădeăcatreăoăpersoan /institu ieă(ex.ăsesizarea unui caz
de abuz).
Pentruăaăob ineărezultateleădoriteăprinăaplicareaăacesteiătehnici,ăasistentulă
socialătrebuieăs ăpreg teasc ăîntâlnireaă(creareaăunuiămediuăsecurizantăpentruă
client)ăşiăcon inutulăîntrevederiiă(diferiteătipuriădeăîntreb ri).
Întrevereaă areă laă baz ă respectareaă unoră reguliă şiă principiiă careă ină deă
comportamentulă şiă abilit ileă asistentuluiă social,ă deă modulă deă desf şurareă aă
întâlniriiăşiădeăaplicareăaătehnicii.
Prinăcomportamentulăşiăabilit ileăsale,ăprofesionistulătrebuieăs ăconduc ă
înă condi iiă optimeă desf şurareaă convorbirii.ă ă Sistemulă deă deprinderiă şiă abilit iă
cuprinde:
 abilit iădeăconstruireăaăuneiărela iiădeăîncredereăşiăajutorareăaăclientului,
 artaădeăaăascultaăşiăsus ineăprezentareaă“povestirii”ăclientului,
 abilit iădeăreducereăaăbarierelorăsocialeădintreăprofesionistăşiăclientăşiădeă
aăînl turaărefuzulăcolabor riiăşiăneîncrederea.
Dinăpunctădeăvedereătehnic,ăînăaplicareaăîntrevederii,ătrebuieăs ăavemăînă
vedereă caă întreb rileă s ă fieă câtă maiă clareă şiă adecvateă limbajuluiă clientului,ă s ă
ob inemă informa iiă câtă maiă completeă şiă s ă seă notezeă cuă fidelitateă şiă integrală
r spunsurileărelevante.

Observaţii şi recomandări

Înă cadrulă uneiă interven iiă socialeă esteă necesară s ă seă disting ă întreă
întrevedereăşiăinterviu,ătehniciăcareăseădeosebesc printr-o serie de caracteristici.
Înăprimulărând,ăîntrevederea,ăaşaăcumăamăprecizat,ăneăofer ăinformaţii cu
valoare de fapte,ă asistentulă socială fiindă interesată deă sintetizareaă r spunsurilor,ă
dară şiă deă analizaă contextuluiă înă careă areă loc,ă aă aştept riloră clientuluiă şiă aă
sistemuluiădeăvalori,ăcredin e,ăsemnifica iiălegateădeăbeneficiarulăcazului.ă

18
 Spreădeosebireădeăîntrevedere,ăcareăesteăo convorbire liberă ceăvizeaz ă
ob inereaăunorăinforma iiăcuăcaracterăgeneral,ăinterviulăesteăstructurat,ăavândălaă
baz unăghidădeăinterviuăşiăseăapropieădeătehnicaăchestionarului.
Prină compara ieă cuă alteă tehnici,ă întrevedereaă stabileşteă o relativă
egalitate între cei doi interlocutori,ăasistentulăsocialăfiindăinteresatăs ăstabilească
un climat confortabil şi o relaţie non-directivă,ă caracteristiciă ceă faciliteaz ă
procesul de ajutorare beneficiarului.
Pentruă aă ob ineă acesteă rezultate,ă profesionistulă trebuieă s ă sus in ă oă
convorbireăceăareălaăbaz ăîntrebări deschise, non-directive ( ex: Ce părere aveţi
despre...., care este motivul deciziei dvs., cum credeţi că veţi rezolva această
situaţie ?).ă Acesteă tipuriă deă întreb riă confer ă libertateă clientuluiă şiă suntă
semnificativeăînăprocesulădeăcunoaştereăşiăevaluareăaăcazurilorăsociale.ăă
Înătehnicaăîntrevederiiăsuntăimportanteăatitudineaăşiăconduitaăasistentuluiă
social,ăaspecteăcareăsuntămaiăpu inărelevanteăînăcazulăaltorămetodeăsauătehnici,ă
cumăarăfiăinterviul.ăAcestaătrebuieăs ămanifeste:ă răbdare, bunăvoinţă, toleranţă
şi spirit de intuiţie, trebuie să evite criticile sauă alteă ac iuniă nedoriteă deă clien i,ă
aşaănumiteleăsfaturi, judecăţi de valoare, discuţii contradictorii.
Ceeaăceăesteăimportantădeăre inutăesteăfaptulăc ăîntrevedereaăsurprindeă
femonene mai profunde, îndeosebi afective,ăcareăreprezint ăaspecteărelevanteă
înăsolu ionareaăeficient ăaăcazurilor.,ădarăpeăcareănuăleăputemăurm riăînăcadrulă
altor tehnici cum ar fi interviul directiv, chestionarul.

19
2.4. INTERVIUL

Definire

Interviul esteă oă tehnic ă careă presupune,ă prină intermediulă comunic riiă

directe, culegerea datelor,ă diagnosticareaă situa ieiă clientuluiă şiă sprijinireaă
acestuiaăînăvedereaărezolv riiăproblemei.
Înăliteraturaădeăspecialitateăsuntăcunoscuteătreiăformeădeăinterviu:
 interviul de explorare – areă scopulă deă aă culegeă informa iiă structurateă şiă
complexe despreă situa iaă dejaă cunoscut ă aă clientuluiă (ă informa iileă deă
baz ăauăfostăob inuteădejaăprinătehnicaăîntrevederiiă);
 interviul diagnostic – are scopul de a stabili, prin intermediul unor
întreb riă specifice,ă clară direc ionate,ă naturaă problemeiă şiă aă resurselor
sistemului client ( familie, comunitate, prieteni, etc);
 interviul terapeutic – areă scopulă deă aă sprijiniă clientulă înă procesulă deă
schimbareă şiă deă rezolvareă aă problemeiă diagnosticate.ă Aceast ă form ă aă
interviuluiăesteăutilizat ăcuăprec dereădeăc treăpsihoterapeu i.ă

Caracteristici

Tehnicaă interviuluiă seă utilizeaz ă înă toateă etapeleă deă instrumentareă aleă
unuiăcazăădup ăcumăurmeaz :ă
 înăetapaădeăevaluareăasistentulăsocialăvaăfolosiăatîtăinterviulădeăexplorareă
câtăşiăinterviulădiagnostic.
Interviul de explorareă seă utilizeaz ă înă vedereaă ob ineriiă informa iiloră cuă
privireă laă situa iaă clientului.ă Avândă înă vedereă c ă întrevedereaă presupuneă
culegereaă unoră informa iiă generaleă despreă clientă (dateă deă identificare,ă stareă
civil ,ă stareă deă s n tate,ă structuraă familiei,ă etc),ă înă cadrulă interviuluiă deă
explorareă asistentulă socială vaă urm riă s ă analizezeă maiă profundă caracteristicileă
problemeiă (ă natura,ă cauzele,ă durataă ),ă ună istorică ală clientuluiă şiă familieiă sale,ă
sistemulă deă rela iiă înă familieă şiă comunitate,ă resurseă careă potă fiă implicateă înă
rezolvarea cazului.
Interviulădeătipădiagnostic,ăprinănaturaăintreb rilorăspecifice,ăvaăfiăorientată
spreă delimitareaă problemei,ă conştientizareaă acesteiaă deă c treă client,ă
identificareaă resurseloră personale/familiale/comunitareă şiă responsabilizarea

20
clientuluiă pentruă implicareaă înă procesulă deă interven ieă şiă alegereaă ă tipuriloră deă
serviciiădeăcareăclientulăvaăbeneficia.ăCaăurmareăaăanalizeiăinforma iilorăob inuteă
prinăinterviulădeătipădiagnosticăseăvaăelaboraăplanulădeăinterven ieă/ăpermanen ă
şiăstructuraăghiduluiăpentruăinterviulăterapeutic.
 înăetapaădeăinterven ieăasistentulăsocial,ăal turiădeăalteătehniciăşiămetodeă
specifice,ă poateă utilizaă şiă interviulă terapeutică înă cadrulă uneiă echipeă
interdisciplinare. Acest tip de interviu are scopul de a-lă sprijiniă peă clientă înă
schimbareaăacelorăcomportamenteăcareăauăgeneratăsitua iaădeăcriz ăînăvedereaă
restabilirii echilibrului psiho-social.
 înăetapaădeămonitorizareăasistentulăsocialăpoateăutilizaădinănouăinterviulădeă
explorareă prină intermediulă c ruiaă vaă urm riă modulă înă careă suntă realizateă
obiectiveleădinăplanulădeăinterven ieă/ăpermanen .ăAsistentulăsocialăvaăăformulaă
întreb rileă astfelă încâtă dină r spunsurileă clientuluiă s ă observeă progreseleă
realizateădeăacestaăpeăparcursulăinstrument riiăcazului.
Pentru reuşitaăinterviuluiăseăvaăstabiliăînăprealabilăloculădeădesf şurareăală
acestuia,ă durata,ă participan iiă şiă alteă aspecteă careă ină deă bunaă desf şurareă aă
tehnicii.
Înă structuraă oric ruiă tipă deă interviuă exist ă oă serieă deă întreb riă specificeăă
pentru deschidereaăinterviului,ăpeăparcursulăşiălaăîncheiereaăacestuia.ăAstfel,ălaă
inceputulăşiăîncheiereaăinterviuluiăclientuluiăiăseăvorăadresaăîntreb riăcuăcaracteră
generalăcareăauădreptăscopăcreareaăunuiăconfortăemo ionalăalăacestuia,ăunăcadruă
familiară(deăex.ăCumăv ăsim i iăast zi?ăsauăA iăg sităgreuăbiroul?).ăPrezentareaă
asistentuluiăsocial,ăaăscopuluiăinterviuluiăşiăaăroluluiăclientuluiăînăcadrulăinterviuluiă
suntă elementeă importanteă înă debutulă interviuluiă şiă potă stimulaă comunicareaă
ulterioar ăcuăclientul.ăă
Întreb rileă careă constituieă con inutulă interviuluiă trebuieă s ă fieă clare,ă
conciseăşiălaăobiectăşiăaşezateăîntr-oăordineălogic ăînăcadrulăghiduluiădeăinterviu.ă
Peă parcursulă interviului,ă asistentulă socială vaă utilizaă şiă întreb riă careă s ă ajuteă
clientulă înă explorareaă tr iriloră şiă exteriorizareaă sentimenteloră saleă (ex:ă Ceă
sentimenteăavetiăfa ădeăso ulădvs.ă?).
Încheiereaă interviuluiă restabileşteă rela iaă ini ial ă întreă asistentulă socială şiă
clientăşiăpuncteaz ăimportan aăviitoarelorăîntâlniri.
Oă condi ieă foarteă important pentruă aplicareaă tehniciiă interviuluiă înă
instrumentareaă unuiă cază esteă caă intervievatulă s -şiă deaă acordulă pentruă

21
realizareaăacestuia.ăDac ăclientulăesteăunăcopilăsubă10ăaniăesteărecomandatăs ă
fieăob inutăşiăacordulăaăcelăpu inăunuiaădintreăp rin i.
Asistentulăsocialăvaăinformaăclientulăcuăprivireălaăcaracterulăconfiden ialăală
informa iiloră oferiteă înă cadrulă interviului.ă Acestă lucruă vaă fiă confirmată prină
desf şurareaă interviuluiă într-ună cadruă securizantă (ex:ă dac ă interviulă seă
desf şoar ăînăbiroulăasistentuluiăsocialăseărecomand ăevitareaăîntreruperilorăşiăaă
prezen eiăaltorăpersoane).
Pentruă aă realizaă ună interviuă bineă direc ionată asistentul socială trebuieă s ă
construiasc ăunăghidădeăinterviuăcareăs ăcuprind ămaiămulteătipuriădeăîntreb ri.ă
Întreb rileăpotăfiă:
 întreb riă deschiseă – acesteă întreb riă nuă auă ună r spunsă predestinat,ă oferindă
clientuluiă posibilitateaă deă aă exprimaă liberă opinii,ă sentimente,ă tr iri,ă etc.ă (ex:ă
Ceă p rereă ave iă despreă rela iaă cuă fostulă so ă ?;ă Cumă v-a iă sim ită înă perioadaă
divor uluiă?)
 întreb riă închiseă ă - acesteă întreb riă constrângă clientulă s ă ofereă ună r spunsă
predestinată (ex:ă Sunte iă c s torit?;ă Câ iă aniă ave i?;ă V ă placeă loculă deă
munc ?)
Pentruă aă nuă seă induceă ună anumită r spuns,ă înă cadrulă interviuluiă esteă
recomandat ăalternareaăîntreb rilorăînchiseăcuăceleădeschise.ăAceast ăstructur ă
aă ghiduluiă deă interviuă poate,ă deă asemenea,ă s ă stimulezeă deschidereaă şiă
disponibilitateaă clientuluiă pentruă comunicare.ă Esteă recomandabilă s ă seă eviteă
intrebarile cu raspuns sugerat (ex: Cred ca v-ati suparat atunci, nu-iăaşa?ă)ăsauă
celeăcareăcontinăăexpresiaă“deăce”ăcareăpotădaăimpresiaădeăinterogatoriuă(ex:ăDeă
ceă nuă a iă anun ată laă timp?).ă Înă func ieă deă vârstaă clientuluiă (copilă sauă adult)ă
întreb rileăpotăfiăadaptateălaănivelulăacestuiaădeăîn elegereăşiăalălimbajulăspecific.

22
Observaţii şi recomandări

 Esteă recomandată caă tehnicaă interviuluiă ă s ă fieă aplicat ă deă c treă asistentulă
socialănumaiădup ăconstruireaăunuiăghidădeăinterviu;
 Interviulă ă esteă oă tehnic ă structurat ă ă careă areă laă baz ă ună ghidă deă interviuă
distingându-se,ă astfel,ă deă tehnicaă întrevederii.ă Aceastaă esteă oă convorbireă
liber ăceăvizeaz ăob inereaăunorăinforma iiăcuăcaracterăgeneralăcareăpermiteă
şiă explorareaă altoră domeniiă decîtă celeă propuseă ini ială deă asistentulă socială
datorit ăflexibilit iiăsale;ă
 Asistentulă socială trebuieă evite,ă deă asemenea,ă confuziaă dintreă interviuă şiăă
tehnicaă chestionarului,ă chiară dac ă ambeleă urm rescă înregistrareaă unoră
opinii.ă Chestionarulă esteă ună instrumentă specifică sondajeloră deă opinieă şiă seă
aplic ă unuiă num ră mareă deă persoaneă (ună eşantionă reprezentativă pentruă
popula iaă studiat ).ă Întreb rileă predominanteă suntă celeă deă tipă precodificat,ă
scalateă sauă cuă varianteă deă r spunsă şiă urm rescă înregistrareaă opiniilor,ă
reprezent rile,ă credin eleă personale,ă mediulă deă via ă ală chestionatuluiă (ex.
Cuă ceă frecven ă urm rii iă programeleă TV:ă a)ă zilnic;ă b)ă laă 2-3ă zile;ă c)ă înă
weekend;ăd)ăniciodat ).
 Pentruă reuşitaă interviuluiă esteă recomandată caă acestaă s ă fieă aplicată dup ă
construireaă înă prealabilăaă ă uneiărela iiă deă incredereă întreă asistentulăsocială şiă
client.ăClientulătrebuieăs ăfieădeschisăpentruăaăcomunica,ăoferindăasistentuluiă
socialăinforma iileănecesareăpeăparcursulăinstrument riiăcazului.

23
2.5.ăCONVORBIREAăTELEFONIC

Definire

Convorbireaă telefonic ă reprezint ă unaă dintreă celeă mai utilizate tehnici

auxiliareă deă strângere/confirmareă aă dateloră şiă deă realizareă aă contactuluiă dintreă
asistentulă socială şiă beneficiarulă serviciiloră socialeă prină comunicareă exclusivă
verbal .ă Convorbireaă telefonic ă nuă esteă localizat ă într-oă anumit ă etap ă în
instrumentareaă cazului,ă ciă seă poateă realizaă oricândă esteă necesar,ă sauă laă oriceă
solicitare a clientului.

Caracteristici

Celeă maiă frecventă întâlniteă situa iiă cândă esteă utilizat ă aceast ă tehnic ă
sunt:
 semnalarea cazului - se poate realiza prin autoreferireă deă c treă clientă sauă
referire/reclamareă deă c treă oă alt ă persoan ă (vecin,ă rud )ă sauă institu ieă
(prim rie,ăorganiza ieăne-guvernamental ,ăserviciiăpubliceăspecializate,ăetc.)
 strângerea informaţiilor cu privire la caz - se poate realiza sub forma unei
convorbiriătelefoniceăf r ăaăaveaăscopulăuneiăincursiuniăînăuniversulăpsihicăală
beneficiarului.ăDeăobicei,ăînăaceast ăsitua ieăsuntăcolectateăinforma iiăprivindă
dateleădeăidentificareăaleăsolicitantuluiăşiăalteădateăsumare;ădac ăsolicitareaă
esteă realizat ă prin referire/reclama ieă seă solicit ă dateă despreă institu iaă sauă
persoanaăreclamant ;
 vizitele în familie pot fi de cele mai multe ori programate telefonic.
Înă etapaă deă documentareă şiă evaluareă aă solicit riiă esteă recomandată caă
asistentulă socială s ă foloseasc ă ună instrumentă deă înregistrareă aă convorbiriloră
telefonice,ă iară înainteă deă încheiereaă acestoraă s ă realizezeă împreun ă cuă
beneficiarulăoăsumarizareăaăconvorbiriiăpentruăaăp straăoăcâtămaiămareăfidelitateă
aăinforma iilor.ă

Observaţii şi recomandări

Caracterulă particulară ală acesteiă tehniciă esteă faptulă c ă eaă nuă poateă fiă
aplicat ă oric ruiă tipă deă clientă şiă înă oriceă context.ă Printreă acesteă situa iiă putemă

24
enumera:ăpersoaneleăcareănuăposed ăunăaparatătelefonică(ex:ăfrecventăîntâlnit ă
pentruă clien iiă dină mediulă rural),ă persoaneleă cuă manifest riă psihoticeă şiă graveă
tulbur riădeăcomportament,ăpersoaneleăprivateădeălibertate,ăminorii,ăpersoaneleă
anonimeă (poten ialiă clien iă sauă reclaman i),ă persoaneleă cuă deficien eă deă auză
şi/sauăvorbire,ăetc.ă
De asemenea, convorbireaă telefonic ă prezint ă avantajeă limitateă pentruă
demersulădeăsolu ionareăaăcazului.ăChiarădac ăseărealizeaz ăîntr-unătimpăscurtăşiă
poateăaduceăinforma iiădeăprim ănecesitate,ăanumiteăaspecteăprivindămediulădeă
provenien ăalăclientuluiă(comunitatea,ăfamilia,ălocuin a)ăşiăcomportamentulănon-
verbalăalăacestuiaăsuntăgreuădeăînregistrat.ăTocmaiădeăaceeaăesteărecomandată
caă asisten iiă socialiă s ă nuă confundeă şiă s ă foloseasc ă aceast ă tehnic ă înă
detrimentulă întrevederii,ă consilieriiă şi/sauă interviului.ă ă Oriceă informa ieă rezultat ă
prină aplicareaă acesteiă tehniciă trebuieă s ă fieă confirmat ă şiă completat ă cuă dateă
ob inuteăprinăalteătehnici.ă

25
2.6. GENOGRAMA

Definire

Genogramaă esteă oă tehnic ă utilizat ă înă domeniulă psiho-social care

presupune culegereaă deă informa iiă pentruă creareaă uneiă reprezent riă graficeă aă
structuriiăfamiliei,ăasem n toareăunuiă“arboreăgenealogic”.
Pentruă realizareaă genogrameiă deă utilizeaz ă oă serieă deă simboluriă
specifice:

Persoan ădeăsexămasculin

Persoan ădeăsexăfeminin

Rela ieădeăc s torie

Rela ieădeăconcubinaj

C s torieăîncheiat ădeădivor

C s torieăînăcareăso iiăsuntăsepara iăînăfapt

B rbatădecedat

Persoan ădeăsexănecunoscut

Structuraă familieiă şiă rela iileă dintreă membriiă acesteiaă potă fiă reprezentateă
pentruădou ă(p rin iiăşiăcopiii)ăsauătreiăgenera iiă(bunicii,ăp rin iiăşiăcopiii).

Caracteristici

Genogramaă seă aplic ă înă modă deosebită ină etapaă deă evaluare,ă avândă rolă
deă diagnostică social.ă Genogramaă seă realizeaz ă atâtă pentruă structurareaă

26
eficient ăaăinforma iilorădespreăclientăşiăfamiliaăacestuiaă(ofer ăoăimagineăclar ăaă
structuriiăfamilialeă careă poateă fiă analizat ă înă timpă scurt)ă câtă şiăpentruă aă stimulaă
comunicareaăcuăclientulă(iăseăpunăîntreb riăsimpleălaăcareăr spundeăcuăuşurin ,ă
seă creaz ă oă atmosfer ă confortabil ă şiă propiceă unoră discu iiă ulterioareă maiă
aprofundate).
Genogramaă poateă fiă ref cut ă şiă peă parcursulă instrument riiă cazului,ă înă
etapeleă deă interven ieă şiă monitorizare,ă înă situa iaă înă careă apară modific riă
importante in structura familiei (evenimente deosebite: deces, divort, membri
noiă ină familie,ă oă relatieă deă concubinaj,ă c s torie).ă Esteă recomandată caă acesteă
modific riăs ăfieăînregistrateăînădosarulăcazuluiă(implicităînăgenogram )ăpentruăc ă
potăafectaăpozitivăsauănegativăcursulărezolv riiăsitua ieiăproblematice.
Oă alt ă situa ieă înă careăseă poateăutilizaă genogramaăesteă înă cazulăînă careă
exist ăblocajeăînărela iaăcuăclientulăpeăparcursulăinterviuluiăsauăaăîntrevederii,ăînă
vedereaăfluidiz riiăcomunic rii.ăClientulăseăpoateădovediămaiădisponibilăpentruăaă
discutaă despreă structuraă familieiă saleă decâtă despreă subiecteă considerateă
delicateălaămomentulărespectivăpeăcareădoreşte s ăleăevite.ăÎnăastfelădeăsitua ii,ă
pentruă aă nuă abandonaă investiga iaă asistentulă socială poateă solicitaă informa iiă
pentru construirea genogramei.
Deă asemenea,ă utilizareaă genogrameiă esteă recomandat ă pentruă
clarificareaă uneiă re eleă familialeă complexe,ă dificilă deă conturată laă oă prim ă
întrevedere.
Folosindă simbolurileă graficeă descriseă maiă susă seă deseneaz ă structuraă
familieiă pornindă deă laă genera iaă maiă vârstnic ă pân ă laă copii.ă Înă situa iaă înă careă
clientulă comunic ă maiă greuă sauă esteă ună copilă careă nuă areă format o
reprezentareăaă întreguluiă sistemăfamilial,ă construc iaă genogrameiă poateă începeă
deă laă persoanaă clientului,ă continuândă cuă fra ii,ă p rin ii,ă bunicii,ă unchiiă acestuiaă
şi/sauăalteăpersoaneăcareălocuiescăîmpreun ăcuăel.
Asistentulă socială vaă adresaă întreb riă simpleă şiă câtă maiă clareă clientuluiă
pentruăcaăinforma iaăînregistrat ăs ăfieăcâtămaiăfidel ărealit iiă(ex:ăcî iăfra iăave i,ă
cumăseănumeşteăfiecare,ăs -Iăaranj măînăordineaăvârstelorălor,ăcî iădintreăeiăsuntă
c s tori i,ăceăcopiiăareăfiecare,ăetc).
Laă sfîrşitulă genogrameiă seă realizeaz ă şiă legenda care va cuprinde
simbolurileă utilizateă cuă explica iileă acestora,ă avândă înă vedereă c ă pentruă rela iiă

27
întreă persoaneă potă existaă simboluriă diferiteă (uniiă specialiştiă prezint ă rela iaă deă
c s torieăcuăoălinieăcontinu ,ăalteleăcuădou ăliniiăcontinuieăparalele).

Observaţii şi recomandări

 Genogramaă nuă esteă oă descriereă sauă oă prezentareă înă form ă narativ ă aă

structuriiă familiale.ă Reprezentareaă grafic ă poateă fiă înso it ă deă maiă multeă
detalii,ă explica iiă pentruă completareaă informa iei,ă îns ă desenulă genogrameiă
trebuieă s ă fieă clară şiă uşoră deă interpretată (ex:ă simbolulă persoaneiă poateă fiă
înso itădeăinforma iiăprivindăvârsta,ădomiciliul,ăprofesie,ăstudii,ăetc.).
 Genogramaă poateă fiă realizat ă cuă minimă deă informa iiă atunciă cândă nuă esteă
suficientă timpă pentruă oă documentareă complexaă şiă poateă prezentaă elementeă
deăbaz ăînăprezentareaăcazuluiă(structuraăfamiliei,ănum rulădeăcopii,ăcuăcineă
locuieşteăclientul,ăetc.).
 Oriceă dosară instrumentată deă ună asistentă socială trebuieă s ă cuprind ă oă
genogram ă şiă o ecomap ă pentruă oă maiă rapid ă vizualizare/interpretareă aă
structuriiă familialeă ceă poateă constituiă ună punctă deă plecareă înă stabilireaă
resurselorăşiăaăplanuluiădeăac iuneăpentruăcazulărespectiv.
 Oriceă genogram ă trebuieă s ă fieă înso it ă obligatoriuă deă oă legend ă pentru a
puteaă fiă citit /interpretat ă deă oricareă altă profesionistă careă intr ă înă posesiaă
dosarului instrumentat de asistentul social (psiholog, jurist, un alt asistent
social, supervizorul, etc.).
 Genogramaă seă realizeaz ,ă deă obicei,ă împreun ă cuă clientulă şiă înă cazuriă
excep ionaleă(clientulăesteăunăcopil,ăesteăbolnav,ănuăpoateăcomunica)ăcuăalteă
persoaneăimplicateăînărezolvareaăcazului.
 Genogramaă simpl ă (reprezentareaă aă dou ă genera iiă dină sistemulă familial)ă
poateă fiă realizat ă şiă atunciă cândă clientulă esteă ună copil, dar pentru
genogrameleăcomplexeă(ceaăpeătreiăgenera ii)ăesteărecomandabilăcaăeleăs ă
fieărealizateăîmpreun ăcuăunăadult.

28
2.7. ECOMAPA

Definire

Ecomapaă (ecohartaă sauă hartaă eco)ă esteă oă reprezentareă grafic ,ă

schematic ,ăaărela iilorăindividuluiăcuămediulăsocială(persoaneăşiăinstitu iiăcuăcareă
interac ioneaz ).ă
Laă felă caă şiă genograma,ă ecomapaă utilizeaz ă oă serieă deă simboluriă
specificeăpentruăaăreprezentaătipurileădeărela ii:
Rela ieăechilibrat
Rela ieăfoarteăputernic
Rela ieăstresant
Rela ieăîncordat
Rela ieăunilateral
Rela ieăbilateral

Caracteristici

Înă construc iaă ecomapeiă seă deseneaz ,ă maiă întâi,ă persoana/clientulă înă
centru,ă dup ă careă seă traseaz ă rela iileăacestuiaă cuă persoaneă (membrii familiei,
prieteni,ă colegi,ă persoaneă relevanteă dină via aă acestuia)ă sauă institu iiă (biserica,ă
şcoala,ăpoli ia,ăloculădeămunc ,ăetc.).ă
Ecomapaăseărealizeaz ăspreăsfârşitulăetapeiădeăevaluare,ăcândăasistentulă
socialăde ine,ădeja,ăsuficienteăinforma iiăpentruăaăputeaăapreciaătipulăşiăcalitateaă
rela iiloră clientuluiă cuă alteă persoaneă sauă institu ii.ă Eaă poateă fiă ref cut ă şiă peă
parcursulăetapelorădeăinterven ieăşiămonitorizareădac ăînăsistemulăclientuluiăapară
modific riă laă nivelulă rela iiloră datorit ă unoră evenimenteă neprev zuteă sauă aă
ac iuniiăaltorăfactoriă(ex:ăoărela ieăfoarteăputernic ăîntreădoiăso iăpoateăs ădevin ă
încordat ădup ădecesulăunuiăcopil,ăoărela ieăstresant ăbilateral ăîntreătat ăşiăfiic ă
seătransform ăăîntr-oărela ieăechilibrat ădatorit ăconsilieriiăşiămedieriiăconflicteloră
intra-familiale).
Ecomapaă esteă foarteă important ă deoareceă ofer ă oă imagineă clar ă aă
resurseloră înă sistemulă clientă utileă pentruă interven ieă înă func ieă deă calitateaă şiă
intensitateaă rela iiloră (asistentulă socială vaă apreciaă caă puncteă tariă rela iileă

29
puternice,ă bilateraleă şiă caă puncteă slabeă real iileă stressante,ă încordateă şiă
unilaterale).
Construireaă ecomapeiă necesit ă implicareaă şiă comunicareaă cuă clientul,ă
dar,ăspreădeosebireădeăgenogram ă(undeăinforma iileăauăvaloareădeăfapte,ăpotăfi
verificateăscriptic,ădinăacteleădeăstareăcivil )ădateleăoferiteădeăclientătrebuieăs ăfieă
verificateă şiă completateă cuă informa iiă primiteă şiă deă laă alteă persoaneă (ună tipă deă
rela ieă nuă poateă fiă apreciată doară dină perspectivaă clientului,ă presupuneă şiă
investigarea punctelor de vedere ale celorlalte persoane implicate). Din acest
motiv,ăecomapaătrebuieăs ăreprezinteărezultatulăanalizeiăasistentuluiăsocialăfa ă
deă rela iileă înă careă esteă implicată clientulă şiă nuă perspectivaă acestuiaă (posibilă
subiectiv ă şiă p rtinitoare).ă Ex:ă dac ă clientulă afirm ă c ă rela iaă cuă p rin iiă esteă
foarteă bun ,ă c ă îşiă iubeşteă şiă îşiă respect ă p rin ii,ă iară sentimenteleă suntă
reciproce,ăasistentulăsocialătrebuieăs ăverificeăaceast ăopinieăîntr-oăîntrevedereă
cuăp rin ii.ăElăpoateăaflaăc ,ădimpotriv ,ăînăstareădeăebrietateăclientulăşi-a abuzat
fizică şiă verbală mamaă înă repetateă rânduri.ă Înă acesteă condi iiă rela iaă nuă poateă fiă
apreciat ăcaăunaăputernic ,ăechilibrat ,ăaşaăcumăaăsugeratăini ialăclientul.

Observaţii şi recomandări

 Ecomapa se poate construiă înă prezen aă clientului,ă dară esteă finalizat ă deă
asistentulă socială dup ă oă analiz ă temeinic ă aă informa iiloră primiteă dină maiă
multe surse.
 Ecomapaătrebuieăs ăfieăînso it ăobligatoriuăşiădeăoălegend ăcareăs ăprezinteă
simbolurileăpentruărela iiăutilizateăîn construc iaăacesteiaă(laăfelăcaăşiăînăcazulă
genogramei,ăexist ăspecialiştiăcareăutilizeaz ăsimboluriădiferite).
 Oriceă dosară instrumentată deă ună asistentă socială trebuieă s ă cuprind ă oă
genogram ă şiă oă ecomap ă pentruă oă maiă rapid ă vizualizare/interpretareă aă
structuriiă familialeă ceă poateă constituiă ună punctă deă plecareă înă stabilireaă
resurselorăşiăaăplanuluiădeăac iuneăpentruăcazulărespectiv.

30
2.8.ăANALIZAăCÂMPULUIăDEăFOR E
Definire

Analizaă câmpuluiă deă for eă esteă oă tehnic ă deă culegereă ă şiă prelucrareă aăă
informa iiloră privindă ă ă factorii/for eleă ă careă contribuieă ă laă rezolvareaă problemeiă
clientului.
Clientulăîmpreun ăcuăasistentulăsocialăidentific ăatâtăăpuncteleăputerniceăă
câtăşiăceleăslabeăcareăcaracterizeaz ăsitua iaăăproblem ăastfelăîncâtăacesteaăs ă
fie mobilizateăînăvedereaărezolv riiăproblemeiă.

Caracteristici

Tehnicaăcâmpuluiădeăfor eăseăaplic ăinăetapaădeăinterven ieădup ăceăs-a

construită planulă deă interven ie/permanen .ă Analizaă câmpuluiă deă for eă seă
realizeaz ă ă pentruă structurareaă resurseloră disponibileă aleă clientuluiă şiă pentruă
transformareaăpunctelorăslabeăînăfor eăgeneratoareădeăprogres.ăDeăasemenea,ă
utilizareaă acesteiă tehniciă ajut ă asistentulă socială ă s ă anticipezeă risculă produceriiă
unorăevenimenteănegativeăînăvia aăclientuluiăpeăparcursulăinstrument rii cazului.
For ele/puncteleă tariă sauă slabeă identificateă laă nivelulă sistemuluiă clientă seă
reg sescă înă sistemulă deă valori,ă sentimente,ă atitudini,ă resurseă economice,ă
familiale, sociale ale acestuia.
Pentruă utilizareaă corect ă aă acesteiă tehniciă esteă recomandabil s ă fieă
parcurseăăurm toareleăetapele:
I. Se stabilesc clar obiectivele care trebuie realizate de client pentru
rezolvareaăsitua iei;
II. Seăidentific ăîmpreun ăcuăbeneficiarulăfactorii/ăfor eleăpozitiveăşiănegativeă
care l-arăajutaăs ăproduc ăoăschimbareăaăsitua iei problematice;
III. Informa iileă ob inuteă seă înregistreaz ă într-ună tabelă cuă dou ă coloaneă
(for eleăpozitive/puterniceăidentificateălaăsistemulăclientăînăstânga,ăfor eleă
negativeă/slabeăînădreapta).ăAcestătabelăreprezint ăinstrumentulăprinăcareă
seăaplic ătehnicaăanalizeiăcâmpuluiădeăfor e.

31
IV. Seă analizeaz ă ă celeă dou ă categoriiădeăfor eăurm rindu-seă putereaăfor eiă
deăaăproduceăschimbareaăşiăstabilitatea/ăconsecven aăînătimpăaăfor eiăpeă
totăparcusulăprocesuluiădeăinterven ie.
Tabelul câmpului de forţe

(+)ăFor eăpozitive (-)ăFor eănegative

1.Relatie de atasament puternica 1.Rela iiătensionateăcuăfamiliaăl rgit ă

dintreămam ăşiăcopil
2.ăExisten aăunuiăvenităsigurăinăfamilieă 2.ăLipsaăuneiălocuin eăproprii
datorit ăfaptuluiăc ămamaălucreaz

Tabelulăcâmpuluiădeăfor eăesteăseăpoateămodificaăînătimp,ăpeăm sur ăceă

seăînregistreaz ăprogrese/schimb riăăînărezolvareaăcazului.

