Curs 1 - Sisteme de procesare avansata

a cerealelor

Tehnologia morăritului (1)

Importanța cerealelor pentru industrializare

• Cerealele acoperă 70 - 80% din nevoia organismului în aceste substanțe nutritive
și 30–50% din cerințele energetice.
• În esență, compoziția cerealelor este: 14% apă, 10% proteine, 2% lipide, 74%
glucide sub forma de amidon și 2% săruri minerale.
• Cerealele sunt excelente surse de carbohidrați și proteine (alimente energetice).
• Au un conținut scăzut de grăsimi si sunt total lipsite de colesterol.
• Au un conținut mare de fibre, fundamentale pentru organismul uman deoarece,
nefiind asimilabile, facilitează eliminarea reziduurilor prezente în organism.
• Cerealele ar trebui să reprezinte 70% din totalul alimentelor pe care omul le
consumă zilnic, iar restul să fie reprezentat de 20% lipide și 10% proteine.
• O alimentație sănătoasă și echilibrată este dată de cel puțin 30-35 grame de
fibre în fiecare zi, dar cei mai mulți oameni nu ajung să consume atât.
• Pâinea integrală ar trebui consumată mai des, ca și grâul sau orezul integral.
• Conțin și o serie de elemente minerale, mai importante fiind fosforul, potasiul,
magneziul și unele oligoelemente (cupru, mangan, zinc etc.).

Moara este o instalație industrială complexă, care are ca scop

transformarea cerealelor, dar mai ales a grâului, secarei și porumbului în
produse finite ca făină și mălai.
Utilajele și instalațiile folosite în industria morăritului sunt impuse
de structura și însușirile fizico-mecanice ale cerealelor folosite ca
materie primă.
Principala cereală care face obiectul morăritului este grâul,
urmat de porumb și într-o măsură mai mică de secară. În afară de aceste
cereale folosite pentru producerea făinii, respectiv mălaiului, se mai pot
industrializa, în scopul obținerii altor produse alimentare: orezul, orzul,
ovăzul și mazărea, care se pun în consum numai după ce au fost
decorticate sau după ce au fost transformate în fulgi, arpacaș.
Prelucrarea cerealelor se împarte în patru faze principale:
• eliminarea corpurilor străine;
• condiționarea semințelor înainte de transformarea în produs finit;
• transformarea în produs finit;
• condiționarea și manipularea produsului finit până la livrare.

Profesor Gheorghe Voicu 1

Curs 1 - Sisteme de procesare avansata
a cerealelor

Principalele operații de transformare a grâului în făină

Grau

Receptie

Precuratire Separarea corpurilor

straine
Depozitare
Separarea corpurilor
Pregatirea cerealelor pentru macinis aderente pe bob

Conditionarea
Macinare Cerealelor

Omogenizare faina

Ambalare

Depozitare

Faina

Profesor Gheorghe Voicu 2

Curs 1 - Sisteme de procesare avansata
a cerealelor

• Recepția cantitativă și calitativă reprezintă luarea în primire a produselor prin

verificarea cantității și calității acestora, conform normelor în vigoare, privind
umiditatea conținutul în corpuri străine, masa hectolitrică (masa volumetrică).
Normativul de bază pentru grâu prevede: U = 14%, CS = 3%, MH = 75 kg/hl.
• Eliminarea corpurilor străine depinde de natura și structura acestora: impurități
minerale prezente în amestecul de semințe, semințe de buruieni și ale altor culturi,
impurități păioase, etc.
• Condiționarea semințelor este operația de pregătire a acestora înainte de
transformarea în produs finit și se face atât în funcție de particularitățile semințelor,
cât și ale produsului finit. Prin aceasta se urmărește modificarea unor proprietăți
fizice și tehnologice ale materialului.
La grâu se execută, de obicei, o umectare și/sau o condiționare hidrotermică (umezire cu
încălzire), completate, înainte, cu eliminarea straturilor periferice ale învelișului, prin
periere–descojire.
La porumb se face eliminarea germenilor (degerminare) și gruparea crupelor rezultate
după degerminare pe diferite fracțiuni în vederea transformării în mălai.
• La grâu, o fază tehnologică de măciniș reprezintă o anumită etapă din procesul de
transformare a semințelor și produselor intermediare de măciniș în făină.
• Fazele tehnologice sunt alcătuite din mai multe trepte de prelucrare (mărunțire,
sortare, cernere, curățire etc.), fiecare treaptă fiind realizată în cadrul unui pasaj
tehnologic.

