UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE ŞI AFACERI

SPECIALIZAREA ADMINISTRAREA AFACERILOR

LUCRARE DE LICENŢĂ

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC

ABSOLVENT,

BUCUREŞTI
2022
 UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI
FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE ŞI AFACERI
SPECIALIZAREA ADMINISTRAREA AFACERILOR

PLANUL DE AFACERI, INSTRUMENT AL

DEMARĂRII ȘI DEZVOLTĂRII UNEI AFACERI

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC

ABSOLVENT,

BUCUREŞTI
2022
 CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND PLANUL DE AFACERI

1.1. Definirea unui plan de afaceri
1.2. Funcțiile planului de afaceri și rolul acestuia
1.3. Necesitatea elaborării planului de afaceri
1.4 Structura planului de afaceri
CAPITOLUL 2. NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND ELEMENTELE PLANUL DE
AFACERI PENTRU STARTUP-URI
2.1. Elemente generale
2.2. Impotanța elaborării planului de afaceri pentru start-up-uri
2.3. Structura planului de afaceri pentru start-up-uri

CAPITOLUL 3. ELABORAREA UNUI PLAN DE AFACERI PENTRU O CAFENEA

3.1. Sinteza planului de afaceri
3.2. Planul de marketing
3.3. Organigrama societății
3.4. Planul financiar

CAPITOLUL 4. CONCLUZII FINALE

BIBLIOGRAFIE
 Introducere

În lucrarea de față, denumită “Planul de afaceri, instrument al demarării și dezvoltării unei

afaceri”, am dorit să realizez o analiză a planului de afaceri din punctul de vedere al importanței
acestuia atât în demararea unei afaceri cât și in dezvoltarea în timp a acesteia. Această temă este
una reprezentativă atât pentru entitățile aflate la început, care doresc să pună bazele unei afaceri
de succes pe viitor, cât și pentru societățile deja existente.
Această lucrare este structurată în doua părți: una teoretică, ce se bazează pe studii de caz și pe
informții de specialitate pe baza cărora se realizează o analiză a planului de afaceri, și o parte
practică, unde se dorește a fi prezentat un plan de afaceri pentru un start-up ce are ca domeniu
principal de activitate vânzarea de cafea.
Partea teoretică a acestei lucrări este structurată în două capitole mari, ce sunt divizate în mai
multe subcapitole pentru ca informația să fie cât mai ușor de înțeles și cât mai bine structurată. În
primul capitol se pune accent pe analizarea planului de afaceri pentru societățile deja existente,
subliniind importanța acestuia pentru o dezvoltare cât mai bună a afacerii, și un parcurs cât mai
armonios pe piață. Analiza începe cu o prezentare generală a planului de afaceri, apoi continuă
cu importanța acestuia și cu elemente de structură, toate acestea fiind esențiale pentru un plan de
afaceri de succes. Al doilea capitol are în prim plan elementele specifice start-up-urilor, dorind să
se evidențieze diferențele existente între acestea și firmele care deja se află de mai mult timp pe
piață. Pentru start-up-uri, este esențial să existe un plan de afaceri bine întocmit deoarece, astfel,
se poate obține finanțarea necesară pentru acesta.
În partea a doua a lucrării este realizată o lucrare practică privind planul de afaceri al unei
societăți ce are ca domeniu de activitate vânzarea de băuturi pe bază de cafea. Planul de afaceri
pornește de la analiza pieței cafenelelor pentru a putea fi analizată oportunitatea demarării acestei
afaceri după care este parcursă structura specifică planului de afaceri pentru start-up-uri și sunt
prezentate informații precum: detalii despre companie, informații despre produse, planul
operațional, detalii despre management și organizare dar și informații financiare. Toate aceste
elemente, duc la întocmirea unui plan de afaceri ce pe viitor poate duce la atragerea de fonduri de
la investitori.
 Finalul lucrării este format din câteva concluzii generale de unde reiese importanța întocmirii
planului de afaceri atât pentru societățile deja existente, dar mai ales pentru start-up-uri, un plan
de afaceri bine structurat fiind punctul de pornire pentru o afacere de succes.
 CAPITOLUL 1
NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND PLANUL DE AFACERI