Observaţii şi recomandări

 Aceast ă tehnic ă seă realizeaz ă înă prezen aă clientuluiă şiă cuă sprijinulă
acestuia.
 Esteărecomandatăs ăfieăaplicat ăînăetapaădeăinterven ie;ăutilizareaăeiăînă
oriceăaltămomentăalăinstrument riiăcazuluiănuăgaranteaz ăob inereaăunoră
informa iiărelevante.
 Esteăoătehnic ăcareăseăpoateăutilizaăînăparalelăcuăalteămetodeăşiătehniciă
specificeăetapeiădeăinterven ieă(ex:ăconsilierea,ăinterviul).
 Asistentulă socială trebuieă s ă fieă preg tită pentruă eventualaă lips ă deă
cooperareă aă clientului.ă Înă aceast ă situa ie,ă asistentulă socială vaă utilizaă
informa iileă ob inuteă prină alteă metodeă sauă tehniciă siă vaă analizaă câmpulă
deăfor eăalăsistemuluiăclient.

32
2.9. CONSILIEREA

Definire

Înăasisten aăsocial ăconsiliereaăreprezint ăceaămaiăimportant ămetod ădeă

interven ieă peă careă profesionistulă oă utilizeaz ă înă procesul de ajutorare a
clientului (individ, familie, grup). Misiunea asistentului social este de a ajuta
clientul să devină independent de serviciile sociale,ă iară metodaă principal ă prină
care se atinge acest scop este consilierea.
Prin consiliere asistentul social are posibilitatea să exploreze, să
descopere şi să clarifice care sunt resursele clientului şi împreună cu acesta să
stabilească care sunt soluţiile pentru rezolvarea problemei cu care se
confrunt .
Înă literaturaă deă specialitate4, consilierea – counseling - reprezint ă oă
procedur ă utilizat ă înă asisten aă social ,ă câtă şiă înă alteă profesii,ă înă vederea
îndrum riiăindivizilor,ăfamiliilor,ăgrupurilorăc treăactivit iăspecifice.ăÎnăacestăsensă
seă utilizeaz ă oă serieă deă proceduriă cumă ară fi:ă oferireaă deă solu ii,ă delimitareaă şiă
analiza unor alternative, suportul pentru conturarea unor obiective, informare.
Prinăăconsiliere,ăprofesionistulăconstruieşteăoă relaţie de sprijin,ăînăsensulă
motiv riiăclientuluiădeăaăac ionaăpentruăschimbareaăaceluiăcomportamentăcareăaă
determinatăsitua iaădeăcriz ăşiăpentruărestabilireaăechilibruluiăpsihosocialăalăvie ii.
Complexitateaă aceasteiă metodeă deă interven ieă esteă dat ă deă faptulă c ă
procesulă deă ajutorareă aă individuluiă seă desf şoar ă peă parcursulă aă maiă multoră
şedin eă(num rulăîlăstabileşteăasistentulăsocialăînăfunc ieădeădificultateaăcazului),ă
înă cadrulă c rora,ă împreun ă cuă clientul, profesionistul parcurge sistematic mai
multe etape.
Înă cadrulă acestuiă demers,ă asistentulă socială împreun ă cuă clientulă vaă
analizaă maiă întâiă careă esteă natura problemei, apoi se vor explora care sunt
resursele individului/familiei/comunităţii (calit i,ă credin eă sauă valoriă aleă
individului,ă persoaneă dină familiaă l rgit ă careă îiă potă oferiă suport,ă serviciileă uneiă
institu ii).ă Ulterior,ă clientul va alege o soluţie pentruă rezolvareaă situa ieiă saleă şiă
va realiza schimbarea dorită cu sprijinul profesionistului.

4
Robert L. Barker – The Social Work Dictionary, NASW Press 1999

33
 Pentru a atinge scopul vizat de metoda consilierii, de ajutorare a
clientului în procesul de schimbare şi de dezvoltare personală în concordanţă
cu valorile şi aşteptările individului,ăasistentulă socială trebuieă s ăuzezeă deă toateă
calit ileăunuiăbunăprofesionist,ăal turiădeătehniciăspecificeăaleăconsilierii.
Astfel,ă urm rindă schemaă general ă deă interven ieă înă procesulă deă
consiliere,ăasistentulăsocialătrebuieăs ăprobeze:
 empatie şi înţelegere pentruăaăcunoaşteăcâtămaiăobiectivărealitateaăvie iiă
clientului;
 manifestarea încrederii înă capacitateaă clientuluiă deă a-şiă rezolvaă
dificult ile;
 tact în orientarea clientului către centrul problemei,ădirec ionândădiscu iaă
deălaăgeneralălaăparticularăşiăajutândăindividulăs -şiăexprimeăgândurileăşiă
sentimentele;
 suport pentruă identificareaă unoră posibileă solu iiă şiă înă conştientizareaă
riscurilor alternativelor prezentate;
 motivarea pozitivă a clientului pentruăfiecareăac iuneăreuşit ;
 susţinerea clientuluiă înă dep şireaă obstacoleloră şiă atingereaă scopuluiă
propusădeăc treăacesta.
Peă parcursulă şedin eloră deă consiliere,ă discu iileă cuă clientulă trebuieă
îndreptateăc treădeterminareaăindividuluiădeăaăajungeălaăauto-cunoaştere,ăauto-
conştientizareă şiă auto-determinare.ă Dificultateaă consilieriiă const ă tocmaiă înă
capacitatea profesionistului deă aă determinaă caă individul,ă singur,ă s ă
conştientizezeă dificult ile,ă dară şiă propriileă resurseă pentruă caă apoi,ă s ă apliceă
modeleădeărezolvareăaăproblemeiăconfomăcuăceeaăceădoreşteăs ărealizeze.
Înă literaturaă deă specialitateă modeleleă deă consiliereă auă caă baz ă ideeaă
prezentat ăanterior,ăînăsensulăc ăfiecareăindividăareăpoten ialăpentruăa-şiărezolvaă
dificult ile,ăputereaădeăa-şiăconduceăvia aăşiăcapacitateaădeăaărealizaăoăcreştereă
constructiv ăînăsensulăpeăcareăîlădoreşteăpentruăsine.ă

Caracteristici

Urm rindăetapeleădeăinstrumentareăaăunuiăcazăseăobserv ăc ăînăetapaădeă

evaluareă profesionistulă îşiă sistematizeaz ă ac iunileă c treă strângereaă aă câtă maiă
multoră informa iiă despreă sistemulă client,ă dateă careă îlă ajut ă s ă stabileasc ă
împreun ă cuă clientulă planulă deă interven ie/permanen .ă Odat ă ceă auă fostă

34
stabiliteă scopulăşiăobiectiveleă interven iei,ă asistentulăsocială vaă utilizaă oă serieă deă
metodeăşiătehniciăcareăs -lăsus in ăînădemersulăvizat.
Astfel,ă consilierea,ă prină scopulă şiă caracteristicileă sale,ă seă încadreaz ă în
categoria metodelor de intervenţie.
Rolulăşiătehnicileăconsilieruluiăsuntăcentrateăpeăsprijinireaăpersoanelorăceă
seăafl ăînăprocesul de schimbare, creştere şi dezvoltare personală.
Principalaă modalitateă deă realizareă aă consilieriiă esteă reprezentat ă deă
comunicare,ăutilizându-se o serie de tehnici specifice:
 Ascultareaăactiv – esteăoătehnic ăcareăîmbin ăcomunicareaăverbal ăcuă
ceaănonverbal ,ăcuăscopulădeăaăădemonstraăclientuluiăinteresăşiăaten ieăfa ădeă
problemeleă lui,ă îndep rtândă blocajeleă înă rela iaă deă ajutorareă şiă stimulândă
deschiderea acestuia.
 Parafrazarea - esteăoămodalitateădeăconfirmareădeăc treăasistentulăsocială
aă în elegeriiă mesajuluiă clientului,ă prină reformulareaă con inutuluiă utilizându-se
expresii proprii.
Ex: Clientul – Înă ultimulă timpă ajungă târziuă acas ă şiă nuă reuşescă s ă maiă
vorbescăsuficientăcuăso ulăşiăcopiiiămei.
Asistentul social - S ăîn elegăc ăave iăunăprogramăînc rcatălaăserviciuăcareă
nuăv ăpermiteăs ăv ăocupa iăaşaăcumăv ădori iădeăfamiliaădvs…….
 Clarificarea – prin adresarea uneiăîntreb riăclientuluiăesteădeterminatăs ă
fieămaiăexplicităşiăs ădetaliezeăceeaăceăaăvrutăs ăspun .
Ex. Clientul - Nuăvreauăs ărenun ălaăcopil.ăVreauăs -iăg sescăoăfamilieăcareă
poateăs -i ofere totul.
Asistentul social – Nuă suntă sigură dac ă amă în eles.ă Spune iă c ă vre iă s ă
p stra iăcopilul,ădarănuăpute iăfaceăacestălucruă?
 Încurajarea - Folosireaăunorăcuvinteăsauăpropozi iiăprecum,ă„Continua i”ă
sauă ă „Sune i-miă maiă multă despreă aceasta”ă ,ă înă vedereaă încuraj riiă clientuluiă s ă
nuăîntrerup ăcomunicarea.
 Reflectarea – determinareaăcon inutuluiăafectivăfa ădeăsitua iaăclientului,ă
prinăîncurajareaăindividuluiăs -şiăexprimeăemo iile,ăsentimentele.
Ex: Clientul – Oriădeăcâteăoriăoăvizitezăpeămamaălaăc minul-spital,ăîncepăs ă
plâng,ăinimaăîmiăst ăîn locăşiăm ăsufoc.
Asistentul social - S ăîn elegăc ,ăoriădeăcâteăoriăv ăvizita iămamaălaăc min,ă
sunte iătrist ăşiăîngrijorat ă?ăă

35
 Sumarizarea – sistematizareaă afirma iiloră clientuluiă prină aşezareaă loră
într-oă structur ă logic ,ă exprimândă concretă întreagaă situa ieă aă acestuiaă şiă
con inutulădiscu iei.
Ex. Asistentul social – Încercăs ăv ăîn eleg.ăSpune iăc ăv ăsperieăgândulă
deă aă v ă p r siă so ulă deoareceă nuă sunte iă sigur ă deă modulă înă careă ve iă
supravie uiăsingur .ăNuăa iămaiălucratădeămultătimpăşiăsunte iănervoas ăpentruăc ă
nuăpute iăs ăv ăg si iăoăslujb .ăDarăînăacealaşiătimpăşti iăc ăarătrebuiăs -lăp r si iă
deoareceăelăpuneăînăpericolăvia aădvs.ăşiăaăcopiilor.
 Explorareaăt cerii – concentrareaăaten ieiăpeămomenteleăînăcareăclientulă
tace.
Ex. Clientul – Pauz ăşiăt cere.
Asistentul social - P re iăaăfiăfoarteăsup rat,ăpute iăs -miăspune iăcareăesteă
motivul?
 Comunicareaă nonverbal – utilizareaă gesturilor,ă expresiiloră facialeă şiă
limbajului corpului pentru a transmite un mesaj clientului. Asistentul social
trebuieătotătimpulăs ămen in ăcontactulăvizualăcuăclientul,ăs ăfoloseasc ăunătonă
calmă careă s ă exprimeă empatieă şiă compasiune,ă s ă dovedeasc ă interesă şiă s ă
eviteăexpresiileăfacialeădeădezaprobareăfa ădeăafirma iileăclientului.ăă

Observaţii şi recomandari

Un element deosebit de important pentru realizarea acestei metode de

interven ie,ă esteă realizareaă relaţiei de sprijin dintreă asistentulă socială şiă client,ă
careă seă construieşteă pasă cuă pas.ă Ini ială profesionistulă trebuieă s ă comuniceă
clientului despre confidenţialitatea informaţiilor,ă apoiă trebuieă s ă subliniezeă
dorinţa acestuia de a se schimba spre direcţia dorită în viaţă, s ă dezvolteă
încrederea clientului înăputereaăluiădeăaăseăintegraăînăgrup/comunitate/societateă
şiă apoiă trebuieă înlăturate unele tendinţe de a da sfaturi sau de a moraliza şi
judeca situa iaăprezent .
Acestădinăurm ăaspectăesteăimportantădeoarece,ădac ăunăasistentăsocială
ofer ă „sfaturi”ă iară clientulă leă aplic ă înă via aă saă şiă reuşeşteă s -şiă rezolveă
dificult ile,ă atunciă seă creaz ă dependen ă deă seviciileă socialeă şiă individulă nuă
înva ăs -şiăutilizezeăpropriileămodeleădeărezolvareăaăproblemelor.ăDac ăclientulă

36
accept ă îndrum rileă profesionistuluiă şiă acesteaă nuă dauă rezultateă bune,ă atunciă
asistentulăsocialăvaăfiăînvinov itădeăconsecin e.ăăă
Standardeleă asisten eiă socialeă recomand ă înă cazulă aplic riiă metodeiă caă
profesionistulăs ăexplorezeăîmpreun ăcuăclientulăcareăsuntăsolu iileădeărezolvareă
aă dificult ilor,ă s ă ofereă alternativeă peă careă s ă leă analizezeă împreună cu
individul, fiind subliniate riscurileăşiăresponsabilit ileăpentruăfiecareăsolu ieădac ă
arăfiăaplicat .ă
Ex.:ăÎnăcazulăuneiătinereăîns rcinateăaflat ăînăsitua ieădeăcriz ,ăasistentulă
socială vaă explicaă peă rândă careă suntă alternativeleă şiă cuă ceă riscuriă seă poateă
confrunta pentru fiecare decizieăaleas ă(alternative:ăavortul,ăp strareaăsarciniiăşiă
ajutorulădeăcareăarăbeneficia,ăconsim mântulăpentruăadop ie,ăetc.)
Aplicareaăconsilieriiăcaămetod ădeăinterven ieăpresupuneăşiăcunoaştereaă
deă c treă asistentulă socială aă unoră situa iiă specificeă careă pot deveni momente
dificileă pentruă ună consilieră f r ă experien ă profesional .ă Astfel,ă esteă
recomandabil ăcunoaştereaăacestorăsitua ii.ăă
T cereaă - suntă situa iiă cândă clientulă nuă doreşteă sauă nuă poateă s ă
vorbeasc .ă Dină experien aă profesional ă s-au constatat dou ă situa ii:ă t cereaă
intervineă laă începutulă conversa ieiă sauă clientulă devineă t cută înă timpulă
conversa iei.ăFiecareădinăacesteăsitua iiăseătrateaz ăînămodădiferit:
 la începutul sedinţei - clientulă poateă s ă tac ă deoareceă aă fostă trimisă
împotrivaădorin eiăluiăsauăseăsimteăjenatăc ăareănevoieădeăconsiliere.ăConsilierulă
trebuieăs -lăîncurajezeăspunândădeăexempluă:“ăV dăc - iăesteăgreuăs ăvorbeşti.ă
Adeseaăceiăcareăvinăs ăm ăvad ăpentruăprimaăoaraăseăcomportaăaşa.ăM ăîntrebă
dac ănuăteăsim iăpu inăneliniştit.”
Acesteăafirma iiătrebuieăurmateădeăoăalt ăperioad ădeălinişte,ătimpăînăcareă
consilierulă men ineă contactulă vizuală cuă clientulă şiă areă ună limbajă corporală
încurajator.
 în timpul sedinţei:ăînăaceast ăsitua ieăcontextulăesteăfoarteăimportant,ăiară
consilierul trebuie s ă apreciezeă motivulă pentruă careă aă ap rută aceast ă t cere.ă
Poateă fiă pentruă c ă individuluiă îiă esteă foarteă greuă s ă recunoasc ă ună secretă sauă
pentruăc ăîlănemul umeşteăreac iaăconsilieruluiălaăcevaăcareătocmaiăs-a spus.
Înă generală esteă celă maiă bineă s ă aştept m deoarece este vital ca
persoanaă s ă fac ă efortulă deă a-şiă exprimaă sentimenteleă sauă gândurile,ă deşiă
asistentulă socială poateă s ă nuă seă simt ă confortabilă cuă aceast ă t cere.ă Exist ă

37
momenteă cândă t cereaă seă datoreazaă pură şiă simpluă faptuluiă c ă persoanaă seă
gândeşte. Nuăesteănevoieăcaăt cereaăs ăfieăîntrerupt ăsauăs ăd mădeăîn elesăcaă
eaăarăfiăinacceptabil .
Clientulă plângeă - Deşiă amă fiă tenta iiă s -lă liniştim,ă aceastaă nuă esteă ceaă
maiăbun ă solu ieă într-oă sedin ădeă consiliere.ă Plânsulăpoateă ap reaă dinădiferiteă
motive:
 Pentruă uniiă esteă oă desc rcareă benefic ă aă emo iiloră şiă celă maiă potrivită
r spunsăesteăs ăaştept măcâtevaăminuteăăşiădac ăplânsulăcontinu ăvomăspuneă
c ă esteă bineă s ă plâng ,ă c ă esteă oă reac ieă natural ă atunciă cândă suntemă trişti.ă
Plânsulăvaăînceta,ădeăobicei,ădup ăunătimp.ăUnăaltămotivăalăplânsuluiăarăputeaăfiă
dorin aă deă aă atrageă simpatiaă consilieruluiă sauă deă aă opriă oriceă investiga ieă
ulterioar .
 Poateăfiăunămodădeăaămanipulaăconsilierul,ăaşaăcumăclientulăprocedeaz ă
cuă alteă persoane.ă Dină nou,ă esteă celă maiă bineă s -lă l s mă s ă plâng ă indicândă
totodat ă c ,ă deşiă neă pareă r uă c ă esteă trist,ă esteă ună lucruă bună faptulă c ă îşiă
exprim ăsentimentele.ăDac ăinten iaăclientuluiăeraădeăaămanipula,ăplânsulăseăvaă
opriăînăcurândăatunciăcândăvaărealizaăc ănu-lăpoateăinfluen aăpeăconsilier la fel ca
peăceilal iăadul i.
Deşiăuniiăconsilieri,ăpentruăaăreconfortaăclientulăcareăplânge,ăvorădoriăs -l
ating ,ă gestulă poateă fiă adeseaă d un tor.ă Dac ă dificult ileă clientuluiă suntă deă
naturaăsexual ,ăatingereaăchiarăîntr-un mod neutru din punct de vedere sexual,
cumă ară fiă strângereaă mâiniiă sauă punereaă mâiniiă peă um r,ă poateă fiă greşită
interpretat ăşiăîlăpoateăînsp imântaăpeăclient.
Clientulă amenin ă cuă s0inucidereaă - Cele mai multe persoane care
amenin ă cuă sinucidereaă nuă recurgă laă acestă gest,ă deoarece acest
comportamentă are,ă deă celeă maiă multeă ori,ă scopulă deă aă atrageă aten ia.ă Suntă
câtevaălucruriăcareătrebuieăre inute:ă
 Esteăpracticăimposibilăs ăopreştiăpeăcinevaăcareăvreaăcuăadevaratăs ăseă
sinucid .
 O reac ieădeăpanic ădinăparteaăconsilieruluiăîlăpoate înspaimântaăpeăclient.ă
Esteămaiăpotrivităs ăspunemăclientuluiăc ,ădeşiănimeniănuăpoateăopriăoăpersoan ă
de a-şiă luaă via a,ă amă fiă foarteă triştiă dac ă aceastaă s-ară întâmpla.ă Chiară dac ă
rela iaă dintreă clientă şiă consilieră nuă esteă construit ă cuă multă timpă înă urm ,

38
asistentulă socială poateă cunoaşteă şiă trebuieă s ă subliniezeă calit i,ă puncteă tari,ă
abilit iăsauăaspecteăpozitiveădinăvia aăclientului.
 Adeseaăceiăcareăcomităsinucideriănuăauăsperan .ăEiăsimtăc ănim nuiănu-i
pas ă ă deă ei.ă Consilierulă trebuieă s ă subliniezeă faptulă c ă neă pas ă şiă prină astaă îiă
d măclientuluiăsuficient ăsperan ăs ăcontinuieăs ătr iasc .ă
 Uniiă clien iă amenin ă cuă sinucidereaă într-un mod manipulativ, pentru a
ob ineăceeaăceăvor.ăEiăauănevoie,ădeăasemenea,ădeăajutor,ădarătrebuieăs ăliăseă
arateăc ăsuntăşiăalteămoduriădeăaăob ineăaten iaăşiăgrijaăcelorlal i.ăCeaămaiăbun ă
abordare este de a-iăcomunicaăclientuluiăcâtevaăsentimenteăpozitiveădespreăel,ă
nuădespreăamenin areaăcuăsinuciderea.
 Nuăesteădelocăneobişnuităcaăamenin areaăcuăsinucidereaăsauăb nuialaăc ă
individul s-ară puteaă sinucide,ă apareă laă sfârşitulă şedin ei.ă Înă acestă cază celă maiă
bineă esteă s -iă comunic mă c ă ceeaă ceă ne-aă spusă esteă foarteă importantă şiă c ă
apreciemă faptulă c ă esteă dornică s ă neă împ rt şeasc ă sentimenteleă saleă înă
leg turaă cuă oă problem ă atâtă deă important ă şiă c ă odataă ceă amă ajunsă laă acestă
subiectădorimăs ădiscut măîmpreunaăînăsesiuneaăviitoare.ăEsteăfoarteăimportantă
s ăob inemădeălaăclientăconfirmareaăc ăvaăfiăprezentălaăurmatoareaăsedin .ă
Oăreac ieănepotrivit ăarăfiăs ăintr măînăpanic ăşiăs ăspunemăc ădeoareceă
problemaă esteă atâtă deă important ă trebuieă s ă oă discutamă peă loc.ă Chiară dac ă
prelungimăsesiuneaăînăacelămoment,ăacestăcomportamentăalănostruăpoateătr daă
stareaănoastr ădeănelinişte.ă
Mai folositor pentru client ar fi un comportament re inut,ă careă exprim ă
preocupareaănoastr ăşiătotodat ăîncredereaăc ăpersoanaăseăvaăîntoarce.
Întrucâtă sinucidereaă uneiăpersoaneăesteăunăevenimentă atâtă deătragic,ă înă
celeă dină urmaă r mâneă laă latitudineaă consilieruluiă cumă vaă procedaă atunciă cândă
este confruntat cuă oă astfelă deă amenin are.ă Cuă câtă raporturileă saleă cuă clientulă
suntămaiăbune,ăcuăatâtăscadeăprobabilitateaăapari ieiăacestuiăcomportament.ăDeă
aceeaă esteă foarteă importantă s ă construimă raporturiă buneă înc ă deă laă începutulă
rela ieiădeăconsiliere.
Clientul refuz ă ajutorulă - Ceaă maiă important ă sarcin ă aă consilieruluiă
esteă deă aă aflaă careă esteă adev ratulă motivă pentruă careă clientulă aă apelată laă
serviciileă sale.ă Multeă persoaneă suntă trimiseă laă consilieră împotrivaă voin eiă lor.ă
Chiarădac ăeiărefuz ătotalăs ăcooperezeăla primaăîntâlnire,ăconsilierulătrebuieăs ă

39
seăasigureăc ăaăl satăoăşans ăpentruăcaăacestaăs ăpoat ăreveniăatunciăcândăseă
decideăs ăoăfac ădeăbun ăvoie.ă
Ex.:ă “În elegă cumă teă sim i,ă nuă suntă sigură dac ă teă potă ajutaă cuă ceva,ă dară
poateăc ăputemăstaădeăvorb ăcâtevaăminuteăşi,ă împreun ,ăs ăvedemădac ăareă
sensăs ăneămaiăvedemăşiăs ămaiădiscut măşiăalt ădat ă“.ă
Consilierulă nuă poateă stabiliiă oă rela ieă bun - Înă acestă caz,ă înă locă s ă
renun eăsauăs ărecomandeăpeăaltcineva,ăconsilierulătrebuieămaiăcurandăs ăcear ă
ajutor deălaăunăaltăprofesionistăpentruăaărevedeaăşedin eleădeăconsiliere.ăAceastaă
poateă fiă oă solu ieă util ă pentruă aă în elegeă careă esteă cauzaă dificult ii,ă iară dac ă
cevaă înă legaturaă cuă individulă esteă respinsă deă c treă consilieră atunciă acestaă dină
urm ătrebuieăs ăîncerceăs ăabordezeăproblemaădirect.ă
Dac ădinădiscu iaăcuăunăaltăconsilierăcuămaiămult ăexperin ăseăconstat ă
c ă problemaă ară fiă aceeaă c ă persoanaă nuă aă reuşită niciodat ă s ă aib ă oă rela ieă
apropiat ăcuănimeni,ăatunciănuăajut ăcuănimicăs ărenun mălaăconsiliere sauăs -l
îndrum mă c treă ună altă profesionist.ă Clientulă ară puteaă suferiă înă acestă caz.ă Esteă
maiăbineăs ăîncerc măs ăcontinu m,ăînăspecialăpentruăa-lăajutaăs ăseăsimt ămaiă
bineăcuăelăînsuşi.ă
Consilierulă şiă clientulă seă cunoscă dinainte - Acestă lucruă seă întâmpl ă
destulă deă frecventă înă comunit ileă mici.ă Dac ă ă rela iaă nuă esteă strâns , atunci
întreăceleădou ăpersoaneăseăpoateăstabiliăoărela ieădeătipăconsilier-client. Îns , înă
acestă cază consilierulă trebuieă s ă asigureă clientulă c ă vaă p straă confiden ialitateaă
asupra celorăpetrecuteăînătimpulăşedin elor.ăDac ăceiădoiăseăcunoscăfoarteăbine,ă
atunciă iă seă vaă explicaă persoaneiă c ă trebuieă s ă consulteă peă altcinevaă deoareceă
nuă esteă înă interesulă luiă s ă lucrezeă cuă ună consilieră peă careă îlă cunoaşteă înă via aă
personal .ă Pendulareaă întreă rolulă deă prietenă şiă celă deă consilieră poateă creeaă
confuzieăsauăpoateăconduceălaăr nireaăsentimentelorăamândurora.
Clientulăvorbeşteăcontinuuădarăpeălâng ăsubiectă- Dac ăceeaăceăseăspuneă
esteălipsitădeăimportan ăsauăseărepeta,ăarăfiăbineăcaădiscu iaăs fieăîntrerupt ădină
cândăînăcândăpentruăa-iăfaceăcunoscutăclientuluiăcomportamentulăluiăşiăaăanalizaă
motiveleă(Ex.ă“Scuz -m ăc ăteăîntrerup,ădarăm ăîntrebădac ă i-aiădatăseamaăc ă
deă câtvaă timpă repe iă aceleaşiă lucruri.ă G seştiă c ă esteă greuă s ă vorbeştiă despre
altceva?”).ăAstfel,ăseăpoateăaduceădiscu iaădeălaăcevaăsituatăînăafaraăşedin eiălaă
focalizareaă peă clientă sauă problem ,ă ceeaă ceă esteă suficientă pentruă aă opriă
abaterea de la subiect.

40
 Clientulăpuneăîntreb riădespreăvia aăpersonal ăaăconsilierului - Este
importantădeăf cutăobserva iaăc ărela iaăclientă– consilierăesteăunaăprofesional ă
şiănuăunaăpersonal .ăAcestălucruăesteăgreuădeăîntelesădeăc treăclientădeoareceă
consilierulăd ădovad ădeăc ldur ăşiăgrij ăînăcadrulăacesteiărela ii.ă
Uneoriă clientulă ară vreaă s ă ştieă dac ă consilierulă areă aceeaşiă problem .ă
Dac ă asistentulăsocială r spundeă afirmativ,ă clientulăpoateă gândiăc ăatâtaă vremeă
câtă cel laltă nuă aă fostă capabilă s -şiă rezolveă propriaă problem ă elă nuă areă
competen aă necesar .ă Dac ă asistentulă socială r spundeă negativ,ă clientul poate
credeă c ă nuă esteă în eles.ă Deăaceea,ă esteă indicată s ă seă r spund ă laă întreb rileă
personaleăprinăaăar taăc ănuăîiăesteădeăniciăunăfolosăclientuluiădac ăseăvorbeşteă
despreă consilier.ă Dină acesteă motiveă exist ă regulaă deă aă nuă seă luaă înă discu ieă
asemeneaă întreb ri.ă Clientulă vaă acceptaă regula.ă Esteă multă maiă bineă s -i
r spundemă decâtă s ă ocolimă problema,ă ceeaă ceă poateă distrugeă încredereaă înă
onestitateaărela iei.
Consilierulă esteă stânjenită deă subiectulă discu eiă - Uneori clientul
vorbeşteă despreă lucruriă careă îlă potă stânjeniă peă consilier,ă dară dac ă acestaă esteă
bineăpreg tită poateă identificaă zoneleă înă careăseă simteă vulnerabil,ădeciăesteă maiă
pu inăprobabilăs ăfieăluatăprinăsurprindere.ăDac ,ătotuşiăseăsimteăstânjenit,ăatunciă
esteămaiăbineăs ăfieăcinstităcuăclientulăpentruăc ăacestaăoricumăîşiăvaădaăseama.ă
Rela iaă cuă clientulă manipulator - Esteă cunoscută faptulă c ă mul iă dintreă
aceştiă clien iă suntă psihopa iă sauă suntă evalua iă caă avândă tulbur riă deă
personalitate.ăAsistentulăsocialăvaă ineăseamaădeăurm toareleăaspecte:
 deşiă aceştiă subiec iă trebuieă aborda iă cuă respect,ă asistentulă socială vaă
manifestaăpruden ăînăexplicareaăpropriuluiărolăşiăaăaştept rilorăfa ădeăclient;
 întâlnireaă nuă poateă aveaă succesă dac ă asistentulă socială nuă esteă fermă şiă
hot râtăînădiscu ie.
Clientuluiămanipulatorăesteăcelăcareăg seşteăşiăfoloseşteămomenteăpentruă
diversiuni,ă vorbeşteă despreă evenimenteă astfelă încâtă s ă apar ă caă oă victim ă
blamându-iă peă ceilal iă pentruă eşeculă sauă înă via .ă Consider ă c ă poateă s ă
impresionezeă peă consilier,ă afişându-i simpatieă şiă compasiuneă şiă încearc ă s -l
conving ădeăpunctulăs uădeăvedere.ăÎnăcazădeăeşecăfoloseşteăfoarteămulteătacticiă
pentruă aă seă ap ra.ă Seă poateă prefaceă timid,ă înfricoşat,ă poateă aveaă reac iiă
violente.

41
 oriceă interesă ală clientuluiă fa ă deă sentimenteleă asistentului social
referitoareă laă profesiaă saă sauă via aă personal ă intr ă subă inciden aă suspiciuniiă
(Ex.”ă Dumneataă eştiă singuraă persoanaă careă m ă în elege”ă /ă „ă Nimeniă nuă m-a
ajutatăcaădumneata”).
 asistentulă socială trebuieă s ă expliceă clien iiloră consecin eleă
comportamentului lor.
Spiritulă deă în elegereă ală asistentuluiă socială trebuieă s ă fieă inversă
propor ionalăcuăjudecareaăacestorăclien i.ăManipulareaăesteăconsiderat ădeăclientă
caă celă maiă importantă lucruă peă careă ştieă s -lă realizezeă sauă ceaă maiă eficient ă
strategieădeăaăseăadaptaălaăcerin eleăsistemului.

