PROIECT DE ACTIVITATE
BRUTARUL
GRUPA : ,,FLUTURAŞILOR’’ COMBINATA
COMPONENTELE ACTIVITĂŢIILOR:
SCOPUL ACTIVITĂŢII:
INVENTAR DE ACTIVITĂŢI :
( gimnastica de ȋnviorare)
- Ma spăl fără să stropesc colegii!
- Sunt mare, mânânc civilizat! ( servirea meselor)
I. ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAŢĂ
Grupa : ,, Fluturaşilor’’
Tema anuală : ,,Ce şi cum vreau să fiu?’’
Subtema : ,, Meserii ȋndrăgite de copii’’
Categoria de activitate : Întâlnirea de dimineaţã
Tipul activitãţii : Consolidarea priceperilor, deprinderilor şi aptitudinilor
Etapele activitãţii:
Salutul : ,,Bună dimineaţa …’’
Prezenţa : verificarea prezenţei copiilor
Completarea calendarului naturii
Activitatea de grup : : ,, Roata morii se-nvarteste/Fiecare se gandeste/Si va spune fiecare cu
glas tare/Ce va fi cand va fi mare’’ –Pe rand copiii descriu in cateva cuvinte o meserie si
argumenteaza de ce au ales-o
Scop:
Participarea şi implicarea activã a copiilor ȋn vederea stimulãrii comunicãrii, favorizãrii
interrelaţionãri, ȋmpãrtãsiri cu ceilalti si formarii comportamentului empatic la prescolari.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE :
STRATEGII DIDACTICE :
Berbeceanu, G., Cioflica, S., Lazar, C., Mignea-Guga, Ilie, E., Marta, C., ,,Ziua bună
ȋncepe de dimineaţă,, , Editura Tehno-Art, Petroşani, 2009.
SCENARIUL ZILEI
Activitatea debutează cu primirea copiilor în sala de grupă, aceştia sunt invitaţi să se
aşeze în semicerc pentru a stabili fiecare contact vizual cu toţi membrii grupei, copiii având
posibilitatea de a-şi împărtăşi ideile, de a-şi manifesta starea de spirit, de bună dispoziţie.
I. SALUTUL porneşte de la educatoare şi este continuat de toţi copiii grupei cu o
formulă specială :
,,Dimineaţa a sosit,
Toţi copiii au venit,
A ȋnceput o nouă zi,
Bună dimineaţa, dragi copii!’’
Întȃlnirea de dimineaţă debutează cu ȋntȃlnirea de grup care are loc ȋntre copii şi educatoare.
Salutul se realizează cu ajutorul apelativelor stimulative pentru copii, cu trimitere la tema
săptămȃnii. Le propun copiilor să se salute ȋn funcţie de ce meserie le-ar placea lor sa o facă sau o
cunosc.
,, Bună dimineaţa, dragi meseriaşi!
Bună dimineaţa, eu sunt doctorul!
Bună dimineaţa, eu sunt croitoreasa!
Bună dimineaţa, eu sunt tȃmplarul!’’ etc.
Copilul salutat de mine răspunde la salut şi continuă să-şi salute colegii.
Urmăresc comportamentul adecvat ȋn timpul salutului : o poziţie relaxată, dar atentă, un limbaj al
trupului respectuos, un ton calm şi sincer, mimica feţei prietenoasă şi, obligatoriu, contact vizual.
Se vor utiliza formule specifice de salut care se propagă ȋn cerc, de la stȃnga la dreapta. Pe rȃnd,
fiecare copil odată salutat, salută, la rȃndul lui pe celalalt, astfel, cercul integrator propagȃndu-se
la nivelul ȋntregii grupe.
În fiecare dimineaţă
S-avem gȃndul bun pe faţă (se trec palmele peste faţă)
Către soare să privim (se ȋntind braţele şi se ridică privirea in sus)
Iubire să dăruim (se ȋntind ȋn faţă dinspre piept braţele)
De gȃnd rău să ne ferim (mȃna alungă gȃndul rău de la tȃmplă)
S-adunăm doar bucurie (se adună braţele spre piept)
Şi-n lume s-o răspȃndim (sărim ȋn sus cu braţele desfăcute)
Şi-atunci orice copil, ( se indică copiii din grupă)
În fiecare dimineaţă
Are gȃndul bun pe faţă (se trec palmele peste faţă) ...
II. PREZENŢA
,,După ce ne-am adunat,
Şi frumos ne-am salutat,
Colegii ne-am ȋntȃlnit
Oare cine azi la gradiniţă n-a venit?’’