1.1. Definirea unui plan de afaceri

Planul de afaceri poate fi definit în diverse forme, perspectiva asupra acestuia diferind de la caz
la caz.Putem afirma despre planul de afaceri că este reprezentat de un document care ajută la
concretizarea unei idei de afaceri, fiind punctul de plecare pentru realizarea unei companii de
succes. Acest document cuprinde informații despre natura afacerii, piața pe care se va desfășura,
informații privind competitorii, resursele disponibile și altele. Astfel, se poate spune că planul de
afaceri presupune un rezumat al afacerii, fiind cuprinzator dar și concis(Bișa C., 2005, P. 23-24).
Planul de afaceri este reprezentat de un sistem ce se bazează pe interdependență creat pentru
reflectarea ideilor de afaceri, fiind și un mod de a vedea evoluația afacerilor în timp. Cel mai
adesea, planul de afaceri este creat pentru reflectarea activității companiilor pe o perioada de 12
luni, astfel acesta ajută atât la obținerea unei finanțări cât și la o privire de ansamblu asupra
dezvoltării companiei în timp. Astfel, planul de afaceri poate fi definit ca o modalitate de
soluționare a unor probleme care nu sunt încă existente(West A., 2000, p.17).
Planul de afaceri este un instrument ce stă la baza atingerii obiectivelor propuse de către
societate, reprezentând în același timp o capacitatea întreprinzătorului de a-și pune planurile în
practică și de a reuși să atingă obiectivele pe care și le-a propus.
Întocmirea unui plan de afaceri necesită parcurgerea unor pași pe care îi voi detalia mai jos.
1.Un prim pas pentru întocmirea planului de afaceri este reprezentat de culegerea informațiilor
necesare privind furnizorii, piața, clienții, informații juridice, etc.
2.Un al doilea pas este reprezentat de planificarea activității, astfel trebuie sa fie aleasă o
strategie pentru a atinge obiectivele dorit.
3.Cel din urma pas este întocmirea propriu zisă a planului de afaceri, unde sunt prezentate în
scris informațiile din pașii anteriori într-o formă cât mai accesibilă.
În imaginea de mai jos puteți observa o sinteză a etapelor necesare întocmirii planului de afaceri.
Figura 1. Etapele întocmirii planului de afaceri
Pentru elaborarea unui plan de afaceri este necesar să fie îndeplinite anumite principii.( P.
Hawken, Cum să dezvolți o afacere, Ed Științifică și Tehnică, București, 1997)
1.Determinarea scopurilor
-reprezintă punctul de pornire pentru elaborarea planului de afaceri
-astfel, se poate stabili ce elemente trebuiesc prezentate cu prioritate
2.Cunoașterea și luarea în considerare
-se stabilesc, astfel, cerințele specifice privind afacerea
-reprezintă stabilirea viziunii asupra afacerii
3.Includerea unor elemente esențiale în planul de afaceri
-elementele se referă la:
 Manageri
 Întreprinzător
 Produse
 Profitabilitatea afacerii
-fiecare element are caracteristic anumite informații esențiale
4.Conștientizarea faptului că există diferite moduri de realizare a unui plan bun de afaceri
-redactarea unui plan de afaceri depinde de mai mulți factori
-printre factori se numără:
 Scopurile
 Cerințele întreprinzătorului
 Domeniul
 Resursele
 Prevederile din țară
5.Realizarea planului de afaceri astfel încât să reflecte personalitatea societății
-prezența elementelor privind cultura organizațională
-planul de afaceri trebuie să reflecte individualitatea companiei și punctele forte ale acesteia în
raport cu competitorii
6.Redactarea unui plan de afaceri echilibrat
-este necesar să fie prezentate atât aspectele pozitive cât și punctele slabe
-în acest fel se pot observa posibile riscuri ce pot apărea

1.2 Funcțiile planului de afaceri și rolul acestuia

Planul de afaceri reprezintă modalitatea de a pune în practică o idee de ordin intangibil și
tranformarea acesteia într-o viitoare afacere de succes.
Rolul planului de afaceri este unul foarte important în dezvoltarea unei afaceri, acesta având
patru mari funcții. (Revista de Management și Inginerie Economică, Vol. 11, Nr. 3, 2012)
1.Funcția de cristalizare
-presupune devoltarea ideilor referitoare la modul în care afacerea trebuie să fie condusă
-reprezintă stabilirea metodelor prin care se poate ajunge la atingerea scopului
-presupune identificarea posibilelor riscuri
-presupune o alocare a resurselor, astfel încât să se realizeze o maximizare a eficienței
2.Funcția de realizare a evaluării retrospective
-presupune un mod de a identifica anumite cauze, abateri de la planul inițial
-presupune capacitatea managerilor de a controla performanțele societății
-măsuarea obiectivelor stabilite inițial
3.Funcția de evaluare a ideii de afaceri
-reprezintă capacitatea planului de evaluare, clasificare si comparare a investițiilor
-conferă încrederea în propriile forțe
-poate să fie compensatorie lipsei de experiență sau capital, conferind alte avantaje
4.Funcția generatoare de finanțare
-conferă creditorilor o imagine de ansamblu asupra firmei, astfel putând fi mai usor să fie
obținută o finanțare

Figura 2.Funcțiile planului de afaceri

Rolul planului de afaceri este de a cunoaște și de a înțelege procesul de planificare al afacerii,
timpul necesar pentru a reacționa în cazul unor schimbări fiind unul mai scurt.( D. Gumpert,
How to Create a Successful Business Plan, Goldish Group, Boston, 1990, p.6)
Un prim rol al planului de afaceri este dat de determinarea profitabilității afacerii.
Dacă afacerea nu este una rentabilă, celelate scopuri nu mai își au sensul. Pentru a se putea
realiza acest scop este necesară o analiză riguroasă. Dorința de înfrumusețare a planului de
afaceri nu este un lucru benefic deoarece în viitor este posibil să genereze anumite greutăți
societății, obiectivele setate fiind unele nerealiste.
Un alt rol avut de planul de afaceri este reprezentat de obținerea finanțării de la
instituțiile bancare.
Planul de afaceri nu reprezintă un element obligatoriu pentru obținerea finanțării de la bancă însă
constituie un plus, sporind astfel probabilitatea de a primi o creditare. Pentru facilitarea primirii
unui împrumut, planul de afaceri trebuie să arate profitabilitatea afacerii și modul în care va fi
returnat împrumutul trebuie să fie reflectat în cash-flow. Un element esențial pentru primirea
unei finanțări de la bancă este prezența aportului întreprinzătorilor cu lichidități la pornirea
afacerii, astfel, riscurile fiind împărțite între acesta și bancă. O pondere mai mică a împrumutului
din totalul fondurilor necesare reprezintă o probabilitate mai mare a primi finanțarea dorită.
În cazul în care societatea nu dorește să apeleze la un credit de la instituțiile bancare, aceasta
poate realiza un plan de afaceri ce are ca scop atragerea de noi investitori. În acest caz, se va
pune accent în elaborarea planului de afaceri pe indicatorii specifici. Este posibil ca scopul să fie
chiar atragerea unui fond de risc, acest lucru fiind predominant în SUA, asfel trebuie dezvoltat
un capital special ce face referire la modul în care reprezentanții fondului de risc se vor implica
în managementul companiei.
Un alt rol al planului de afaceri este reprezentat de obținerea anumitor contracte de
cumpărare, acest caz fiind mai mult întâlnit printre firmele mici, acestea dorind să obțină
contracte cu firmele de dimensiuni mai mari.
Pentru îndeplinirea acestui scop, trebuie avut în vedere ca planul de afaceri să se axeze pe
prezentarea produselor ce se doresc a fi comercializate. Astfel, prin planul de afaceri se
demonstrează faptul că firma are capacitatea necesară pentru a putea valorifica produsele
contractate, fiind astfel profitanil pentru ambii parteneri.
Figura 3. Scopurile planului de afaceri
Planul de afaceri reprezintă primul document ce va fi prezentat viitorilor finanțatori sau
creditori, de aceea modalitatea de scriere trebuie sa fie una clară și convingătoare, să existe un
grad mare de calitate al informațiilor privind planificarea afacerii și să se pună accentul pe modul
în care afacerea va aduce beneficii financiare viitoare. Dacă planul de afaceri este bine realizat,
acesta trebuie să aibă capacitatea de a arăta investitorilor atât punctele tari ale afacerii cât și cele
slabe, aceștia putând să conștientizeze viitoarele riscuri ce vor apărea.
Având în vedere că rolul planului de afaceri este de a oferi o prezentare cât mai bună asupra
viitoarei societăți, scrierea acestuia trebuie să fie cât mai clară, să ofere o infomație succintă dar
în același timp să nu lase loc de confuzie. Cu toate că planul de afaceri reprezintă o metoda
foarte bună de planificare e afacerii, acesta nu este o asigurare că societatea va funcționa în
conformitate cu planul, astfel planul de afaceri este doar un punct de plecare, pe parcurs, acesta
poate fi modificat, astfel încât să furnizeze informațiile necesare dezvoltării afacerii în funcție de
evoluția pe care aceasta a avut-o în timp.