42
2.10. GRUPUL DE SUPORT
Definire

Înă practicaă asisten eiă sociale,ă grupulă deă suportă esteă utilizată deă c treă
specialiştiă caă oă form ă deă interven ieă social ă careă presupuneă participareaă
benevol ă şiă structurat ă aă unoră persoaneă laă dezbatereaă şiă identificareaă unoră
solu iiălaăanumiteăproblemeăcommune.ăScopulăutiliz riiăacesteiătehniciăesteădeăaă
seă oferiă reciprocă informa ii,ă sfaturi,ă încurajareă şiăsuportăemo ional.ă Deă celeă maiă
multeă ori,ă acesteă întâlniriă auă scopă terapeutică şiă suntă coordonateă deă c treă ună
specialistă înă domeniulă psiho-socială careă împreun ă cuă membriiă grupuluiă
reglementeaz ăregulileăşiănormeleăinterneădeăfunc ionare.ă
Grupulă deă suportă seă manifest ă practică subă diferiteă forme,ă înă func ieă deă
caracteristicileămembrilorăcareăîlăformeaz ăşiădeăproblemaăcareăurmeaz ăs ăfieă
dezb tut ăînăcadrulăacestuia.ăCuătoateăacestea,ăînăceleămaiămulteădintreăstudiileă
deă specialitateă realizateă înă acestă domeniuă pân ă înă prezent,ă seă reg sescă dou ă
mari tipuri de grupuri de suport:
1. Grupul de suport cu scop terapeutic
2. Grupul de suport profesional
3. Grupulădeăinterven ieăcomunitar

1. Grupul de suport cu scop terapeutic uzeaz ădeăobiceiădeămetodeăşiă

tehniciă standardizateă deă evaluareă şiă interven ieă psiho-social ă şiă urm resc un
scopă bineă conturat,ă dară careă areă libertateaă deă aă seă reformulaă înă func ieă deă
caracteristicileămembrilorăgrupuluiăşiădeădinamicaăproblemeiăpeăcareăaceştiaăauă
consim itiă s ă oă dezbat ă împreun .ă Înă cazulă acestoră grupuriă deă suport,ă
moderatorul este reprezentată deă celeămaiămulteă oriă deă c treăună asistentă socială
sau/şiăunăpsiholog/terapeut.
Acestă tipă deă grupă deă suportă reprezint ă oă strategieă deă interven ieă
adresat ă indiviziloră careă manifest ă problemeă deă natur ă emo ional ă şiă deă
neadaptareălaămediulăsocial.ăÎnăaceast ăsitua ieăterapeutulăformaz ăunăgrupădină
douaă sauă maiămulteă persoaneă careă manifest ă aceeaşiăproblem ă şiăelaboreaz ă
unăplanădeădesf şurareăaăîntâlnirilor,ădarăşiăunăplanăseparatădeăinterven ieăpentruă
fiecareăparticipant.ăAceştiaădinăurm ăsuntăruga iăşiăstimula iăs -şiăîmp rt şeasc ă
problemeleă cuă al iă membriiă aiă grupului,ă s ă identificeă posibilit iă deă rezolvareă aă

43
problemeloră şiă s ă realizezeă transferă deă informa iiă şiă opiniiă despreă resurseleă şiă
tehnicileă necesare.ă Împ rt şireaă anumitoră emo iiă şiă sentimenteă seă realizeaz ă
subăcontrolulădirectăalăcoordonatoruluiăpentruăaănuăpermiteăapari iaăunorăconflicteă
interpersonaleă întreă membriiă grupului.ă Formaă standardă deă grupă terapeutică esteă
de 6 – 8ă persoaneă careă împreun ă cuă ună terapeută seă întâlnescă periodicăîntr-un
anumitălocăpentruăşedin eădeămaximumă90ădeăminute.
2. Grupul de suport profesional reprezint ă oă form ă aă grupuluiă deă
suport,ă avândă aceleaşiă reguliă privindă durata,ă m rimea,ă persoanaă careă
modereaz ,ă numaiă c ă înă acestă cază membriiă grupuluiă suntă reprezenta iă deă
profesioniştiă dină domeniulă socio-psiho-medicală (grupuriă deă asisten iă sociali,ă
psihologi,ă medici).ă Scopulă acestoră întâlniriă esteă acelaă deă aă dezbateă anumiteă
problemeă întâlniteă înă practicaă profesional ă şiă deă aă identificaă posibileă solu iiă laă
cazuri sociale, strategiiă deă interven ie,ă metodeă specifice,ă etc.ă Înă acelaşiă timp,ă
acestătipădeăgrupăfunc ioneaz ăcaăoăform ăaăsuportăpsiho-emo ionalăreciprocăală
membrilor.ă Ex.:ă grupuriă deă suportă aleă asisten iloră socialiă comunitariă organizateă
periodic,ă întâlnirileă asisten iloră socialiă şiă mediciloră înă domeniulă preveniriiă /ă
terapiei HIV/SIDA.
3. Grupulădeăinterven ieăcomunitar ăreprezint ăoăform ădeăinterven ieă
comunitar ă prină intermediulă unoră grupuriă deă interesă formateă dină membriă aiă
comunit iiă cuă preg tireă înă diferiteă domeniiă deă activitateă şiă careă reprezint ă
anumiteă pozi iiă deă lideriă localiă (lideriă formaliă şiă informali).ă Aceştiaă respect ă
regulileădeăgrupăşiăac ioneaz ăpentruăaărezolvaăanumiteăproblemeăspecificeăaleă
comunit iiă dină careă facă parteă (problemeă deă natur ă social ,ă economic ,ă
ecologic ,ăetc.).ăAcesteăpersoaneăac ioneaz ăbenevol,ăcompletândăşiăsprijinindă
activit ileăadministra ieiăpubliceălocale,ăf r ăaăemiteăîns ăacteăjuridice.ăUnăgrupă
deă interven ieă comunitar ă esteă deă obiceiă formată dină func ionariă publiciă
(sercretarul prim riei,ă primarul,ă asistentulă social),ă poli ist,ă medic,ă preot,ă
gospodariă aiă satuluiă (lideriă informali),ă profesori,ă înv tori,ă etc.ă Ex.:ă grupă deă
interven ieă înă situa iiă deă calamit iă naturale,ă grupă deă interven ieă pentruă
implementarea unor programe sociale, economice, ecologice, etc.
Înă ultimiiă ani,ă înă rileă cuă tradi ieă înă practicaă asisten eiă socialeă s-a
dezvoltat conceptul de “autosusţinere comunitară” careăreprezint ăunăprocesădeă
implicareă aă voluntariloră şiăaă altorăcet eniădină comunitateă înă luareaădeciziilor la
nivelă local,ă înă dezvoltareaă unoră serviciiă adresateă diferiteloră grupuriă sauă indiviziă

44
defavoriza iă sauă înă elaborareaă unoră strategiiă deă dezvoltareă durabil .ă Acestă
procesăincludeădescentralizareaăresponsabilit iiăşiăcontroluluiădinăparteaăstatului
sauăaăagen iilorăprivateăcuăcapitalăexternăcomunit ii.ăă

Caracteristici

 limiteleă numericeă aleă unuiă grupă deă suportă suntă întreă 5ă şiă 15ă persoane;ă
pentruă oă câtă maiă mareă eficien ă grupulă trebuieă s ă fieă formată dină 7ă pân ă laă 10ă
persoane;
 este format din persoaneăcareăseăconfrunt ăcuăaceeaşiăproblem ;
 actoriiă principaliă suntă lideriiă formaliă şiă informaliă dină comunitateă (preot,ă
înv tor,ămedic,ădirectorădeăşcoal ,ăprimarul,ăfamiliileăînst rite)ăsauăindiviziăcareă
prezint ăproblemeăcomuneăcuăsubstratăpsiho-emo ional;
 reprezint ăoăresurs ăpermanent ăpentruăcomunitate;
 areăcaracterătemporarăşiăesteăcreatăvoluntar;
 membriiărespect ăconfiden ialitateaăînăcadrulăgrupului;
 seă trateaz ă situa iiă specificeă fiec ruiă membruă cuă aceeaşiă
aten ie/efort/intensitate;
 grupurile de interven ieă comunitar ă func ioneaz ă laă nivelulă comunit iloră
înă careă auă fostă createă şiă caut ă solu iiă laă problemeleă cuă careă seă confrunt ă
comunitateaărespectiv ;
 scopulă înfiin riiă acestoră grupuriă nuă esteă acelaă deă aă promovaă ideeaă deă
leadership,ă dară înă acelaşi timpă promoveaz ă şiă valorizeaz ă oriceă opinieă
exprimat ;
Înă general,ă responsabilitateaă sauă ini iativaă cre riiă unoră astfelă deă grupuriă
deă suportă revineă specialiştiloră înă domeniulă psiho-social,ă iară înă mediulă rurală
aceast ă r spundereă revineă exclusivă asistentuluiă socială comunitar.ă Înă modă
strategic,ă comunit ileă ruraleă ină Româniaă beneficiaz ă înă prezentă deă grupuriă deă
sprijinăcomunitarăcareăauăfostăînfiin ateăpeălâng ăprim riiălaăini iativaăautorit iloră
localeăşiăcentraleăînădomeniulăprotec ieiăcopiluluiăaflatăînădificultate.
Oăparticularitateăaparteăoăreprezint ăfaptulăc ăgrupulădeăsuport,ăindiferentă
deă tipulă s u,ă seă aplic ă doară atunciă cândă dou ă sauă maiă multeă persoaneă seă
confrunt ă cuă aceeaşiă problem ă şiă nuă înă cazuriă particulare.ă Pentruă acesteaă dină

45
urm ă seă utilizeaz ă metodaă “reţelelor de sprijin” careă reprezint ă oă metod ă deă
interven ieăcentrat ăpeăindividăcuăoăac iuneădirect ăasupraăproblemeiăacestuia.ăă

46
2.11. STUDIU DE CAZ

Laă Serviculă Publică Specializată (Direc iaă General ă pentruă Protec iaă
Drepturilor Copilului – prezentat ăînăcontinuareăcaăDGPDC),ăbiroulă“Alternativeă
deăTipăFamilial”ăs-a primit o solicitare a unui asistent maternal profesionist din
localitateaă Xă pentruă revocareaă m suriiă Comisieiă pentruă Protec iaă Copiluluiă
(CPC) prin careăcopilulăAndrei,ăînăvârst ădeă7ăani,ăeraăocrotitădeăc treăacestaăînă
regimădeăasisten ămaternal .ăAsistentulămaternalămotivaădeciziaăsaăprinăfaptulă
c ănuăcuămultătimpăînăurm ăiăseăoferiseăposibilitateaădeăaăplecaăînăItaliaăpentruăaă
munci.
Caă r spunsă laă solicitareaă asistentuluiă maternal,ă supervizorulă deă zon ă ală
DGPDCăaărealizatăcâtevaăconvorbiriătelefoniceădeăinformareăcuălucr torulăsocială
dinălocalitateaăXăşiăFunda iaăZăcareăaăinstrumentatăînăprim ăfaz ăcazul,ăînainteă
caă elăs ăfiăfostă referităDGPDC.ă Dup ă discu iileă realizateă cuă aceştiaă dinăurm ă şiă
dup ăconsultareaăunorădocumenteădinăarhivaăDGPDC,ăaăreieşităfaptulăc ăAndreiă
provine dintr-unăcentruădeăplasament,ăesteăorfanăiarănaştereaăaăfostăînregistrat ă
tardiv.ă Înă istoriculă socială ală acestuiă copilă s-au eviden iată complica iiă deă ordină
medical,ă copilulă suferindă deă malnutri ieă şiă afec iuniă aleă pielii.ă Premerg toră
plasamentuluiă înă regimă deă asisten ă maternal ,ă copilulă aă fostă internată într-o
unitateăspitaliceasc .ăÎnăspital,ăAndreiăaăfostăabuzatăfizicăşiăsexualădeăc treăunăaltă
minor, coleg de salon cu acesta.
Înăurmaăsesiz riiăacestorăfapte,ăcopilulăaăfostăsupusăunorăinvestiga iiălaăună
laboratoră deă medicin ă legal ă undeă mediciiă auă diagnosticată abuzulă sexual.ă
Ulterior acestor evenimente, copilul a fost introdus într-un grup terapeutic, dar
pentruă oă perioad ă scurt ă deă tip.ă Deoareceă Funda iaă Ză aă identificată ună asistentă
maternală(celăînăcauz ),ăAndreiăaăfostădatăspreăocrotireăacestuiaăprinăhot râreaă
CPC.ă Pân ă înă momentulă refeririiă cazuluiă c treă DGPDC,ă Funda iaă Ză aă
instrumentatăşiăaplicatăplanulădeăpermanen ăpentruăcopil,ărealizândătotodat ăşiă
supervizareaă asistentuluiă maternală şiă aă lucr toruluiă socială comunitară peă acestă
caz.ă Toateă rapoarteleă deă activitateă aleă asistentuluiă maternală şiă rapoarteleă
realizateă înă urmaă viziteloră înă familieă deă c treă Funda iaă Ză nuă auă sesizată niciă oă
abatereădeălaăplanulădeăpermanen ăalăcopilului.ă
Pentruă aă evaluaă solicitareaă asistentuluiă maternală deă revocareă aă m suriiă
deă ocrotire,ă supervizorulă deă zon ă DGPDCă s-aă deplasată înă localitateaă Xă unde,

47
împreun ăcuălucr torulăsocialăcomunitarăaărealizatăoăvizit ăînăfamiliaăînăcareăeraă
ocrotităAndrei.ăÎnainteăîns ădeăaăajungeălaădomiciliulăasistenteiămaternale,ăceiădoiă
specialiştiă auă fostă aborda iă deă c treă ună vecină careă aă reclamată faptulă c ă so ulă
asistenteiămaternale,ăcâtăşiăaceastaădinăurm ăauăagresatăcopilulăînănenum rateă
rânduriăşiăchiarăl-auăfor atăpeăacestaăs ăseăautostimulezeăşiăs -şiăexpun ăp r ileă
intime.ă Maiă mult,ă copilulă ară fiă fostă înfometată deă nenum rateă oriă şiă for ată s -şiă
spele singur hainele.ă Totodat ,ă vecinulă aă maiă declarată c ă so ulă asistenteiă
maternaleăeraăcunoscutăcaăoăpersoan ăconsumatoareădeăb uturiăalcoolice.
Odat ă ajunşiă laă domiciliulă asistentuluiă maternal,ă ceiă doiă auă întâmpinată
problemeădeoareceănimeniănuădeschideaăuşa,ăcuătoateăc ăeraăevidentăc ăcinevaă
eraă acas .ă Dup ă lungiă insisten e,ă mamaă asistenteiă maternaleă aă deschisă uşa,ă
afirmândă c ă aceastaă dină urm ă plecaseă dejaă înă Italia,ă iară eaă îngrijeaă singur ă
copilul.
Laă apari iaă supervizoruluiă DGPDCă şiă aă lucr toruluiă social,ă Andreiă aă
devenită anxios,ă refuzândă s ă r spund ă laă întreb rileă acestora.ă Dină primulă
contact,ăceiădoiăspecialiştiăauăobservatăc ăacestaăprezentaăoăigien ăprecar ,ăiară
limbajulă eraă foarteă slabă dezvoltat.ă Înă urmaă întrevederiiă cuă copilul,ă acestaă aă
m rturisităc ăaăfostăb tutădeănenum rateăoriădeăc treăasistentaămaternal ăşiădeă
c treăso ulăacesteiaăşiăc ăaăfostăînchisăînătoalet ăundeăsubăpresiuneaăceluiădină
urm ăşi-aăexpusăp r ileăintimeăşiăs-a autostimulat.
Ca urmare a celor constatate, supervizorul DGPDC a sesizat Corpul
ControlăalăDGPDCăcuăprivireălaăexisten aăuneiăposibileăsitua iiădeăabuzăînăfamiliaă
de plasament.
Prin urmare, s-aădispusăefectuareaăuneiăancheteădeăc treăCorpulăControlă
ală DGPDCă careă aă realizată oă evaluareă psihologic ă aă copiluluiă şiă aă membriloră
familiei asistentuluiămaternal.ăLaăscurtătimp,ăm suraădeăocrotireăaăfostărevocat ,ă
iar asistentului maternal i-a fost retras atestatul. Copilul a fost dat spre ocrotire
unui alt asistent maternal.

Aplicarea metodelor şi tehnicilor în demersul de rezolvare a cazului

Aplicareaămetodelorăşiătehnicilorăpentruăstudiulădeăcazăprezentatăanterioră
ofer ă ună modelă deă instrumentareă aă unuiă cază social,ă f r ă aă excludeă alteă
perspectiveăsauăabord ri,ăînăfunc ieădeăstilulădeălucruăalăfiec ruiăasistentăsocial.ă

48
2.11.1 Documentarea

Imediată dup ă ceă cazulă aă fostă semnalată c treă DGPDC,ă supervizorulă deă
zon ăaăsolicitatăarhiveiăinstitu ieiăeliberareaădosaruluiădeăplasamentăalăcopilului.ă
Înă dosarulă copiluluiă s-auă eviden iată oă serieă deă acteă medicaleă şiă evalu riă
psihologiceă înă careă nuă seă reg seaă abuzulă sexuală suferită deă c treă acestaă înă
spital.ăCuătoateăacesta,ăîntrevederileăavuteăcuălucr torulăsocialădinălocalitateaăXă
şiă cuă directorulă centruluiă deă plasamentă dină careă proveneaă copilulă auă adusă
informa iiă suplimentare,ă chiară dac ă nuă oficiale,ă careă sugerau acest abuz. Prin
urmare,ăsupervizorulăaăcontactatăspitalulăînăcareăaăfostăinternatăAndreiăşi,ăprintr-o
solicitareă oficial ,ă aă cerută documenteă suplimentareă despreă presupusulă abuz.ă
Astfelăaăidentificatăoăserieădeăreferateădeăsitua ieăşiăevalu riăpsihologice care au
confirmată traumaă suferitaă deă Andrei.ă Peă parcursulă instrument riiă cazului,ă
supervizorulă aă comparată acesteă documenteă cuă alteă evalu riă psihologiceă
realizateămaiărecent,ăîncercândăs ăidentificeăoăcoeren ăaăacestorăinforma iiăcareă
s ăconvearg ăc tre diagnostic.
Dosarulă instrumentată înă acestă cază aă cuprins:ă acteă deă stareă civil ă
(certificată deă naştere,ă certificateă deă decesă aleă p rin ilor),ă acteă medicaleă (fişaă
medical ă deă laă mediculă deă familie,ă fişaă epidemiologic ,ă bileteă deă externare,ă
evalu riă psihiatrice),ă documenteă şcolareă (adeverin ă deă elev,ă foaieă matricol ,ă
caracterizareă deă laă înv tor),ă fişaă deă evaluareă psiho-social ă dină centrulă deă
plasament,ă anchet ă social ă realizat ă deă centrulă deă plasament,ă acteă juridiceă
(hot râreă deă internareă înă centrulă deă plasament,ă sentin ă civil ă deă abandon,ă
hot râreaădeăplasamentălaăasistentulămaternal).
Paralel s-a recurs la identificarea unui alt asistent maternal cu o
preg tireă şiă oă dispozi ieă maiă mareă pentruă ocrotireaă unoră copiiă cuă oă astfelă deă
traum ăînăistoriculăsocial.ăPentruăfamiliaăidentificat ăs-au solicitat acte de stare
civil ,ă acteă medicaleă (fişaă deă angajare),ă evalu riă psihologiceă anterioareă şiă
prezente,ă acteă deă studii,ă declara iiă deă venit,ă acteă deă proprietateă pentruă imobil,ă
recomand ri,ă autobiografie,ă acteă juridiceă şiă caziereă judiciare.ă Informa iileă
cuprinseăînăacesteădocumenteăauăfostăconfirmateăprinăintermediulăîntrevederiloră
realizateăcuăasistentulămaternalăşiămembriiăfamilieiăacestuia.ă

49
2.11.2ăObserva ia
Înăprimaăvizit ăefectuat ăînăfamiliaăasistentuluiămaternal cu ocazia primirii
sesizariiăsitua ieiăproblematiceăseăfolosescăurmatoareleăformeăaleăobserva iei:

(a) observatia indirectă (dateleă ob inuteă voră completaă peă celeă ob inuteă prină
documentare) – observa iaă vizeaz ă aspecteă legateă deă primeleă persoaneă
întâlniteăînăcomunitateă- vecinulăsiălucr torulăsocialăcomunitar.
 Observa iaăesteăneprogramata,ăspontan ;
 Seăpotăob ineăinforma iiădespreăproblem ă(careăpareăaăaveaăalteăconota iiă
decâtăceaădinăsesizare);
 Observarea comportamentului non-verbal al vecinului
 denun tor
 coleric
 aduceăgraveăacuzeăasistentuluiămaternalăşiăfamilieiăacestuiaăcuăprivireă
alămodulădeăîngrijireăaăcopiluluiăplasat
 Atitudineaă incriminatoareă aă vecinuluiă relev ă problemeă deă rela ionareă aă
familiei asistentului maternal cu comunitatea;
 Întrevedereaă(neprogramat )ăcuăveciniiăşiărezultateleăobserv riiăacestoraă
vaădeterminaămodificareaăghiduluiădeăobservatieăpentruăîntrevedereaăcuăclientulă
(copilulăplasat)ăşiăfamiliaădeăplasament;

(b) observaţia directă

 Observarea mediului care face parte clientul
 asistenta maternala si sotul acesteia lipsesc de la domiciliu;
 intârzieăs ăr spund /s ădeschid ăpoarta;
 refuzulăsoacreiăasistenteiămaternaleădeăaăprezentaălocuin aă(motiveazaă
c ălocuin aăesteăincuiat ăsiăc ănuăareăcheiaăacesteia);
 gospodariaăareăaspectăîngrijităşiăcurat;
 Observarea clientului (a copilului)
 igienaăacestuiaăesteăprecar ;
 copilul pare a fi subdezvoltat;
 imbrac minteaăesteăsumar ,ădeteriorat ăăsiămurdar ;
 copilulăesteădescul ădeşiăvizitaăseărealizaăînălunaăoctombrieă;

50
  diferen aădeăîngrijireădintreăclient si copilul natural al familiei (apropiat
caăvârsta);
 limbaj slab articulat, incoerent, evidentierea unor probleme de natura
logopedica;
 detaşareaă emotionalaă aă copiluluiă fataă deă presupusulă abuză sexuală dină
partea sotului asistentei maternale;
 in final copilulă esteă timorată siă evidentă stânjenită despreă discutareaă
presupusului abuz sexual;
 copilulă esteă ataşată deă familiaă asistentuluiă maternală şiă areă oă rela ieă
pozitiv ăputernic ăcuăcopilulănaturalăalăAMP.
 observarea altor membri ai familiei
 soacra asistentei maternaleă esteă foarteă agitat ,ă prezintaă
comportamentulăunuiăomăsurprins,ăluatăpeănepreg tite;
 fiicaăasistenteiămaternaleăeraăfoarteăbineăingrijit ;
 un alt membru al familiei iese din casa pe care soacra asistentei
maternale a refuzat sa o prezinte asistentului social;
 atitudineaă soacreiă asistentuluiă maternală fa ă deă copilulă luată înă
plasamentăesteădeăautoritateăexcesiv ,ăindiferen ăfa ădeădezvoltareaă
şiăîngrijireaăadecvat ăaăacestuia;
 observareaăînăcadrulăîntrevederiiăcuăso ulăasistenteiămaternaleă(presupus
abuzator):
 înf işareaăuneiăpersoaneăprezentabile;
 comportament deschis, cooperant;
 atitudineăoptimist ,ăzâmbeşteăfrecvent;
 esteăîngrijităşiăatentălaăcontactulăcuăasistentulăsocial;
 promoveaz ă imagineaă uneiă rela iiă foarteă buneă cuă copilulă aflată înă
plasament;
 nu recunoaste abuzul sexual;

2.11.3ăăÎntrevederea
Analizândă demersulă peă careă trebuieă s -l realizeze asistentul social pentru
evaluareaă corect ă şiă complet ă aă cazului,ă esteă recomandată s ă seă utilizezeă tehnicaă
întrevederii înăurm toareăsitua ii:

51
 Realizareaăîntrevederiiăcuăcuăunămedicădinăunitateaăspitaliceasc ăundeăs-a
realizată abuzul.ă Întrevederea,ă înă acestă caz,ă vaă urm riă s ă culeag ă informa iiă cuă
caracterăgeneralădespreăsitua iaăcopilului,ăavândăăurm toareleădirec iiădeăanaliz :
 informa iiă cuă privire la stadiul de dezvoltare phihomotorie a copilului:
dezvoltareaămotorie,ăcognitiv ă(înăspecialăaălimbajului),ăcomportamentă
socio-afectiv;
 comportamentulădeărela ionareăfa ădeăadultăşiăal iăcopii;
 stareaădeăs n tate;
 evaluareaămedical ădup ăsemnalarea abuzului, etc.
 Realizareaă uneiă întrevederiă cuă terapeutulă deă laă grupulă deă suportă undeă aă
participat copilul:
 informa iiăcuăprivireălaăstareaăcopilulălaăînceputulăterapiei;
 schimb rileăcareăauăap rutăpeăparcursulăterapiei;
 recomand riăpentruălucrulăcu copilul, etc.
 Întrevedereăcuălucr torulăsocialăcomunitară
 cunoaştereaă dateloră peă careă leă de ineă lucr torulă socială cuă privireă laă
realizareaăplasamentului,ăîncepândăcuămomentulădeăpotrivireăasistentă
maternal - copil;
 informa iiă cuă privireă laă evolu iaă copilulă înă familie,ă dac ă acestaă s-a
adaptatănoilorăcondi ii;
 informa iiă despreă modulă cumă recunoaşteă şiă r spundeă asistentulă
maternalălaănecesit ileădeădezvoltareăarmonioas ăaăcopilului;
 cunoaştereaă situa ieiă asistentuluiă maternală şiă aă copiluluiă prină prisma
membrilorăcomunit iiăetc.
 Întrevedereăcuăoăpersoan ădinăcomunitate:
 informa iiăcuăprivireălaăasistentulămaternalăşiălaămodulăcumăseăocup ădeă
îngrijireaăşiăeducareaăcopilului;
 dateă despreă familiaă aistentuluiă maternal,ă cuă exemplificareaă fiec reiă
caracteristici prezentate etc.
 Întrevedereaăăcuăcopilulăaflatăînăplasamentălaăasistentulămaternal
Discu iaăcuăcopilulăaăfostăcentrat ăpeăevaluareaăadapt riiăînăfamilie:ăcumă
rela ioneaz ăcuăto iămembriiăfamilieiăşiăasistentulămaternal,ăceăîiăplaceămaiămultă
la familieă sauă dac ă suntă lucruriă careă îlă nemul umesc,ă dac ă areă prieteniă înă

52
comunitateăşiăcumăîşiăpetreceătimpulăcuăaceştia,ăpersoaneleădinăfamilieădeăcareă
seăsimteăataşatăcopilul,ăetc.

2.11.4. Interviul
Dup ă ceă înă prealabilă asistentulă socială aă realizată oă întrevedere cu
persoaneleă implicateă înă caz,ă acestaă aă programată realizareaă interviuluiă deă
explorareăcuăAndrei.ăUlterior,ăăvaăutilizaăşiămetodaăinterviuluiădiagnostic.
Asistentul social va aplica metoda interviului la domiciliul asistentului
maternală dup ă ceă şi-a construită înă prealabilă ună ghidă deă interviuă cuă întreb riă
specificeăpentruăfiecareăintervievatăînăparte.ă
Datorit ă faptuluiă c ă asistentulă maternală eraă plecată dină ar ,ă potă fiă
intervievateăurm toareleăpersoane:
 mama asistentei maternale;
 copilul plasat in asisten ămaternal .

Interviul cu mama asistentei maternale

Ghidul de interviu
1. Ceăaăînsemnatăpentruădumneavoastr ăvenireaăluiăAndreiăînăfamilie?
2. Cumăaprecia iădezvoltareaăluiăAndreiăînămomentulăveniriiăluiăînăfamilie?
3. Ceăschimb riădeăcomportamentăa iăobservatălaămembriiăfamilieiădup ăvenireaă
copilului ?
4. Ceă schimb riă deă comportamentă a iă observată laă Andreiă dup ă oă perioad ă deă
acomodare?
5. Cumăseăîn elegeăAndreiăcuănepoataădvs.?
6. Cumăintervinăp rin iiădac ăaparăconflicteăîntreăei?
7. Cumă rela ioneaz ă Andreiă cuă copiiă deă vârst ă apropiat ?ă (gr dini ,ă copiiiă
vecinilor)
8. Cumăreac iona iădac ăcopilulăgreşeşte?
9. Cumăreac ioneaz ăcopilulăcândăesteămustrat?
10. Ceămomenteădificileăauăfostăînăfamilieădup ăvenireaăcopilului?
11.ăăDeăobiceiăcineăîiăfaceăbaieăcopilului?

53
12. Cu cine doarme copilul?
13. Cumăîşiămanifest ăataşamentulăfa ădeăunămembruăalăfamiliei?
14. Ceă aă povestită copilulă dină perioadaă petrecut ă laă centrulă deă plasamentă şiă înă
spital?
15. Crede iăc ăsi-arădoriăs ăseăîntoarc ăînăcentrulădeăplasament?

Interviul cu Andrei
Ghid de interviu
1. Cumă aiă fostă primită deă membriiă familieiă cândă aiă venită acas ă laă asistentulă
maternal?
2. Cumăteăjociăcuăcel laltăcopilădinăfamilie?ă
3. Cu cine dormi tu ?
4. Cineăî iăfaceăbaieă?
5. Teăduciălaăbaieăsingurăsauăteăînso eşteăcinevaădinăfamilie?
6. Dac ăteăinso eşteăcinevaălaăbaieăseăuit ălaătine?
7. Ceăp rereăaiădespreăfelulăînăcareăseăpoart ăfamiliaăcuătine?
8. Creziă c ă familiaă seă poart ă cuă tineă altfelă decâtă cuă copilulă lor?ă D -miă câtevaă
exemple.
9. Cumăeştiăpedepsităcândăeştiăobraznic?
10. Teăsim iăbineăînăacest ăfamilie?
11. Cîtătimpăaiăvrea s ămaiăstaiăaici?

54
2.11.5ă Genogramaă familieiă asistentuluiă maternală careă areă copilulă înă
plasament

62 59

32 30

6 7

Legenda

Persoan ădeăsexămasculin

copilă înă
plasament
Persoan ădeăsexăfeminin

Rela ieădeăc s torie

Persoan ădecedat

55
 2.11.6 Ecomapa

Şcoala

Copilul
asistentului
maternal
Socrii
asistentei
maternale

Lucr torulă
Spital Andrei social
7 ani comunitar

Vecinul
asistentului
maternal
Copilul care
So ulă l-aăagresatăînă
asistentei spital
maternale

Legend

Rela ieăechilibrat ,ănormal

Rela ieăfoarteăputernic
Rela ieăstressant
Rela ieăîncordat
Rela ieăunilateral
Rela ieăbilateral

56
2.11.7ăăAnalizaăcâmpuluiădeăfor e

Tabelulăcâmpuluiăde for e

(+)ăFor eăpozitive (-)ăFor eănegative

1. Participarea lui Andrei la grupul de 1.ă Abuzulă fizică suferită deă Andreiă înă
terapieăpentruăcopiiăabuza i spital
2. Externarea lui Andrei din centrul de 2.ă Întrerupereaă terapieiă într-un
plasamentă şiă plasareaă laă ună asistentă momentă favorabilă recuper riiă luiă
maternal Andrei
3. Solicitarea retragerii atestatului 3.ă Plecareaă neanticipat ă aă asistenteiă
asistentului maternal a determinat maternaleă înă str in tateă a generat o
identificarea unui posibil abuz asupra lui situa ieă deă inceritudineă şiă nesiguran ă
Andrei cu privire la ocrotirea copilului plasat
4. Identificarea unei alte familii de 4.ă Întrerupereaă rela iiloră createă înă
plasament pentru Andrei prima familie de plasament prin
revocareaăhot râriiădeăplasament.

2.11.8 Grupul de suport

Înăetapaădeăinterven ieăs-aărecursălaăformareaăaădou ăgrupuriădeăsuportă
multidimensionale:
1. Grup terapeutic pentru copilul abuzat
Înă acestă caz,ă supervizorulă deă zon ă dină parteaă DGPDCă împreun ă cuă
psihologulăinstitu ieiăauăorganizat un grup de terapie format din 7 copii dintr-un
centruădeăplasament,ăcareăînăistoriculăsocialăprezentauăevenimenteăsimilareăcuă
celeă aleă luiă Andreiă (abuză fizică şiă sexual).ă Andreiă aă fostă cuprinsă înă acestă grupă
terapeutică careă aveaă oă frecven ă s pt mânal ă şiă seă desf şuraă laă sediulă
centruluiă deă plasament.ă Psihologul,ă careă îndeplineaă şiă func iaă deă terapeută ală
acestuiă grup,ă aă aplicată maiă multeă tehniciă şiă proceduriă specificeă acestuiă tipă deă
abuz,ăînăspecialătehniciădeăinterac iuneăingroupăprinăcareăs-aăîncercatădep şireaă
traumeiă prină diferiteă jocuriă deă rol,ă psihodrame,ă terapiiă ludice,ă etc.ă Înă ceaă deă a
douaăperioad ăaăacestuiăgrupăauăfostăintroduşiăcopiiăcareăînăistoriculălorăsocialănuă

57
prezentauă astfelă deă evenimente,ă cuă scopulă deă aă l rgiă sferaă deă interac iune
ingroup.
2. Grup de suport profesional
Laă ini iativaă lucr toruluiă socială comunitară careă instrumentaă cazulă s-a
formată ună grupă deă suportă profesională aiă c ruiă membriă auă fost:ă supervizorulă deă
zon ă DGPDC,ă psihologă DGPDC,ă mediculă deă familie,ă directorulă centrului de
plasamentădinăcareăproveneaăAndrei,ăşefulăCorpăControlăDGPDC,ăşefulăbirouluiă
„ă Abuză „ă DGPDC,ă şefulă serviciuluiă „ă Alternativeă deă tipă familială „ă DGPDC,ă
asistentulăsocialăalăfunda ieiăZ.ăTemaăacestuiăgrupădeăsuportăaăfostăidentificareaă
unoră solu iiă alternativeă şiă construireaă unuiă plană deă permanen ă pentruă Andrei.ă
Astfel s-a recurs la identificarea unui nou asistent maternal care a fost supus,
împreun ă cuă întreagaă familie,ă laă oă evaluareă psiho-social ă complex .ă Auxiliar,ă
grupul de suport a tratat aspecte legate de prevenirea abuzului sexual la copiii
ocroti iăînăfamiliileăsubstitut.ă
Membriiăgrupuluiăauăc zutădeăacordăcaăacestăgrupădeăsuportăprofesională
s ă devin ă oă resurs ă permanent ă şiă pentruă ceilal iă lucr toriă socialiă dină
comunit ileărurale.

58
3.ăINSTRUMENTEăDEăEVALUAREăŞIăINTERVEN IEăÎNă
ASISTEN AăSOCIAL

3.1.ăFişaăini ial ăaăcazului

3.2.ăFişaădeădeschidereăaăcazului

3.3.ăFişaădeăevaluareăindividual

3.4.ăRaportulădeăîntrevedere

3.5. Istoricul social

3.6.ăAnchetaăsocial

3.7.ăPlanulădeăinterven ieă

3.8.ăPlanulădeăpermanen

3.9. Contractul cu clientul

3.10. Referatul de necesitate

3.11.ăReferatulădeăsitua ie

3.12.ăFişaădeăsupervizareăaăactivit ii

3.13.ăFişaădeăsupervizareăcaz

3.14.ăFişaădeăînchidereăcaz

59
 FIŞAăINI IAL ăAăCAZULUI

Modalitateaă solicit rii

Nume si prenume
Solicitant
Adresa:
C.I.

Dataăsolicit riiăăăăăăă
...... (zz)/......(ll)/............(aaaa)

Tipul cazului
 Prevenire abandon
 Plasamentă/ăîncredin are
 Asisten aămaternal
 Neglijare / Abuz
 Violen aădomestic
 Copiiiăstr zii
 Delincven ăjuvenil
 Persoane cu nevoi speciale / HIV-SIDA
 Persoaneăsingure,ăb trâni
 Familii vulnerabile
 Alteăsitua ii

Date despre beneficiar

Numeleăşiăprenumele

Vârsta

Domiciliulăînăfapt

Situa iaăprezent _________________________________________________

_______________________________________________________________

_______________________________________________________________

_______________________________________________________________

60
P rin ii

Numeleăşiăprenumeleămamei________________________________________

Numeleăşiăprenumeleătat lui_________________________________________

Alte date relevante despre beneficiar________________________________

_______________________________________________________________

_______________________________________________________________

Motivulăsolicit rii________________________________________________

_______________________________________________________________

_______________________________________________________________

Observa ii______________________________________________________

_______________________________________________________________

_______________________________________________________________

Concluzii
□ Preluareăcazădeăc treăasistentăsocial_____________________________
□ Referireăcazăc treăinstitui ia____________________________________
□ Transferăcazăc treăserviciul____________________________________
□ Închidereaăcazuluiă___________________________________________

Dataăcomplet riiăfişei_____________________________

Asistent Social__________________________________

61
 Ghid pentru completarea
Fişeiăini ialeăaăcazului

Fişaăini ial ăaăcazuluiăesteăinstrumentulădeălucuăpeăcareăasistentulăsocială

îlăcompleteaz ă înainteă deăaă deschideă ună caz.ă Seă completeaz ă deăfiecareă dat ă
cândăexist ăoăsolicitareădinăparteaăuneiăalteăinstitu iiăsauăaăuneiăpersoaneăpentruă
instrumentarea unui caz.