Eu voi numi pe rȃnd copiii şi copii care ȋşi aud numele răspund ,,prezent , iar cei absenţi vor fi
consemnati in catalogul grupei .
III. CALENDARUL NATURII este completat ȋn urma ȋntrebărilor adresate de
educatoare pentru stabilirea aspectelor privind data (ziua, luna, anul), starea vremii.
- ,,În ce anotimp suntem?’’
- ,,Cum este vremea?’’
- ,,Cum ne ȋmbrăcăm?’’
Ieri am găsit ȋn poşta mea o scrisoare care mi-a fost lăsată de cineva, am deschis-o si am citit-
o, aşa am văzut că scrisoarea era pentru voi, aşa că am să vi-o citesc:
Dragi copii,
Numele meu este Petrică şi sunt brutar. Am aflat de la doamna voastră educatoare că aţi
fost copii foarte cuminţi şi că aţi ȋnvăţat multe lucruri despre meserii, aşa că m-am gandit să vă
fac o surpriză : astăzi o să ȋnvătaţi lucruri noi despre meseria de brutar. Dacă sunteţi atenţi la
doamna educatoare o să ȋnvăţaţi şi voi cum se face pȃinea. V-am trimis toate ingredientele
necesare şi multe alte surprize.
Cu mult drag, Petrică brutarul.’’
Vom purta o scurtă discuţie despre meseriile preferate. Ştiaţi că meseriile ne ȋnvaţă lucruri
bune ? Astăzi vom pătrunde ȋn lumea meseriilor,vom fii brutari pentru o zi şi vom descoperi
multe surprize.
Pe tranziţia : ,, Bat din palme clap, clap, clap/ Din picioare trap, trap, trap/ Ne-nvȃrtim, ne
răsucim/ Şi spre centre noi pornim’’. Are loc deplasarea copiilor spre Centrele de interes puse la
dispoziţie ȋn ziua respectivă: Ştiinţa, Joc de masă şi Joc de rol. La sectorul Ştiinţă copiii vor avea
de plantat boabele de grȃu; la centrul Joc de masă copii vor avea de sortat boabele de : grȃu,
porumb, fasoale; la centrul Joc de rol copii vor primi sorţuri de brutar şi vor avea de frămȃntat
aluatul pentru pȃine.
Pe tranziţia : Cȃte unul pe cărare/ Mergem veseli către baie/ Mergem ca să ne spălăm/
Curăţei să arătăm.’’ Are loc deplasarea preşcolarilor către baie.
Preşcolarii revin ȋn sala de grupă unde are loc desfăşurarea primei părţi din ADE, Educarea
limbajului, unde le voi povesti despre ,,Petrică şi pȃinea’’, iar pe urmă pe tranziţia ,,Cate unul pe
carare’’, copiii vor merge la baie, pt a spala manuţele, iar apoi ne vom aseza la masuţe pt a
manca. Un copil din grupa va imparti gentutele colegilor sai, iar la formula adresata de
educatoare : »Pofta buna! »,copiii vor raspunde : »Multumim frumos!
La masa ne asezam,
Si in liniste mancam,
Pe jos nu murdarim
Fiindca ne imbolnavim. »
Dupa servirea mesei, le voi spune copiilor ca brutarul nostru ar fi foarte bucuros dacă am
învăţa şi un cântec despre meseria lui. Astfel,vom trece la cea de-a doua parte din ADE si
anume : DEC-invatarea unui cantec :
SCOP:
1. ŞTIINŢÃ
- Copiii vor avea de plantat boabe de grȃu
Obiective operaţionale :
STRATEGII DIDACTICE :
2. JOC DE MASÃ
Obiective operaţionale :
STRATEGII DIDACTICE :
3. JOC DE ROL
- Copiii vor avea de frămȃntat pȃinea
STRATEGII DIDACTICE :
Metode şi procedee : explicaţia, conversaţia, exerciţiul;
Material didactic: şorţuri de bucătar, aluat, făină, tavă, susan pentru decorarea paini
Forme de organizare: individual.
BIBLIOGRAFIE
La centrul JOC DE
MASA, copiii vor sorta
boabele de grau, porumb si
fasole in functie de
marimea si culoarea lor, in
borcanele puse la
dispozitie.
La centrul JOC DE ROL ,
copiii vor avea de
framantat painea, utilizand
materialele puse la
dispozitie: drojdie, apa,
Realizarea faina, sare.
temei
Copiii lucreaza urmand
instructiunile educatoarei.
Voi trece pe la fiecare
sector si voi indruma sau
ajuta copiii. Voi urmari
relatiiile dintre copii in
timpul activitatilor.
Anunt incetarea lucrului
din timp (2-3 minute).