1.3 Necesitatea elaborării planului de afaceri

Planul de afaceri este necesar să fie întocmit astfel încât să fie asigurată eșalonarea
complexului acțiunilor necesare, responsabilitatea compartimentelor din cadrul unităților
economice pentru a-și desfășura activitatea având o concepție modernă.(Patdche D, Bob C,
Baicuși A, supliment Tribuna Economică, nr.6/1996).
În opinia lui Drăghici C, planul de afaceri trebuie să fi elaborat în așa fel încât să poată
răspunde la unele întrebări precum:
-Care este stadiul în care se află afacerea?
-Ce obiecte se doresc a fi atinse?
-Cât de pregătită este societatea să profite de mediul de afaceri?
-Exisă resursele necesare îndeplinirii obiectivelor?
-Este societatea pregătită sa facă față eșecurilor?
-Societatea deține o strategie bună?
Conform lui Drăghici C, pentru ca o societate să își poată atinge obiectivele, este necesar ca
planificarea să aibă cinci etape dintre care:
1.Determinarea obiectivelor și misiunilor.
2.Analiza riscurilor și capacității societății în raport cu acestea.
3.Utilizarea analizei SWOT pentru a cunoaște limitele și punctele slabe ale companiei, stabilind
direcțiile de acțiune.
4.Realizarea unui plan de afaceri inițial succint pentru a servi drept punctul de plecare pentru
atingerea obiectivelor.
5.Utilizarea noilor orientări, punând în practică planul de afaceri, fiind recunoscut drept cel mai
eficient instrument pentru organizarea și eficientizarea afacerii
Următoarele informații sunt necesare pentru întocmirea planului de afaceri:

Figura 4. Informații privind întocmirea planului de afaceri

În figura de mai sus sunt prezentate informațiile necesare întocmirii planului de afaceri. Un prim
pas este acela de a alege produsul sau serviciul dorit să fie oferit clienților și determinarea
punctelor forte ale acestuia, care îl fac special față de ceilalți competitori. Un al doilea pas este
reprezentat de realizarea unui studiu de piață prin intermediul căruia se găsesc potențialii clienți.
Al treilea pas este reprezentat de realizarea unei evaluări a segmentului de piață pe care se poate
oferi produsul sau serviciul avut.
1.4 Structura planului de afaceri
Planul de afaceri nu prezintă o structură standard, acesta putând fi conceput în funcție de nevoile
fiecărei companii, însă în cele mai multe dintre cazuri structura este precum cea prezentată mai
jos: (Bruwer, De Beer, Holtzhausen, Kiley & Maritz (2011))
 NR CRT COMPONENTE
1. Sinteza planului de afaceri
2. Prezentarea societății
3. Prezentarea produselor și serviciilor
4. Planul de marketing
5. Programul de dezvoltare a bunurilor și serviciilor
6. Planul operațional
7. Managementul activităților
8. Planul financiar
9. Oferta intreprenorială
10. Anexele
Figura 5. Structura planului de afaceri

Sinteza planului de afaceri(4-6 pagini)