Modalitateaă solicit riiă - Seă vaă completaă modulă deă sesizareă aă cazuluiă şiă
solicitareaă ajutoruluiă specificândă mijloculă prină careă s-aă realizată acesta‫׃‬ă prin
telefon,ă cerereă scris ă directă deă client,ă apelă laă liniaă deă urgen ,ă reclama iaă dină
partea vecinilor, etc.

Solicitant - Seăvaăcompletaănumeleăşiăprenumeleăsolicitantuluiă(persoanaăcareă
sesizeaz ă situa iaă problematic ),ă adresa,ă num rulă deă telefonă siă cartea de
identitate.ă Esteă posibilă caă solictantulă s ă nuă fieă subiectulă cazuluiă (ex:ă ună vecină
sesizeaz ăunăcazădeăviolen ădomestic ăînăcomunitateaăsa).

Dataăsolicit rii - Seăvaăcompletaădataăsolicit riiăşiănuădataădeschideriiăcazuluiă

sauăaăcomplet riiăfişei.

Tipul cazului - Seăvaăbifaătipulădeăcazăcareăcorespundeălaămomentulăsesiz riiă

uneia dintre variantele enumerate. La tipul familii vulnerabile (veziă defini iaă înă
Glosar) seă potă includeă şiă familiileă beneficiareă aleă politiciloră antis racieă (ex:ă
Legea 416/2001ăprivindăVenitulăMinimăGarantat),ăprecumăşiăbeneficiariădeăajutoră
deă şomaj,ă fonduriă deă urgen ,ă sponsoriz ri,ă etc.ă Dac ă niciă unulă dină tipurileă deă
cazămen ionateălaăacestăitemănuăsubscrieăcazulăsemnalat,ăseăvaăspecificaătipulă
acestuia la itemul alte situaţii.

Date despre beneficiar - Seăvorăcompletaădateleăcuăreferireădirect ălaăsubiectulă

cazului – viitorulă beneficiară ală serviciuluiă social.ă Vaă fiă înregistrată numeleă şiă
prenumeleăacestuia,ăvârstaăşiădomiciliulăînăfaptă(aşaăcumăesteădeclaratădeăc treă
solicitant). La itemul situaţia prezentă se descriu pe scurt caracteristicile
situa ieiăproblematiceăsemnalate.

62
P rin ii – Seăînregistreaz ăacesteăinforma iiădoarădac ăsubiectulăcazuluiăesteăună
copilăşiăseăcunoscădateădespreăp rin iiăacestuia.

Alte date relevante despre beneficiar – Seă precizeaz ă oriceă informa ieă careă
nuăaăfostăcuprins ăînăitemiiăanterioriăşiăcareăpoateăclarificaăsitua iaăclientului.

Motivulă solicit rii - Seă vaă completaă motivulă semnal riiă cazuluiă c treă
institu ia/serviciulăpeă careă asistentuluiă socialăoă reprezint .ă Potăfiăsitua iiă înă careă
motivulăsolicit riiănuăfaceă dină subiectulăcazuluiă ună viitorăbeneficiarăalăserviciuluiă
deă asisten ă social .ă Laă motivulă solicit riiă seă vaă descrieă şiă contextulă înă careă
cazul a fost sesizat/observat.

Observa ii - Asistentulăsocială vaă completaăoriceă informa ieă referitoareă laă cazulă

semnalată (ex:ă comportamentulă verbală şiă non-verbal, aspectul fizic, starea
emo ional ).ă

Concluzii - Asistentulă socială vaă optaă pentruă variantaă ceaă maiă potrivit ă înă
abordareaăcazului.ăDac ăvaăalegeăvariantaăpreluareaăcazuluiăvaăfiăcompletatăşiă
numeleă asistentuluiă socială careă vaă preluaă cazul.ă Pentruă situa iaă deă referireă aă
cazuluiăvaăfiăcompletatănumeleăinstitu ieiăşiăalăserviciuluiăcareăpreiaăcazul.ăPentruă
situa iaă deă transferă ală cazuluiă înă cadrulă aceleiaşiă institu iiă seă vaă precizaă tipulă
serviciuluiă careă preiaă cazul.ă Înă situa iaă înă careă asistentulă socială decideă c ă acelă
cazăsemnalatănuăseăînscrieăînăniciăunaădinăceleătreiăvariante,ăcazulăvaăfiăinchis.

63
 FIŞAăDEăDESCHIDEREăAăCAZULUI

Tip de caz
……(zz)ă/……(ll)ă/ă…………ă(aaaa)
Data referirii

Modalit iădeădeschidere

□ Autoreferire

□ Autosesizare

□ Referire (institu ia)

(serviciul)
□ Transfer

□ Alteăsitua ii

Informa iiăprivindăbeneficiarul

Numeăşiăprenume

Domiciliul

Telefon _________________________________________________

Informa iiăgeneraleădespreăcaz

Data deschiderii cazului ……(zz)/……(ll)/…………ă(aaaa)

Asistentul social care a preluat cazul

Nume, prenume: Func ia:

Institu ia:

64
 Ghid pentru completarea
Fişeiădeădeschidereăaăcazului

Fişaădeădeschidereăăaăcazuluiăreprezint ăunăinstrumentăfolositădeăc treă

asistentul social înă demersulă deă instrumentareă aă unuiă cază şiă presupuneă
înregistrareaă unoră informa iiă privindă identitateaă clientului,ă tipulă deă cază înă careă
acestaă seă integreaz ,ă modulă înă careă acestaă aă devenită cunoscută
institu iei/serviciuluiă deă specialitate,ă aspecteă generale privindă situa iaă clientuluiă
(informa iiă privindă cuplulă marital,ă num rulă copiiloră ocroti iă înă familie,ă sauă
informa iiăprivindătipulădeăproprietateăaălocuin ei).ă
Momentul deschiderii cazului nu este simultan sesizării situaţiei
poten ialuluiă client,ă deoarece,ă deă celeă maiă multeă oriă anumiteă st riă deă faptă nuă
reprezint ăcazuriăsociale.ăDeciziaăpentruădeschidereaăcazuluiărevineăasistentuluiă
socialăcare,ădup ăoăevaluareăatent ăaăsitua iei,ădecideădac ăsitua iaăsemnalat ă
reprezint ăunăcazăsocialăşiănecesit ăinterven ieădeăspecialitate.ăÎnăacest ăultim ă
situa ie,ă asistentulă socială c ruiaă i-aă fostă semnalat ă situa iaă vaă deschideă cazulă
pentruăinstrumentare,ăsauăîlăvaăreferi unei alte intituţii sau serviciu specializat pe
acelă tipă deă interven ie.ă Dac ă situa iaă semnalat nuă reprezint ă ună cază socială
atunciă nuă vaă fiă realizată niciă ună procesă deă instrumentareă şiă interven ie.ă Deă celeă
maiă multeă ori,ă înă acesteă situa iiă asisten iiă socialiă recurgă laă înştiin areaă
solicitantului printr-oă adres ă oficial ă înă careă seă specific ă motivulă pentru care
situa iaă semnalat ă nuă vaă fiă instrumentat ă deă c treă institu ia/serviciulă deă
specialitate.
Înămulteă situa ii,ă dataădeschideriiăcazuluiă poateă coincideă cuă dataă laă careă
s-aă primită solicitareaă (ex:ă cazuriă înă regimă deă urgen ),ă deoareceă asistentului
socialăde ineăsuficienteăinforma iiăpentruăaăintegraărespectivaăsitua ieăîntr-un tip
deă cază socială şiă deă interven ieă specific .ă Cuă toateă acestea,ă momentulă
deschideriiă trebuieă s ă survin ă dup ă oă atent ă evaluareă aă situa ieiă deă c treă
asistentul social.

Tip de caz – Dină primeleă informa iiă peă careă asistentulă socială leă ob ineă înă
leg tur ăsitua iaăproblematic ăînăcareăseăafl ăclientul,ăpoateăextrageăoăconcluzieă
privindă tipulă cazuluiă (ex.:ă dac ă situa iaă semnalat ă faceă referireă laă alcoolismă şiă
violen ă domestic ă într-oă familieă înă careă suntă şiă copii,ă atunciă cazulă poateă fiă

65
integrată înă tipulă “prevenireă abuz”).ă Deă foarteă multeă ori,ă “tipulă cazului”ă poateă fiă
reformulată înă func ieă deă dinamicaă acestuia;ă esteă situa iaă interven ieiă înă familii,ă
acoloăundeăoă“problem ”ăesteăgenerat ădeăfoarteămulteăcauzeăcareădeăceleămaiă
multe sunt greu de evaluat.

Data – Seăcompleteaz ădataălaăcareăasistentuluiăsocialăi-a fost referit cazul; este

unăelementăimportantăînăfişaădeădeschidereăaăcazului,ădeoareceăînăacestămodăseă
poateăeviden iaăpromptitudineaăinterven iei.

Modalitatea de deschidere – Pentru deschiderea a unui caz se cunosc patru

formeăstandardizate,ădup ăcumăurmeaz :
 autoreferire – clientulă sesizeaz ă situa iaă problematic ă unuiă serviciuă publică
specializată sauă uneiăorganiza iiă neguvernamentaleă specializat ă înădomeniulă
interven ieiă sociale.ă Aceast ă solicitareă poateă luaă formaă uneiă convorbiriă
telefoniceăsauăuneiăcereriăscriseădeăc treăclient.
 autosesizarea – asistentulă socială angajată ală uneiă institu iiă publiceă sauă
organiza iiă neguvernamentaleă identific ă situa iaă problematic ă şiă caă atare,ă
realizeaz ăunădemersădeăinterven ie,ăfieăprinăinstrumentareaăcazului,ăfieăprină
transferulăc treăunăaltăserviciu,ăsauăprinăreferireăc treăoăalt ăinstitu ieăpublic ă
specializat ăsauăONG.ăEsteăoămodalitate desăîntâlnit ăînăpracticaăasisten eiă
sociale,ă îndeosebiă înă situa iileă înă careă poten ialiiă clien iă ascundă stareaă deă
necesitateă sauă nuă oă conştientizeaz ă (ex.:ă abuzulă deă oriceă tipă asupraă
minorilorăsauăb trânilor,ăviolen aădomestic ,ăprostitu ia,ăetc.)
 referire – institu iaă careiaă îiă esteă sesizată cazul,ă dup ă oă prim ă evaluare,ă
decideă c ă situa iaă problematic ă nuă esteă deă competen aă domeniuluiă înă careă
îşiă desf şoar ă activitateaă şi,ă prină urmare,ă refer ă cazulă c treă oă institu ieă
specializat .ă Referireaă seă realizeaz ă de cele mai multe ori printr-oă adres ă
oficial ,ă careă cuprindeă peă lâng ă dateleă deă identificareă aă clientuluiă şiă oă
sumar ă analiz ă şiă diagnosticareă aă problemei.ă Esteă oă modalitateă frecventă
întâlnit ă înă cazurileă socialeă complexe,ă undeă problemaă esteă generat ă deă un
cumulădeăfactori,ădarăundeănumaiăunulăesteădominantă(ex.:ălucr torulăsocială
comunitară identific ă ună cază deă abuză asupraă copiluluiă şiă îlă refer ă laă oă
institu ie/organiza ieăcuăserviciiăspecializateăpentruăacestătipădeăcaz).

66
 transfer – înăcadrulăaceleaşiăinstitu iiăspecializateăseărealizeaz ăunătransferă
ală cazuluiă deă laă ună birou/serviciuă c treă ună altă birou/serviciuă specializată peă
acelă tipă deă caz.ă Acesteă situa iiă suntă întâlniteă frecventă înă cadrulă institu iiloră
careăofer ăoămultitudineădeăserviciiăspecializateăpentruăacelaşiătipădeăclien iă
(ex.:ă Serviciulă publică specializată pentruă protec iaă drepturiloră copiluluiă –
Direc iaă General ă pentruă Protec iaă Drepturiloră Copiluluiă – instrumenteaz ă
diferiteă cazuriă deă copiiă afla iă înă dificultate,ă dară modalit ileă specificeă de
interven ieăsuntăorganizateăpeăbirouriăşiăservicii;ăastfel,ădac ăînăprealabilăună
cază deă abuză aă fostă instrumentată deă Biroulă “Abuză asupraă copilului”ă acestaă
poateă fiăulterioră transferată c treă serviciulă “Alternativeă deă tipă familial”ă pentruă
instituirea unei m suriăalternativeădeăocrotire).
Peălîng ăacesteăpatruămariămodalit iădeăreferireăaăunuiăcaz,ămaiăexist ăşiă
alte situaţii înă careă cazurileă suntă reclamateă deă c treă vecini,ă rudeă sauă alteă
persoaneă apropiateă clientului.ă Înăacesteă situa ii,ă esteă recomandatăcaă asistentul
socialăs ăprecizezeăînăcadrulăacestuiăitemăoriceăinforma ieărelevant .

Informa iiă privindă beneficiarul – Se vor completa date de identificare ale

beneficiarului,ă precumă şiă domiciliulă stabilă şiă înă faptă ală acestuia.ă Deă celeă maiă
multeăori,ăclien iiăde inăunănum rădeătelefonăpersonalălaăcareăpotăfiăcontacta i,ădară
înăcazurileăînăcareăacestălucruănuăseăaplic ăesteărecomandatăaăseănotaănum rulă
deă telefonă ală uneiă persoaneă deă referin ă aă clientului,ă ală uneiă rude,ă sauă ală unuiă
vecin.

Informa iiă generaleă despre caz - Oriceă persoan ă careă solicit ă interven iaă
serviciiloră publiceă specializateă sauă aă organiza iiloră neguvernamentaleă pentruă oă
situa ieăproblematic ăreprezint ăunăpoten ialăclient.ăAstfel,ămomentulădeschideriiă
cazuluiă trebuieă s ă cuprind ă şiă informa ii generale despre caz, privind natura
problemeiă şiă structuraă familieiă clientului.ă Acesteă dină urm ă informa iiă suntă utileă
asisten ilorăsocialiăpentruă oă maiăbun ă organizareă aă resurselorănecesareă pentruă
unăanumitătipădeăinterven ie.ăDeăceleămaiămulteăoriăapar situa iiăînăcareăasistentulă
socială trebuieă s ă ac ionezeă înă regimă deă urgen ă şiă atunci,ă oriceă informa ieă
privindă sistemulă familială deă resurseă ală clientuluiă poateă reprezentaă oă resurs ă
foarteăimportant ăînăinterven ie.

67
Data deschiderii cazului – Se va completa data la care a fost deschis cazul
pentruă instrumentare.ă Înă celeă maiă multeă cazuri,ă aceast ă dat ă esteă diferit ă fa ă
deămomentulăreferirii.ăCuătoateăacestea,ăăexist ăsitua iiăcândăcazulăesteădeschisă
înă acelaşiă momentă cândă aă fostă preluată (ex.ă cazuriă deă abuz asupra copilului,
copiiiăstr zii,ănouăn scu iăabandona i,ăetc.).

Asistentul social care a preluat cazul - Oriceă instrumentă folosită înă asisten aă
social ăcuprindeădateădeăidentificareăaleăasistentuluiăsocialăcareăinstrumenteaz ă
cazulăşiăaleăinstitu ieiăcareăofer ăacesteăservicii.ăCompletareaăacestorădateăesteă
necesar ă înă primulă rândă pentruă delimitareaă responsabiluluiă înă instrumentareaă
cazului,ă dară şiă pentruă istoriculă socială ală clientului,ă atunciă cândă seă vaă completaă
istoriculărela iilorăcuăserviciileăpubliceăspecializateăşi/sauăONG-uri.

68
 FIŞAăDEăEVALUAREăINDIVIDUAL

I. Date personale
Numeăşiăprenumeăă

Dataăşiăăloculănaşterii

CNP ___/___/___/___/___/___/___/___/___/___/___/___/___/

Stareăcivil /Statutăjuridicăă___________________________________________

Studii_________________________Ocupa ia__________________________

Etnia ______________________ Religia ______________________________

Domiciliul _______________________________________________________
_______________________________________________________________

II.ăStareaădeăs n tateăpsiho-fizic

Istoric medical ___________________________________________________

_______________________________________________________________

_______________________________________________________________

Stareaădeăs n tateăprezent ________________________________________

_______________________________________________________________

_______________________________________________________________

Profilul psihologic_________________________________________________

_______________________________________________________________

_______________________________________________________________

_______________________________________________________________

_______________________________________________________________

_______________________________________________________________

69
III. Istoric social

IV.ăAspecteăprivindămediulădeăvia ă

V.ăConcluziiăşiărecomand ri_______________________________________

______________________________________________________________

______________________________________________________________

Data Asistent Social

70
 Ghid pentru completarea
Fişeiădeăevaluareăindividual

Fişaă deă evaluareă individual ă seă completeaz ă dup ă ceă cazulă aă fostă
deschisă prină completareaă fişeiă deă deschidereă aă cazului.ă Esteă ună instrumentă
importantă ă înă ă dosarulă cazuluiă deoreceă con ineă informa iiă cuă caracteră generală
ob inuteădinăprimeleăîntrevederiăcuăbeneficiarul.

I. Date personale

Numeăprenume,ădataăşiăloculănaşterii - Seăcompleteaz ădateleăbeneficiaruluiă

dinăacteleădeăstareăcivil .ă

Stareăcivil /Statutulăjuridic
 Pentruă adul i seă completeaz ă situa iaă st riiă civileă (nec s torit,ă c s torit,ă
divor at,ăv duv);ăă
 Pentruăcopilăseăprecizeaz ăsitua iaăjuridic ă(declaratăabandonatăprinăsentin ă
civil ,ă tutelaă sauă curetelaă pentruă unaă dină situa iile:ă p rin iiă suntă deceda i,ăă
declara iiăjudec toreşteădeceda i,ădeclara iăjudec toreşteădisp ru i,ădec zu iă
dină drepturiă p rinteşti,ă p rin iă necunoscu iă sauă puşiă subă interdic ieă (Codulă
Familiei).

Studii - Înă urmaă consult riiă acteloră deă studii,ă seă completeaz ă cuă dateă privindă
ultimul nivel de studii absolvit.

Ocupa ia – Dac ăbeneficiarulăareăunălocădeămunc ăseăvaăcompletaăfunc iaăpeă

careăoăde ineăacestaălaămomentulăcomplet riiăfişeiă(adeverin aădeăsalariatăpoateă
fiă documentă laă dosar);ă înă cazulă înă careă beneficiarulă nuă esteă angajată seă vaă
preciza statutulăs u:ăşomer sau fără ocupaţie.

Domiciliul - Seă completeaz ă corectă domiciliulă dină ă actulă deă identitateă şi,ă înă
situa iaă înă careă acestaă nuă coincideă cuă domiciliulă înă fapt,ă voră fiă men ionateă
ambele adrese.

71
Etnie - Seă vaă precizaă etniaă declarat ădeă beneficiar; este relevant acest tip de
informa ieă pentruă demersulă deă interven ieă implementată deă asistentulă socială înă
rezolvareaăcazuluiărespectiv,ădinăpunctulădeăvedereăalărespect riiăsistemuluiădeă
valoriăşiăalăculturiiăspecificeăetnieiăbeneficiarului.

II. Stareaădeăs n tate

Istoric medical - Seăvorăînregistraăafec iunileămaiăgraveă(acuteăsauăcronice)ădeă

careă beneficiarulă aă suferită pân ă laă momentulă evalu rii.ă Seă voră specificaă şiă
antecedenteămedicaleădinăfamilie:ăafec iuniăcroniceăsauăgeneticeăavuteădeăc treă
membrii familiei beneficiarului.

Stareaă deăs n tateă prezent - Dac ă stareaă deă s n tateăaă beneficiaruluiăesteă

bun ăseăvaăcompletaăcuăexpresiaăclinic sănătos, iarădac ăsufer ădeăoăafec iuneă
seăvaăspecificaădiagnosticulăşiăalteăinforma iiăob inuteădinăcertificatul medical de
s n tate.ă Esteă recomandată caă asistentulă socială s ă soliciteă ună actă medicală
doveditor,ăăindiferentădeăstareaădeăs n tateăaăbeneficiarului.ăă

Profil psihologic - Seăcompleteaz ăcuăinforma iiăob inuteădinăfişaădeăevaluareă

psihologic ,ăfişaădeăexaminareăpsihiatric ,ărapoarteădeăevaluareăcompletateădeă
ună specialiştiă înă domeniu.ă Înă situa iaă înă careă beneficiarulă nuă aă fostă evaluată
psihologicăpân ălaămomentulăcomplet riiăfişei,ăasistentulăsocialăpoateăînregistraă
informa iiăgeneraleăprivindăcomportamentul acestuia.

III. Istoricul social

Seă descriuă evenimenteleă importanteă dină via aă clientului,ă ă prezentateă înă ordineă
cronologic ,ă precumă şiă aspecteă careă auă relevan ă pentruă analizaă situa ieiă deă
criz ăexistente.

V. Aspecteăprivindămediulădeăvia

Asistentulă socială vaă completaă acestă itemă cuă informa iiă privindă stareaă
material ă aă clientuluiă (locuin ,ă utilit i,ă propriet i),ă situa iaă financiar ă (venituriă

72
permanenteă sauă ocazionale),ă gradulă deă independen ă social ă (autonomieă
social ,ă resurse,ă sprijin).ă Deă asemenea,ă seă voră precizaă informa iiă despreă
sistemulădeărela iiăpersonaleăaleăclientului.

VI. Concluziiăşiărecomand ri

Înă func ieă deă dateleă ob inuteă despreă beneficiar,ă asistentulă socială vaă
rezumaă informa iileă despreă situa iaă clientuluiă şiă vaă recomandaă paşiă deă ac iuneă
pentruăetapeleăurm toareăaleăinterven iei.

Data - Seăvaăconsemnaădataălaăcareăseăcompleteaz ăfişeiădeăevaluare.

73
 RAPORTăDEăÎNTREVEDERE

Data ……(zz)ă/……(ll)ă/ă…………ă(aaaa)

Loculăîntrevederii_______________________________________________

Durataădiscu iei________________________________________________

Persoanele participante_________________________________________

Scopul________________________________________________________

Con inutul

Observa ii

Concluziileăîntrevederii

Recomand ri

Asistent Social

74
 Ghid pentru completarea
Raportuluiădeăîntrevedere

Data – Seăînregistreaz ăziuaăînăcareăseărealizeaz ăîntrevedereaăchiarădac ădataă

complet riiă raportuluiă nuă corespundeă dateiă întrevederii.ă Deă asemenea,ă seă
înregistreaz ăoriceăîntrevedere, indiferent de modalitatea de stabilire a acesteia
(programat ă laă solicitareaă clientuluiă sauă aă asistentuluiă socială sauă
neprogramat ).

Loculă întrevederiiă – Se precizeaz ă spa iulă înă careă seă desf şoar ă întâlnireaă
dintreă asistentulă socială şiă clientă sauă alte persoane (membri ai familiei, vecini,
colegi,ă alteă persoaneă relevanteă pentruă rezolvareaă cazului).ă Loculă întrevederiiă
poateăfiălaăbiroulăasistentuluiăsocial,ă laă domiciliulă clientuluiă sauă înă alteă spa iiă (laă
loculă deă munc ,ă într-un spital, la centrul de plasament,ă înă penitenciar,ă etc.).ă
Întâlnirileăîntâmpl toareănuăpotăfiăînregistrateăcaăîntrevederi.ă

Durataădiscu ieiă– Seăprecizeaz ătimpulăalocatădiscu ieiă(oăîntrevedereăeficient ă

nuădureaz ămaiămultădeă30ă– 45ăminute).ăEsteăimportantăs ăfieăînregistratăacest
indicatoră care,ă al turiă deă con inutulă întrevederii,ă realizeaz ă oă evaluareă maiă
complex ăaăeficien eiăacesteiătehnici.ă

Persoanele participante – Seă consemneaz numeleă asistentuluiă socială şiă ală

persoanei/persoaneloră careă particip ă laă întâlnireă (client, membri ai familiei
l rgite,ă ună altă profesionistă dină echipaă interdisciplinar ).ă Acestă indicatoră esteă
importantă pentruă c ,ă înă general,ă prezen aă altoră persoaneă decâtă clientul,ă peă
parcursulă întrevederii,ă poateă influen aă cursulă discu ieiă şiă informa iileă oferite de
c treăacestaă(clientulăpoateăfiăintimidatăsauăinfluen at).

Scopul – Reprezint ămotivulăîntrevederii,ăcareăpoateăconstaăînăevaluareaăunoră

aspecteălegateădeăsitua iaăproblematic ăsauămediulădeăvia ăalăclientului,ăaăunoră
elemente din cadrul planului de interven ieă sauă alteă situa iiă neprev zuteă (ex:ă
evaluareaăintegr riiăcopiluluiăînăfamiliaădeăplasament,ăanalizaărela iilorăînăcadrulă
familieiăînăcareăs-aărealizatăreintegrareaăunuiăcopilăinstitu ionalizat,ăetc).ăă

75
Con inutulă – Sintetizareaă discu iei prin consemnarea ideilor/aspectelor
principaleăabordateăînăcadrulăîntrevederii.

Observa iiă – Se consemneaz ă oriceă informa iiă relevanteă pentruă rezolvareaă

cazului,ă cumă ară fiă atitudini,ă comportamente,ă reac ii,ă rela iiă interpersonale,ă
limbajul non-verbal,ă condi iiă aleă mediuluiă deă via ,ă situa iiă înă careă afirma iileă
clientului sunt confirmate sau infirmate de alte surse.

Concluzii – Înă urma analizeiă şiă sintezeiă întrevederiiă seă elaboreaz ă concluziiă
clareă şiă succinteă aleă întrevederiiă raportate,ă aspecte relevante pentru demersul
urm toră ală cazului.ă Seă potă faceă preciz riă cuă privireă laă programareaă altoră
întrevederiăsauăpaşiăaiăplanuluiădeăinterven ie.

Recomand riă – Aspecteă importanteă ceă trebuieă avuteă înă vedereă peă parcursulă
rezolv riiă cazuluiă (elementeă careă trebuieă s ă fie monitorizate mai atent,
evaluareaăanumitorărela ii,ăreac iiăsauăcomportamenteăaleăpersoanelorăimplicateă
înăcazulăinstrumentat).

76
 ISTORICUL SOCIAL
I. Date privind identificarea beneficiarului

Numeleăşiăprenumeleă

……(zz)/……(ll)/…………(aaaa)
Loculăşiădataănaşterii
Loc. Jud.

CNP

Statutăjuridic/stareaăcivil

Domiciliul

II. Date privind familia beneficiarului

Date de identificare ale membrilor familiei

Numeleăşiăprenumele Vârsta Ocupa ia Domiciliul

Date relevante privind familia

77
III.ăDateăprivindăevolu iaăbeneficiarului

Informa iiădespreănaştereăşiădezvoltare

Informa iiămedicale

Activitateaăşcolar

Statutul socio – profesional

Rela iaăcuăsistemulădeăprotec ie/asisten ăsocial

Anul/Perioada M suraădeăprotec ie Institu ia M suraăpermanent

78
IV.ăSitua iaămaterial ă/ăfinanciar

Locuin /propriet iă

Surse de venit

Probleme identificate

V. Probleme identificate

Asistent Social____________________________________

Institu ia_________________________________________

Data_____________________________________________

79
 Ghid pentru completarea
Istoricului social

Istoriculăsocialăesteăunăinstrumentădeăevaluareăşiăinterven ieăînăcontextulă
cazuriloră socialeă careă urm reşteă modulă înă careă trecutulă beneficiaruluiă
influen eaz ă problemaă acestuiaă şiă modalitateaă deă rezolvare.ă Acestă instrumentă
seă aplic ă înă foarteă multeă domeniiă deă interven ieă aleă asisten eiă sociale,ă
centrându-se pe individ,ă familie,ă grupă socială sauă comunitate,ă v zu iă caă
beneficiariăaiăevalu riiăşiăinterven ieiădeăspecialitate.ăăă
Istoriculă socială poateă fiă utilizată caă parteă component ă aă ancheteiă sociale,ă
dară şiă caă instrumentă individual,ă structurată peă capitole,ă subcapitoleă şiă puncte.Înă
primulă caz,ă istoriculă socială reprezint ă parteaă narativ ă aă ancheteiă social,ă undeă
într-unăparagrafădeămaximumăoăjum tateădeăpagin ăA4ăseădescriuăevenimenteleă
importanteădinăvia aăclientului,ăprecumăşiăaspecteăcareăauăoărela ieăorganic ăcuă
problemaă existent .ă Acesteă evenimenteă importanteă facă referireă laă naştere,ă
copil rie,ă educa ie,ă c s torie,ă decese,ă istorică ală institu ionaliz rii,ă etc.ă Ex.‫׃‬ă
Copilul X provine dintr-oăfamilieălegalăconstituit ,ăfiindăală.....ăcopilăn scutăalăceloră
doiăso iăY.ăNaştereaăaăfostănatural ,ălaăteremen,ănouăn scutulăfiindăeutrofic.ăPeă
parcursulădezvolt riiăsaleănuăs-auăînregistratăproblemeădeăs n tate.ăÎnăprezent,ă
esteăelevăînăclasaăaă....ăŞcoala...ăşiăareărezultateăbuneălaăînv tur ăşiădisciplin ,ă
conformă caracteriz riiă dirigintelui.ă Peă dataă deă .......ă aă fostă institu ionalizată înă
CP.....
Folosit de cele mai multe ori ca instrument individual, istoricul social
prezint ă oă structur ă complex ă centrat ă peă strângereaă unoră informa iiă cheieă
despreă trecutulă clientuluiă şiă despreă modulă înă careă acestaă aă influen ată apari iaă
problemei.ăÎnăacelaşiăsens,ăistoriculăsocialăcuprindeăinforma iiăpre ioaseădespreă
resurseleăpersonaleăaleăclientuluiăşi/sauăaleăre eleiădeăsprijinăcareăpotăparticipaă
activăînăidentificareaăunorămodalit iădeărezolvare a problemei.
Înăstructuraăistoriculuiăsocial,ăinforma iileădespreătrecutulăclientuluiăseăvoră
prezentaădup ăcumăurmeaz :

Date personale privind beneficiarul – Se vor completa date de identificare

aleăbeneficiarului,ăprecumăşiăstatutulăjuridicăalăacestuiaă(aplicabilăînăcazulăcopiiloră

80
înă dificultate).ă Dac ăbeneficiarulăesteă oăfamilie,ă structuraă prezent riiă vaă fiădeă laă
generalălaăparticular,ăîncepândăcuădateădeăidentificareăaleăp rin ilor.

Date privind familia beneficiarului - Cândă beneficiarulă esteă reprezentat de

c treăoăsingur ăpersoan ăvomăcompletaădateăprivindăceilal iămembriiăaiăfamilieiă
şiărela iileădintreăacesta,ăfolosindăstilulănarativ.ăAstfel,ăseăvorăfaceărefeririălaădateă
de identificare ale membrilor familiei, aspecte morale, psihologice, fiziologice si
economiceă dintreă aceştia,ă precumă şiă alteă aspecteă careă potă fiă particularizateă şiă
careăcontribuieălaăformareaăuneiăviziuniăclareăaăîntreguluiăfamilialădinăcareăfaceă
parteă şiăbeneficiarul/cleintul.ă Acesteă aspecteă potăfaceă referireă laă antecedentele
penale ale membrilor familiei, consumul de alcool, anumite fapte/evenimente
relevante,ăboliăşiăterapiiămedicaleălaăcareăauăfostăsupuşiămembriiăfamilieiăşiăcareă
auărelevan ăpentruăcazulănostru).
Seărecomand ăs ăfieăînregistrateăinforma iiăprivind:
 Rolurileăînăfamilieă/ăstructuraădeăputere
 Tipulă şiă structuraă familieiă (atâtă familiaă nuclear ă câtă şiă familiaă extins ă - înă
ordineaăgraduluiădeărudenie,ăcuăspecificareaăacestuia,ăvârsta,ăstatutulăsocio-
profesionalăşiăloculădeămunc ăpentruăfiecareămembruăalăfamiliei).

Dateăprivindăevolu iaăbeneficiarului
Informaţii privind naşterea şi dezvoltarea - Datele culese vor face referire
laăvârsta,ănaştereaăşiădezvoltareaăcopilului.ăEsteăimportantăcaăacestăitemăs ăfieă
completatăcuăaten ieăînăcazulăcopiilorăcuăînregistrareătardiv ăaănaşteriiăşiăs ăseă
precizezeăaceast ăsitua ie.
Informaţii de natură medicală - Acestă itemă seă completeaz ă cuă scopulă
identific riiăunorăposibileăboliădeăcareăclientulăaăsuferităînătrecutăşiăcareăarăputeaă
recidiva,ădeăasmeneaăseăacord ăoăaten ieădeosebit ădeficien elor,ătratamenteloră
sauăaltorăterapii,ăacteămedicale,ăconsult rileămediculuiădeăfamilie/specialistului.
Ex.:ă dină punctă deă vedereă ală istoriculuiă familiei,ă urm rimă modulă înă careă
boalaăunuiămembruăalăfamilieiăinfluen eaz ădinamicaăacesteia.
Informaţii privind activitatea şcolară/educaţia – Seă înregistreaz ă situa iaă
prezent ăşiăşcolariz riăanterioare,ăperforman e/eşecăşcolar.ăSeăcompleteaz ăcuă
documenteăşcolareă(caracterizare,ăfoaieămatricol ,ăadeverin ,ăetc).

81
 Informaţii privind statutul socio-profesional - Avemăînăvedereăactualulălocă
deă munc ,ă celă anterior,ă sauă posibileă situa iiă deă disponibilizareă şiă şomaj.ă Deă
asemenea,ă vomă c utaă informa iiă legateă deă posibileă conflicteă deă munc ,ă litigii,ă
eliber riădinăfunc ii,ăcursuriădeăreconversieăprofesional , etc.
Relaţia cu sistemul de protecţie/asistenţă socială - Se vor completa
detaliiă cuă privireă laă institu ionaliz riă anterioareă şi/sauă alteă formeă deă
ocrotire/sprijină (esteă ună itemă utilizată înă modă deosebită pentruă copiiă careă auă
fost/suntăinstitu ionaliza i).