Indicatorii calitativi care se determină Impuritățile sunt stabilite după SR ISO

în mod curent la recepția calitativă a
cerealelor sunt: analizele senzoriale care
constau in aprecierea aspectului, culorii,
mirosului și gustului, determinarea infestării,
conținutul de corpuri străine, umiditatea,
masa hectolitrică, determinarea conținutului
de gluten umed, indicele de deformare a
glutenului, sticlozitatea, procentul de boabe
cu defecte, aciditatea, gradele de aciditate.
Condițiile minime de calitate pentru
grâul de panificație sunt:
- umiditate, max. 15,5%
- masa hectolitrică, min. 70 kg/hl
- gluten umed, min 22%
- indice de deformare a glutenului, max. 15
mm (pentru o sfera de 5 g gluten în etuvă la
30oC, timp de 60 minute); valori optime 5-13
mm.
Un indice de deformare mai mare de 20 mm,
indică un gluten slab, filant, care semnalează o
degradare produsă de atacul de ploșnița
grâului.
7970/2001:
- boabe sparte, max. 5.0%
- boabe șiștave, max. 5.0%
- boabe avariate, max. 1.0%
- boabe atacate de dăunători, max. 1.0%
- boabe încolțite, max. 1.0%
- boabe atacate de Fusarium, max. 1.0%
- alte cereale, max. 2.0%
- corpuri străine, max. 1.5%
- anorganice, max. 0.5%
- semințe dăunătoare și/sau toxice, boabe
cu mălură și cornul secarei, max. 0.4%,
din care:
- fiecare dintre semințele toxice, max.
0.05%
- cornul secarei, max. 0.05%.

Profesor Gheorghe Voicu 3

Curs 1 - Sisteme de procesare avansata
a cerealelor

Aprecierea gradului de extracție a făinurilor prin determinarea

conținutului de substanțe minerale (cenușă)

Acest conținut este repartizat neuniform în diferitele părți anatomice ale bobului
și variază de la 0,4% în endosperm, până la 7% în stratul aleuronic. Bobul
întreg din grânele românești are un conținut de substanțe minerale mediu
de 1,95%. Deci, cu cât învelișul bobului, inclusiv stratul aleuronic, sunt prezente
în cantitate mai mare în masa de făină, cu atât crește conținutul în substanțe
minerale al acesteia. În funcție de conținutul în substanțe minerale pot
exista mai multe tipuri de făină (tipul reprezentând conținutul în cenușă al
făinii multiplicat cu 1000). Astfel, făina albă corespunde tipului 480, făina
semialbă tipului 780, iar cea neagră tipului 1300. La fabricarea pâinii se mai
folosesc făina albă tip 600 și făină semialbă tip 950. Pentru biscuiți,
produse de patiserie și paste făinoase se utilizează numai făină albă.