Incheierea
activitatii
Se face analiza lucrarilor
de la fiecare sector.
Copiii vor parasi sala de
grupa pe tranzitia ,,Cate
unul pe carare’’.
DESFÃŞURAREA ACTIVITÃŢII
Aprecieri
verbale
9. Încheierea Toti copiii vor fi felicitati si vor fi Aprecieri
activităţii aplaudati. verbale
Conversatia Stimulente
SCOPUL ACTIVITÃŢII :
Dezvoltarea deprinderii de a interpreta cu dezinvoltura cantece si jocuri muzicale, in nuanta si
miscarea corespunzatoare a continutului de idei si sentimente, prin respectarea mersului
melodiei.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE :
BIBLIOGRAFIE :
“Ghid metodic pentru invatamantul prescoalar” : Adriana Caltun, Liliana Cristea, Editura Tehno
art, Petrosani, 2008
Durata: 30 de minute
SCENARIU DIDACTIC
Eveniment Strategii
didactic didactice
Continutul stiintific Evaluare
Moment Se asigura conditiile optime pentru conversaţia Observare
organizatoric desfasurarea activitatii: curentă
Incalzirea vocii
1) Exercitii de respiratie
Copiii Individual
Pentru ca atunci cand treci pe langa orice executa prin actiune
brutarie simti un miros foarte placut, sa ne exercitiile de
imaginam si noi ca suntem langa o brutarie respiratie
- Ce miros simtim?(de paine
proaspata)
-Ne ridicam in picioare si inspiram mirosul
de paine proaspata
-Inspiram pe nas , expiram pe gura, de 2-3 Copiii
ori executa al Frontal prin
-Langa brutarie niste copii se jucau cu doilea actiune
baloane pe care incercau sa le tina in aer, exercitiu de
suflandu-le asa : puff puff respiratie
-Haideti copii sa facem si noi ca ei
Suflam balonul puff puff.
Se va executa de 3-4 ori.
Asigurarea
conexiunii 2) Exercitii melodice
inverse Copiii canta
exercitiul
Joc cu text si melodic
cant Voi canta model exercitiul melodic. Copiii asculta
-Haideti sa-l cantam impreuna cu atentie
Atentie,incepem!
Execut cu copiii de 2-3 ori.
Copiii sunt
atenti si
3) Exercitii ritmice
raspund
Observatia,
Alături de scrisoarea din poştă brutarul
exercitiul
Petrică ne-a lăsat şi două planşe pe care el
nu stie să le citească. Vreţisă îl ajutăm noi?
Pe aceste imagini sunt exercitiile ritmice.
Dar uitati-va ce au exercitiile deasupra ? Demonstratia
Analiza
(pâini) raspunsurilor
Haideti sa le citim ! copiilor
Voi prezenta plansele cu exercitii ritmice Planse
-Sa citim impreuna ilustrative
-Acum si cu batai din palme
__ __ __
| | | | | | | | | | |
Ta ta ti-ti ta ta ti-ti ti-ti ta
Aprecieri
Repetam exercitiul de 2-3 ori. verbale
Exercitiul
Pentru ca brutarul Petrică nu stie nici un
cantecel m-am gandit sa invatam impreuna
un cantec frumos care se
numeste ,,Brutarii‘’ si vom repeta jocul cu
text si cant ,,Dacă vesel se trăeşte.
Voi canta model cantecul ,,Brutarii’’
Titlul cantecului se numeste “Brutarii”. Exercitiul
Familiarizarea cu continutul sugerat de Aprecieri
textul catecului , cu ajutorul planselor. individuale si
Intonare model
Analiza cantecului Descoperirea colective
-V-a placut cantecul?
-Despre cine este vorba in cantec?
-Ne spune chiar si titlul.
-Ce face brutarul?
-Ce-am facut eu?
-Cum am cantat cantecul, lent sau vioi?
(vioi)
DESFÃŞURAREA ACTIVITÃŢII
Etapele . Strategii Evaluare
activităţii didactice
Conţinutul ştiinşific
- explicaţia;
obiectivelor
4. Dirijarea Explic copiilor regulile jocului: - exerciţiul; -individuală;
Învăţării Eu voi fi taranul si imi voi alege o
sotie, sotia are un copil, copilul un - jocul de rol; - frontală;
catel, catelul o pisica si tot asa vom - orală.
alege cate un copil la fiecare strofa din
cantecel.
