Sunteți pe pagina 1din 27

MĂSURĂRI ÎN ELECTRONICĂ

ȘI TELECOMUNICAȚII
Lect.dr.ing. Georgiana ROȘU
Măsurări în electronică și telecomunicații -
structură
8.1 Curs Nr.ore
C.1. Principii generale utilizate în sistemele de măsurare 4
C.2. Utilizarea mijloacelor electronice în prelucrarea semnalelor metrologice (eșantionarea și 2
cuantizarea, conversia analog-numerică)
C.3. Mijloace electrice de măsurare a parametrilor electrici (parametrii semnalelor, 4
măsurarea U, I, măsurare R, C, L)
C.4. Osciloscopul și măsurători în domeniul timp (Osciloscopul analogic /catodic, Osciloscopul 6
digital, utilizare, sonde)
C.5. Analizorul de spectru și măsurători în domeniul frecvență (Analizorul spectral cu 6
heterodină, Analizorul spectral în timp real, Analizorul spectral de tip Fourier, Analiza în
domeniul frecvență a unor semnale uzuale, modulate și parametrii caracteristici).
C.6. Măsurători asupra diporților și liniilor de transmisie (Parametrii de împrăștiere S;
Reflectometrie în domeniul timp; Utilizarea analizorului vectorial de rețea în măsurarea 4
parametrilor de împăștiere)
C.7. Colocviu scris 2
C.1. Principii generale utilizate în sistemele de
măsurare
◦ - Scopul, obiectul şi structura cursului, legătura cursului cu alte discipline;

◦ - Definirea conceptelor de măsurare, eroare, incertitudine;


◦ - Abordarea probabilistică a teoriei măsurărilor – definirea și evaluarea
incertitudinilor;
◦ - Caracterizarea metrologică a instrumentației de măsură – specificațiile
instrumentelor de măsură.
Definirea conceptelor de măsurare, eroare,
incertitudine
◦ Măsurare = operația de evaluare cantitativă a unei mărimi,
pe cale experimentală
◦ Măsurand = mărimea de la care se obține informația
◦ Mijloc de măsurare = corespondența dintre valoarea
măsurandului și unitatea de măsură
◦ Mijloc de măsurare = mijloc tehnic pentru obținerea,
prelucrarea, transmiterea și / sau stocarea unor informații
de măsurare
◦ Metrologie = măsurări precise
Erori și incertitudini de măsurare
◦ Măsurand Xr
Xa
◦ Valoarea adevărată Xa
Xm
◦ Valoarea reală Xr
◦ Cele 2 noțiuni sunt echivalente ΔX
◦ Valoarea măsurată Xm u
◦ Eroarea de măsurare ΔX
◦ Incertitudine de măsurare u

Sursa: curs Estimarea incertitudinii de măsurare în CEM, Prof. Alimpie Ignea


Clasificarea erorilor
După proveniență:
◦ Erori de model -> Sursa = Obiectul de
măsură
◦ Erori instrumentale -> Sursa = Aparatul /
mijlocul de măsurare
◦ Erori de interacțiune -> Sursa =
Interacțiunea aparat măsură – obiectul Schema procesului de măsurare
Sursa: http://carmenpetroiu1968.blogspot.com/2013/07/masurari-
măsurat (ex. VOLTMETER LOADING tehnice.html
EFFECT)
◦ Erori de influență -> Sursa = Influențe
externe
Clasificarea erorilor – exemplu eroare de model
Voltmeter loading effect
Clasificarea erorilor
După modul de manifestare:
◦ Erori aleatoare
◦ Erori sistematice
◦ Erori grosolane
Clasificarea erorilor
După modul de reprezentare:
◦ Eroare absolută ΔX = Xm- Xr
◦ Eroare relativă ε= ΔX/Xr = ΔX/Xm
◦ Eroare raportată la o valoare
convențională εR= ΔX/Xc
◦ Eroare tolerată Δxmax
∆𝑋𝑚𝑎𝑥
◦ Clasa de precizie 𝑐𝑙 = ∗ 100
𝑋𝑚𝑎𝑥 −𝑋𝑚𝑖𝑛

https://www.tme.eu/ro/details/e242-75v-
g-03/voltmetre/crompton-te-
connectivity/039-40217-0400-400v-0-400v/
Abordarea probabilistică a teoriei măsurărilor
Indicatori statistici
Eșantion (n valori) Populație (N →∞)