Glucidele. În compoziția bobului de grâu predomină glucidele - 62-75% din masa

proaspătă a bobului, formate în proporție de peste 90% din amidon, iar restul fiind
dextrine și alte glucide mai simple. Glucidele sunt acumulate, în principal în endosperm.
Proteinele. Substanțele proteice reprezintă în mod obișnuit 10-16% din masa bobului
(cu limitele 8–24%) și sunt situate în cea mai mare parte spre părțile periferice ale
bobului (învelișuri, stratul aleuronic), în embrion și scutellum. Cantitatea și compoziția
proteinelor dau calitatea nutritivă a bobului. Acumularea proteinelor în bob depinde de o
serie de factori, cum ar fi: specia de grâu, soiul, condițiile climatice, fertilitatea naturală a
solului și dozele de îngrășăminte cu azot folosite.
Lipidele. Reprezintă 1,8 - 2,6% în compoziția bobului și sunt acumulate, în special, în
embrion și în stratul cu aluronă. Uleiul din germeni de grâu aparține grăsimilor vegetale
nesaturate, este bogat în vitamina E și constituie obiect de comerț.
Celuloza. Se află în cantitate de 2,0 -3,5%, prezentă în primul rând în învelișurile
bobului(pericarp).
Substanțele minerale. Reprezentate de un număr mare de elemente chimice (K, Ca, Mg,
Si, Na, Cu, Mb, Mn) au o pondere de 1,5 -2,3%, aflându-se spre părțile periferice ale
bobului.
Vitamine din complexul B (B1, B2, B5, B6) și vitamina PP. Valoarea biologică a proteinelor
din boabele de grâu este ridicată, deoarece acestea conțin toți cei 30 aminoacizi esențiali,
pe care organismul uman nu-i poate sintetiza. Totuși, un impediment îl constituie conținutul
redus al boabelor de grâu în lizină și triptofan.

Profesor Gheorghe Voicu 4

Curs 1 - Sisteme de procesare avansata
a cerealelor

• Șrotarea, ca fază tehnologică, constă în sfărâmarea, atentă și repetată, între cilindri

de măcinare riflați, a semințelor și a fracțiunilor intermediare cu înveliș, însoțită de
separarea endospermului. Particulele rezultate în primele trepte ale șrotării variază
de la spărturi mai mari de jumătatea semințelor până la granule de făină cu granulație
foarte fină. Pe măsură ce operația de șrotare se repetă se obțin granule din ce în ce
mai fine, cantitatea de făină albă scade, iar învelișul seminței de la ultimele două
trepte ajunge în stadiul de tărâță. Dezvoltarea fazei de șrotare este în strânsă legătură
cu tipul de măciniș și gradul de extracție a făinii. Produsele obținute la șrotare se
numesc produse intermediare de măciniș, fiind formate din: șrot mare (3500-2240
m), șrot mic (2250-1240 m), griș mare (1240-675 m), griș mijlociu (675-495 m),
griș mic (495-385 m), dunst aspru (385-275 m), dunst, fin (275-110 m), făină și
tărâțe.
• Curățirea grișurilor și a dunsturilor (particule de endosperm de diferite dimensiuni)
urmărește sortarea acestora după mărime și, în special, separarea părților cu înveliș și
a particulelor de înveliș, prezente în amestecul șrotat (mărunțit).
• Finisarea produselor tărâțoase se efectuează în scopul recuperării ultimelor resturi
de endosperm care se mai află aderente la acestea.
• Compunerea sortimentelor de făină obținute la mai multe trepte de prelucrare
(pasaje), în funcție de calitatea acestora, pentru realizarea diferitelor sortimente de
faina de calitate medie și omogena, corespunzătoare normativelor.

Clasificarea tipurilor de măciniș

•Transformarea calitativă și cantitativă a cerealelor în făină poartă denumirea de
proces tehnologic de măciniș.
•Clasificarea proceselor de măciniș (măcinișurilor) se face după mai multe criterii:
a. după numărul de treceri prin utilajele de sfărâmare și măcinare, măcinișurile se
împart în măcinișuri plate și măcinișuri repetate;
b. după gradul de dezvoltare a tehnologiei aplicate se disting măcinișurile simple și
măcinișurile dezvoltate;
c. după numărul sortimentelor de făină sau mălai care se obțin, măcinișurile pot fi:
măcinișuri pe o singură extracție și măcinișuri pe mai multe extracții.
•Măcinișul plat reprezintă procesul prin care produsul finit se obține la o singură
trecere a semințelor printr-o mașină de mărunțit. În acest caz realizarea unei făini
suficient de fine se asigură aplicând un regim de lucru strâns al mașinii de
mărunțit.
•Măcinișul repetat reprezintă procesul prin care produsul finit se obține în urma
trecerii succesive a semințelor și produselor intermediare de măciniș prin mai
multe mașini de mărunțit (valțuri de moară, mori cu pietre, mori cu discuri, etc.).