Aceasta poate cuprinde informații precum:
-descrierea societății
-piața pe care societatea își va desfășura activitatea
-prezentarea serviciilor sau produselor
-aspectele financiare principale
-managementul societății
-oferta adresată celui ce va fi destinatar al planului de afaceri
Prezentarea societății
Cuprinde informații precum:
-profilul societății
-istoricul scurt al organizației
-regimul juridic al întreprinderii
Prezentarea serviciilor sau produselor societății
Cuprinde informații precum:
-prezentarea naturii produselor/serviciilor
-prezentarea unor procese de fabricație
-prezentarea caracteristicilor
-prezentarea ciclului de viată al produselor sau serviciilor
Planul de marketing
Cuprinde informații precum:
-principalul segment de piață
-strategia de marketing
-politica privitoare la prețuri
-politica privitoare la distribuție
-informații privind promovarea produselor
Programul de dezvoltare al bunurilor și serviciilor
Cuprinde informații precum:
-caracteristici tehnologice și tehnice
-produsele ce se vor dezvolta în viitor
-prețurile
-segmentul de piață pentru fiecare produs
Planul operațional
Cuprinde elemente precum:
-gestionarea activității de producție
-stocul de materiale, materii prime și consumabile
-cheltuielile aferente producției
-metodele de eficientizare a producției
-relațiile cu furnizorii
Managementul activităților
Poate cuprinde urmăroarele elemente:
-reflectarea organigramei
-prezentarea managementului
-descrierea practicilor manageriale utilizate
-prezentarea metodelor de motivare a personalului
-prezentarea serviciilor de consultanță, contabilitate, juridice
Planul financiar
Cuprinde următoarele informații:
-informații referitoare la situatia veniturilor și costurilor
-bilanțul contabil
-diverse analize financiare
Oferta finală
Cuprinde următoarele elemente:
-informațiile diferă în funcție de scopul planului de afaceri
-informații referitoare la destinațiile sumelor solicitate prin planul de afaceri
-destinațiile fondurilor solicitate
-parteriatul și condițiile acestuia
Anexele
Pot cuprinde diverse elemente precum:
-contracte
-oferte de parteneriat
 CAPITOLUL 2.
NOȚIUNI TEORETICE PRIVIND ELEMENTELE PLANUL DE AFACERI
PENTRU START-UP-URI
2.1 Elemente generale
Nu putem determina cu exactitate o definiție pentru start-up-uri, însă există mai multe moduri de
a fi prezentate, prin care acestea pot fi diferențiate de alte tipuri de organizații. Unul dintre cei
care au propus o metodă de înțelegere a start-up-urilor este Cook, acesta scoțând în evidență
șapte elemente caracteristice:
Primul element:
Cheia afacerii pentru start-up-uri este reprezentată de fondatorii acestuia, care au un rol extrem
de important, oferind o viziune asupra societății și asupra dezvoltării acesteia în timp.
Al doilea element:
Start-up-urile au un mare dinamism, acesta fiind reflectat atât prin luarea de decizii într-un mod
cât mai rapid cât și prin influența pe care o are asupra afacerii, mediul exterior, prioritățiile
putând să se schimbe foarte ușor.
Al treilea element:
Start-up-urile își propun să rezolve probleme ale societății actuale, dorind să acopere o nevoie
existentă prin produsele sau serviciile lor, prin fabricarea unor produse noi, sau mai bune, astfel
atrăgând consumatorii. Astfel, este destul de dificil pentru start-up-uri să dețină o imagine destul
de clară asupra produselor sau serviciilor pe care doresc să le ofere.
Al patrulea element
Factorii externi pot limita activitatea start-up-urilor, acești factori pot fi: resursele, granițele
geografice.
Al cincilea element
Prezența viziunii globale face diferența dintre un start-up și o alta afacere la început de drum,
fondatorii unui start-up dorind ca afacerea lor să fie extinsă pe nivel internațional în viitor.
Al șaselea element
Activitatea start-up-urilor este una oarecum experimentală la început, piața fiind una incertă,
riscul fiind unul mai mare față de celelalte societăți deoarece produsele sunt inovative și există
riscul ca acestea să nu fie profitabile pe piață.
Al șaptelea element
Start-up-urile dețin o cultură organizațională care este proprie, astfel, viziunea fondatorilor este
trasmisă și angajaților, astfel afacerea fiind impactată și de întreg colectivul.
Cu toate că există eceste elemente specifice, start-up-urile prezintă atât avantaje cât și
dezavantaje ce pot influența decizia de înființare a acestuia.

Figura 6. Avantajele start-up-urilor

După cum puteți vedea în figura de mai sus, există câteva avantaje ale start-up-urilor, acestea
fiind foarte avantajoase pentru angajații la început de drum, oferind un mediu prielnic
dezvoltării, oferind astfel și o multitudine de beneficii salariale și extra salariale pe care alte
societăți nu le oferă.
Figura 7. Dezavantajele planului de afaceri
Sursa:Grant(2021)
În imaginea de mai sus se pot observa într-un mod succint unele dintre dezavantajele start-up-
urilor. Trebuie avut în vedere că start-up-urile au un grad crescut de risc, neputând toate să fie
profitabile, astfel, la începutul lansării pe piață nivelul de stres poate să fie unul ridicat deoarece
este nevoie de multa muncă pentru începerea unei afaceri noi, astfel și orele muncite vor fi mai
mari decât într-o companie care nu este nou înființată.

2.2 Importanța planului de afaceri pentru start-up-uri

De-a lungul timpului au fost elaborate mai multe studii de specialitate privitoare la impotanța
elaborării planului de afaceri pentru start-up-uri. Unul dintre aceste studii este cel făcut de către
Saura, Palos-Sanchez &Grilo în anul 2019. Aceștia consideră că un start-up este de succes dacă
ține cont de următorii opt factori reprezentativi:
 Planul de afaceri
 Locația
 Munca în echipă
 Instrumentele de management
 Metodologia de lucru
 Sustenabilititatea
 Angajații
 Investitorii
În urma acestui studiu, s-a constatat că toate categoriile enumerate mai sus au avut un impact
asupra ratei de succes a start-up-urilor, însă dintre toți acești factori, cei mai semnificativi sunt
reprezentați de instrumentele de management și de metodologia de lucru.

Un studiu realizat de către Gonzales, în anul 2017 atestă faptul că fără un plan de afaceri bine
stabilit start-up-urile nu au un grad mare de succes. Unele dintre motivele stabilitate de către
acesta sunt:
 în lipsa unui plan de afaceri, stakeholderii nu își pot face o imagine clară asupra afacerii,
astfel, aceșt lucru putând să îi facă să nu investească în această societate
 în lipsa unui plan de afaceri, nu se poate realiza o gestionare bună a riscurilor, în acest fel
crescând posibilitatea ca afacerea să nu fie una de succes
 în lipsa unui plan de afaceri, start-up-urile nu reușesc să își valorifice oportunitățile
deoarece aceștia nu au o imagine clară asupra acestora

2.3. Structura planului de afaceri pentru start-up-uri

Start-up-urile prezintă în mare parte aceeași structură ca societățile deja înființate, având aceleași
elemente principlae, diferența principalaă dintre acestea fiind aceea că în cazul start-up-urilor
există o secșiune suplimentară reprezentată de cererea de finanțare , prin care start-up-urile
doresc să convingă investitorii să investească în această afacere, arătând că este profitabilă în
timp.
Mai jos regăsiți structura unui plan de afaceri pentru start-up-uri, acesta fiind format din
următoarele elemente:
 Sumarul planului