σ 𝑛 σ𝑁
𝑋 𝑘=1 𝑋𝑘
Valoarea medie 𝑋ത = 𝑘=1 𝑘 μ=
𝑛 𝑁

σ𝑛 ത 2
𝑘=1 𝑋𝑘 −𝑋 σ𝑁
𝑘=1 𝑋𝑘 −𝜇
2
Abaterea medie pătratică s= σ=
𝑛−1 𝑁
Abordarea probabilistică a teoriei măsurărilor
Evaluarea dispersiei datelor
Distribuția normală
Trecere de la histogramă la curba de distribuție
Distribuția normală
◦ Funcția densitate de probabilitate
1 𝑥−𝜇 2
𝑦= 𝑒𝑥𝑝 −
𝜎 2𝜋 2𝜎 2
◦ Distribuția normală standard: μ=0, σ=1
◦ Scorul z:
𝑥−𝜇
𝑧=
𝜎
◦ Probabilitatea ca o valoare să fie între limitele
de încredere 𝜇 ± 𝑡𝜎
𝑡
2 𝑧2
𝑃(𝑡) = න 𝑒𝑥𝑝 − 𝑑𝑧
2𝜋 2
0
◦ Date tabelare pentru t=coeficient de
amplificare
Abordarea probabilistică a teoriei măsurărilor
◦ EROAREA INSTRUMENTALĂ =
EROARE DE JUSTEȚE + EROARE DE
REPETABILITATE
◦ EROARE INSTRUMENTALĂ
SISTEMATICĂ = EROARE DE
JUSTEȚE
◦ EROARE INSTRUMENTALĂ
ALEATOARE = EROARE DE
REPETABILITATE
Reducerea erorilor aleatoare
◦ Erorile aleatoare – lege de repartiție normală
◦ Repetarea măsurătorilor
◦ Prelucrarea rezultatelor unui șir de măsurători
◦ P=95,44% => 1 din 22 măsurători în afara intervalului
◦ P=99,73% => 1 din 370 măsurători în afara intervalului
◦ Valoarea medie 𝑋ത = cea mai bună aproximare a măsurandului
◦ Împrăștierea rezultatelor s
◦ Histograma - exemplu
Prelucrarea rezultatelor unui șir de măsurători -
exemplu
◦ Repetarea măsurătorilor, determinarea indicatorilor statistici și trasarea
histogramei (cu formula lui Sturges sau din Data Analysis ToolPak)

Histograma - creare manuală Histogram - Data Analysis


3 3 100,00%
90,00%
2,5 2,5 80,00%
2 70,00%
2

Frequency
60,00%
1,5 50,00%
1,5 Frequency
40,00%
1 30,00% Cumulative %
1
0,5 20,00%
0,5 10,00%
0 0,00%
0 Xmin...6 6...7 7...8 8...9 9...10
6 7 8 9 10
Bin
Abordarea probabilistică a teoriei măsurărilor.
Reducerea erorilor sistematice
◦ Erori sistematice (sursă cunoscută)
◦ determinabile (se justifică determinarea lor)
◦ nedeterminabile
Metode de reducere:
◦ Erori determinabile – legea de dependență între eroarea sistematică și factor
◦ Erori nedeterminabile – estimare pe baza unui criteriu probabilistic, între
limitele ±a
◦ În funcție de datele de la producător și tipul așteptat de variație a Xmăs:
◦ Distribuția dreptunghiulară (uniformă)
◦ Distribuția triunghiulară
Abordarea probabilistică a teoriei măsurărilor.
Reducerea erorilor sistematice
Distribuția dreptunghiulară (uniformă) Distribuția triunghiulară
Incertitudini de măsurare
◦ Incertitudini de tip A – provenite din surse aleatoare, evaluare prin analiza statistică a n
observații repetate și independente
◦ Incertitudini de tip B – se aplică o teorie de probabilitate subiectivă, pe baza unor informații
disponibile:
◦ Experiența privind comportarea mijloacelor de măsurare;
◦ Specificațiile producătorilor de mijloace de măsurare;
◦ Certificate de etalone, etc.
◦ Guide to the Expression of Uncertainty in Measurement (ISO-GUM).
◦ Incertitudinea standard u(xi) – asociată cu parametrul de intrare xi
◦ Incertitudine de tip, B, distribuție dreptunghiulară u(xi) =a/√3
◦ Incertitudine de tip, B, distribuție triunghiulară u(xi) =a/√6
Calculul incertitudinii globale / compuse
(combined uncertainty):
2
n
 f 
uc ( y ( x1 , x2 , , xn ) ) =   ( )
2
◦ Incertitudinea compusă:  u x
i =1  xi 
i