Situa iaămaterial ă/ăfinanciar

Locuinţă/proprietăţi – Seăînregistreaz ătipulădeălocuin ,ăstareaădeăigien ,ă
formaădeăproprietate,ănum rulădeăcamere,ănum rulădeăpersoaneăcareălocuiescăînă
aceeaşiăcas ,ădotarea/confortul.
Surse de venit – Seă precizeaz ă sursa veniturilor, tipul acestora
(ocazionale,ăstabile,ăalteăformeădeăvenit),ăalteăbunuri,ădatorii,ămoşteniri,ăcheltuieliă
curente, etc.

Probleme identificate - Seă vaă realizaă oă clasificareă şiă oă ierarhizareă aă

problemeloră identificateă peă totă parcursulă document rii pentru realizarea
istoriculuiăsocial,ădarăşiăproblemeăidentificateăpeăparcursulăinstrument riiăcazuluiă
(privindă colaborareaă clientuluiă şiă aă familieiă acestuiaă laă rezolvareaă problemei).ă
Acesteăproblemeătrebuieăierarhizateădup ăprincipiulăinfluen eiăpeăcareăoăexercit ă
asupraăcauzeiăşiădinamiciiăfamiliei.

82
 Nr._______/_________________

antet

ANCHETAăSOCIAL

Realizat de asistentul social_______________________________________

Loculăşiădata____________________________________________________
Persoane prezente_______________________________________________
Scopul_________________________________________________________

I. Date de identificare a beneficiarului

Numeăşiăprenume:_______________________________________________
Loculăşiădataănaşterii:_____________________________________________
CNP:__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/ B.I._____________________
Domiciliul legal:_________________________________________________
Domiciliulăînăfapt:________________________________________________
Stareăcivil :____________________________________________________
Studii:__________________________Ocupa ia:_______________________
Etnia:__________________________ Religia:________________________________

II. Date despre familie:

Date despre mama(soţia)

Numeăşiăprenume:_______________________________________________
Loculăşiădataănaşterii:_____________________________________________
CNP: __/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/ B.I._____________________
Domiciliul legal:_________________________________________________
Domiciliulăînăfapt:________________________________________________
Stareăcivil :____________________________________________________
Studii:___________________________Ocupa ia:______________________
Etnia:____________________________Religia:_______________________________

83
 Date despre tata(soţul)
Numeăşiăprenume:_______________________________________________
Loculăşiădataănaşterii:_____________________________________________
CNP: __/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/__/ B.I._____________________
Domiciliul legal:_________________________________________________
Domiciliulăînăfapt:________________________________________________
Stareăcivil :____________________________________________________
Studii:___________________________ăăOcupa ia:_____________________
Etnia:____________________________ Religia:_______________________

Date despre copiii din familie

Nr. Nume si prenume Data Ocupatia Locul unde Observa ii
crt. nasterii se afla
copilul:familie
/institu ie
1

Date despre alte persoane care locuiesc la aceeaşi adresă

Nr. Numeăşiăprenume Vârsta Stareăcivil Ocupa ie
crt.
1

III. Istoricul social al beneficiarului

______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________

84
IV.ăStareaădeăs n tate
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________

V.ăSitua iaămaterial /financiar

Locuinţa
Proprietateăpersonal : da nu Numarul de camere:_______
□ăElectricitateăăăăăăăăăăă□ăAp ăcurent ăăăăăăăăăăăăăăăăă□ăÎnc lzireăăăăăăăăăăăăăăă□ăTelefonă
Stareaădeăigien : □ăSatisf c toareăăăăăăăăăăăă□ăNesatisf c toareă

Suprafaţa de teren cultivat (tipul culturii):______________________________

Animale:________________________________________________________
Alteăpropriet i:___________________________________________________ă

Venituri
Stabile:_________________________________________________________
Ocazionale:_____________________________________________________

VI.ăRela iileăînăfamilieăşiăcomunitate

Relaţii în familie:__________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
Relaţiile în comunitate:_____________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________

VII.ăObserva ii
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________

85
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________

VIII. Concluziiăşiărecomand ri
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________

Asistent Social

86
 Ghid pentru completarea
Anchetei sociale

Realizat ădeăasistentulăsocială- Se va completa cu numele asistentului social

careăîntocmeşteăanchetaăsocial .

Loculăşiădata - Se vor preciza locul (ex:ădomiciliulăclientului)ăşiădataăcomplet riiă

anchetei sociale.

Persoane prezente - Seă voră înregistraă numeleă şiă prenumeleă tuturoră

persoanelorăprezenteălaăîntocmireaăancheteiăsociale.ăAcestălucruăesteăimportantă
deoareceăoriceăpersoan ăprezent ăpoateăreprezentaăatâtăoăsurs ădeăinformareă
câtăşiăoăgaran ieăpentruăveridicitateaăinforma iilorăprezentate.

Scopul - Vaă fiă înregistrată scopulă pentruă careă anchetaă social ă esteă efectuat ă
(ex.:ă Reintegrareaă copiluluiă înă familiaă natural ).ă Esteă importantă s ă seă p strezeă
coeren aă întreă scopulă întocmiriiă ancheteiă sociale,ă ă modalitateaă prezent riiă
informa iilorăpeăparcursulăancheteiăsocialeăşiărecomand rileăfinale.

Date de identificare a beneficiarului

Numeăprenume,ădataăşiăloculănaşteriiă- Seăcompleteaz ădateleăbeneficiarului din
acteleădeăstareăcivil .ă

Stare civilă/ Statutul juridic

 Pentruă adul iă seă completeaz ă situa iaă st riiă civileă (nec s torit,ă c s torit,ă
divor at,ăv duv);ăă
 Pentruăcopilăseăprecizeaz ăsitua iaăjuridic ă(declaratăabandonatăprinăsentin ă
civil ,ă tutelaă sauă curetelaă pentruă unaă dină situa iile:ă p rin iiă suntă deceda i,ăă
declara iă judec toreşteă deceda i,ă declara iă judec toreşteă disp ru i,ă dec zu iă
dină drepturiă p rinteşti,ă p rin iă necunoscu iă sauă puşiă subă interdic ieă (Codulă
Familiei).
Studii
Înă urmaă consult riiă acteloră deă studii,ă seă completeaz ă cuă dateă privindă
ultimul nivel de studii absolvit.

87
Ocupaţia
Dac ăbeneficiarulăareăunălocădeămunc ăseăvaăcompletaăfunc iaăpeăcareăoă
de ineă acestaă laă momentulă complet riiă fişeiă (adeverin aă deă salariată poateă fiă
documentălaădosar);ăînăcazulăînăcareăbeneficiarulănuăesteăangajatăseăvaăprecizaă
statutulăs u:ăşomer sau fără ocupaţie.
Domiciliul
Seă completeaz ă adresaă dină actulă deă identitateă şi,ă înă situa iaă înă careă
domiciliulă legală nuă coincideă cuă domiciliulă înă fapt,ă voră fiă men ionateă ambeleă
adrese.
Etnie
Seă vaă precizaă etniaă declarat ă deă beneficiar;ă esteă relevantă acestă tipă deă
informa ieă pentruă demersulă deă interven ieă implementată deă asistentulă socială înă
rezolvareaăcazuluiărespectiv,ădinăpunctulădeăvedereăalărespect riiăsistemului de
valoriăşiăalăculturiiăspecificeăetnieiăbeneficiarului.
Religie
Seă vaă precizaă religiaă declarat ă deă beneficiar;ă esteă relevantă acestă tipă deă
informa ieă pentruă demersulă deă interven ieă implementată deă asistentulă socială înă
rezolvarea cazului respectiv, din punctulădeăvedereăalărespect riiăsistemuluiădeă
valoriăşiăalăculturiiăspecificeăreligiaăbeneficiarului.

Date despre familie - Vorăfiăînregistrateădateleădespreămamaă(so ie)ăşiădespreă

tataă (so )ă dinăacteleă deă stareă civil ă (certificată deă naştere,ă B.I.,ăadeverin ă deă laă
loculădeămunc ,ăcarteădeăidentitate,ăetc.)ă– vezi itemul anterior.

Date despre copiii din familie - Voră fiă înregistrateă dateleă cuă privireă laă copiiiă
familiei conform structurii din tabel.
Nume şi prenume şiă Data naşterii - Vor fi notate numeleă şiă prenumeleă
copiilor,ărespectivădateleălorădeănaştereădinăacteleădeăidentitate.
Ocupaţie
 Pentruăsitua iaăînăcareăcopilulăesteăşcolarăseăvaăprecizaănivelulădeăşcolarizareă
(ex:ăpreşcolar,ăşcolară- clasaăînăcareăseăafl ăcopilul).ă
 Pentruă situa iaă înă careă copilulă areă ună locă deă munc ă poateă fiă men ionat ă
institu iaăşiăfunc iaăde inut ăînăcadrulăacesteia.

88
 Locul unde se află copilul: familie/instituţie – Seăprecizeaz ădac ăcopilulă
esteă institu ionalizată sauănuă – astfelătrebuieăcompletată cuă “familie”ădac ă copilul
seă afl ă înă familieă sauă “institu ie”ă (numeleă institu iei)ă dac ă copilulă seă afl ă înă
institu ie.
Observaţii - vaă cuprindeă informa iiă relevanteă despreă fiecareă copilă (ex:ă
stareaă deă s n tate,ă deă câteă oriă aă repetată ună ană şcolar,ă dac ă aă fostă
institu ionalizatăsau nu).

Dateă despreă alteă persoaneă careă locuiescă laă aceeaşiă adres - Vor fi
înregistrateă toateă celelalteă persoaneă careă locuiescă laă aceeaşiă adres ă cuă
beneficiarulă (unchi,ă m tuş ,ă bunici,ă prieteni,ă etc.).ă Seă voră completaă câmpurileă
dină tabelă cuă numeleă şiă prenumeleă acestoră persoane,ă vârsta,ă stareaă civil ă
(c s torit,ă nec s torit,ă desp r ită înă fapt,ă divor at,ă v duv,ă etc.)ă şiă ocupa iaă
fiec ruiaă(ex:ăşomer,ăpensionar,ăşcolar,ăpreşcolar,ăetc.).

Istoricul social al beneficiarului - Înă cadrulă istoriculuiă socială ală beneficiarului

voră fiă prezentateă subă form ă narativ ă înă ordineă cronologic ă evenimente,ă fapteă
semnificativeădinăvia aăacestuia.ă
Ex.: Copilul X provine dintr-o familie legal constituită, fiind al ...copil al
celor doi soţi Y. Naşterea a fost naturală, la teremen, nou născutul fiind
dezvoltat normal pentru vârsta sa. Pe parcursul dezvoltării sale nu s-au
înregistrat probleme grave de sănătate. În prezent, este elev în clasa a
....Şcoala... are o relaţie bună cu colegii şi rezultate bune la învăţătură, conform
caracterizării dirigintelui şi profesorilor. Pe data de ....... a fost instituţionalizat în
CP..... unde este vizitat periodic de părinţi.

Stareaă deă s n tate – Seă voră înregistraă afec iunileă maiă graveă (acuteă sauă
cronice)ă deă careă beneficiarulă aă suferită pân ă laă momentulă evalu rii.ă Seă voră
specificaă şiă antecedenteă medicaleă dină familie:ă afec iuniă croniceă sauă geneticeă
avuteă deă c treă membriiă familieiă beneficiarului. Dac ă stareaă deă s n tateă aă
beneficiaruluiă esteă bun ă seă vaă completaă cuă expresiaă clinic sănătos, iară dac ă
sufer ădeăoăafec iuneăseăvaăspecificaădiagnosticulăşiăalteăinforma iiăob inuteădină
certificatul medical deăs n tate.ăEsteărecomandatăcaăasistentulăsocialăs ăsoliciteă
unăactămedicalădoveditor,ăăindiferentădeăstareaădeăs n tateăaăbeneficiarului.ăă

89
Situa iaămaterial /financiar

Locuinţa - Asistentulăsocială vaă trebuiăs ă urm reasc ămaiămulteăaspecteă

privindă locuin a,ă cumă ară fi:ă num rulă deă camere,ă câteă persoaneă locuiescă înă
aceeaşiăcas ,ădac ălocuin aăesteăproprietateăpersonal ăsauănu,ădac ăstareaădeă
igien ă este corespunz toare,ă dac ă esteă dotat ă cuă electricitate,ă ap ă curent ,ă
înc lzire,ătelefon.ăÎnăformularulădeăanchet ăsocial ătoateăacesteăinforma iiăpotăfiă
înregistrateăprinăbifareă– acolo unde este cazul.
Suprafaţa de teren cultivată (tipul culturii) - seăvaăînregistra doar aria de
terenă cultivat ă dină suprafa aă total ă deă terenă peă careă beneficiarulă oă areă înă
proprietateă sauă oă de ine;ă foarteă importantă pentruă beneficiariiă dină mediulă rurală
esteăs ăseămen ionezeătipulăculturiloră(ex:ăporumb,ăcartofi,ăgrâu,ăsecar ,ăorz).
Animale - vorăfiăînregistrateăanimaleleădinăgospod riaăbeneficiaruluiă(ex:ă
ovine, bovine, cabaline, etc.)
Alte proprietăţi - seă refer ă laă alteă bunuriă aflateă înă proprietateaă
beneficiaruluiăă(ex:ămaşiniăagricole,ăc ru ăcuăcai,ăalteăspa iiădeălocuit,ăetc.).
Venituri stabile - vorăfiăînregistrateădoarăveniturileăpermanente,ăcumăarăfi:ă
salarii,ă pensii,ă indemniza iaă deă şomaj,ă ajutorulă deă şomaj,ă aloca iaă copiilor,ă
pensieădeăurmaş,ăalteăîndemniza ii,ăetc.
Venituri ocazionale - voră fiă men ionateă câştigurileă din diferiteă activit iă
prestateădeămembriăfamilieiă(ex:ămuncaăsezonier ,ăvânzareaădiferitelorăproduseă
agricole,ămuncaăînăstr in tateăaăunuiăfrateăsauăp rinte,ăetc.)

Rela iileăînăfamilieăşiăcomunitate
Relaţii în familie - Vor fi notate aspecte referitoare laă rela iileă dintreă
membrii familiei - aspecteăobservateăînătimpulăvizitelorăînăfamilieăaleăasistentuluiă
socială sauă constatateă deă acestaă dină discu iileă cuă membriiă comunit ii.ă Voră fiă
vizateărela iileădintreămam ăşiătat ,ădintreăp rin iăşiăcopii,ădintreăfra i,ărela iileăcuă
alteăpersoaneăcareălocuiescăînăaceeaşiăcas ,ărela iileăcuăfamiliaăl rgit .ă
Esteărecomandatăcaăasistentulăsocialăs ăinsisteăînăevaluareaăacelorătipuriă
deă rela iiă relevanteă pentruă rezolvareaă cazuluiă (ex.ă Atitudineaă mameiă fa ă deă
copil).

90
 Relaţiile în comunitate - Asistentulăsocialăvaăevaluaărela iileăbeneficiaruluiă
cuăvecinii,ăalteăpersonaeădinăcomunitateăşiăinstitu iiă(tipulărela iilor,ăreciprocitate,ă
intensitate, implicare, etc.).
Înă cazulă înă careă seă întocmeşteă anchetaă social ă pentruă ună elev se va
urm riă gradulă deă adaptareă şcolar ,ă câtă şiă rela iileă acestuiaă cuă profesoriiă şiă
colegii.
Esteă recomandată caă asistentulă socială s ă insisteă peă aceleă rela iiă careă ară
puteaăreprezentaăoăresurs ăpentruărezolvareaăcazului.

Observa ii - Înăcadrulăacesteiărubrici se vor nota aspecte semnificative pentru

rezolvarea cazului.

Concluziiăşiărecomand ri - Asistentulăsocialăcareăefectueaz ăanchetaăsocial ă

vaărealizaăoăsintez ăaăinforma iilorăculeseăînăraportăcuăscopulăanchetei,ăurmat ă
deărecomand riăcareăvizeaz ăşiăplanulădeăinterven ie/permanen .ă

91
 PLANăINDIVIDUALăDEăPERMANEN

Nume si prenume

CNP

Domiciliul

Scopulăplanuluiădeăpermanen

 Reintegrareăfamilial
 Adop ie
 Integrareăînăcomunitate

Paşiiădeăac iune
Domeniul de Situa iaăprezent Ac iuniă ceă voră fiă realizateă înă
ac iune viitor

Dezvoltarea
psihomotorie a
copilului

Starea de
sanatate

Educatia

92
Rela iaă cuă familiaă
naturala

Pregatirea
copilului pentru
scopul urmarit

Modificari ale
planului
initial/motivele

Asistent Social_______________________________________

Supervizor__________________________________________

Dataăîntocmiriiăplanuluiădeăpermanen __________________

93
 Ghid pentru completarea
Planului individual de permanen

Planulă deă permanen ă seă întocmeşteă pentruă cazulă copilă înă etapaă deă
interven ieă aă instrument riiă unuiă caz.ă Planulă deă permanen ă esteă rezultatulă
evalu riiă complexeă aă situa ieiă beneficiaruluiă şiă urmeaz ă recomand rileă
asistentului socială şiă aleă echipeiă interdisciplinare.ă ă Planulă con ineă ac iunileă peă
careătrebuieăs ăleărealizezeăasistentulăsocialăînădomeniiădiferiteădeădezvoltareăaă
copiluluiă (dezvoltareaă psihomotorieă aă copilului,ă stareaă deă s n tate,ă educa ie,ă
rela iaăcuăfamilia)ăpentru atingereaăscopuluiăcareăpoateăfi:ăreintegrareăfamilial ,ăă
adop ieăşiăintegrareăînăcomunitate.
Planulăesteăstabilităîmpreun ăcuăsupervizorulăşiărevizuităoădat ălaătreiăluniă
şiă completată înă situa iaă înă careă intervină modific ri.ă Chiară dac ă planulă deă
permanen ă esteă ună instrumentă specifică ă cazuluiă copil,ă interven iaă vizeaz ă
implicareaă tuturoră factoriloră deă influen :ă copil,ă familie,ă institu ie,ă şcoal ,ă
dispensar,ăbiseric ăşiăcomunitate.

Nume si prenume şiăCNPă- Asistentulăsocialăvaăînregistraădateleădinăcertificatul

deănaştereăalăcopilului.

Domiciliul - Seă vaă înregistraă adresaă laă careă locuieşteă înă prezentă copilul;ă dac ă
esteăinstitu ionalizatăseămen ioneaz ănumeleăşiăadresaăcentruluiădeăplasament.

Scopulă întocmiriiă planuluiă deă permanen ă - Asistentul social va preciza

scopulă interven iei:ă reintegrareă familial ,ă adop ie,ă integrareă înă comunitate.ă Înă
lucrulăcuăcopilulăînădificultate,ăacesteăvarinateăpresupun:ăreîntoarcereaăcopiluluiă
înăfamiliaănatural ,ăocrotireaăîntr-oăfamilieăadoptatoareăsauăintegrareaăunuiătân ră
careăprovineădinăcentrulădeăplasamentăînăcomunitateaădeăorigine.ăPentruăfiecareă
dină celeă varianteă posibileă aleă planuluiă deă permanen ,ă asistentulă socială vaă
construiăunădemersăspecificădeăinterven ieăpentruăatingereaăscopuluiăurm rit.

Paşiiă deă ac iune – Anterioră stabiliriiă planuluiă deă permanen ,ă asistentulă socială
vaă realizaă oă evaluareă aă situa ieiă copiluluiă înă domeniileă precizateă anterioră şi,ă înă

94
func ieă deă nevoileă identificate,ă voră fiă stabiliteă ac iuniă careă s ă facilitezeă şiă s ă
sus in ăadaptareaăcopilului înănoulămediuădeăvia .ă
Dezvoltarea psihomotorie a copilului – Evaluareaă seă bazeaz ă peă
informa iiă consemnateă înă instrumenteleă altoră specialiştiă (ex:ă medic,ă psiholog).ă
Acesteăinforma iiăpotăfaceăreferireălaătipulănaşterii,ăstadiulădeădezvoltareămotric ,ă
a limbajului,ă concordan aă dintreă vârstaă biologic ă şiă performan eleă intelectuale,ă
etc.
Starea de sănătate – Se va realiza un scurt istoric medical al copilului,
cuprinzândăantecedenteămedicale,ăintern ri,ătratamenteăspecifice,ăboliăereditare,ă
genetice, croniceă şi/sauă infec ioase.ă Înă func ieă deă recomand rileă medicaleă
specificeă vaă fiă stabilită şiă ună plană deă recuperareă medical ă şiă terapie.ă Vaă fiă
porecizat ă existen aă unuiă handicap,ă tipulă acestuia,ă gradulă deă handicapă şiă
interven iaăspecific .
Educaţie – Vor fi consemnateă informa iiă privindă nivelulă deă şcolarizare,ă
performan eleă şcolare,ă modulă deă adaptareă înă mediulă şcolar,ă abandonă sauă
tentativeă deă abandonă şcolar.ă Pentruă îmbun t ireaă rezultateloră şcolare,ă
asistentulă socială vaă stabiliă împreun ă cuă personalulă didactică un plan de
interven ieăspecific.
Relaţia cu familia – Asistentulăsocialăvaăpreg tiăatâtăfamiliaăcâtăşiăcopilulă
pentruă atingereaă scopuluiă planuluiă deă permanen ,ă înă func ieă deă dificult ileă
evaluateă laă nivelulă rela iiloră intrafamiliale,ă ală statutuluiă familiei, exercitarea
rolurilorăfiec ruiămembruăşiărela iilorăacesteiaălaănivelulăcomunit ii.
Pregătirea copilului pentru scopul urmărit – Deoarece implementarea
planuluiă deă permenen ă presupuneă apari iaă uneiă schimb riă majoreă înă via aă
copilului, asistentul social trebuieă s ă anticipezeă dificult ileă peă careă leă poateă
întâmpinaă acesta.ă Voră fiă precizateă ac iunileă specificeă şiă concreteă careă voră fiă
realizateăpentruăreducereaăefectelorănedoriteă(Ex:ă viziteăfrecventeăaleăp rin iloră
laă copilă înă centrulă deă plasament,ă vizite aleă copiluluiă înă familie,ă consiliereaă
p rin iloră– informareaăacestoraăcuăprivireălaăefecteleăinstitu ionaliz rii).
Modificari ale planului initial/motivele – Vorăfiăînregistrateăoriceămodific riă
ulterioareăstabiliriiăplanuluiădeăpermanen ăcareăpotăgeneraăal iăpaşiădeăac iuneă
sauăchiarăaltăplanădeăpermanen ă(ex:ăpreg tireaăunuiăcopilăpentruăreintegrareaă
familial ă poateă fiă întrerupt ă deă decesulă p rin iloră ceeaă ceă faceă caă asistentulă

95
socială s ă stabileasc ă ună altă plană deă permenen ă pentruă copilă – adop iaă sau
integrareaăînăcomunitateaădeăorigine).

96
 CONTRACTăDEăINTERVEN IE

Încheiatăintre
Asistentul social____________________________________din cadrul
institu iei ________________________şi_____________________________
in calitateădeăbeneficiarăalăserviciuluiădeăasisten ăsocial :

I. Obiective

II.ăObliga iileăp r ilor

Asistentul social

Beneficiarul

III.Durata contractului

IV.Eu__________________________________amă luată laă cunoştin ă c ă acestă

contractăseăîncheieăpeăoăperioadaădeterminat ădeătimpăsiăc ănerespectareaăcuă
bunaă ştiin ă aă responsabilita iloră asumateă determin ă încetareaă interven ieiă dină
partea asistentului social.

V.Data intocmirii

Semn turaăbeneficiar Semn turaăasistentăsocial

97
 Ghid pentru utilizarea
Contractuluiădeăinterven ie

Contractulă deă interven ieă esteă ună instrumentă careă seă individualizeaz ă
pentruă fiecareă cază înă parteă înă func ieă deă specificulă acestuiaă şiă deă con inutulă
planuluiădeăinterven ieăpentruăfamilieăsauăaăplanuluiădeăpermanen ăpentruăcopil.
Utilizareaă contractuluiă înă rela iaă cuă clientulă areă rolulă deă aă determinaă
responsabilizareaă acestuiaă şiă implicareaă înă interven ieă caă parteă activ .ă Deă
asemenea,ă formaă scris ă aă termeniloră deă colaborareă dintreă asistentulă socială şiă
client are rolul de a conştientizaă clientulă cuă privireă laă demersulă deă rezolvareă aă
cazuluiă şiă laă propriileă responsabilit iă înă cadrulă acestuiă proces.ă Nerespectareaă
ulterioar ăaătermenilorăcontractuluiăpotăargumentaădeciziiăaleăasistentuluiăsocială
cuă privireă laă cazulă respectivă (întreruperea sprijinului financiar, prelungirea
perioadeiădeăinterven ie,ăreevaluareaăsitua ieiăproblematice,ăetc.).

Obiective – Seăînregistreaz ăobiectiveleăstabiliteădeăasistentulăsocialăînăcadrulă

planuluiă deă interven ieă sauă aă planuluiă deă permanen ă (dac esteă situa iaă unuiă
caz-copil,ădarăcontractulăseărealizeaz ăcuăunulădintreăp rin iăsauăal iăocrotitori).ă
Ex:ăpentruăinstrumentareaăunuiăcazădeăprevenireăaăinstitu ionaliz rii,ăobiectiveleă
potăfi:ămen inereaăunit iiăfamiliale,ăidentificareaăunuiălocădeămunc ăpentruătat ,ă
reintegrareaăşcolar ăaăcopiilor.ă

Obligatiile partilor – Seă prezint ă clară şiă succintă responsabilit ileă stabiliteă deă
comună acordă pentruă ambeleă p ri iă implicateă înă rezolvareaă cazului:ă asistentulă
socialăşiăbeneficiarulăserviciilorăsociale.ă Ac iunileăspecificateăcaăobliga iiătrebuieă
s ăfieăcuantificabileăşiăuşorădeăevaluat.
Ex: Obligaţiile asistentului social:
 S ăasigureăplataăchirieiăinăcuantumădeă….ăpeăoăperioadaădeătreiăluni;
 S ăasigureăfamilieiăalimenteăînăvaloareăde…ăpeăoăperioad ădeătrei luni;
 S ăofereăconsiliereămembrilorăfamiliei;
 S ăofereăinformatiiăsiăsprijinăinăobtinereaădrepturilorălegale;
 S ăefectuezeăviziteăperiodice;ă
 S ămediezeăsituatiiăconflictuale,ăetc.

98
Ex: Obligaţiile beneficiarului:
 S ăpermit ăasistentuluiăsocialăsaăfacaăviziteălaădomiciliuăs u;
 S ănuăconsumeăexcesivăbauturiăalcoolice;
 S ărespecteăintâlnirileăstabiliteăcuăasistentulăsocialăsauăal iăprofesionişti;
 S ăinformezeăasistentulăsocialăinălegaturaăcuăschimbarileăsurveniteăînăsitua iaă
saăfamilial ,ăsocial ăsauăprofesional ;
 S ăfoloseascaăsprijinulămaterialăprimităînăscopulăatingeriiăobiectivelor;
 S ăseăinteresezeăs pt mânalădeăsituatiaăşcolar ăaăcopiluluiăs u;
 S ăcauteăşiăs ăocupeăunălocădeămunc ăconformăcalific riiăşiăabilit ilorăsale;
 S -şiăînscrieăcopilulălaămediculădeăfamilieăsiăs ăcooperezeăcuăacesta
 Pân ălaădataădeă…..s -şiăv ruiasc ălocuin a,ăetc.

Durata contractului – Seăînregistreaz ăperioadaăestimat ăaăfiănecesar ăpentruă

implementareaă planuluiă deă interven ieă şiă înă careă potă fiă îndepliniteă realistă şiă
eficient obiectivele stabilite.

Dataă întocmirii – Seă înregistreaz ă dataă laă careă seă semneaz ă contractulă deă
c treăambeleăp r iă(asistentulăsocialăşiăbeneficiar).

99
 PLANULăDEăINTERVEN IE

Familia _______________________________________________________
Domicliul ______________________________________________________
Tipul familei ____________________________________________________
□ăăNormal ăăăăăăăăăăăăăăă□ăăăăMonoparental ăăăăăăăăăăăăă□ăUniuneă consensual
Num răcopiiă_______

Obiective

Ac iuni/Durat /Resurseă
Nr. Ac iuni Durat Resurse
crt.
1.

2.

3.

Dataăîntocmiriiăă__/__/____

Asistent Social Beneficiar

___________________ ____________________
Supervizor

100
 Ghid pentru utilizarea
PlanuluiădeăInterven ie

Planulădeăinterven ieăesteăutilizatădeăc treăasistentulăsocialăînăcazurileădeă

interven ieă asupraă familiioră careă seă afl ă înă dificultateă şiă presupuneă atingereaă
unor obiective, cum ar fi: prevenirea abandonului copilului,ăinterven iaăînăcazădeă
neglijen ă şiă abuz,ă prevenireaă abandonuluiă şcolar,ă integrareaă socioă –
profesional ă aă p rin ilor,ă prevenireaă şiă interven iaă înă cazurileă deă violen ă
domestic ,ăprevenireaăexcluderiiăşiămarginaliz riiăsociale,ăetc.
Pentru atingereaă acestoră obiective,ă asistentulă socială împreun ă cuă
supervizorulăşiăbeneficiarulăvorăstabiliăoăserieădeăac iuniăspecificeătipuluiădeăcaz.ă
Înădesf şurareaăacestorăac iuni,ăasistentulăsocialăabordeaz ămaiămulteăsfereădeă
interven ie,ă cumă ară fi:ă copii,ă familie,ă rela iiă înă comunitate,ă re eauaă deă institu ii,ă
etc.
Similară planuluiă deă permanen ,ă acestă instrumentă poateă fiă modificată înă
func ieă deă schimb rileă careă întervină înă evolu iaă cazului.ă Oriceă modificareă vaă fiă
realizat ă împreun ă cuă beneficiarulă şiă supervizorulă (ex.ă decesulă unuiă p rinteă
poateă determinaă dificult iă deă ordină material,ă financiar,ă deă ataşamentă şiă
orientare).

Familia – seă vaă înregistraă numeleă familieiă beneficiare.ă Pentruă situa iaă înă careă
familiaăesteăformat ăprinăuniuneăconsensual ăseăvorăînregistra numele ambilor
parteneri.

Domiciliul – Practicaă asisten eiă socialeă aă eviden iată faptulă c ă pentruă celeă maiă
multeădintreăfamiliileă careă reprezint ă cazuriă socialeă domiciliulălegalănuă coincideă
cuă domiciliulă înă fapt.ă Deă aceea,ă esteă recomandată caă asistentulă socială s ă
înregistrezeăadresaălaăcareălocuieşteăfamiliaăînărealitate.ă

Tipul familiei – Este relevant a se preciza tipul familiei (normal,

monoparental ,ă uniuneă consensual )ă deoareceă acestaă poateă influen aă
modalitatea de construire a demersului de interven ie.

101
 Fiecare dintre aceste trei tipuri familiale dispune de resurse specifice
(materiale,ă financiare,ă rela iiă deă sus inereă interpersonale,ă etc.)ă careă trebuieă
direc ionateăc treăscopulăinterven iei.ă

Num ră copii – Seă vaă înregistraă num rulă ă totală al copiiloră (atâtă ceiă ocroti iă înă
familie,ă ă ceiă careă nuă locuiescă cuă p rin ii,ă câtă şiă ceiă ocroti iă înă centreleă deă
plasament).

Obiective – Planulădeăinterven ieătrebuieăs ăcuprind ăconcretizareaădemersuluiă

deăinterven ieăprezentat ăînăliniiăgeneraleădeăac iune (ex.: identificarea unui loc
deă munc ă pentruă p rin i,ă consolidareaă rela iiloră interpersonale,creştereaă
graduluiă deă integrareă înă comunitate,ă etc.).ă Acesteă obiectiveă trebuieă s ă
îndeplineasc ă anumiteă caracteristici:ă ă s ă fieă verificabileă înă timp,ă concrete,ă
adaptateălaăspecificulăclientului,ăuşorădeăaplicat,ăm surabile.

Ac iuni/Durat /Resurse – Conformă structuriiă dină tabelă voră fiă înregistrateă

ac iunileă careă voră fiă intreprinseă pentruă atingereaă obiectivelor,ă durataă loră deă
desf şurareăprecumăşiăresurseleănecesare/disponibile pentru realizarea acestor
ac iuni.
Esteă important ă structurareaă acestoră informa iiă deoareceă înă acestă felă
asistentulă socială urm reşteă resposabilizareaă membriloră familieiă fa ă deă
implicareaă acestora,ă identificareaă dificult iloră şiă preg tireaă familiei pentru
dep şireaălor,ăidentificareaăşiăvalorificareaăresurselorăfamiliei.

Exemplu
Actiuni Durata Resurse
Informare Permanent Asistent.social, resurse comunitare,
ONG-uri
Consiliere Permanent Asistent social, psiholog
Sprijin material 3 luni Donatii, fond urgenta
financiar
Consiliereăjuridic Permanent Colabor riăcuăaltiăspecialişti

102
 Nr.ăÎnregistrareă_______/___/___/_____
Antet

REFERAT DE NECESITATE

Subsemnatul___________________________asistentă socială înă cadrulă

___________________________ă înă urmaă evalu riiă situa ieiă familieiă (copilului)ă
____________________________________domiciliatăînă_________________
_________________________________amă constatată urm toarele:ă
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
Prinăurmare,ărecomandăurm torulăplanădeăinterven ieă:ă______________
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
____________________________________________________________şi
sprijinăînăvaloareădeă_____________________________________ăconstândăînă
_______________________________________________________________
_______________________________________________________________
Scopulăacestuiăplanădeăinterven ieăesteă__________________________
_______________________________________________________________
Pentruărealizareaăacestuiăscopăv ărug măs ăneăsprijini iăcuă___________
_______________________________________________________________

Data Asistent Social

103
 Ghid pentru completarea
Referatului de necesitate

Num rulădeăînregistrare - esteăobligatorieăînregistrareaăreferatuluiălaăinstitu iaă

înăcareăseăinstrumenteaz ăcazul,ăindiferentădeăsitua ie:
 Dac referatulă esteă adresată uneiă alteă organiza ii,ă institu ii,ă societateă
comercial ,ăetc.
 Dac ă referatulă esteă adresată superioruluiă directă (primară – pentruă lucr toriiă
socialiă comunitari)ă pentruă c ă r spunsulă acestuiaă (pozitivă sauă negativ)ă vaă fiă
oficial – sub formaăuneiădispozi ii.