ANEXA
PETRICA SI PAINEA
A fost odată un copil pe care îl chema Petrică. Într-o zi, mama lui l-a luat cu ea, la
magazin să cumpere o pâine. Când s-au întors acasă, mama a aşezat masa şi i-a dat lui Petrică să
mănânce pâine caldă cu brânză. Petrică muşcând din pâine a întrebat-o pe mama sa:
_ Mamă, pâinea creşte cumva într-un pom ca merele de este atât de gustoasă?
Deodată auzi o voce, subţire ! …
_”Vrei să afli povestea mea?”
_ Dar cine eşti tu? întrebă Petrică mirat uitându-se în toate părţile prin bucătărie.
_ Eu sunt , fărâmitura de pâine , sunt chiar aici , pe şerveţel, în faţa ta.
_ Sigur , vreau să-mi povesteşti.
„Eu am fost un bob mic de grâu. Ai văzut cum e grâul? Ca o mărgeluşă gălbuie şi lunguiaţă. Ei,
bine, într-o zi, ţăranii m-au scos din magazia (hambarul) în care dormeam şi mi-au spus: „De-
acum la treabă, frăţioare! Trebuie să creşti şi să ne dai pâine!” M-au pus în saci cu alţi frăţiori de
ai mei, apoi în maşină şi am plecat cu ei la câmp unde ogorul fusese arat de tractoarele cu
pluguri.. M-au dat jos din maşină, m-au răsturnat într-o maşină specială cu nişte tuburi trasă de
un tractor – semănătoarea – şi mi-au dat drumul în arătură, după care mi-au zis: „Ai grijă să nu
răceşti la iarnă! Să te acoperi bine cu zăpadă!”
După ce m-am cuibărit bine în pământul cald şi afânat, m-am grăbit să încolţesc, să prind
rădăcini. În pământ era prea întuneric. Pe urmă a venit iarna şi mi-a aşternut deasupra o plapumă
groasă de zăpadă. Primăvara, după ce zăpada s-a topit, am început din nou să cresc. M-am făcut
mare, în vârful paiului (tulpinii) mi-a crescut un spic cu multe boabe şi odată cu zilele verii am
început să capăt o culoare gălbuie. Când au venit ţăranii la câmp să vadă ogorul ce-l semănase ,
au zis despre mine şi frăţiorii mei:
_ „Iată aurul nostru…!”
_ Într-adevăr, parcă eram de aur. Am făcut spice mari şi pline. Eu credeam că spicul meu o
să-şi piardă boabele pentru că, să ştii, făcusem un spic mare de tot şi plin de boabe de grâu.
_ „Nu te necăji – mi-au spus celelalte fire de grâu – ţăranii ne vor culege la timp!”
Aşa a fost. Într-o zi au sosit oamenii cu combinele – nişte maşini agricole, ne-au strâns
boabele, ne-au pus în saci şi ne-au dus înapoi în magazie.. De acolo, am fost luat cu alţi frăţiori
de-ai mei şi duşi la moară. Acolo, drept să-ţi spun , m-am cam speriat. Morarii ne-au răsturnat
din saci sub nişte pietre mari, care ne-au zdrobit şi au ales ce era alb şi curat din noi, adică, făina.
Ei, dar să fii făină pur şi simplu nu e deloc grozav, te poate spulbera şi un vânticel. Apoi, am fost
adusă la brutăria din oraşul tău – NEGRESTI-OAS . Aici m-au luat în primire nişte oameni
îmbrăcaţi în costume albe şi cu bonete pe cap, zicând:
_ „Ce făină minunata! Albă şi pufoasă!”Să vedeţi ce pâine bună şi gustoasă vom face din ea!”
M-au turnat într-un malaxor – un robot mare – au pus drojdie, apă, sare şi m-au
frământat. M-au lăsat apoi la dospit, după aceea m-au modelat în diferite forme şi m-au băgat
într-un cuptor fierbinte. Când am ieşit de acolo eram „pâine”, abuream şi-mi dădeam seama că
sunt grozav de gustoasă. Aşa am ajuns eu la chioşcul de pâine de unde m-ai cumpărat tu cu
mama ta.
_ Ei, ia spune, mai crezi că pâinea creşte în pom?
_ Nu mai cred asta. Acum ştiu că pâinea este făcută de mulţi oameni muncitori şi harnici:
de ţărani, de morari, de brutari. Eu iubesc aceşti oameni pentru că după câte am auzit de la tine ei
muncesc foarte mult, pentru ca noi să avem pâinea cea de toate zilele.
_ Aşa e, şi mai spune-mi, întrebă fărâmitura. A fost bună pâinea?
_ A fost grozav de bună! Mi-a plăcut foarte mult şi mulţumesc tuturor celor care au
muncit ca să facă din bobul mic de grâu pâine gustoasă pentru noi.