◦ Parametrii independenți 2
 f  n −1 n
f f
u ( xi , x j )
◦ Parametrii corelați uc ( y ( x1 , x2 , , xn ) ) =  
n
( ) + 
2
 u x 2
i =1  xi  i =1 j =1 xi x j
i
◦ Etape de calcul:
◦ Se determină lista completă a factorilor de influență
◦ Se trasează diagrama cauză-efect Ishikawa
◦ Se determină modelul matematic al tuturor parametrilor y= f(x1, x2, …, xn)
◦ Se determină incertitudinile standard ale parametrilor u(xi)
𝜕𝑓
◦ Se determină coeficienții de sensibilitate 𝑐𝑖 = 𝜕𝑥 , contribuția la incertitudinea standard 𝑐𝑖 𝑢(𝑥𝑖 )
𝑖
◦ Pentru mărimi corelate, se determină covarianța 𝑢(𝑥𝑖 , 𝑥𝑗 )
◦ Se determină incertitudinea compusă uc(y(x1,x2,...,xn))
◦ Se calculează incertitudinea extinsă U= uE =k*uc, k = factor de extindere (k=2 pt 95%, k=3 pt 99%)
◦ Se calculează bugetul / bilanțul de incertitudine
◦ Rezultatele măsurătorii se raportează ca 𝑦ത ± 𝑢𝑐 sau 𝑦ത ± 𝑢𝐸
Calculul incertitudinii compuse – exemplu:
Se dă un rezistor cu valoarea rezistenței marcată de R = 200 Ω și toleranța ±5%, parcurs de un
curent electric continuu cu intensitatea I = 0,03 A, afișat de un ampermetru numeric cu
rezoluția 0,01. Să se determine:
a) Modelul matematic al puterii disipate de rezistor;
b) Incertitudinile standard ale mărimilor de intrare R, I;
c) Coeficienții de sensibilitate ai mărimilor de intrare cR, cI;
d) Bugetul de incertitudine și incertitudinea compusă uc;
e) Incertitudinea extinsă pentru un nivel de încredere de 95%.
Caracterizarea metrologică a instrumentației de
măsură
◦Caracteristici metrologice statice:
◦ Intervalul de măsurare
◦ Capacitatea de suprasarcină
◦ Sensibilitatea S=dy/dx
◦ Rezoluție (prag de sensibilitate) – la ap.digitale, rezoluția=1 digit
(1 UUR)
◦ Precizie = gradul de afectare cu erori
◦ Timpul de măsurare / de răspuns (la aplicarea unui semnal
treaptă unitate la intrare)
Caracteristici dinamice
Caracteristici metrologice și funcționale ale
voltmetrelor numerice
◦ Caracteristici de intrare:
◦ Tipul intrării – impedanța de intrare
◦ Tensiunea maximă admisă pe intrare
◦ Intervalele / gamele de măsură
◦ Schimbarea automată a intervalelor (autoranging)
◦ Caracteristici de transfer:
◦ Rezoluția și sensibilitatea
◦ Precizia
◦ Stabilitatea
◦ Viteza de lucru
◦ Caracteristici de ieșire
◦ Tipul afișării
◦ Borne de ieșire cu semnal util
Concluzii
◦ Abordarea probabilistică a teoriei măsurătorilor
◦ Noțiuni fundamentale de statistică – valoare medie, împrăștierea datelor, caracterul de
normalitate a distribuției
◦ Proprietățile distribuției normale
◦ Reducerea erorilor aleatoare
◦ Reducerea erorilor sistematice – determinabile și nedeterminabile
◦ Evaluarea incertitudinii de măsurare – tip A, tip B
◦ Evaluarea incertitudinii compuse și extinse. Bugetul de incertitudine
◦ Caracteristicile metrologice ale mijloacelor de măsură

S-ar putea să vă placă și