1.

Pagina de titlu
HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

2. Definitia bolii
Tensiunea arterială este forța cu care sângele apasă pe pereții arterelor atunci când circulă prin
ele. Valoarea tensiunii este dată de cantitatea de sânge pe care o pompează inima, dar și de
rezistența opusă de artere. Astfel, dacă prin vasele de sânge trece o cantitate mare de sânge, iar
arterele sunt înguste, atunci apare hipertensiunea.
Este o „boala tacuta” care poate duce la afectiuni severe, unele cu potential fatal.

3. Stadii ale hipertensiunii

Tensiunea normală în cazul unui adult este considerată în prezent ca fiind cuprinsă între TAs 120-
129 si/sau TAd 80-84 mmHg.

Există mai multe stadii ale hipertensiunii:

Normal înaltă : TAs 130-139 mmHg si/sau TAd 85-89 mmHg,

Hipertensiune arterială grad I : TAs 140-159 mmHg si/sau TAd 90-99 mmHg

Hipertensiune arterială grad II: TAs 160-179 mmHg TAd 100-109 mmHg

Hipertensiune arterială grad III: TAs >180 mmHg TAd >110mmHg

Copiii de la 1 an la 14 ani au valori normale ale tensiunii în jur de 90/50 mmHg, iar de la 14 ani
până la 18 ani valoarea normală este de 110/70 mmHg.

4. Tipurile si cauzele hipertensiunii arteriale

Există două tipuri de hipertensiune arterială:

Hipertensiune arterială primară (esențială) - aceasta nu este determinată de o anumită cauză și

apare de obicei treptat, odată cu înaintarea în vârstă. Prin urmare, toate persoanele mai în vârstă
au valori mai mari ale tensiunii și trebuie să-și monitorizeze atent această problemă.
 Hipertensiunea arterială secundară - apare de obicei brusc și este declanșată de anumite
probleme medicale:
Apnee în somn
Boli ale rinichilor si arterelor renale
Tumori ale glandelor suprarenale
Afecțiuni cardiace
Diabet
Afecțiuni ale tiroidei
Malformații congenitale ale vaselor de sânge.

De asemenea, hipertensiunea poate să apară în cazul consumului anumitor substanțe:

Alcool
Tutun
Medicamente (analgezice, contraceptive, pastile pentru răceală)
Droguri.

Anumiți factori de risc predispun la apariția hipertensiunii arteriale:

Dieta bogată în sare
Obezitatea
Sedentarismul
Vârsta (hipertensiune apare de obicei la persoanele de peste 65 de ani)
Antecedente în familie (predispoziția la hipertensiune se poate transmite genetic)

Stresul
Sarcina.

Factori de risc in aparitia hipertensiunii

Exista numerosi factori care pot contribui la cresterea riscului de hipertensiune arteriala, unii care
pot fi modificati, cum ar fi stilul de viata, iar altii care nu pot fi influentati. Din cea de-a doua
categorie fac parte:
 Varsta si sexul (femeile peste 65 de ani sunt mai susceptibile de a suferi de HTA, in timp ce
barbatii sub 45 de ani sunt expusi unui risc mai crescut de a avea hipertensiune arteriala);
Rasa (afro-americanii sunt mai predispusi la a face hipertensiune arteriala);
Istoricul medical (daca parintii sau fratii sufera de HTA, e foarte probabil sa ai si tu aceasta
problema).
Factorii de risc ce pot fi modificati includ:

Obezitatea;
Sedentarismul;
Regimul alimentar bogat in grasimi, sare, prajeli si dulciuri rafinate;
Consumul excesiv de alcool;
Fumatul;
Stresul;
Sindromul de apnee in somn.

5. Simptome
De cele mai multe ori, hipertensiunea este o boală care nu are simptome specifice, chiar și atunci
când valorile sunt periculos de mari. În cazuri extrem de grave pot să apară însă și unele
manifestări, precum:
 Dureri de cap
 Hemoragie nazală
 Respirație dificilă
 Amețeală.

Din păcate, aceste simptome, atunci când apar, sunt semnul că nivelul tensiunii este deja extrem
de ridicat și bolnavul poate fi în pericol.

6. Complicatii
Complicațiile care apar în urma unor valori foarte ridicate ale tensiunii arteriale, în lipsa unui
tratament corespunzător, sunt extrem de periculoase. Acestea includ:
 Infarct miocardic
  Accident vascular cerebral hemoragic, ischemic sau accident ischemic tranzitor.
 Anevrisme arteriale
 Insuficiență cardiacă
 nefroangioscleroza
 Pierderea vederii
 Tulburări cognitive și de memorie
 Demență

7. Diagnostic
Hipertensiunea se poate depista foarte ușor, printr-un simplu control medical care include
verificarea tensiunii cu ajutorul unui aparat numit tensiometru. Această investigație simplă și
rapidă poate fi făcută de către un medic, dar există și tensiometre moderne, foarte precise, care
pot fi folosite de către pacient acasă. Nu sunt necesare cunoștințe medicale sau tehnice. În acest
fel, tensiunea poate fi monitorizată rapid ori de câte ori este nevoie. Persoanele care știu că suferă
de hipertensiune trebuie să aibă acasă un tensiometru, pentru a-și verifica regulat tensiunea.

În cazul persoanelor care nu au fost diagnosticate cu hipertensiune, dar care au factori de risc,
medicul poate recomanda o monitorizare a tensiunii în ambulatoriu. Asta înseamnă că pacientul
trebuie să-și ia singur tensiunea acasă, la intervale regulate, timp de 24 de ore și să țină evidența
fiecărei verificări. În acest fel, medicul va vedea cum se modifică valorile tensiunii în decursul
unei zile și nopți.

Totodată, medicul poate recomanda și alte investigații suplimentare:

Analize de sânge
Analize de urină
Electrocardiogramă.

8. Tratament
Tratamentul va începe cu restricții clare impuse de medic, care îi va cere pacientul să adopte un
stil de viață sănătos. Acesta presupune:
Program zilnic de exerciții fizice moderate
Regim alimentar fără grăsimi și fără sare
Pierderea în greutate (dacă este necesar)
Renunțarea la alcool și la fumat
Evitarea oboselii, stresului și emoțiilor puternice.