Descrierea companiei

Analiza de piață

Organizare și management

Produse și servicii

Marketing și vânzări

Cerere de finanțare

Proiecții financiare

Figura 8. Structura planului de afaceri pentru start-up-uri

1.Sumarul planului de afaceri

-este format din informații precum:
 obiectivul de activitate
 locația societății
 informații financiare
2.Descrierea companiei
-cuprinde informații mai detaliate despre start-up și despre modul în care acesta va satisface
nevoile clienților
-sunt prezentate punctele forte ale start-up-urilor, prin care se diferențiază față de societățile deja
existente pe piață din același domeniu
3.Analiza pieței
-este formată din informații privind principalii competitori
-de asemenea, cuprinde informații privind sectorul de activitate
4.Organizare și management
-prezintă informații privind organizarea start-up-ului
-cuprinde detalii privind modul în care start-up-ul va fi manageriat
5.Produsele și serviciile oferite
-prezintă detalii privind produsele oferite
-prezintă beneficiile pe care produsele și serviciile le vor avea pentru consumatori
6.Marketingul și vânzările
-cuprinde o prezentare a strategiilor de marketing
-stă la baza viitoarelor proiecții financiare
7.Cererea de finanțare
-cuprinde informații privind suma care este necesară pentru constituirea start-up-ului, scopul în
care vor fi folosite aceste fonduri și perioada în care vor fi restituite fondurile
8.Proiecțiile fomanciare
-scopul acestei părți este de a convinge eventualii investitori că afacerea va fi una profitabilă și
va avea rezultate bune în viitor
 CAPITOLUL 3
ELABORAREA UNUI PLAN DE AFACERI PENTRU O CAFENEA

În al treilea capitol al acestei lucrări voi propune un plan de afaceri al unei cafenele ce are ca
principal domeniu de activitate vânzarea de Această piață este una dezvoltată la nivel mondial,
iar analiza pieței este prezentată pe baza unei analize din momentul actual a pieței.
3.1. Sinteza planului de afaceri
Societatea își propune să iși inceapă activitatea la începutul anului 2023 cu un capital social de
1000 de lei. Activitea principală este reprezentată de producerea și vânzarea atât a produselor pe
bază de cafea cât și a ceaiurilor si a răcoritoarelor.
Obiective pe termen lung
-deschiderea unui lanț de cafenele atât în orașul București cât și în alte orașe din țară precum:
Iași, Cluj, Sibiu, Brașov, Constanța.
Obiective pe termen scurt
-obținerea unei afaceri cât mai profitabile
-dorința de a recupera cheltuielile într-o perioadă cât mai scurtă
Conceptul afacerii
În București, piața cafenelelor are un potențial mare, populația acestuia fiind în continuă
expansiune. În acest oraș există o multitudine de cafenele, atât unele care fac față din branduri
internaționale cât și branduri autohtone mai dezvoltate sau mai puțin dezvoltate la nivel național.
Unele dintre cafenele au unele prețuri destul de ridicate cu toate că nu fac parte din gamele
premium. Societatea își propune să deschidă o cafenea ce oferă servicii și produse cu o calitate
mare, având prețuri accesibile, astfel reușind să aibă clienți stabili. Ce are această cafenea în
plus față de cafenele de pe piață este vânzarea unor sortimente diversificate de cafele
decofeinizate, care sunt foarte căutate de o anumită gamă de clienți.
Gama de produse oferite se bazează pe cafelele decofeinizate cum ar fi: cafea clasică, cafe latte,
cappucino dar nu sunt excluse nici băuturile pe bază de cafea. De asememenea, societatea va
avea în meniu și ceaiuri dar și produse de patiserie și prăjituri vegane, pe bază de îndulcitori
naturali. Furnizorii cu care societatea va avea contract vor fi furnizori cunoscuți pentru a putea
asigura calitatea produselor oferite. Prajiturile vor fi produse într-un laborator de renume, a cărui
specializare este producerea de prăjituri folosind ingrediente naturale ce vor fi livrate în fiecare
dimineață. În plus, față de produsele oferite, cafeneaua va fii gazda pentru anumite evenimente
culturale sau muzicale, prin intermediul cărora renumele acesteia va crește, reușind să crească
numărul de clienți.
Din cauza pandemiei, nu poate fi precizat cu exactitate care vor fi previziunile economice,
deoarece unele sunt contradinctorii. Unii specialiști afirmă că piața va avea o creștere
semnificativă, pe când alții nu sunt siguri de acest aspect. În capitala, numărul cafenelelor este
unul mare însă, după pandemie, oamenii au început să iasă mai mult, cererea fiind una crescută.
Piața cafenelelor cuprinde atât cafenele recunoscute pe plan internațional dar și cafenele de o
dimensiune mai mică ce nu sunt axate pe o anumită temă sau gamă specifică de produse.
3.1.Descrierea afacerii
Societatea Coffee and more SRL este o societatea ce are domeniul de activitatea în sectorul
terțiar, reprezentat de domeniul serviciilor, activitatea principală a acesteia find vânzarea de
cafea. Societeta își va desfășura activitatea în București și dorește să ofere clienților servicii de o
calitate superioară, dorind să aducă un plus față de cafenelele existente. Meniul pe care aceasta îl
va avea va fi unul variat conținând atât băuturile pe bază de cafea cât și ceaiuri și cocktail-uri pe
bază de cafea.
3.1.2.Cadrul legal
Forma juridică a societății este reprezentată de Societate cu Raspundere Limitată(SRL) iar codul
CAEN este corespunzător pentru obiectul de activitate “Baruri și alte activități de pregătire și
servire a băuturilor pentru consumul imediat în incinta.Această clasă include:
-baruri
-bodegi
-saloane de servit cocktail-uri
-discoteci
-berării
-cafenele
-baruri care servesc sucuri de fructe
-standuri mobile de vânzare”
3.1.3. Obiective
 Cafeneaua își propune să deviă cunoscută inițial pe plan local
 Cafeneua dorește să aibă o relație de încredere cu viitorii clienți
 Cafeneaua dorește să se extindă pe viitor atât în București cât și în alte orașe
3.1.4. Localizarea afacerii
Cafeneaua va fi localizată în zona centrală a Bucureștiului, accesul la aceasta fiind foarte facil
prin intermediul mijloacelor de transport în comun, amplasarea oferind astfel un avantaj, această
zonă fiind foarte frecventată, în special în weekend. De asemenea, cafeneaua va efectua și livrări
prin intermediul unul firme colaboratoare(Tazz, Glovo) iar raza de livrare va fi conform imaginii
de mai jos.