Subsemnatul - numeleă şiă prenumeleă asistentuluiă (lucr torului)ă socială careă

întocmeşteăreferatulăşiăesteăresponsabilădeăcaz.

Înă cadrul - institu iaă laă careă îşiă desf şoar ă activitateaă asistentulă socială (ă undeă
instrumenteaz ăcazulă).

Familia/copilul – înăcazulăînăcareăfamiliaăesteăsubiectulăcazuluiăseăînregistreaz ă
numeleăşiăprenumeleăso uluiăşiăalăso iei.ăÎnăcazulăînăcareăaceştiaănuăauăcalitateaă
deă p rin iă pentruă copiiiă ocroti iă înă familieă seă precizeaz ă reprezentantulă legală –
cîndăexist oăhot râreăoficial ădinăparteaăAutorit iiăTutelareă(pentruăsitua iileădeă
tutel ă şiă curatel ),ă Comisiaă deă Protec ieă aă Copiluluiă (pentruă plasamentă sauă
încredin are),ăInstan aăjudec torească(pentruădivor )ă– sauă“ocrotitorul“ăcopiluluiă
(celăcareăîngrijeşteăînăfaptăminorul)ăatunciăcândănuăexist ăoăform ălegal ă.
Înă situa iaă înă careă seă instrumenteaz ă ună caz – copil seă înregistreaz ă
numeleăşiăprenumeleăacestuiaădinăcertificatulădeănaştere.

Domiciliatăîn - Seănoteaz ăadresaălaăcareălocuieşteăpersoana/familiaăcare face

subiectulăcazului.ăPotăexistaătreiăsitua ii:
 cândă domiciliulă reală corespundeă celuiă legală (dină buletinul/carteaă deă
identitate),ăseăînregistreaz ăconformăactelorădeăidentitate;
 cîndă domiciliulă reală (înă fapt)ă nuă corespundeă celuiă legal,ă seă men ioneaz ă
ambeleăsitua ii;

104
 cândă nuă exist ă acteă deă identitate,ă seă precizeaz ă domiciliulă înă faptă şiă seă
specific ălipsaăacestorăacte.

Amă constatată urm toarele – seă realizeaz ă peă scurtă oă prezentareă aă situa ieiă
familieiă sauă copiluluiă (problema,ă contextul,ă rela iileă dină familie – dac ă suntă
relevante – înă situa iiă deă reintegrare,ă abuz,ă violen ă domestic ,ă prevenireă
abandon,ă prezentareaă situa ieiă materialeă şiă financiare,ă nevoileă familieiă –
financiare, materiale, de suport, de integrare, etc.). Datele sunt culese din
afirma iileă sauă declara iileă clientului,ă dină întrevederiă cuă familiaă clientului,ă vecini,ă
familiaăl rgit ,ăinstitu iiăimplicateă(Spital,ăŞcoal ,ăBiseric ,ăPoli ie,ăPrim rie,ăş.a.)ă
alte persoane cheie dină comunitateă careă potă oferiă informa iiă obiectiveă despreă
caz, documenteă legaleă (juridice,ă medicale,ă eviden aă popula iei),ă al iă specialiştiă
care au lucrat pe caz.

Planădeăinterven ie - seăprecizeaz ăprincipaleleăac iuniăprev zuteăînăplanulădeă

interven ie/permanen ă (consiliereă aă familiei,ă identificareaă unuiă locă deă munc ,ă
intermediereăpentruăaccesălaăalteăresurse,ămediereărela ii,ăcreareaăunuiăgrupădeă
spijin, etc.).

Sprijină înă valoareă de - sumaă total ă anticipat ă pentruă interven iaămaterial ă (seă
poateăaproximaăvaloareaăbunurilorăsauăseăconsult ăoferteădeăpre ).

Sprijin constândă în - esteă importantă s ă seă specificeă foarteă clară categoriaă deă
produseă sauă serviciiă înă careă voră fiă investi iă baniiă – alimente,ă îmbr c minte,ă
repara iiă locuin ,ă plat ă chirie,ă plat ă creş ă copil,ă etc.ă Oă alt ă situa ieă presupuneă
prezentareaădetaliat ăaăprosuseloră(ex.:ă2ăbuc iăhain ădeăiarn ăpentruăcopii,ă20ă
coli azbest, etc).

Scopulă planuluiă deă interven ie – Seă înregistreaz ă scopulă planuluiă deă

interven ie/permanen ă (ex.:ă reintegrare,ă men inereaă copiluluiă înă familie,ă
integrareă înă comunitate,ă prevenireaă abandonului,ă prevenireaă violen eiă
domestice etc.).

105
V ărug măs ăneăsprijini iăcu - seăprecizeaz ăconcretăsprijinulăsolicitatăşiăsumaăă
(eventualăcalitate,ă cantitate).ăSumaă solicitat ăpoateă s ă nuăfieă identic ă cuă sumaă
total ă necesar ă interven ieiă materiale. Asistentul social poate solicita sprijin
pentruă ună cază dină parteaă maiă multoră institu iiă (ex:ă prim riaă vaă asiguraă for aă deă
munc ă pentruă construireaă casei,ă ună întreprinz toră locală vaă sprijiniă familiaă cuă
alimente timp de trei luni, un ONG va asigura achizi ionareaă materialeloră deă
construc ieă înă valoareă deă Xă lei,ă oă alt ă institu ieă vaă oferiă îmbr c minteă copiilor,ă
etc. ).

Data - dataăîntocmiriiăreferatului

Asistent social - numele,ă prenumeleă şiă semn turaă asistentuluiă socială

responsabil de caz.

Observa ii/recomand ri
 dac ăreferatulădeănecesitateăesteăadresatăuneiăalteăinstitu ii,ăacestăinstrumentă
trebuieă s ă fieă vizată şiă deă supervizorulă asistentuluiă socială sauă deă
reprezentantulăinstitu ieiăcareăinstrumenteaz ăcazul;ăă
 pentruă acelaşiă cază seă potă întocmiă referate deă necesitateă diferiteă dac ă eleă
suntăadresateămaiămultorăinstitu iiăpentruătipuriădeosebiteădeăsprijinăsauăvaloriă
diferite;
 Înăsitua iaăînăcareăreferatulăesteăadresatăuneiăalteăinstitu iiăacestaătrebuieăs ă
fieăînso itădeăoăadres ăcareăs ăprezinteăsitua ia sauăs ăcuprind ăprecizareaă
 “ăC treăinstitu ia………….,ăăînăaten iaăd-lui…………”ă.

106
 REFERATăDEăSITUA IE

Referatulădeăsitua ieăreprezint ăunăinstrumentăcuăoăfrecven ăfoarteămareă

deă utilizareă înă instrumentareaă unuiă caz.ă Asisten iiă socialiă îlă folosesc mai ales
atunciăcândăhot r scăs ăîntreprind ăaăac iuneăcuăscopulădeăa-şiămotivaădeciziileă
şiăipotezeleădeălucru.ăPeădeăalt ăparte,ăreferatulădeăsitua ieăseăîntocmeşteăoriădeă
câteă oriă apareă oă situa ieă problem ,ă adeseaăfiindă nevoieă deămodific riă înă planulă
deă interven ieă sauă planulă deă permanen ă ală clientului.ă Tocmaiă deă aceea,ă
particularitateaă acestuiă instrumentă esteă reprezentat ă deă contextualitate,ă
în elegându-seăfaptulăc ăelănuăreprezint ăoă“pies ”ăobligatorieăînădosarulăcazului,ă
aşaă cumă suntă fişeleă deă închidereă sauă deschidereă aă cazului,ă anchetaă social ,ă
istoriculă social,ă etc.ă Cuă toateă acestea,ă asemeneaă rapoarteloră deă vizit ă sauă
întrevedere,ă referatulădeă situa ieă prezint ă oă imagineă multă maiă complex ă şiă maiă
obiectiv ă aă unoră evenimenteă punctualeă cuă impactă mare asupra procesului de
intrumentare a cazului.
Referatulădeăsitua ieăseăpoateăîntocmiăînăurm toareleăsitua ii:
 laăoriceăsitua ieăproblem ăap rut ăînăperioadaădeăinstrumentareăaăcazului
 laăsolicitareaăunorăinforma iiădeăc treăunăaltăbirouăşiă/ăsauăinstitu ie
 la referirea sau transferul cazului
 înă etapaă premerg toareă prezent riiă cazuluiă înă Comisiaă pentruă Protec iaă
Copilului

Ghidăpentruăconstruireaă“referatuluiădeăsitua ie”

Avândăînăvedereăfaptulăc ă„referatulădeăsitua ie”ăreprezint ăunăinstrumentă

uşorăadaptabilălaătipurileădeăcazăşiălaăinstitu iileăcareăleăutilizeaz ,ăacestaănuăareă
oă form ă standardizat ă aşaă cumă auă celelalteă instrumenteă specificeă dină dosarulă
unuiăcaz.ăÎnăacestăsens,ăspecialiştiiăşiăinstitu iileăpotăîntocmiă„referateădeăsitua ie”ă
dup ă propriul model,ă dară esteă recomandată caă înă structuraă referatuluiă s ă fieă
cuprinseăurm toareleăelemente:
 Numeleăşiăprenumeleăasistentuluiăsocialăcareăinstrumenteaz ăcazul;
 Numeleăinstitu iei/serviciuluiăc reia/c ruiaăîiăesteăadresatăreferatul;
 Scurt istoric social al cazuluiă careă s ă cuprind ă urm toareleă aspecte:ă
modalitateaădeăînregistrareăaăcazului,ăevolu iaăcazului,ăsitua iaăînăprezent;

107
 Scopulăîntocmiriiăreferatului;
 Concluziiăşiărecomand ri;
 Viza supervizorului.

Observa ii
 Referatulă deă situa ieă esteă ună instrumentă careă trebuieă s ă aib ă oă form ă
narativ ăspreădeosebireădeăalteăfişeăutilizateăînăinstrumentareaăcazului;
 S ăfieăscurt,ăconcisăşiălaăobiect;
 Trebuieă s ă con in ă informa iiă realeă şiă exacteă (ă s ă nuă contrazic ă dateleă
prezentateăînăalteăinstrumenteăaleădosaruluiă)
 Prezentareaăsitua iei/cazuluiătrebuieăs ăaib ăfirălogic,ăcronologic.

108
 PROCESULăDEăSUPERVIZAREăÎNăPRACTICAăASISTEN EIă
SOCIALE

Unaă dintreă celeă maiă eficienteă modalit iă deă perfec ionareă profesional ă aă
asisten ilorăsocialiăesteăreprezentat ădeăimplementareaăunuiăprocesăcomplexădeă
supervizareă înă careă esteă urm rit ă întreagaă activitateă deă asisten ă social .ă Prină
intermediulă activit iiă deă supervizareă seă construieşteă oă rela ieă deă sprijină
profesionalăîntreăsupervizorăşiăsupervizat.
Înă literaturaă deă specialitateă seă cunoscă dou ă modalit iă deă realizareă aă
superviz riiădinăpunctulădeăvedereăalăpresoanelorăsupervizate:
 Supervizare individuală – Esteă oă rela ieă deă ajutoră şiă perfec ionareă realizat ă
cuă scopulă deă aă transmiteă informa ii,ă deă aă creşteă şiă men ineă interesulă şiă
motiva iaă profesional ,ă deă dezvoltareă unuiă climată profesională competitiv.ă
Supervizareaă individual ă cuprindeă supervizareaă deă cază şiă supervizareaă
calit iiăactivit iiădeăasisten ăsocial .
 Supervizare de grup – Esteămetod ădeălucruăînăcareăunăsupervizorălucreaz ă
cuă ună grupă deă profesionişti,ă într-ună cadruă deă comunicareă şiă rela ionareă ceă
vizeaz ărealizareaăunuiăschimbădeăexperien ăşiăinforma ii,ămonitorizareaăşiă
controlulă activit iiă deă asisten ă social ,ă rela iiă deă sprijină şiă ajutoră întreă
participan i.
Dină punctulă deă vedereă ală con inutulă superviz rii,ă categoriileă deă maiă susă
cuprind supervizarea de caz şi supervizarea calităţii activităţii de asistenţă
socială. Acesteăactivit iăăsuntăînregistrateădeăc treăsupervizorăprinăinstrumenteă
specifice, cum ar fi:
 fişaădeăsupervizareăaăactivit iiădeăasisten ăsocial ;
 fişaădeăsupervizareăaăcazurilorăsociale.

109
 FIŞ ăDEăSUPERVIZARE
AăACTIVIT IIăDEăASISTEN ăSOCIAL

Dataăăşiăloculădeădesf şurare
aăşedin eiădeăsupervizare

Persoane prezente

Subiecte abordate

Observa iiă

Supervizor _________________________

110
 Ghid pentru completarea
Fişeiădeăsupervizareăaăactivit iiădeăasisten ăsocial

Dataă şiă loculă – Vaă fiă precizat ă ziuaă şiă loca iaă înă careă seă desf şoar ă
supervizarea.ăăSupervizorulăvaănotaădataărealiz riiăîntâlniriiăşiănuădataăcomplet riiă
fişei.ă Supervizareaă esteă realizat ă înă scopulă perfec ion riiă profesionaleă şiă
evalu riiăcontinueăaăactivit iiăăasistentuluiăsocialăşiăaceastaăseăpoateărealizaăînă
cadrul institu ieiă supervizoruluiă (institu ieă guvernamental ă sauă
neguvernamental )ăsauălaăinstitu iaăundeăesteăangajatăasistentulăsocială.

Persoane prezente – Prezentareaă persoaneloră participante,ă numeleă şiă func iaă

de inut ă înă cadrulă institu ieiă înă careă lucreaz .ă Completareaă acesteiă rubriciă esteă
relevant ă deoareceă seă cunoscă persoaneleă careă suntă implicateă înă evaluareaă
corect ă aă problematiciiă socialeă cuă careă seă confrunt ă asistentulă socială (ex.ă
participareaălaăoăîntâlnireăaăsecretaruluiăşiăprimaruluiăal turiădeălucr torulăsocială
undeă seă analizeaz ă specificulă comunit ii,ă aă problemeloră şiă disfunc iiloră socialeă
de la nivelul comunei).

Subiecte abordate – Seăvorăprezentaăşiăanalizaăsistematicăsubiecteleăabordateă

înăcadrulăşedin ei.ăPeăparcursulăsuperviz riiăseăvorădiscutaăatâtăcazurileăsocialeă
câtăşiăactivit ileădinădomeniulăsocialădesfaşurateăînăcomunitate.ă
Pentruădezvoltareaăprofesional ăaăaistentuluiăăsocialăesteărecomandatăcaă
supervizorulă s ă monitorizezeă toat ă activitateaă deă asisten ă social ă desf şurat ă
şiă s ă acordeă suportă informa ională şiă emo ională pentruă rezolvareaă problemeloră
socialeăcomunitare.ăPeăparcursulăacestorăsuperviz riăseăvorăidentificaădomeniileă
înăcareăesteănecesar ăinterven iaăasistentulăsocialăşiăpentruăacesteăproblemeăse
vorăconstruiăstrategiiădeăinterven ie.
Ex:ă Analizaă aplic riiă Legiiă 416/2001ă laă nivelulă comunit iiă şiă identificareaă
modalit iloră deă interven ieă pentruă minimalizareaă efecteloră negative,ă prină
implicareaă tutororă lideriiă dină comunitate,ă informareaă corect ă a cet eniloră cuă
privireă laă lege,ă implicareaă lideriloră pentruă gestionareaă eficient ă aă resurseloră
financiarea familiei, etc.

111
Observa ii – consemnareaă informa iiloră careă caracterizeaz ă calitateaă şiă
cantitateaă activit iiă deă asisten ă social ă desf şurateă laă nivelulă comunit iiă sauă
stabilireaăunorărecomand riăpentruăîmbun t ireaărezultatelorăserviciilorăsociale.
Ex:ăAspecteăpeăcareăsupervizorulăleăpoateăurm riăînăcompletareaărubricii.
 gradulă deă implicare/nonimplicareă aă asistentuluiă socială înă activit ileă deă
asisten ăsocial ,ă
 consemnareaăpropunerilorădeăac iuniăînăfolosulăcomunit ii;
analizaăspecificuluiăcomunit iiăşiăidentificareaădisfunc iilorăsocialeălocale;
implicareaăliderilorălocaliăînărezolvareaăproblematiciiăsociale.ă

112
 FIŞ ăDEăSUPERVIZAREăA CAZURILOR

Asistent social _______________________________________ Institu ia/ăserviciul_______________________________

Supervizor _____________________________________ Dataăşedin eiădeăsupervizare__________________________

Nr. de cazuri active_________________Tipuri de caz _______________________________________________________

Cazuriăînălucru Tip de caz Situa iaăînăprezent Ac iuniă realizateă înă Ac iuniă pentruă lunaă Plan permanent
ultimaălun viitoare solu ii/resurseă
1.

2.

Observa ii:______________________________________________________________________________

Situa iaăcazurilorăînăurmaăşedin eiădeăsupervizare:ăCazuriănoiădeschise___________ăCazuriăînchise__________

Num rulătotalădeăcazuriăactiveăpentruălunaăviitoareă__________

113
 Ghid pentru completarea
Fişeiădeăsupervizareăaăcazurilor

Asistentul social – Specificareaă numeluiă şiă prenumeluiă asistentuluiă socială

supervizat laă institu ia/serviciulă – precizareaă serviciuluiă şiă institu iei înă cadrulă
c reiaăesteăangajat ăpersoanaăsupervizat .

Supervizor – Seă vaă precizaă numeleă şiă prenumeleă profesionistuluiă careă

realizeaz ăsupervizareaă

Data – Consemnareaăzileiăînăcareăseărealizeaz ăsupervizarea.

Nr. de cazuri active – Totalulă deă cazuriă laă careă lucreaz ă asistentulă socială înă
luna respectiv ă(ex.:ăSumarizareaăcazurilorăinstrumentateăînătoateădomeniileădeă
activitate:ăajutorăsocial,ăprevenireaăăabandonuluiăcopilului,ăasisten ămaternal ,ă
violen ă domestic ,ă etc.).ă Esteă relevant ă centralizareaă activit iiă asistentuluiă
social, de la ultimaă supervizareă pân ă înă prezentă ă deoareceă nuă seă potă abordaă
toateă cazurileă activeă înă timpulă uneiă şedin eă deă supervizare.ă Completareaă
itemuluiă ă ofer ă oă imagineă ă complet ă aă activit iiă complexeă desf şurateă înă
comunitate.

Tipuri de caz – Centralizarea activit iiă peă tipuriă specificeă deă cază esteă
important ă deoareceă supervizorulă împreun ă cuă asistentulă socială potă aveaă oă
reprezentareă aă cazurilor.ă ă Astfelă seă poateă realizaă ( inândă contă deă celelalteă
informa iiărelevanteădespreăcomunitate)ăăidentificareaăspecificuluiăcomunit ii,ăcuă
ceătipuriăădeăcazuriăseăconfrunt ăcelămaiăadesea,ăcareăsuntăcauzeleăcareăducălaă
apari iaă cazuriloră socialeă şiă implicită avândă oă imagineă complet ă seă potă elaboraă
demersuri de rezolvare.

Tabelădeăeviden ăaăcazurilorăsupervizate,ăcare cuprindeăăurm toriiăitemii:

Caz supervizat – Laă aceast ă rubric ă seă noteaz ă numeleă şiă prenumeleă
beneficiarului,ă dară seă poateă precizaă şiă num rulă deă copiiă pentruă aă concretizaă
cazul.

114
Tip de caz - Specificulă cazului/tipulă deă serviciuă înă careă seă încadreaz ăă
beneficiarulă(Ex.ăProtec iaăcopiluluiă– Prevenire abandon)

Situaţia în prezent – Prezentareaăsitua ieiăactualeăaăbeneficiarului,ăaăetapeiădeă

interven ieă înă careă seă g seşteă cazulă şiă cuă rezultateleă ob inuteă înă urmaă
interven ie.ă Supervizorulă trebuieă s ă asculteă prezentareaă cazuluiă deă c treă
asistentuluiăsocialăşiăapoiăs ăstructurezeăinforma iile,ăcâtămaiăconctretăşiăclar,ădară
f r ăs ăomit ăinforma iiădespreăbeneficiar.

Activităţile realizate în ultima lună – Prezentareaă şiă analizaă ac iuniloră

desf şurateă pentruă rezolvareaă cazului,ă careă potă fiă deă tipul:ă evaluareaă şiă
documentareaă asupraă cazului,ă interven ieă asupraă familieiă prină consiliere,ă
informare,ă educa ie,ă contactareaă re eleiă deă institu ii/ONG,ă etc.ă Supervizorulă
trebuieă s ă conceptualizezeă activit ileă asistentuluiă socială şiă s ă stabileasc ă
direc iileăgeneraleăaleădemersuluiădeăinterven ie.

Activităţi pentru luna viitoare - Planificareaăactivit ilorăviitoareăcareăauărolulădeăaă

atingeăobiectiveleăplanulădeăinterven ie/ăpermanen .ăEsteăimportantăcaăînătimpulă
şedin eiă deă supervizare,ă supervizorulă s ă stabileasc ă demersulă peă careă
asistentulă socială îlă vaă realizaă pentruă rezolvareaă cazurilor.ă Aceast ă ac iuneă
asigur ă coeren ă înă demersulă deă interven ieă aă asistentuluiă social,ă iară pentruă
supervizorăreprezint ăunăitemădeăevaluareăaăactivit iiăpentruălunaăviitoare.

Plan de permanenţă - Precizareăm suriiădeăprotec ieăaăbeneficiarului.ă

Soluţii şi resurse - Mijloaceă şiă strategiiă prină careă putemă s ă atingemă scopulă
interven iei.ăResurseleăpotăfiădeătipul:ăfinanciare,ămateriale,ăumane,ăeduca ional/ă
informativeă şiă trebuieă precizateă concretă cumă seă vaă interveni.ă Completareaă
itemuluiă esteă important ă deoareceă asistentulă socială esteă pusă înă situa iaă deă aă
identificaă solu iiă pentruă rezolvareaă cazuluiă şiă astfelă acestaă devineă conştientă c ă
de ineăresurseleăşiăputereaănecesar ăpentruăaărezolvaăcazul.ăDeăasemeneaăesteă
recomandabilăs ăseăaccentuezeăasupraăresurselorăcomunit ii,ădeoareceăfiecareă
comunitateă areă resurseleă saleă specifice:ă lideriă locali,ă specialiştiă dină domeniiă
sociale( medic, psiholog, profesor)ă reprezentan iă aiă domeniuluiă privat,ă careă
uneoriăpotăconstituiăoăbaz ăsolid ăpentruăinterven iaăsocial .

115
Observaţii - Analizaă activit iiă deă asisten ă social ă aă supervizatuluiă şiă
sintetizareaăprinăcâtevaăideiăaăcalit iiăprofesionaleăaăacestuiaăsauăconsemnarea
aceloră informa iiă relevanteă pentruă caracterizareaă activit iiă desf şurate.ă Fiindă
activitate de supervizare a cazurilor sociale, supervizorul va evalua la asistentul
socială modalitateaă deă interven ie,ă ă modulă cumă utilizeaz ă informa iileă teoretice,ă
abilit ileăşiădeprinderileădeălucruăpeăcaz,ăcumăidentific ăsolu iileăşiăcumăreuşeşteă
s ă leă aplice,ă etc.ă Înăurmaă acesteiăanalizeă vaă realizaă oă caracterizareă aă niveluluiă
de profesionalism a asistentului social.

Situa iaăcazurilorăînăurmaăsuperviz rii

Cazuri noi deschise - Înătimpulăşedin eiădeăsupervizareăseăvorăconsemnaăşiă
analizaăşiăcazurileănoiăcuăcareăseăconfrunt ăînălunaărespectiv .
Cazuri închise – Înăcadrulăsuperviz riiăsuntăanalizateătoateăcazurileăînăcareă
asistentulă socială întâmpin ă dificult iă şiă cândă seă constat ă c ă s-auă înregistrată
rezultateă aşteptateă conformă planuluiă deă interven ieă seă vaă hot râă împreun ă
închidereaăcazului.ă
Numărul total de cazuri active pentru luna viitoare – Num rulă seă afl ă prinăăă
sc dereaădinănum rulătotalănum ruluiăădeăcazuriăînchise.ă

116
 FIŞAăDEăÎNCHIDEREăAăCAZULUI

Numeăşiăprenume________________________________________________

Dataăşiăăloculănaşterii_____________________________________________

Domiciliul______________________________________________________

……(zz)/……(ll)/…………ă(aaaa)
Data deschiderii

Motivul deschiderii cazului

Modalitateaădeăînchidereăaăcazului
conformăplanuluiădeăpermanen ăăăăăă

referitălaăinstitu ia________________________________________________

transfer la serviciul______________________________________________

alt ăsitua ie____________________________________________________

Situa iaăcazuluiălaăînchidere

Dataăînchideriiăcazului__________________________

Asistent Social________________________________

117
 Ghid pentru completarea
Fişeiădeăînchidereăaăcazului

Fişaă deă închidereă aă cazuluiă reprezint ă ultimulă instrumentă peă careă

asistentulă socială îlă utilizeaz ă înă instrumentareaă unuiă caz.ă Asistentulă socială
hot r şteă închidereaă cazuluiă atunciă cândă auă fostă atinseă scopulă şiă obiectivele
planuluiădeăinterven ie.ă

Numeă şiă prenume,ă dataă şiă loculă naşteriiă – Aceste date se vor completa de
c treăasistentulăsocialădinăacteleădeăstareăcivil ăăaleăbeneficiarului.

Domiciliul -seăvaăcompletaădomiciuliulăînăfaptăalăbeneficiarului.ăă

Data deschiderii cazului – Asistentulă socială vaă preluaă informa iaă dină fişaă deă
deschidere a cazului.

Motivul deschiderii – Fişaădeăînchidereăaăcazuluiăreprezint ăoăimagineăfinal ăaă

modalit iiă deă interven ieă aă asistentuluiă socială înă demersulă deă rezolvareaă aă
situa ieiă deă criz ă înă careă s-a aflat clientul. Din aceste considerente, prin
prezentareaă motivuluiă deschideriiă cazului,ă seă poateă evaluaă coeren aă dintreă
problemaă existent ,ă scopulă şiă obiectiveleă interven ieiă şiă modalitateaă deă
închidere.ă

Modalitateaă deă închidere a cazului – Esteă determinat ă deă modulă înă careă
clientulă şiă interven iaă asistentuluiă socială auă evoluată peă totă parcursulă
instrument riiăcazului.ă
 Dac ă aceast ă evolu ieă aă fostă convergent ă c treă direc iaă deă ac iuneă
stabilit ă înă planulă deă permanen ,ă închidereaă cazuluiă seă realizeaz ă conformă
planului de permanenţă.
 Referire – Institu iaăcareăadeschisăcazul,ădup ăceăs-a instrumentat cazul
dară ă peă parcursă ă situa iaă problematic ă nuă esteă deă competen aă domeniuluiă înă
careă îşiă desf şoar ă activitatea,asistentulă social refer ă cazulă c treă oă institu ieă
specializat .ă Referireaă seă realizeaz ă deă celeă maiă multeă oriă printr-oă adres ă
oficial ,ă careă cuprindeă peă lâng ă dateleă deă identificareă aă clientuluiă şiă oă sumar ă

118
analiz ă şiă diagnosticareă aă problemei.ă (ex.:ă lucr torulă socială comunitar
instrumenteaz ă ună cază ă deă prevenireă aă abandonuluiă deă copiiă darăpeă parcursulă
procesuluiăseăsemnaleaz ăoăsitua ieădeăabuzăfizicăalăcopilului)ă
 Transfer – Înăcadrulăaceleaşiăinstitu iiăspecializateăseărealizeaz ăunătransferă
al cazului de la un birou/serviciuă c treă unăaltă birou/serviciuă specializată peă acelă
tipădeăcaz.ăAcesteăsitua iiăsuntăîntâlniteăfrecventăînăcadrulăinstitu iilorăcareăofer ăoă
multitudineă deă serviciiă specializateă pentruă acelaşiă tipă deă clien iă (ex.:ă Serviciulă
public specializat pentru protec iaă drepturiloră copiluluiă – Direc iaă General ă
pentruă Protec iaă Drepturiloră Copiluluiă – instrumenteaz ă diferiteă cazuriă deă copiiă
afla iă înă dificultate,ă dară modalit ileă specificeă deă interven ieă suntă organizateă peă
birouriăşiăservicii;ăastfel,ădac ăînăprealabil un caz de abuz a fost instrumentat de
Biroulă “Abuză asupraă copilului”ă acestaă poateă fiă ulterioră transferată c treă serviciulă
“Alternativeădeătipăfamilial”ăpentruăinstituireaăuneiăm suriăalternativeădeăocrotire).
 Peă lîng ă acesteă treiă modalit iă deă închidereă aă unuiă caz,ă maiă exist ă şiă alte
situaţii înă careă cazurileă suntă închiseă dină motiveă neprev zuteă ă înă planulă deă
interven ieăalăclientuluiă(decesulăclientului,ăplecareaădină ar ).ăÎnăacesteăsitua ii,ă
esteărecomandatăcaăasistentulăsocialăs ăprecizezeă înăcadrulă acestui item orice
informa ieărelevant .

Situa iaălaăînchidereaăcazuluiă- Se vor preciza aspecte deosebite despre caz,

îndeosebiăînăsitua iaăînăcareăcazulăesteăînchisăcuăalt ăop iuneădecâtăceaăconform
planului de permanenţă. Este necesar a se preciza informa iiădespreăbeneficiară
peăcareăasistentulăsocial/institu iaăcareăvaăpreluaăcazulăs ăleăiaăînăconsiderareăînă
demersul de instrumentare a cazului.

Dataă închideriiă cazului - Esteă dataă cândă seă completeaz ă fişaă şiăcoincideă cuă
momentulăînăcareăsupervizorulădecideăîmpreun ăcuăasistentulăsocialăs ăînchid ă
cazul.

119
4. CODUL ETIC AL PROFESIEI DE ASISTENT SOCIAL5

Preambul

Eticaă profesional ă seă afl ă laă bazaă activita iiă deă asisten ă social .ă Codulă
etică reprezint ă ună setă deă reguliă careă reflect ă principiiă generaleă deă conduit ă
profesional .ă Comportamentulă asistentuluiă socială trebuieă s ă fieă consecventă şiă
responsabil,ăastfelăincâtăs ănuăafectezeăimagineaăprofesiei.ăCodulăeticăcuprindeă
dou ăcapitole:

Capitolulă I:ă Valorileă şiă Principiileă Eticeă fundamentaleă corespunz toareă

activit iiăasistentuluiăsocial;

Capitolulă II:ă Standardeleă Eticeă aleă activit iiă profesionaleă desf şurateă deă
asistentul social.

Codulă etică seă bazeaz ă peă valorileă şiă principiileă eticeă fundamentaleă aleă
asisten eiă socialeă caă profesie.ă Codul etică reglementeaz ă rela iileă profesionaleă
aleă asisten iloră socialiă şiă seă refer ă laă standardeleă deă conduit ă aleă acestoraă ină
rela iileăcuăclien ii,ăcolegii,ăprecumăşiăalteăcategoriiădeăprofesionişti.ăPrevederileă
prezentuluiă codă suntă asumateă deă c treă to iă asisten iiă socialiă peă toat ă durataă
practic riiăprofesiei.ăOdat ăcuăaderareaălaăcod,ăasisten iiăsocialiăvorăparticipaălaă
punereaăluiăinăpractic ăşiăvorăluaăm suriăpentruăaădescuraja,ăpreveni,ăsemnalaăşiă
corectaă eventualeleă comportamenteă lipsiteă deă etic .ă Asisten iiă socialiă voră fiă
trata iăinămodăegalăşiăvorăap raăşiăsprijiniăcolegiiăcareăauăfostăacuza iăpeănedreptă
deă comportamentă lipsită deă etic .ă Existen aă ină formaă scris ă aă acestuiă codă nuă
garanteaz ăcomportamentulăeticăînăsine.ă
Scopul codului etic este:
1. de a identifica valorile fundamentale care stau la baza misiunii asistenţei
sociale
2. de a stabili un set de standarde de conduită profesională

5
Material realizat de Federa iaăNa ional ăaăAsiten ilorăSocialiădinăRomânia

120
3. de a clarifica responsabilităţile şi acţiunile profesioniştilor care stau la baza
rezolvării conflictelor etice.
Prinăaderareaălaăacestăcod,ăColegiulăAsisten ilorăSocialiăstabileşteăreguliă
disciplinareă şiă sanc iuniă înă concordan ă cuă principiileă identificateă şiă acceptateă
prin Codul Etic.
Standardeleă Eticeă seă adreseaz ă tuturoră asisten iloră socialiă şiă seă aplic ă
tuturorăactivita ilorăprofesionaleădeăasisten ăsocial .ăAcesteăstandardeăseărefer ă
laăresponsabilit ileăeticeăaleăasistentuluiăsocialăcaăprofesionistăşiăfa ădeăclien i,ă
colegi,ăprofesieăşiăsocietate.ă

CAPITOLULăI:ăValoriăşiăPrincipiiăEticeă

Acest set de principiiă eticeă reprezint ă totalitateaă normeloră deă conduit ă

moral ă corespunz toareă activit iiă asistentuluiă social.ă Principiileă auă laă baz ă
valorileă fundamentaleăaleă asisten eiăsociale:ăfurnizareaă deă serviciiă înă beneficiulă
clien ilor,ăjusti iaăsocial ,ădemnitateaăşiăunicitateaăindividului,ăimportan aărela iiloră
interumane,ăintegritateaăpersoanei,ăautodeterminareaăşiăcompeten a.
Fiecareăasistentăsocialăîşiăvaăînsuşiăacesteăvaloriăşiăprincipii,ăeleăurmândăs ăseă
reg seasc ăînăcomportamentulăs u,ăastfelăîncâtăs ănu aduc ăprinăac iunileăsaleă
prejudicii imaginii profesiei.