Figura 9. Localizarea cafenelei

3.1.5. Descrierea produselor și a serviciilor

Gama de produse oferite se bazează pe cafelele decofeinizate cum ar fi: cafea clasică, cafe latte,
cappucino dar nu sunt excluse nici băuturile pe bază de cafea. De asememenea, societatea va
avea în meniu și ceaiuri dar și produse de patiserie și prăjituri vegane, pe bază de îndulcitori
naturali. Furnizorii cu care societatea va avea contract vor fi furnizori cunoscuți pentru a putea
asigura calitatea produselor oferite. Prajiturile vor fi produse într-un laborator de renume, a cărui
specializare este producerea de prăjituri folosind ingrediente naturale ce vor fi livrate în fiecare
dimineață. În plus, față de produsele oferite, cafeneaua va fii gazda pentru anumite evenimente
culturale sau muzicale, prin intermediul cărora renumele acesteia va crește, reușind să crească
numărul de clienți.
3.1.6. Aparatura necesară

Aparatura va fi obținută prin intermediul unor contracte de închiriere, având contracte cu

furnizori cunoscuți pentru a oferi o calitate cât mai mare. Astfel, societatea va avea aparatură
modernă fără a trebui să facă o investitie mare inițială. Pe parcurs, se dorește achizionarea
aparaturii, însă după ce societeta va ajunge la un anumit nivel al profitului.

3.1.7. Furnizorii

Contractele încheiate de către societate sunt cu următorii furnizori:

 Cafea: Nestle România, Straus România
 Sucuri: Coca-Cola
 Prăjituri: Laborator de Cofetărie Dulcinella

Realizarea aprovizionării se va face o dată pe săptămână pentru băuturile răcoritoare și zilnic

pentru prăjituri și produse de patiserie. Stocul de cafea va fi aprovizionat o dată la două
săptămâni. Astfel, nu este necesar un spațiu mare de depozitare iar produsele vor fi mereu
proaspete.

3.2.Planul de marketing

3.2.1. Descrierea industriei

Segmentul din care face partea societeta este HORECA, acesta este unul dintre cele mai
dinamice sectoare de consum din România. După pandemie, oamenii preferă să petreacă mai
mult timp în afara casei pentru a socializa și a se întâlni cu prietenii, desfășurându-și chiar și
munca din anumite cafenele sau restaurante.
În București, acest sector de activitate este foarte dezvoltat deoarece aici sunt prezenți atât foarte
mulți studenți dar și mulți turiști care frecventează în special centrul vechi, locul unde va fi
localizată și cafeneaua noastră.

3.2.2. Profilul consumatorilor în România

 Majoritatea consumatorilor de cafea o consumă în prima parte a zilei, însă unii dintre
acestuia mai suplimentează consumul și pe parcursul zilei.
 Tendința este de a achiziona pachete cât mai mari de cafea sau capsule.

3.2.3. Concurența

În România, piața cafenelelor e împărțită în mai lanțuri internaționale, naționale și alte cafenele
de dimensiuni mai mici. Lanțurile internaționale sunt orientate în special pe un segment mai
premium, oferind o calitate superioară a serviciilor.
Printre cafenelel care sunt prezente în București se numără următoarele: “Starbucks”, “Tucano
Café”, “Arcade Café”, “Studio Café”, “Coffee Right”, etc.
Starbucks Coffee

Starbucks Coffee deține pste 25000 de locații la nivel mondial, acesta fiind și cel mai important
distribuitor de cafea la nivel global. În România, Starbucks a apărut în anul 2007 iar în prezent
deține peste 50 de cafenele.
În prezent, brandul Strabucks este cosiderat lider al pieței românești pentru cate goria de servire a
băuturilor, românii petrecându-și mult timp în aceste cafenele savurând o cafea aromată.
 

3.2.4. Obiectivele de marketing

Societatea își propune să intre pe piața cafenelelor din România, piață care este în continuă
dezvoltare în condițiile economice actuale. Societatea își dorește să ofere produse de calitate, la
prețuri avantajoase, astfel reușind să-și fidelizeze clienții. Cafeneaua ca avea un spațiu primitor
unde personalul este unul prietenos și care va crea relații cu clienții.\

3.2.5. Elemente cheie

Un element cheie pe care și-l propune să-l aibă cafeneaua este amenajarea unui spațiu special
pentru persoanele care doresc să desfășoare munca de birou din interiorul acesteia. Spațiul creat
astfel va fi separat față de restul cafenelri, astfel, oferind intimitate și liniște.

De asemenea, un alt element pe care îl va avea în plus fiuață de altă cafenele este reprezentat de
prezența dozatoarelor de apă ce sunt puse la dispoziția clienților în mod gratuit. Astfel, clienții
pot savura un pahar de apă oricând doresc.
3.2.6. Analiza SWOT

În cadrul analizei SWOT voi prezenta atât punctele tari cât și a celor slabe.

Figura 10. Analiza SWOT

3.2.7. Politica prețurilor

Cafeneaua dorește ca prețurile să se încadreze în categoria de mijloc, acestea putând fi accesibile

pentru o categorie mai mare de consumatori. Adausul comercial al cafenelei va fi între 50 si
300% în funcție de fiecare produs. Prețurile cafelelor vor varia între 8 și 18 lei în funcție de tipul
acesteai. În zilele de marți toate cafelele vor avea o reducere de 20% pentru a putea atrage noi
clienți.

3.3. Organigrama societății

La conducerea societății se va afla un manager general în subordinea căruia vor exista un

director economic și unul administrativ. Inițial, personalul va fi format din doi barmani care vor
lucra în ture, 4 ospătari și o persoană ce se ocupă de curățenie.
Figura 11. Organigrama societății

Este necesar ca administratorul să fie o persoană cu multă experiență în domeniu, care să fie
capabilă de coordonarea echipei și de menținere a relațiilor cu furnizorii și distribuitorii. De
asemenea, va lucra în strânsă legătură cu managerul cafenelei pentru a stabili un plan cât mai bun
de atragere a clienților și creștere a profitabilității. Restul angajaților vor fi recrutați atât din
rândul persoanelor cu experiță cât și a persoanelor aflate la început de carieră dar care să aibă
dorința de a învăța lucruri noi și de evolua.

Figura 12. Responsabilități barman

Figura 13. Responsabilități ospătar

3.4.Planul financiar

3.4.1 Cheltuieli inițiale cu investiția

Amenajarea spațiului comercial se va realiza cu ajutorul unei firme specializate, costurile fiind
descrise mai jos.
 Costurile cu instalarea electricității: 10.000 RON
 Costurile cu instalațiile sanitare, instalația de apă și canalizarea: 10.000 RON
 Costurile cu instalațiile de încălzire: 8000 RON
 Costuri instalare camere de supraveghere: 5000 RON
 Costuri amenajare interioară: zugrăvit, gresie, faianță: 7500 RON
 Mobilier și aparatură
-cost achiziție și montare bar și spații depozitare -8000 RON
-cost esspresor: 5000 RON
-vitrină prăjituri: 3000 RON
-frigidere sucuri și băuturi răcoritoare-oferite gratis de furnizori
-cuptor cu microunde: 1000 RON
-casă de marcat: 6000 RON
-mese rotunde: 500 RON*15=7500 RON
-scaune tip fotolii: 200 RON* 30=6000 RON
-sistem audio: 5000 RON
-elemente décor: 1000 RON

 Elemente de veselă:
-farfurii: 10 RON* 40=400 RON
-tacâmuri: 10 RON*40=400 RON
-căni și pahare: 600 RON
 Spațiu birou:
-laptop: 5000 RON
-telefon: 2000 RON
Total cheltuieli cu investiția inițială: 91.400 RON
3.4.2. Cheltuielile lunare

3.4.2.1 Cheltuielile avute cu personalul

POZIȚIE SALARIU NET SALARIU BRUT

Responsabil cafenea 4000 RON 6837 RON
Ospătar 1 2300 RON 3932 RON
Ospătar 2 2300 RON 3932 RON
Ospătar 3 2300 RON 3932 RON
Ospătar 4 2300 RON 3932 RON
Barman 1 2700 RON 4616 RON
Barman 2 2700 RON 4616 RON
Personal curățenie 1800 RON 3047 RON
TOTAL 20.400 RON 34.844 RON

Figura 14. Cheltuielile cu personalul

3.4.2.2 Cheltuieala cu chiria

În general, chiria este considerată a fi unul dintre cele mai mari costuri lunare. Cele mai mari
prețuri ale chiriilor sunt cele aflata în mall-uri deoarece acolo există un trafic foarte mare de
vizitatori. Locația noastră fiind una centrală am luat în calcul un preț mediu de aproximativ
15.000 de RON.

3.4.2.3 Cheltuieli cu alte utilități

În această categorie este inclus costul energiei electrice și costul cu internetul și telefonia:
-energie: 1000 RON
-internet: 100 RON
-apă: 1000 RON

3.4.2.4 Cheltuieli cu aprovizionarea

Cele mai mari consumuri din cafenea vor fi făcute de vânzările de cafele și ceaiuri, un procent
mai mic avându-l alte băuturi și produse dulci sau de patiserie.

Costul unui kg de cafea de calitate este în medie 125 de lei iar din acesta se pot prepara în jur de
125 de cafele de cafea. Anticipând că zilnic vor exista aproximativ 100 de clienți, costul zilnic al
cafelei va fi de 100 de lei, astfel costul lunar va fi de 3000 ron.
Costul ceaiului: 500 RON
Cost lapte: 500 RON
Cost băuturi răcoritoare: 3000 RON
Cost produse patiserie: 3000 RON
Cost total:10.000 RON
3.4.2.5 Cheltuieli de publicitate

Acestea vor reprezenta 1% din vânzări în primul an.

3.4.3 Cifra de afaceri

În primul an de activitatea se preconizează că fluxul de clienți va fi de aproximativ 100 de clienți

pe zi, număr care va crește în anul 2 cu 30% ajungând la 13 de clienți pe zi iar în anul 3 se
dorește să se ajungă la 180 de clienți pe zi.
Analiză primul an Sume LUNAR
Vânzări cafea 3000*15 RON=45.000 RON
Vânzări ceai 1000*15 RON=15.000 RON
Vânzări băuturi răcoritoare 1000*10 RON=10.000 RON
Vânzări prăjituri 1000*20=20.000 RON
TOTAL 90.000 RON/lună=1.080.000 RON/an
Figura 15. Analiză anul 1

Analiză anul 2 Sume LUNAR

Vânzări cafea 3900*15 RON=58.500 RON
Vânzări ceai 1300*15 RON=19.500 RON
Vânzări băuturi răcoritoare 1300*10 RON=13.000 RON
Vânzări prăjituri 1300*20=26.000 RON
TOTAL 117.000 RON/lună=1.404.000 RON/an
Figura 16. Analiză anul 2

Analiză anul 3 Sume

Vânzări cafea 5400*15 RON=81.000 RON
Vânzări ceai 1800*15 RON=27.000 RON
Vânzări băuturi răcoritoare 1800*10 RON=18.000 RON
Vânzări prăjituri 1800*20=36.000 RON
TOTAL 162.000 RON/lună=1.944.000 RON/an

Figura 17. Analiză anul 3

Analiză anul 4 Sume

Vânzări cafea 6000*15 RON=90.000 RON
Vânzări ceai 2000*15 RON=30.000 RON
Vânzări băuturi răcoritoare 2000*10 RON=20.000 RON
Vânzări prăjituri 2000*20=40.000 RON
TOTAL 180.000 RON/lună=2.160.000 RON/an
Figura 18. Analiză anul 4
 Analiză anul 5 Sume
Vânzări cafea 6600*15 RON=99.000 RON
Vânzări ceai 2200*15 RON=33.000 RON
Vânzări băuturi răcoritoare 2200*10 RON=22.000 RON
Vânzări prăjituri 2200*20=44.000 RON
TOTAL 198.000 RON/lună=2.376.000 RON/an
Figura 19. Analiză anul 5

În graficul de mai jos se poate observa evoluția vânzărilor pe parcursul a primilor 5 ani, evoluția
este una pozitivă acestea crescând de la an la an.