1. Valoarea: Furnizarea de servicii în beneficiul clienţilor

Principiulăetic:ăScopulăprincipalăalăactivit iiăasistentuluiăsocialăesteăacelaă
deă aă asistaă persoaneleă aflateă înă dificultateă implicându-seă înă identificarea,ă
evaluareaăşiăsolu ionareaăproblemelorăsociale.ă
Înă toateă demersurileă sale,ă asistentulă socială ac ioneaz ă cuă prioritateă înă
interesulăclientului.ăÎnăsitua iaăînăcareăinteresulăclientuluiăreprezint ăoăamenin areă
pentru comunitate / membriiăcomunit ii,ăasistentulăsocialăareăresponsabilitateaă
deă aă îndrumaă clientulă şiă aă mediaă înă scopulă armoniz riiă intereseloră p r iloră
implicate.

2. Valoarea : Justiţia socială

Principiulăetic:ăAsisten iiăsocialiăpromoveaz ăprincipiileăjusti ieiăsociale.ă

121
 Asisten iiă socialiă seă asigur ă deă egalitateaă şanseloră privindă accesulă
clien iloră laă informa ii,ă servicii,ă resurseă şiă participareaă acestoraă laă procesulă deă
luareă aă deciziilor.ă Eiă contest ă şiă combată diferiteleă formeă aleă injusti ieiă socialeă
precum:ăs r cia,ăşomajul,ădiscriminarea,ăexcludereaăşiăalteăasemeneaăforme.ă

3. Valoarea: Demnitatea şi unicitatea persoanei

Principiulă etic:ă Asisten iiă socialiă respect ă şiă promoveaz ă demnitateaă
individului,ăunicitateaăşiăvaloareaăfiec reiăpersoane.ă
Asistentul social nu trebuieăs ăpractice,ăs ătolereze,ăs ăfacilitezeăsauăs ă
colaborezeă laă niciă oă form ă deă discriminareă bazat ă peă ras ,ă etnie,ă sexă şiă
orientareă sexual ,ă vârst ,ă convingeriă politiceă sauă religioase,ă statută marital,ă
deficien ă fizic ă sauă psihic ,ă situa ieă material ă şi/sauă oriceă alt ă preferin ,ă
caracteristic ,ăcondi ieăsauăstatut.ă

4. Valoarea: Autodeterminarea
Principiulăetic:ăAsistentulăsocialărespect ăşiăpromoveaz ădreptulăclien iloră
la autodeterminare.
Asistentulăsocialăasist ăclien iiăînăeforturileălorădeăa-şi identificaăşiăclarificaă
scopurile,ăînăvedereaăalegeriiăceleiămaiăbuneăop iuni.
Asisten iiă socialiă potă limitaă drepturileă clien iloră laă autodeterminareă atunciă
când,ă înă judecataă profesional ă aă asistentuluiă socială ac iunileă prezenteă şi/sauă
viitoareăaleăclien ilorăprezint ăunăriscăpentruăeiăînşişiăşi/sauăpentruăceilal i.ă

5. Valoarea: Relaţiile interumane

Principiulă etic:ă Asisten iiă socialiă recunoscă importan aă fundamental ă aă
rela iilorăinterumaneăşiăleăpromoveaz ăînăpracticaăprofesional .ă
Asisten iiă socialiă incurajeaz ă şiă int rescă rela iileă dintreă persoaneă cuă
scopulă deă aă promova,ă reface,ă men ineă şi/sauă îmbun t iă calitateaă vie iiă
persoanelor,ăfamililor,ăgrupurilor,ăorganiza iilorăşiăcomunit ilor.ă

6. Valoarea: Integritatea
Principiulă etic:ă Asisten iiă socialiă ac ioneazaă cuă onestitateă şiă
responsabilitateă înă concordan ă cuă misiuneaă profesieiă şiă standardeleă
profesionale.

122
7. Valoarea: Competenţa
Principiulă etic:ă Asisten iiă socialiă trebuieă s ă îşiă desf şoareă activitateaă
numaiă înă ariaă deă competen ă profesional ă determinat ă deă licen a,ă expertizaă şiă
exprien aăprofesional .ă
Asisten iiă socialiă auă obliga iaă deă a-şiă îmbun t iă permanentă cunoştin eleă
şiă deprinderileă profesionaleă şiă deă aă leă aplicaă înă practic .ă Asisten iiă socialiă
contribuieălaăîmbun t ireaăşiădezvoltarea bazeiădeăcunoştin eăaăprofesiei.ă

CAPITOLUL II: Standardele Etice

1.ăResponsabilit ileăeticeăaleăasistentuluiăsocialăfa ădeăclien iă

1.1. Angajamentul faţă de clienţi

Principala reponsabilitate a asistentului social este de a promova
bun stareaă clientului.ă Intreseleă clientuluiă primeaz .ă Asistentulă socială activeaz ă
înă limiteleă obliga iiloră legaleă şiă aleă responsabilit iloră saleă înă cadrulă institu ieiă
angajatoare.
1.2. Autodeterminarea
Asistentulăsocialănuădecideăînănumeleăclientului.ăAsistentulăsocialăîlăajut ă
peăclientăs -şiăidentificeăşiăs -şiădezvolteăresurseleăînăvedereaăalegeriiăceleiămaiă
buneă op iuni.ă Excep iileă suntă prev zuteă deă lege.ă Asisten iiă socialiă potă limitaă
drepturileă clien iloră laă autodeterminareă atunciă când,ă înă judecataă profesional a
asistentuluiăsocialăac iunileăprezenteăşi/sauăviitoareăaleăclien ilorăprezint ăunăriscă
pentruăeiăînşişiăşi/sauăpentruăceilal i.ă
1.3. Contractul cu clientul
a.ă Asistentulă socială vaă furnizaă serviciiă clien iloră numaiă înă contextulă uneiă
rela iiă profesionaleă bazate,ă atunciă cândă esteă cazul,ă peă ună contractă scrisă şi/sauă
peă consim mântulăclientului.ă Înă cazulăînă careă clientulănuăareă capacitateaădeă aă
semnaă ună contract,ă asistentulă socială trebuieă s ă protejezeă intereseleă clientuluiă
urm rindă s ă ob in ă permisineaă reprezentantului legal al acestuia (tutore,
curator, etc.).
b.ă Asistentulă socială folosesteă ună limbajă clară pentruă aă informaă clien iiă
despreă scopul,ă riscurileă şiă limiteleă serviciilor,ă costurileă legateă deă serviciulă
respectiv, alternativele existente, dreptul clientului de a refuza sau de a rezilia

123
contractulă câtă şiă despreă perioadaă pentruă careă seă încheieă contractulă respectiv.ă
Asistentulăsocialătrebuieăs ăofereăclien ilorăposibilitateaădeăaăpuneăîntrebari.ă
c.ă înă situa iileă înă careă clien iiă nuă în elegă sauă auă dificult iă înă aă în elegeă
limbajulă primară folosită înă practic ,ă asistentulă socială trebuieă s ă seă asigureă c ă
acestaăaăîn eles.ăAceastaăpresupuneăasigurareaăuneiăexplica iiăverbaleădetaliateă
sau asigurarea unui translator sau interpret.
d. Asistentul social are responsabilitateaă deă aă furnizaă informa iiă despreă
naturaăşiănecesitateaăserviciilorăşiădeăaăinformaăclientulăcuăprivireălaădreptulăsauă
deă aă refuzaă serviciulă oferită (indiferentă dac ă serviciulă aă fostă solicitată sauă nuă deă
c treăclient).ă
e. Asistentul social informeaz ă clien iiă cuă privireă laă limiteleă şiă riscurileă
furniz riiă deă serviciiă prină intermediulă computerelor,ă telefoaneloră sauă ală altoră
mijloaceă deă comunicareă şiă solicit ă acordulă scrisă ală clien iloră pentruă oriceă
înregistareă audioă şiă video,ă câtă şiă pentruă prezen aă uneiă aă treiaă persoaneă caă
observator.
1.4.Competenţa
Toateă ac iunileă asistentuluiă socială trebuieă s ă seă înscrieă înă limiteleă deă
competen ăaleăprofesiei.ă
Preg tireaă profesional ă aă asistentuluiă socială trebuieă s ă fieă ună procesă
continuuă deă perfec ionare.ă Colegiulă Asisten iloră Socialiă stabileşteă procedura,ă
limitaă deă timpă şiă modalitateaă prină careă asisten iiă socialiă işiă voră men ineă şiă
îmbun t iăperforman eleăprofesionale.ă
Pentruăaăasiguraăoăinterven ieăcompetent ,ăasistentulăsocialăareădreptulăşiă
obliga iaă deă aă asiguraă serviciiă şiă deă aă folosiă tehniciă specializateă deă interven ie,ă
numaiădup ăparticipareaălaăunăprogramădeăinstruireăspecializat .ă
St rileă personaleă (emo ionaleă sauă deă alt ă natur )ă nuă influen eaz ă
calitateaăinterven ieiăprofesionaleăaăasistentului social.
1.5. Competenţa culturală şi diversitatea socială
Asistentulă socială ofer ă serviciiă înă concordan ă cuă specificulă culturală dină
careă provineă clientul,ă adaptându-seă diversit iiă culturaleă prină cunoaşterea,ă
în elegerea,ă acceptareaă şiăvalorizareaă modelelor culturale existente. Asistentul
socialătrebuieăs ăaib ăcunoştin eădeăbaz ădespreămediulăculturalăşiăcaracteriticileă
grupului/comunit iiădinăcareăfacăparteăclien ii.ă

124
 Instruireaă asistentuluiă socială îiă permiteă acestuiaă în elegereaă diversit iiă
sociale şiă culturaleă privindă etnia,ă religia,ă sexulă şiă orientareaă sexual ,ă vârsta,ă
statutulă marital,ă convingerileă politiceă şiă religioase,ă dizabilit ileă mentaleă sauă
fizice.
1.6. Conflicte de interes
Asistentulă socială evit ă conflicteleă deă intereseă înă exercitareaă profesieiă şiă
promoveaz ăoăabordareăimpar ial ăaăsitua iilorăprofesionale.ă
Asistentulă socială informeaz ă clientulă despreă posibileleă conflicteă deă
intereseă şiă intervine,ă dup ă caz,ă înă prevenireaă sauă rezolvareaă acestora.ă Înă
anumite cazuri, protejarea clientului poateă conduceă laă încheiereaă rela ieiă
profesionaleăşiăorientareaăclientuluiăc treăunăaltăcolegăsauăunăaltăserviciu.ă
Asistentulă socială nuă foloseşteă rela iaă profesional ă cuă clientulă pentruă
ob inereaădeăavantajeăsauăalteăbeneficiiăînăinteresăpersonal.ă
Asistentulă socială careă asigur ă serviciiă pentruă dou ă sauă maiă multeă
persoaneă întreă careă exist ă oă rela ieă (deă exempluă membriiă uneiă familii,ă cuplul)ă
trebuieăs ăclarificeăcareădintreăindiviziăsuntăconsidera iăclien i,ănaturaăobligatiiloră
profesionale ale asistentului socială şiă aleă partiloră implicate,ă încercandă s ă
atenuezeăsauăs ăprevin ăconflicteleădeăintereseăposibileăsauăreale.ă
1.7. Confidenţialitatea şi viaţa privată
Asistetulă socială respect ă dreptulă laă via aă privat ă aă clientului.ă Asistentulă
socială nuă solicit ă informa iiă despreă via aă privat ă aă clientuluiă decâtă înă cazulă înă
careă acesteaă suntă relevanteă pentruă interven ie.ă Odat ă ceă acesteă informa iiă auă
fostăob inute,ăasistentulăsocialăp streaz ăconfiden ialitateaăasupraălor.ă
Înă anumiteă situa ii,ă asistentulă socială poateă dezv luiă informa iiă
confiden iale,ăcuăacordulăclientuluiăsauăalăreprezentantuluiălegalăalăacestuia.ă
Asisten iiă socialiă potă dezv luiă informa iiă confiden ialeă f r ă acordulă
clien iloră înă anumiteă situa ii,ă cumă ară fi:ă muncaă înă echip ă pluridisciplinar ,ă când
acestă lucruă esteă prev zută prină lege,ă cândă seă puneă înă pericolă via aă clientuluiă
şi/sauăaăaltorăpersoane,ăcândăseătransfer ăcazulăc treăaltăasistentăsocial.ă
Asistentulă socială informeaz ă clientulă înă masuraă posibilita iiă despreă
înc lcareaăconfiden ialit iiăşiădespreăposibileleăconsecin e.ă
Asistentulă socială discut ă cuă clien iiă şiă alteă p r iă implicateă despreă naturaă
informa ieiăconfiden ialeăşiăcircumstan eleăînăcareăaceastaăpoateăfiăinc lcat .

125
 Discu iaătrebuieăs ăseăfac ălaăinceputulărela ieiăprofesionaleăşiădeăcâteăoriă
este necesar pe parcursul acesteia.
Atunciăcândăasistentulăsocialăfurnizeaz ăserviciiădeăconsiliereăaăfamiliilor,ă
cupluriloră sauă grupurilor,ă acestaă trebuieă s ă ob in ă ună consensă privindă dreptulă
fiec ruiaă laă confiden ialitateă şiă obliga iaă fiec ruiaă deă aă p straă confiden ialitateaă
informa iilor.ă Asistentulă socială informeaz ă familia,ă cuplulă sauă membriiă grupuluiă
cuă careă lucreaz ă despreă faptulă c ă nuă poateă garantaă p strareaă confiden ialitatiiă
deăc treătoateăpersoaneleăimplicate.ă
Asistentul social trebuieă s ă p strezeă confiden ialitateaă atunciă cândă
prezint ăunăcazăsocialăînămassămedia.
Asistentulă socială p streaz ă confiden ialitateaă înă timpulă proceduriloră
legale,ăînămasuraăpermis ădeălege.
1.8. Accesul la dosare
Accesulă laă dosareleă clien iloră şiă transferulă acestoraă seă realizeaz ă astfelă
încâtă s ă seă asigureă protec iaă informa iiloră confiden iale.ă Accesulă laă dosareleă
clien iloră esteă permisă profesioniştiloră careă lucreaz ă înă echipaă pluridisciplinar ,ă
supervizoriloră activita iiă profesionaleă deă asistent ă social şiă altoră persoaneă
autorizateăînăuneleăcazuriăprev zuteădeălege.ă
Laăcerere,ăclien iiăauăaccesălaăinforma iiădinăpropriileădosare,ăînăm suraăînă
careăacesteaăservescăintereselorăclien ilorăşiănuăprejudiciaz ăalteăpersoane.ă
Laă încheiereaă serviciilor,ă asistentul social are responsabilitatea de a
arhivaă dosareleă clien iloră pentruă aă asiguraă accesulă laă informa ieă înă viitoră şiă
protec iaăinforma iilorăconfiden iale.ă
1.9. Contactul fizic
Contactulă fizică cuă clientulă esteă evitată deă c treă asistentulă social,ă dac ă
acestălucruăîlăafecteaz ădinăpunctădeăvedereăpsihologicăpeăclient.ă
Asistentulă socială careă seă angajeaz ă ină contacteă fiziceă cuă clien iiă areă
responsabilitateaădeăaăstabiliălimiteăadecvateădiferen elorăculturale.ă
Asistentulăsocialănuăseăangajeaz ăînărela iiăsexualeăcuăclien iiăsauărudeleă
acestuia,ăpeătoat ădurataărela ieiăprofesionale.ă
Asistentulăsocialănuămanifest ăfa ădeăclien iăcomportamenteăverbaleăsauă
fiziceădeănatur ăsexual ,ăcumăarăfiăavansurileăsexualeăsauăsolicit rileădeăfavoruriă
sexuale.

126
1.10. Limbajul
Asistentulăsocialăfoloşesteăunălimbajăadecvatăşiărespectuosăfa ădeăclientă
şiăevit ăfolosireaătermenilorăcareăpotăaduceăprejudiciiăpersoanelor,ăgrupurilorăsauă
comunit ilor.ă
1.11. Plata serviciilor
Atunciă cândă seă stabilescă taxeă pentruă furnizareaă anumitor servicii,
asistentulă socială seă asigur ă c ă acesteaă suntă rezonabileă şiă înă concordan ă cuă
serviciile furnizate.
Asistentulă socială nuă accept ă bunuriă sauă serviciiă dină parteaă clien iloră înă
schimbul serviciilor furnizate.
1.12. Întreruperea şi încheierea relaţiei cu clientul
Asistentulăsocialăasigur ăcontinuitateaăserviciilorăînăcazulăînăcareăacesteaă
suntăîntrerupteădeăfactoriăcumăarăfi:ătransfer,ăboal ,ăindisponibilitate,ăetc.ă
Asistentulă socială încheieă rela iaă profesional ă cuă clientulă şiă serviciileă
oferiteă acestuiaă atunciă cândă acesteaă nuă maiă r spundă nevoiloră şiă intereseloră
clientului.
Asistentulăsocialăseăasigur ăc ăîncheiereaărela ieiăprofesionaleăcuăclientulă
şiă aă serviciuluiă oferită esteă ună procesă planificată asupraă c ruiaă clientulă areă toateă
informa iile necesare.

2.ăResponsabilit ileăeticeăaleăasistentuluiăsocialăfa ădeăcolegiă

2.1. Respectul
Asistentulă socială îşiă trateaz ă colegiiă cuă respectă şiă evit ă aprecierileă
negativeălaăadresaălorăînăprezen aăclien ilorăsauăaăaltorăprofesionişti.ă
Asistentul socială acord ă sprijină şiă asisten ă colegiloră careă trecă prină perioadeă
dificile.ă Dac ă perioadaă respectiv ă seă prelungeşteă şiă areă urm riă înă planulă
activit iiă profesionale,ă asistentulă socială vaă apelaă laă procedurileă dină cadrulă
agen ieiăsauălaăColegiulăAsisten ilor Sociali.
2.2. Confidenţialitatea
Asistentulă socială respect ă confiden ialitateaă informa iiloră împ rt şiteă deă
colegiăînăcursulărela iilorăprofesionale.ă

127
2.3. Colaborarea interdisciplinară şi consultarea
Asisten iiăsocialiăcareăsuntămembriăînăechipeămultidisciplinareăparticip ălaă
luareaădeciziilorăcareăvizeaz ăbun stareaăclientului,ăutilizândăvalorileăprofesieiăşiă
experien aăprofesional .ă
Obliga iileăeticeăşiăprofesionaleăaleăechipeiămultidisciplinareăcaăîntregăşiăaă
membrilor echipei trebuie clar definite.
Asisten iiăsocialiăsolicit ăşiăofer ăconsultan ăşiăconsiliereăcolegilorăoriădeă
cate ori este nevoie.
2.4. Disputele dintre colegi
Disputeleă dintreă colegiă seă rezolv ă înă interiorulă echipeiă deă c treă ceiă
implica iă şiă prină respectareaă dreptuluiă p r ilor la opinie. In cazul prelungirii
acestora,ăseăapeleaz ălaăunămediatorăsauălaăsupervizor.ă
Disputaă dintreă angajatoră şiă ună altă colegă nuă esteă folosit ă deă asistentulă
socială pentruă aă ob ineă oă pozi ieă sauă ună avantajă personal.ă Disputeleă sauă
conflictele dintre colegiăsuntărezolvateăf r ăimplicareaăclientului.ă
2.5. Orientarea către alte servicii
Asistentulă socială orienteaz ă clien iiă c treă alteă serviciiă atunciă cândă
problematicaă clientuluiă dep şeşteă competen eleă saleă profesionale,ă cândă nuă aă
înregistrată progreseă semnificativeă şiăatunciă cândă clientulă areă nevoieă deă serviciiă
suplimentare sau specializate pe care el nu le poate oferi.
Asistentulă socială careă orienteaz ă clientulă c treă alteă servicii,ă transmiteă
c treănouaăagen ieătoateăinforma iileănecesareăsolu ion riiăcazului.
2.6. Relaţiile sexuale şi hărţuirea sexuală
Asisten iiă socialiă careă desf soar ă activit iă deă supervizareă evit ă s ă
între in ă rela iiă sexualeă cuă superviza iiă sauă cuă alteă persoaneă asupraă c roraă işiă
exercit ăoăautoritateăprofesional .ă
Asisten iiă socialiă evit ă s ă seă impliceă înă rela iiă sexualeă cuă colegiiă atunciă
cândăexist ăunăposibilăconflictădeăinterese.ă
Asisten iiă socialiă nuă trebuieă s ă manifesteă fa ă deă colegiă comportamenteă
verbaleăsauăfiziceăsusceptibileăaăfiăinterpretateădreptăh r uireăsexual .ăă
2.7. Incompetenţa şi comportamentul lipsit de etică
Înă situa iileă înă careă asistentulă socială observ ă incompeten aă sauă
comportamentulălipsitădeăetic ăalăunuiaădintreăcolegi,ăîiăacord ăacestuiaăsprijinăşiă
asisten .ă Dac ă celă înă cauz ă nuă îşiă corecteaz comportamentul profesional,

128
asistentulă socială vaă apelaă laă procedurileă dină cadrulă agen ieiă sauă laă Colegiulă
Asisten ilorăSociali.ă
Asistentulă socială ac ioneaz ă pentruă aă descuraja,ă preveniă şiă corectaă
comportamentulălipsitădeăetic .ă
Asistentul social trebuie s ă apereă şiă s ă asisteă colegiiă acuza iă peă nedreptă deă
comportamentălipsitădeăetic .ă

3.ăResponsabilit ileăeticeăaleăasisten ilorăsocialiăcaăprofesioniştiă

3.1. Supervizarea şi consultarea

Pentruăaăexercitaăfunc iiădeăsupervizareăsauăconsultan ,ăasisten ii sociali
trebuieăs ăde in ăpreg tirea,ăcunoştin ele,ăabilit ile,ăspecializareaăşiăexperien aă
practic ăsolicitat ădeăaceast ăpozi ie.ă
Asistentulă socială exercit ă func iiă deă supervizareă şiă consultan ă numaiă înă
ariaădeăcompeten ăspecific ăprofesiei.ă
Asisten iiă socialiă cuă func iiă deă conducereă asigur ă condi iileă necesareă
respect riiăprevederilorăCoduluiăEtic.ă
3.2. Educaţia, formarea şi evaluarea
Asisten iiă socialiă careă îndeplinescă func iiă deă supervizareă trebuieă s ă
asigureă ună programă deă preg tireă şiă dezvoltareă profesional ă continu ă aă
asisten ilorăsocialiădinăsubordine.ă
Asisten iiă socialiă careă auă responsabilitateaă deă aă evaluaă performan eleă
asisten iloră socialiă dină subordineă voră folosiă criteriiă şiă instrumenteă deă evaluareă
profesional ăclarădefinite.ă
3.3. Angajamentul faţă de instituţia angajatore
Asistentulăsocialărespect ăpolitica,ăprincipiileăşiăregulamenteleăinterneăaleă
institu ieiă angajatoare.ă Asistentulă socială particip ă laă îmbun t ireaă politiciloră şiă
procedurilorăinstitu ieiăangajatoareăşiălaăsporirea eficien eiăserviciilorăoferite.ă
Asistentulăsocialăseăasigur ăc ăinstitu iaăangajatoareăcunoaşteăobliga iileă
eticeă aleă profesieiă deă asistentă socială prev zuteă deă Codulă Etică şiă implica iileă
practiceăaleăacestorăobliga ii.ă
Asistentulăsocialăseăasigur ăc ăpracticile,ăpoliticileăşiăprocedurileăinstitu ieiă
înă cadrulă c reiaă îşiă desf şoar ă activitateaă suntă compatibileă cuă prevederileă
Codului Etic.

129
 Asistentulă socială ac ioneazaă astfelă încâtă s ă previn ă şiă s ă elimineă oriceă
form ădeădiscriminareăînăactivit ile,ăpoliticileăşiăpracticileăinstitu ieiăangajatoare.ă
3.4. Conflictele de muncă
Conflicteleă deă munc ă aleă asisten iloră socialiă suntă rezolvateă conformă
legisla ieiăînăvigoare.ăAc iunileăasisten ilorăsocialiăcareăsuntăimplica iăînăconflicteă
deă munc ă trebuieă s ă seă ghidezeă dup ă valorile,ă principiileă şiă standardeleă eticeă
ale profesiei.
Înăcazulăunuiăconflictălaăloculădeămunc ,ătrebuieăacceptateădiferen eleădeă
opinie,ăiarăacesteaătrebuieăpuseăînădiscu ieă inândăcontăşiădeăintereseleăclien ilor.ă
3.5. Discriminarea
Asistentulă socială nuă practic ,ă nuă seă implic ,ă nuă faciliteaz ă şiă nuă
colaboreaz ălaăniciăoăform ădeădiscriminareăbazat ăpeăetnie,ăsexăsauăorientareă
sexual ,ă stareă civil ,ă convingeriă politiceă şi/sauă religioase,ă deficien eă fiziceă sauă
psihice sau pe alte asemenea criterii.
3.6.Conduita privată
Asistentulă socială vaă evitaă caă prină propriulă comportamentă s ă aduc ă
prejudicii imaginii profesiei.
Asistentulă socială vaă evitaă caă problemeleă personaleă s ă îiă afectezeă
judecata,ă performan eleă profesionaleă sauă intereseleă clien ilor.ă Înă cazulă înă careă
aceast ă situa ieă nuă seă poateă evita,ă asistentulă socială trebuieă s ă soliciteă imediată
consultan ăşiăsprijinăprofesional,ăs ăreducaănum rulădeăcazuriăcuăcareălucreaz ,ă
s ă îşiă încheieă activitateaă profesional ă sauă s ă întreprind ă oriceă alt ă ac iuneă
pentruăaăprotejaăclien ii.ă
3.7. Reprezentare
Înă situa iaă înă careă reprezint ă oă institu ie,ă asistentulă socială trebuieă s ă
prezinteăclarăşiăcuăacurate eăpunctulăoficialădeăvedereăalăinstitu ieiărespective.ă
3.8. Onestitate
Asistentulă socială îşiă asum responsabilitateaă şiă meriteleă numaiă pentruă
propriaă activitateă şiă recunoaşteă cuă onestitateă meriteleă şiă contribu iaă altoră
profesionişti.ă

130
4.ăResponsabilit ileăeticeăaleăasisten ilorăsocialiăfa ădeăprofesieă

4.1. Integritatea profesională şi promovarea profesiei

Asistentulă socială promoveaz ă şiă men ineă standardeleă practiciiă
profesionale.
Asistentulăsocialăpromoveaz ăşiădezvolt ăvalorileăşiăeticaăprofesiei,ăbazaă
deăcunoştin eăşiămisiuneaăprofesiei.ăAsistentulăsocialăprotejeaz ăşiăpromoveaz ă
integritateaă profesional ă atâtă prină studii,ă cercetare,ă analiz ă şiă critic ă
constructiv ,ă câtă şiă prină activit iă deă predare,ă consultan ,ă expuneriă înă cadrulă
comunit iiăşiăparticipareăactiv ăînăcadrulăorganiza iilorăprofesionale.ă
Asistentulă socială ac ioneaz ă pentruă a preveniă şiă eliminaă practicareaă
neautorizat ă şiă necalificat ă aă profesieiă deă asistentă socială semnalândă Colegiulă
Asisten ilorăSociali.ă
4.2. Evaluare şi cercetare
Asistentulă socială evalueaz ă şiă promoveaz ă politicileă dină domeniu,ă
implementareaăprogramelorăşi interven iileăpractice.ă
Asistentulă socială careă seă angajeaz ă înă programeă deă cercetareă respect ă
eticaăprofesieiăşiăutilizeaz ătehniciăşiămetodeăprofesionale.ă
Asistentulă socială careă seă implic ă înă programeă deă cercetareă trebuieă s ă
asigure anonimatul participan ilorăşiăconfiden ialiteaăasupraădatelorăob inute.ă

5.ăResponsabilit ileăeticeăaleăasistentuluiăsocialăfa ădeăsocietateă

5.1. Acţiune socială şi politică

Asistentulă socială pledeaz ă pentruă condi iiă deă viat ă careă s ă conduc ă laă
satisfacerea nevoilor umaneă deă baz ă şiă promoveaz ă valorileă sociale,ă
economice,ă politiceă şiă culturaleă careă suntă compatibileă cuă principiileă justi ieiă
sociale.
Asistentulăsocialătrebuieăs ăfieăconştientădeăimpactulăvie iiăpoliticeăasupraă
profesieiă şiă practiciiă profesionale.ă Asistentulă socială pledeaz ă pentruă schimb riă
careă s ă contribuieă laă îmbun t ireaă condi iiloră socialeă înă vedereaă satisfaceriiă
nevoilorăumaneădeăbaz ăşiăpromov riiăjusti ieiăsociale.ă

131
 Asistentulăsocialăac ioneaz ăpentruăaăfacilitaăaccesulălaăserviciiăspecificeă
şiă posibilitatea de a alege pentru persoanele vulnerabile, dezavantajate sau
aflateăînădificultate.ă
Asistentulă socială promoveaz ă condi iileă careă încurajeaz ă respectareaă
diversit iiăsocialeăşiăculturaleăatâtăînăinteriorulăRomânieiăcâtăşiălaănivelăglobal.
Asistentulă socială promoveaz ă politicileă şiă practicileă careă încurajeaz ă
conştientizareaăşiărespectareaădiversit iiăumane.ă
Asistentulă socială faciliteaz ă şiă informeaz ă publiculă înă legatur ă cuă
participareaălaăviataăcomunitar ăşiăschimb rileăsocialeăcareăintervin.
Asistentulăsocialătrebuieăs ăasigureăserviciiăprofesionaleăînăsitua iiădeăurgen .ă
Asistentulăsocialăac ioneaz ăpentruăaăpreveniăşiăelimin ădominarea,ăexploatareaă
sauă discriminareaă uneiă persoane,ă grup,ă comunitateă sauă categorieă social ă peă
baza etniei, originiiăna ionale,ăsexuluiăsauăorient riiăsexuale,ăvârstei,ăst riiăcivile,ă
convingeriloră politiceă sauă religioase,ă deficien eloră fizice/psihiceă sauă altoră
asemenea criterii.
Asistentulăsocialăseăasigur ădeărespectareaădrepturilorăfundamentaleăaleă
omuluiă şiă deă aplicareaă legisla ieiă interna ionaleă laă careă Româniaă aă aderat,ă
conformăConstitu ieiăRomâniei.ă

132
5. GLOSAR

Abuzul copiluluiăsauămaltratareaăluiăreprezint ătoateăformeleădeăreleătratamenteă

fiziceă şi/sauă emo ionale,ă abuză sexual,ă neglijare sau tratament neglijent,
exploatareă comercial ă sauă deăaltă tip,ăaleă c rorăconsecin eă suntă dauneă actualeă
sauăpoten ialeăaduseăs n t iiăcopilului,ăsupravie uirii,ădezvolt riiăsauădemnit iiă
lui,ă înă contextulă uneiă rela iiă deă r spundere,ă încredereă sauă putereă ( def.
Acceptat ădeăOrganiza iaăMondial ăaăS n t iiă– Raport of the Consultation on
Child Auz Prevention-WHO, Geneva 29-31 march, 1999).

Adop ia – m sur ădefinitiv ădeăprotec ieăaăcopiluluiăînădificultate,ăseăinstituieăînă

scopulă protej riiă interesuluiă superioră ală copilului;ă prină adop ieă seă stabileşteă
filia iaăîntreăcelăcareăadopt ăşiăcopilulăadoptat,ăprecumăşiărudeniaădintreăcopilăşiă
rudele adoptatorului.

Alternativeălaăinstitu ionalizare – modalit iădeăocrotireăaăpersoanelorăaflateăînă

dificultate, alteleă decâtă formeleă deă institu ionalizareă (ex:ă asisten ă maternal ,ă
plasament,ă centruă deă zi,ă adop ie,ă îngrijireă laă domiciliu,ă locuin eă protejate,ă
ad post,ăcentruămaternal,ăfamilieăgazd ).

Asisten ă maternal – esteă m sur ă deă protec ieă temporar ă instituit ă înă
interesulă superioră ală copiluluiă aflată înă dificultate,ă prină careă acestaă esteă ocrotită
într-unămediuăfamilialădeăc treăasistentulămaternalăprofesionist.ă

Asistentul maternal profesionist – esteăpersoanaăfizic ,ăatestat ăînăcondi iileă

H.G. 217/1998, care asigur ă prină activitateaăpeă careă oă desf şoar ălaă domiciliuă
s uăcreşterea,ăîngrijireaăşiăeducarea,ănecesareădezvolt riiăarmonioaseăaăcopiiloră
primi iăînăplasamentăsauăînăîncredin are.ă

Asisten aăsocial – component ăaăsistemuluiădeăprotec ieăsocial ,ăreprezint ăă

ansamblulă deă institu iiă şiă m suriă prină careă statulă şiă societateaă civil ă asigur ă
prevenirea,ălimitareaăsauăînl turareaăefectelor,ătemporareăsauăpermanente,ăaleă
unoră situa iiă careă potă generaă marginalizareaă sauă excludereaă soial ă aă unoră

133
persoane (Legea 705/2001ăprivindăsistemulăna ionalădeăasisten ăsocial ,ăcap.I,ă
art.2)

Asistent social – esteăabsolventulăuneiăinstitu iiădeăînv mântădeăspecialitate,ă

acreditat ădeăstatăînăconti iileălegii;ăscopulăexercit riiăprofesieiădeăasistentăsocială
îlă constituieă acordareaă deă asisten ă persoanelor,ă grupuriloră şiă comunit iloră
aflateă înă dificultateă şiă creareaă condi iiloră necesareă înt ririiă sauă recâştig riiă
capacit iiă acestoraă deă aă func ionaă social.ă Asistentulă socială îndeplineşteă oă
misiuneă social ă careă areă laă baz ă valorileă şiă principiileă eticeă fundamentaleă aleă
profesiei,ăcareăsuntăcuprinseăînăCodulăEticăalăprofesiei.

Autoreferire – situa iaă înă careă clientul/beneficiarul/utilizatorulă deă serviciiă seă

adreseaz ădirectăserviciuluiădeăasisten ăsocial ăpentruăaăfiăevaluat.

Autosesizare – situa iaă înă careă oă institu ieă sauă ună ONGă deschideă ună cază caă
urmareă aă proprieiă saleă decizii,ă f r ă caă acestaă s ă fieă referită deă oă persoan ă sauă
institu ieă(corespundeăobiectuluiădeăactivitate)ă– ex:ăarticolădinăziarăcareăprezint ă
oă situa ieă de abuz asupra copilului - Direc iaă pentruă Protec iaă Drepturiloră
Copiluluiăvaădeschideăcazulăînăcadrulăăserviciuluiă“ăAbuză“.