Evoluția vânzărilor
120000

100000
99000
90000
80000
81000

60000
58500

40000 45000 44000

40000
33000 36000
30000
27000
20000 26000
19500 22000
20000 20000
15000 18000
13000
10000
0
Cafea Ceai Băuturi răcoritoare Prăjituri

Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Figura 20: Evoluția vânzărilor

3.4.4 Fond necesar inițial

Investiție amenajare: 91.400 RON

Salarii pentru 6 luni:34.844*6=209.064 RON
Chiria pentru 6 luni:15.000*6=90.000 RON
Utilități pentru 6 luni:2100*6=10.600 RON
Aprovizionare necesară pentru 6 luni:10.000*6=60.000 RON
Cost promovare 6 luni:900 RON
COST TOTAL=461.964 RON
3.4.5 Profit lunar

CHELTUIELI LUNARE SUMA

SALARII 34.844 RON
CHIRIE 15.000 RON
UTILITĂȚI 2100 RON
STOC 10.000 RON
PROMOVARE 900 RON
TOTAL CHELTUIELI 62.844 RON
TOTAL VENITURI 90.000 RON
PROFIT LUNAR 27.156 RON
Figura 21. Calcul profit lunar

Investiția inițială de 91.400 ron va fi amortizată în aproximativ 4 luni.

Dina analiza financiară realizată mai sus reiese faptul că această afacere este una profitabilă,
investiția inițială reușind să fie acoperită într-un scurt timp. Deși cifrele sunt unele favorabile,
trebuie avute în vedere și eventualele riscuri ce pot duce la nerealizarea rezultatului dorit.
Cafeneaua trebuie să furnizeze servicii de înaltă calitate pentru a se putea ridica la așteptările
clienților, pentru a-și putea păstra clienții fideli pe parcursul timpului dar și de a câștiga alții noi.
 Concluzii finale

În urma realizării acestei lucrări am constatat că planul de afaceri are un rol esențial atât pentru
societățile deja înființate cât și pentru cele aflate la început de drum.
Planul de afaceri este un instrument esențial pentru fiecare afacere în parte, prin intermediul lui,
afacerea putând fi cunoscută detaliat de către viitori investitori, reușind astfel să aducă fonduri
pentru societate. De asemenea, prin intermediul planului de afaceri se poate realiza o analiză a
posibililelor riscuri dar și a oportunităților.
În planul de afaceri realizat în ultimul capitol al lucrării am arătat faptul că poate să fie creată o
afacere profitabilă în domeniul comercializării de produse pe bază de cafea dacă există un plan
bine stabilit.
Planul de afaceri reprezintă punctul de plecare pentru multe afaceri profitabile, de aceea, acesta
ar trebui să fie constituit de către toate societățile care doresc să fie de succes.
BIBLIOGRAFIE

Adochiței M. Finațele întreprinderii în economia de piață, Piatra Neamț, 145 p.

Administrația Americană a Întreprinderilor Mici (2022). Write your business plan.
Accesat pe data de 18 februarie 2022 la adresa https://www.sba.gov/business-guide/plan-your-
business/write-your-business-plan.
Alpeeva, A. (2021). Development of the company’s anti-crisis investment
strategy. Norwegian Journal of Development of the International Science, (59-2), 21-23.
Barrow, C., & Barrow, P. (2002). Ghidul întocmirii planului de afaceri. București:
Ediutra Casa Cărții de Știință.
Băilișteanu Gh. Diagnostic, risc și eficiență în afaceri. Editura Mirton, Timișoara, 1998,
123 p.
Bilaș Ludmila, Business-planul ca factor al managementului efectiv, volumul 1, Chișinău
2008
Bruwer, J., De Beer, A., Holtzhausen, M., Kiley, J., & Maritz, M. (2011). Principles of
business management. J. W. Strydom (Ed.). Cape Town: Oxford University Press.
Cocu M. Previziune și orientare economică, Bucureșto, 2000, 214 p.
Cook, S. (2022). What is a start-up?. Accesat pe data de 3 iulie 2022 la adresa
https://startups.co.uk/analysis/what-is-a-startup/.
Dumitrașcu, V., Dumitrașcu, R.A. (2015). Managementul investițiilor. Abordări teoretice
și instrumente aplicative. București: Editura Unviersitară.
Gabler, C. B., Panagopoulos, N., Vlachos, P. A., & Rapp, A. (2017). Developing an
environmentally sustainable business plan: An international B2B case study. Corporate Social
Responsibility and Environmental Management, 24(4), 261-272.
Grant, M. (2021). Startup. Investopedia, 15 septembrie. Accesat pe data de 3 februarie
2022 la adresa https://www.investopedia.com/terms/s/startup.asp.
Honig, B., & Karlsson, T. (2004). Institutional forces and the written business
plan. Journal of management, 30(1), 29-48.
Ilie, G. (2019). Instrumente de business. Managementul proiectelor. Planul de afaceri.
Studiul de fezabilitate. București: Editura Universitară.
 Popescu Delia. Procesul decisional în întreprinderile mici și mijlocii.
Concepte.Metode.Probleme decizionale. Editura economică, București, 2011, 223 p.
Sălceanu C., Crăciun I. Managementul strategic al întreprinderii. Iași, 1994, 199 p.
Solcan Angela, Bazele antreprenoriatului, vol. 1, Inițierea unei mici afaceri, Chișinău,
2006, 117 p
Taranenco, L. (2019). Principiile de formare a modelului de gestiune anticriza a
întreprinderilor mici și mijlocii. EcoSoEn, 2(1-2), 96-102.