Caz social – situa iaăidentificat ăşiăînregistrat ădeăunăprofesionist,ăcareănecesit ă

interven iaăspecializat ăaăunuiăserviciuădeăprotec ieăşiăasisten ăsocial .

Client/beneficiar- oriceă individ,ă familie,ă grupă sauă comunitateă careă beneficiaz ă

deăserviciiăsocialeă(evaluare,ăinterven ie,ămonitorizare).

Contractul cu clientul – unăinstrumentăutilizatădeăasistentulăsocial,ăf r ăefecteă

juridice,ă cuă scopulă deă aă reglementaă responsabilit ileă şiă drepturileă înă cadrulă
rela ieiădeăasistare;ăurm reşteăimplicareaăactiv ăaăclientuluiăînărela iaădeăasistareă
înăvedereaăresponsabiliz riiăsale.

Copilă înă dificultateă – „copilulă seă afl ă înă dificultateă dac ă dezvoltareaă sauă
integritateă saă fizic ă sauă moral ă esteă periclitat ”ă (legeaă nr.108/1998ă privindă

134
protec iaăcopiluluiăaflatăînădificultate).ăPrinăcopilăseăîn elegeăoriceăpersoan ăcareă
nuăaăîmplinităvârstaădeă18ăani.

Dec dereă dină drepturiă p rinteşti – m sur ă instituit ă deă instan aă

judecatoreasc ,ă laă cerereaă autorit iiătutelare,ă dac ă s n tateaă sauădezvoltareaă
fizic ă aă copiluluiă esteă pus ă înă pericolă prină felulă deă exercitareă aă drepturiloră
p rinteşti,ă prină purtareă abuziv ă sauă prină neglijen aă grav ă înă îndeplinirea
îndatoririloră deă p rinte.ă Autoritateaă tutelar ă vaă îng duiă p rinteluiă dec zută dină
drepturileăp rinteştiăs ăp strezeăleg turiăpersonaleăcuăcopilul,ănumaiădac ,ăprină
asemeneaăleg turi,ăcreşterea,ăeducarea,ăînva turaăsauăpreg tireaăprofesional ăă
a copiluluiănuăarăfiăpuseăînăprimejdie.ăInstan aăjudec toreasc ăvaăredaăp rinteluiă
dec zută dină drepturileă p rintestiă exerci iulă acestoră drepturi,ă dac ă auă încetată
împrejur rileă careă auă dusă laă dec dere,ă astfelă încât,ă prină redareaă acestoră
drepturi,ă creşterea,ă educarea, înv tura,ă preg tireaă profesional ă şiă intereseleă
patrimoniale ale copilului nu mai sunt primejduite.

Delincven – Reprezint ă s vârşireaă deă acteă antisocialeă careă suntă

reglementateăjuridicădeălegisla iaăstatuluiăînăcareăacesteaăseămanifest .ăOăform ă
particular ăaădelincven eiăesteă“delincven aăjuvenil ”ăcareăînăceleămaiămulteă riă
uzeaz ă deă legisla iiă specificeă cuă scopulă deă reintegrareă şiă reinser ieă social ă şiă
protejareăaăminorilorădelincven i.

Devian - esteăansamblulăconduitelorăşiăst rilorăpeăcareămembrii unui grup le

judec ă dreptă neconformeă cuă aştept rile,ă normeleă sauă valorileă loră şiă care,ă înă
consecin ,ărisc ăs ătrezeasc ădinăparteaălorăreprobareăşiăsanc iuniă.6

Evaluare caz – etap ă înă instrumentareaă cazuluiă dină momentulă deschideriiă

cazuluiă şiă pân ă înă momentulă stabiliriiă planuluiă deă interven ieă /ă permanen .ă
Presupuneă strângereaă şiă analizaă informa iiloră cuă privireă laă situa iaă medicoă –
psiho – social ăaăbeneficiarului.

6
Boudon, Raymond - Tratat de sociologie,ăăEdituraăHumanitas,ăBucureşti,ă1997

135
Excludereă social – Reprezint ă reac iaă deă respingereă şiă marginalizareă
sistematic ă(esteăoăatitudineăconstant ăşiăuzeaz ădeăreguliăspecificeăşiăprincipii)ă
aăunuiăgrupăumanăfa ădeăunăaltăgrupă/ăpersoan ăcareănuăcorespundeăprincipiiloră
şiăvalorilorăgrupuluiădiscriminant.

Familieădefavorizat - familieăcareădatorit ăuneiăanumiteăsitua iiăsocialeă(lipsaă

locuin ei,ăaăunuiălocădeămunc ,ăetc)ăcuăcareăseăconfrunt ăpeăoăperioad ădeătimp,ă
nu-şiă poateă asiguraă cuă resurseleă propriiă ună traiă minimă deă via ă (dină punctă deă
vedereă social,ă economic,ă cultural,ă politic)ă fiindă necesar ă interven iaă serviciilor
specializate.ă(Conformălegiloră116ă/ă2002ăprivindămarginalizareaăsocial ăşiăaălegiiă
416/2001 privind venitul minim garantat).

Familieă înă dificultate – familiaă ală c reiă echilibruă esteă afectată datorit ă apari ieiă
uneiăsitua iiă(dificile)ăpeăcareănuăoăpoate rezolva cu resurse proprii (ex.: decesul
tat luiăcareăesteăsinguraăpersoan ăcareăasigur ăveniturileăfamiliei).

Familieă vulnerabil - familiaă careă prezint ă anumiteă caracteristiciă (ex.:ă ună

membruă ală familieiă esteă infectată cuă HIV;ă ună p rinteă esteă recidivist; tratamente
releă aplicateă minoriloră deă c treă p rin i)ă careă oă predispună laă dezechilibreă înă
dinamicaăfamilieiăşi/sau situa iiădeăcriz .

Grup de suport – Reprezint ăoăform ădeăsuportăpiho-socialăadresat ăunuiăgrupă

deă persoaneă careă auă aceeaşiă problem ă şi careă consimtă s ă participeă
necondi ionată laă şedin eă deă terapieă înă careă seă folosescă metodeă şiă tehniciă
specificeă deă interven ieă psiho-social .ă M rimeaă acestuiă tipă deă grupă nuă poateă
dep şiă 8ă – 10ă persoane,ă iară şedin eleă suntă coordonateă deă c treă ună moderatoră
(asistentă socială şi/sauă psiholog).ă Caă oă particularitateă reprezentativ ă aă grupuluiă
deă suport,ă membriiă participan iă auă libertateaă s -şiă exprimeă deschisă opiniileă şiă
sentimenteleălegateădeăproblemaădezb tut .ăScopulăacestuiătipădeăterapieăesteă
verbalizarea problemelorăşiăg sireaăunorăsolu iiăprinăsus inereaăreciproc .ăEsteă
oă procedur ă desă utilizat ă înă domeniulă medical,ă socială şiă psihopedagogic.ă Ex.:ă
Grupuri de suport pentru persoane afectate de boli incurabile (cancer,
persoane dializate, HIV/SIDA, sindromul Down), persoane cu diferite forme de

136
handicapă fizic,ă persoaneă dependenteă deă substan eă nocive,ă persoaneă abuzate,ă
etc.

Grup de suport profesional – Reprezint ăoăform ăaăgrupuluiădeăsuport,ăavândă

aceleaşiă reguliă privindă durata,ă m rimea,ă persoanaă careă mediaz ,ă numaiă c ă înă
acestă cază membriiă grupuluiă suntă reprezenta iă deă profesioniştiă dină domeniulă
socio-psiho-medicală (grupuriă deă sisten iă sociali,ă psihologi,ă medici).ă Scopulă
acestorăîntâlniriăesteăacelaădeăaădezbateăanumiteăproblemeăîntâlniteăînăpracticaă
profesional ă şiă deă aă identificaă posibileă solu iiă laă cazuriă sociale,ă strategiiă deă
interven ie,ă metodeă specifice,ă etc.ă Înă acelaşiă timp,ă acestă tipă deă grupă
func ioneaz ă caă oă form ă aă suportă psiho-emo ională reciprocă ală membrilor.ă Ex.:ă
grupuriădeăsuportăaleăasisten ilorăsocialiăcomunitari,ăîntâlnirileăasisten ilorăsocialiă
şiămedicilorăînădomeniulăpreveniriiă/ăterapieiăHIV/SIDA,ăetc.

Grupulă deă interven ieă comunitar ă – Reprezint ă oă form ă deă interven ieă
comunitar ă prină intermediulă unuiă grupă deă interesă formată dină concet eniă cuă
preg tireă înă diferiteă domeniiă deă activitateă şiă careă reprezint ă anumiteă pozi iiă deă
lideriăînăcomunitateă(lideriăformaliăşiăinformali).ăAceştiaărespect ăregulileădeăgrupă
şiă ac ioneaz ă pentruă aă rezolvaă anumiteă problemeă specificeă aleă comunit iiă dină
care fac parteă(problemeădeănatur ăsocial ,ăeconomic ,ăecologic ,ăetc.).ăAcesteă
persoaneă ac ioneaz ă dină liber ă ini iativ ,ă completândă şiă sprijinindă activit ileă
administra ieiă publiceă locale,ă f r ă aă emiteă îns ă acteă juridice.ă Ună grupă deă
interven ieă comunitar ă esteă deă obiceiăformată dinăfunc ionariă publiciă (sercretarulă
prim riei,ăprimarul,ăasistentulăsocial),ăpoli ist,ămedic,ăpreot,ăgospodariăaiăsatuluiă
(lideriăinformali),ăprofesori,ăînv tori,ăetc.ăEx.:ăgrupădeăinterven ieăînăsitua iiădeă
calamit iă naturale,ă grupă deă interven ieă pentruă implementareaă unoră programeă
sociale, economice, ecologice, etc.
Termeniă coresponden i:ă grup de suport profesional, grup terapeutic,
terapie de grup.

Institu ionalizare – oă form ă deă protec ieă social ă careă presupuneă oferireaă deă
servicii de îngrijireă înă cadrulă uneiă institu ii/centruă publică sauă privată
(guvernamentală sauă neguvernamental)ă careă implic ă respectareaă reguliloră şiă
normelorăspecificeă(ex:ăinternareaăunuiăcopilăînăcentrulădeăplasament)ă

137
Integrareaă înă comunitateă – reprezint ă ună procesă deă reabilitareă social ă şiă
personal ă (dobândireaă deă statută social,ă înv areaă normeloră sociale,ă creareaă
rela iiloră interpersonale,ă integrareaă profesional ,ă etc.)ă aă indiviziloră care,ă dină
diferiteă motive,ă auă fostă priva iă temporară sauă permanentă deă via aă comunitar ă
(copiiiă interna iă înă centreleă deă plasament,ă persoaneleă cuă nevoiă speciale,ă
prizonierii,ă de inu ii,ă etc.).ă Pentruă copiiiă externa iă dină centreleă deă plasament,ă
acestăconceptădefineşteăunăprocesăcareăpoateăfiăutilizatăcaăvariant ăînăplanulădeă
permanen .

Interven ie - etap ă înă instrumentareaă unuiăcază socială şiăcareă seă finalizeaz ă înă
momentulă atingeriiă obiectiveloră specificeă dină planulă deă interven ie/permenen .ă
Interven iaă seă realizeaz ă cuă scopulă deă aă sprijiniă familia/ă persoanaă s ă
dep şeasc ăsitua iaădeăcriz /dificultate.

Interven ieăsocial – Reprezint ăunăansambluădeăm suriăreglementateăsauănuă

juridic care au impact asupra unor grupuri umane largi, defavorizate din punct
de vedere medico-socio-economic. Ex.: politica anti-s r cieă (Legeaă
marginaliz riiiă sociale, Legea venitului minim garantat), politica anti-drog,
politicaădeăincluziuneăsocial ăaăpersoanelorăcuănevoiăsociale,ăetc.

Instrumentare caz - demersulăpeăcareăîlărelizeaz ăspecialistul,ăprinărespectareaă

unoră reguliă şiă principii,ă înă vedereaă lucruluiă eficient pe caz (vezi schema de la
pagina 9).
Pentruă realizareaă acestuiă demersă specialistulă utilizeaz ă procedeeă
manageriale:ă planificareaă activit iiă (punctareaă etapeloră deă interven ie);ă
identificareaă deă solu ii/resurse;ă administrareă (implementareaă ac iunilor propriu-
zise);ă coordonareă şiă controlă (evaluareaă rezltateloră ob inuteă peă parcursulă
demersului).
Termeniă utiliza iă înă aceaşiă arieă semantic :ă coordonare caz,
managementul de caz.

Încredin are – m sur ă deă ocrotireă temporar ă aă unuiă copilă aflată înă dificultate.
Persoanaă sauă institu iaă c reiaă iă s-aă încredin ată copilulă vaă aveaă fa ă deă acestaă

138
numaiă drepturileă şiă obliga iileă ceă revină p rin iloră privitoră laă persoanaă copilului.ă
Potrivităatr.ă7ădinălegeaă108/1998ăm suraădeăîncredin areăseăstabileşteădeăc treă
ComisiaădeăProtec ieăaăCopiluluiăşiăpoateăaveaăurm toreleăforme:
a. încredin areaă copiluluiă uneiă familii,ă uneiă persoaneă sauă unuiă organismă
privat autorizat;
b. încredin areaăăcopiluluiăînăvedereaăadop iei;
c. încredin areaăprovizorieăaăcopiluluiăc treăserviciulăpublicăspecializat

Lucr toră socială comunitar – profesionist cu studii medii de specialitate,

angajată înă cadrulă uneiă institu iiă deă administra ieă public ,ă deă obiceiă dintr-o
comunitateărural ,ăcareăofer ăserviciiădeăasisten ăsocial ămembrilorăcomunit ii.

Manager caz – profesionistulă înă asisten ă social ă careă esteă responsabilă deă
instrumentareaă unuiă cază socială deă laă deschidereaă şiă pân ă laă închidereaă
acestuia.ă Managerulă deă cază stabileşteă instrumenteleă şiă tehnicileă deă lucru,ă
elaboreaz ă planulă deă ac iune/permanen ă şiă coordoneaz ă interven iaă altoră
specialiştiă(psihologi,ămedici,ăjurişti,ăetc.)ăînăsolu ionareaăcazului.

M sur ătemporar ădeăprotec ieăaăcopilului – m sur ădeăocrotireăstabilit ădeă

Comisiaă pentruă Protec iaă Copiluluiă pentruă oă perioad ă limitat ă deă timp.ă Esteă oă
etap ă preliminar ă instituiriiă m suriiă permanenteă deă ocrotire.ă Ex:ă plasamentulă
(plasamentă laă asistentulă maternală profesionist,ă familiaă l rgit ),ă încredin areaă înă
vedereaăadop iei,ăetc.

M sur ăpermanent ădeăprotec ieăaăcopilului - m sur ădeăocrotireăhot rât ădeă

Comisiaă pentruă Protec iaă Copilului.ă Seă realizeaz ă conformă planuluiă deă
permanen ă aă copiluluiă şiă presupuneă ocrotireaă definitiv ă aă acestuiaă înă cadrulă
familieiănaturale(reintegrare)ăsauăînăfamiliaăadoptiv ă(adop ia).

Marginalizare – procesul de situare peăoăpozi ieăsocial ăperiferic ,ăprinăizolare,ă

a indivizilor sau grupurilor cu acces limitat la resursele economice, politice,
educa ionaleăşiăcomunica ionaleăaleăcolectivit iiă(ăveziălegeaă116/2002ă).

139
Mediere - metod ă confiden ial ă şiă privat ,ă prină intermediulă c reiaă mediatorii,ă
persoaneăindependenteăşiăcuăoăpreg tireăspecial ,ăajut ăp r ileăs -şiădefineasc ă
maiă clară obiectivele,ă intereseleă şiă leă îndrum ă astfelă încâtă s ă construiasc ă
împreun ăvarianteăreciprocăavantajoaseădeăsolu ionareăaăconflictului.ăMedierea
ofer ă persoaneloră şiă grupuriloră oportunitateaă deă a-şiă asumaă responsabilitateaă
rezolv riiădisputelorăşiădeăaămen ineăpermanentăcontrolulăasupraădeciziilorăcareă
leă afecteaz ă viitorul.ă Seă evit ă astfelăfolosireaă m surilorăabuziveă şiă deteriorareaă
rela iilorădintreăp rti,ăîncurajându-se dialogul, colaborarea, respectul reciproc.7

Monitorizare caz – etap ăînăinstrumentareaăcazuluiăcareăîncepeădup ăetapaădeă

interven ieă şiă seă finalizeaz ă laă închidereaă acestuia;ă presupuneă urm rireaă şiă
evaluareaă permanent ă aă situa ieiă clientuluiă pentruă aă seă asiguraă stareaă deă
echilibruă urm rit ă înă rezolvareaă cazului.ă Asistentulă socială nuă intervineă decâtă
dac ăseămodific ădateăaleăsitua ieiăclientuluiăsauăintervinăfactoriăneprev zu iăcareă
pot afecta echilibrul realizat.

Monitorizare – procesulă deă urm rireă aă implement riiă activit iloră deă asisten ă
social ăpropuseăspreărealizareăîntr-oăperioad ădeterminat ădeătimpă(ex:ănum rulă
deăcazuriăinstrumentate,ăserviciileăexistenteălaănivelulăcomunit ii,ăetc.).

Negocierea - metod ădeăcooperareăînăsolu ionareaăconflictelor,ăcareăpresupuneă

construireaă solu ieiă reciprocă acceptabile,ă conformă intereseloră fiec reiă p r i,ă înă
condi iiădeăsiguran ăşiădeăegalitateăaăp r ilor,ădeăp strareăaărespectuluiăreciprocă
şiăaăprestigiuluiăfiec reiăpersoaneăimplicate.8

Nevoie – termenulă desemneaz ă necesit ileă umaneă fundamentale,ă careă dac ă

nuăsuntăsatisf cuteăproducănepl ceriăpersoaneiăşiăîmpiedic ăparticipareaăsocial ă
deplin ă aă acesteia.ă Nevoileă difer ă deă dorinţe deoareceă dorin eleă suntă exclusivă
individualeăşi subiective,ăînătimpăceănevoileăpotăfiădeterminateăînămodăobiectiv.ăÎnă
acestă ultimă sens,ă acesteaă potă fiă clasificateă înă nevoiă normative,ă comparative,ă
exprimateăşiăsim ite.

CentrulădeăMediereăşiăSecuritateăComunitar :ăwww.cmsc.ro
7
8
Idem 7

140
 Nevoile umane de bază suntăaceleă“nevoiăcareătrebuieăsatisf cuteăîntr-o
anumit ăm sur ăînainteăcaăactorulăs ăpoat ăparticipaăefectivălaăvia ăşiăpentruăaă
sus ineăanumiteăscopuriăvalorizate”ă(Doyal,ăGough,ă1991,ăpag.ă50)
Abraham Maslow (1970) defineşteă nevoiaă înă termeniă deă for ă
motiva ional ăstimulat ădeăoăstareădeădezechilibruăsauădeăoătensiuneăap rut ăînă
organismădinăcauzaăuneiălipseăspecifice.ăPentruăacestăautorăesteăreprezentativ ă
reprezentareaă grafic ă aă uneiă “piramideă aă nevoiloră umane”.ă Specificulă acesteiă
reprezent riă esteă dată deă faptulă c ă împlinireaă uneiă nevoiă deă tipă superioră (ex.:ă
stim ăşiăstatut)ăesteăcondi ionat ădeăsatisfacereaănevoilorădeăbaz ă(ex.:ănevoileă
fiziologice).

Nevoiădeăautoactualizareăşiă
autorealizare

Nevoiădeăstim ăşiăstatut

Nevoiădeăapartenen ăşiăiubire

Nevoi de securitate (stabilitate,ăprotec ie,ănevoiădeă

structur )
Nevoi fizilogice (hran ,ăap ,ăad post,ăîmbr c minte)

„Piramida lui Maslow”

The International Glosarry on Poverty (coo. Gordon, Spiker, 1999) consider ăc ă

no iuneaă deă nevoiă deă baz ă includeă dou ă elementeă :ă oă prim ă component ă oă
constituie asigurarea unui anumit minim necesar unei familii pentru consumul
privat:ă hran ,ă ad post,ă îmbr c minteă adecvat ,ă mobil ,ă echipamentă
electrocasnic;ă oă aă douaă component ă oă reprezint ă serviciileă esen ialeă furnizateă
deăşiăprinăcomunitate:ăap ăpotabil ,ăs n tateăpublic ,ătransportăpublic,ăeduca ieă
şiăfacilit iăculturale.

Nevoiaă social – reprezint ă ansamblulă deă cerin eă indispensabileă fiec reiă

persoaneă pentruă asigurareaă condi iiloră deă via ,ă adaptateă dezvolt riiă saleă înă
vedereaă integr riiă socialeă (Legea705/2001ă privindă sistemulă na ională deă
asisten ăsocial ,ăcap.I,ăăart.4)

141
Persoane cu nevoi speciale (persoaneăcuădizabilit i,ăpersoaneăcuăhandicap,ă
persoaneă cuă deficien eă – legea 519/2002) – desemneaz ă aceleă persoaneă
pentru care mediulă socială esteă neadaptată deficien eloră loră fizice,ă senzoriale,ă
psihice,ămentaleăşiăleăîmpiedic ătotalăsauăleălimiteaz ăaccesulălaăşanseăegaleălaă
via aă social ,ă necesitândă m suriă deă protec ieă special ă înă sprijinulă integr riiă loră
socialeăşiăprofesionale .

Persoane afectate de HIV/SIDA – desemneaz ămembriiăfamilieiădinăcareăfaceă

parteăpersoanaăinfectat ăHIV/SIDAăşiăcareăîntâmpinaăanumiteădificult iădeăordină
socială (discriminare,ă stigmatizare,ă izolareă social ,ă atitudiniă manifestateă deăă
comunitate asupra întregiiăfamiliiădinăcareăfaceăparteăpersoanaăseropozitiv ăHIV)ă
sauă economică (costuriă ridicateă pentruă între inereaă uneiă persoaneă seropozitiveă
HIV,ănerespectareaădrepturilorăsalarialeăpentruăasisten iiăpersonaliăaiăacestora).

Plasamentulăînăregimădeăurgen ă– m sur ădeăocrotireătemporar ăaăcopiluluiă

careă seă instituieă prină deciziaă directoruluiă Serviciuluiă Publică Specializată înă
urm toareleă situa ii:ă dac ă p rin iiă sauă unulă dintreă aceştiaă pună înă pericolă
securitatea,ă dezvoltarea/integritateaă moral ă aă copiluluiă prină exercitareaă înă modă
abuzivă aă drepturiloră p rinteştiă sauă prină neglijen ă înă îndeplinireaă obliga iiloră
p rinteşti;ădac ăcopilulăesteăg sitălipsitădeăsupraveghere,ăsauăesteăabandonatădeă
p rin i.ă Aceast ă m sur ă const ă înă plasamentulă copiluluiă într-un Centru de
Primireă înă regimă deă urgen ,ă într-un Centru de Plasament, la un Asistent
Maternală Profesionist,ă laă ună organismă privată autorizată sauă laă oă alt ă persoan .ă
Deciziaăareăvalabilitateădeă15ăzile,ătimpăînăcareăseăfinalizeaz ăevaluareaăsitua ieiă
copilului pentruă aă seă luaă oă hot râreă înă cadrulă Comisieiă pentruă Protec iaă
Copilului.

Politic ă social ă - ansamblulă reglementarilor,ă m suriloră şiă activit iloră

întreprinseăînăprincipalădeăstată(darăposibilăşiădeăal iăagen iăinteresa i)ăînăscopulă
modific riiăparametrilorăvie iiă socialeă aă uneiăcomunit i,ă într-un sens considerat
dezirabil la un moment dat9.ă Politicileă socialeă seă concretizeaz ă înă prevederiă
legislativeă specifice,ă hot râriă şiă reglement riă administrative,ă programeă sociale,ă

Zamfir,ăElenaăşiăZamfir,ăC t lină– PoliticiăSociale:ăRomâniaăînăcontextăEuropean.ăBucureşti,ă

9

Ed. Alternative, 1995

142
transferuri de venit (impozite, taxe, respectivă pensii,ă aloca ii,ă indemniza ii,ă
burse,ă etc.ă dină cadrulă sistemeloră deă asigur riă şiă asisten ă social ),ă finan area,ă
producereaăşiăfurnizareaădeăbunuriăşiăserviciiăsocialeăpentruăpopula ie. 10

Prevenire – implementareaă unuiă setă deă m suriă (sociale,ă educa ionale,ă

economice,ă medicale)ă pentruă aă înl turaă factoriiă deă riscă careă potă afectaă
individul/familia/grupul/comunitateaă şiă pentruă aă îmbun t iă şiă restabiliă echilibrulă
familiei.

Preven ieă – concept utilizat înă domeniulă juridică careă desemneaz ă stareaă deă
arestăpreventiv.ăTermenulăesteăutilizatăînămodăgreşităcuăsensulădeă prevenire (a
lua măsuri de precauţie pentru a înlătura ceva neplăcut), careă reprezint ă ună
conceptăutilizatăînădomeniulăasisten eiăsociale.

Protec ieă social – ansamblulă deă ac iuni,ă deciziiă şiă m suriă întreprinseă înă
societateă pentruă prevenirea,ă diminuareaă sauă înl turareaă consecin eloră unoră
evenimenteă careă prezint ă riscuriă socialeă asupraă condi iiloră deă via ă aleă
popula iei.11 Obiectivulă principală ală protec ieiă socialeă esteă creareaă unuiă nivelă deă
bun stareă şiă securitateă social ă pentruă întreagaă popula ieă şiă înă specială pentruă
categoriiloră defavorizate.ă Acestă obiectivă seă realizeaz ă prină implementareaă
serviciilorăsistemuluiădeăasigur riăsocialeăşiăaleăsistemuluiădeăasisten ăsocial .

Raporturi intra-familiale – leg turiă careă seă stabilescă întreă membriiă aceleiaşiă
familiiă(so ă- so ie,ămamaă– copil,ăbunic ă– nepot, etc.).

Rela iiă inter-familiale – leg turiă careă seă stabilescă întreă dou ă sauă maiă multeă
familii.

Redeschidere caz – reprezint ă ună demersă ală interven ieiă asistentuluiă socială
într-unăcazăconsideratăînchisăatunciăcândăproblemaăini ial ăreapare.ăÎnăsitua iaăînă
careă pentruăacelaşiă clientăexist ă o altă problemă se deschide un caz nou. Din

M rginean,ăIoană– Politicaăsocial ăşiătranzi iaălaăeconomiaădeăpia ăînăRomânia.ăBucureşti,ă

10

CIDE, 1994

143
punctă deă vedereă metodologic,ă proceduraă deă lucruă pentruă “redeschiderea
cazului”ă esteă similar ă cuă “deschidereaă cazului”,ă dară înă aceast ă situa ieă
asistentulă socială de ineă maiă multeă informa iiă cuă privireă laă dinamica/situa iaă
beneficiaruluiă înă demersulă deă rezolvareă aă cazului.ă Ex.:ă abuzulă sexuală asupraă
minorilor (problema ini ial ă laă deschidereaă cazuluiă esteă “abuzulă tat luiă asupraă
fiicei”;ălaăredeschidereaăcazului,ăabuzulăsexualăasupraăminoreiăesteărealizatădeă
c treă oă alt ă persoan ),ă violen aă domestic ,ă abuzulă deă substan e,ă prevenireaă
abandonului,ădelincven aăjuvenil ,ăetc.

Reinser ieă social – ună procesă interactivă prină careă seă restabileşteă echilibrulă
întreă oă persoan /ună grupă careă nuă şi-a exercitat anumite drepturi sociale
(drepturiă deă apartenen ă laă ună grup,ă dreptulă laă locuin ,ă dreptulă laă ună locă deă
munc ,ă etc.)ă şiă mediulă social.ă Ex.:ă reinser ieă profesional ,ă educa ional ,ă
cultural ,ăetc.

Reintegrareăfamilial – procesul prin care un copil, care a beneficiat de una

dintreă m surileă ă temporareă deă ocrotireă social ă ă prev zuteă înă Legeaă 108/1998,ă
revineă înă familiaă biologic ,ă p rin iiă fiindă singuriiă r spunz toriă deă creştereaă şiă
educareă lui.ă Reintegrareaă unuiă copilă înă familiaă biologic ă seă stabileşteă prină
hot râreaăComisieiăpentruăProtec iaăCopilului.

Referire caz –reprezint ăoăsitua ieăînăcareăoăalt ăpersoan /institu ieăsolicit ăun

serviciuă deă asisten ă social ă pentruă beneficiară (ex.:ă rudele,ă vecinii,ă spitalulă seă
adreseaz ă Direc ieiă Generaleă pentruă Protec iaă Drepturiloră Copilului,ă sauă ună
ONGăseăadreseaz ăPrim riei).

Servicii sociale – complexă deă activit iă adresateă popula ieiă careă au drept
obiectivă men inerea,ă refacereaă şiă dezvoltareaă capacit iloră individualeă pentruă
dep şireaăuneiăsitua iiădeădificultate/criz ,ăînăcazulăînăcareăpersoanaăsauăfamiliaă
nuă areă posibilitateaă s ă oă rezolveă singur ă (Legeaă 705/2001ă privindă sistemulă
na ionalădeăasisten ăsocial ,ăcap.III,ăăart.18).

Bistriceanu, Bercea, F., Macovei, E. - Lexicon de protecţie socială, asigurări şi reasigurări.

11

Bucureşti,ăEd.ăKarat,ă1997

144
Situa ieă deă criz – stareaă careă apareă ă laă ună momentă dată înă via aă uneiă
persoane/familiiă şiă careă genereaz ă ună dezechilibru,ă persoana/familiaă neavândă
resurseleănecesareăpentruădep şireaăacesteia.

Situa ieă deă urgen – stareă excep ional ,ă acut ă ap rut ă brusc/spontană
/neanticipată careă necesit ă oă interven ieă imediat ă pentruă aă nuă periclitaă via aăă
persoanei sau echilibrul dinamic al familie.

Sesizare – reprezint ă oă situa ieă înă careă oă alt ă persoan /institu ieă solicit ă ună
serviciuădeăasisten ăsocial ăpentruăbeneficiar,ăf r ăaăfiăobligatorieădeschidereaă
cazului.

Supervizarea – esteă oă metod ă deă lucruă careă presupuneă analizaă activit iiă
asistentuluiă social,ă îndrumareă teoretic ă şiă practic ă înă instrumentareaă cazurilor,ă
sprijin moralăşiădezvoltareaăpersonal ăşiăprofesional ăaăpersoaneiăsupervizate.ă

Supervizareăindividual – esteăoărela ieădeăajutorăşiăperfec ionareărealizat ăcuă

scopulă deă aă transmiteă informa ii,ă deă aă creşteă şiă men ineă interesulă şiă motiva iaă
profesional ,ă deă dezvoltare a unui climat profesional competitiv. Supervizarea
seă realizeaz ă directă întreă supervizoră şiă persoanaă supervizat ă şiă cuprindeă
supervizareaădeăcazăşiăsupervizareaăcalit iiăactivit iiădeăasisten ăsocial .

Supervizare de grup – esteăoămetod ădeălucruăînăcareăunăsupervizorălucrez ă

cuă ună grupă deă profesionişti,ă într-ună cadruă deă comunicareă şiă rela ionareă careă
vizeaz ă relizareaă unuiă schimbă deă experien ă şiă informa ii,ă monitorizareaă şiă
analizaăactivit iiădeăasisten ăsocial ,ărela iiădeăsprijinăşiăajutor întreăparticipan i.

Transfer de caz – situa iaă înă careă ună cază esteă trimisă pentruă
instrumentare/solu ionareăînăcadrulăaceleiaşiăinstitu ii,ădeălaăunăbirou/serviciuălaă
altulă(ăex.:ăînăDirec iaăGeneral ăpentruăProtec iaăDrepturilorăCopiluluiătransferădeă
la „ServiculăAbuză“ălaă“ăServiciulădeăAlternativeădeăTipăFamilial”).

Violen ădomestic ă- situa iaăînăcareărela iileătensionateăîntreăso iătransferateăînă

registrulăraporturilorăp rin i-copiiă(înăcadrulăsistemuluiăparental)ăseăfinalizeaz ăcuă

145
manifest riă violente care conduc la dezechilibrul sistemului familial. Victimele
violentei domestice sunt de cele mai multe ori, dar nu intotdeauna, femeile.
Violenta domestica poate imbraca mai multe forme, precum agresiunile fizice,
abuzul sexual, violul, amenintarea, abuzulăpsihicăsauăverbalăşiăumilirea.

146
6.ăBibliografieăselectiv

Barker, Robert L.
The Social Work Dictionary, ediţia a IV-a.
Washinghton D.C., National Association of Social Work Press, 1999

Bocancea,ăCristianăşiăNeam u,ăGeorge
Elemente de Asistenţă Socială.
Iaşi, Ed. Polirom, 1999

Boudon, Raymond (co.)

Tratat de Sociologie.
Bucureşti, Ed. Humanitas, 1997

Coulshed, Veronica
Practica Asistenţei Sociale.
Bucureşti, Ed. Alternative, 1993

Irimescu, Gabriela
Tehnici Specifice în Asistenţa Socială
Iaşi, Ed. Universităţii „Al.I.Cuza”, 2002

M rginean,ăIoan
Politica Socială şi Tranziţia la Economia de Piaţă în România
Bucureşti, CIDE, 1994

Miftode, Vasile (co.)

Populaţii Vulnerabile şi Fenomene de Automarginalizare
Iaşi, Ed. Lumen, 2002

Miftode, Vasile (co.)

Dimensiuni ale Asistenţei Sociale
Botoşani, Ed. EIDOS, 1995

147
Sillany, Norbert
Dicţionar de Psihologie.
Bucureşti, Ed. Univers Enciclopedic, 1996

Spânu,ăMariana
Introducere în Asistenţa Socială a Familiei şi Protecţia Copilului
Chişinău, Ed. Tehnică, 1998

Zamfir,ăC t lin
Politici Sociale în România.
Bucureşti, Ed. Expert, 1999

Zamfir,ăElenaăşiăZamfir,ăC t lin
Politici Sociale: România în Context European.
Bucureşti, Ed. Alternative, 1995

Asocia iaă„Salva iăCopiii”ăşiăUNICEF

Ghid Juridic Privind Protecţia Copilului şi a Familiei
Bucureşti, Ed. MarLink, 2002

***
The Complete Guide to Social Work.
New York, Ed. Independent Study, 2002

148