Profesor Gheorghe Voicu 5

Curs 1 - Sisteme de procesare avansata
a cerealelor

Clasificarea tipurilor de măciniș

•Măcinișul simplu se bazează numai pe un proces de sfărâmare (șrotare), sau pe
un proces de sfărâmare și un proces redus de măcinare. După fiecare mărunțire
produsul se cerne, separându-se făina de restul particulelor grosiere, operație
care se repetă până la obținerea cantității de făina dorită (la măcinișul simplu cu
separarea tărâțelor) sau până ce toate particulele seminței se transformă în făină
(măciniș simplu fără separarea tărâței).
•Măcinișul dezvoltat cuprinde parțial sau în totalitate procesele de șrotare
(sfărâmare), sortarea grișurilor și dunsturilor, curățirea grișurilor, desfacerea
grișurilor, măcinarea grișurilor și dunsturilor, măcinarea refuzurilor, separarea
germenilor, obținerea sortimentelor de făină (A - albă, SA - semialbă, N - neagră,
G - griș).

• După gradul de complexitate al procesului de curățire a grișurilor, măcinișul

dezvoltat poate fi:
- fără separarea grișurilor, urmărindu-se gruparea calitativă a fracțiunilor intermediare și
măcinarea lor repetată;
- cu un procent redus de separare a grișurilor (proces semi-înalt), la care o parte din
grișurile obținute la șrotare se curăță cu mașini speciale și se dirijează la măcinare;
- cu un proces dezvoltat de curățire a grișurilor (proces înalt), la care se urmărește
realizarea unei cantități foarte mari de grișuri și dunsturi la operația de șrotare, apoi
curățirea cu mașini de griș și măcinarea lor separată în vederea obținerii făinurilor de
calitate superioară.
• Măcinișul cu regim prestator este destinat deservirii populației de la sate, realizându-
se făină și mălai la nivelul calitativ pretins de beneficiari, materia primă și produsul
finit aparținând acestora.
• Măcinișul cu regim mixt este destinat atât pentru deservirea populației de la sate, cât
și pentru obținerea de făină prin măcinarea grâului din fondul de stat, făina
utilizându-se în brutăriile din localitățile rurale sau cele de capacitate mică.
• Măcinișul pe o extracție permite realizarea unui singur sortiment de făină sau mălai.
Noțiunea de extracție exprimă cantitatea de produs finit ce se poate extrage dintr-o
anumită cantitate de material. Se consideră sămânța împărțita imaginar în 100 zone
(straturi) concentrice, numerotate din centru cu 0, spre exterior, ajungând la 100,
ultimul strat de înveliș.

Profesor Gheorghe Voicu 6

Curs 1 - Sisteme de procesare avansata
a cerealelor

Considerând că se face extracție de făină numai din zonele cuprinse între 0 și

30, înseamnă că făina respectivă este compusă numai din endospermul central, deci
o făină de calitate foarte bună și se notează făină de extracție 0-30. Cum însă la
această extracție nu s-au epuizat toate părțile valoroase ale seminței, se mai poate
extrage încă făină din zonele de la 30 până la 60, deci din straturile mai periferice ale
endospermului, iar făina obținută se notează: făină extracție 30-60.
La grâu se obține făină integrală extracție 0–100, făină neagră de extracție 0–
85, făină semialbă extracție 0–81, sau făină albă extracție 0–72. La porumb se obține
mălai în extracții simple 0-100, 0-90, 0-75; la secară se obține făină semialbă extracții
0-70 sau 0-75.
• Măcinișul pe mai multe extracții realizează o gamă variată de sortimente de făină
sau mălai. La grâu se pot realiza concomitent 2-3 extracții, obținându-se făină A, SA,
N. La măcinișul pe două sau trei calități se mai extrage (după necesitate) circa 2%
griș de consum, în dauna sortimentului de făină cu cel mai mic conținut mineral.
De obicei, măcinișul cu regim prestator se obține la o singura extracție, în
timp ce măcinișul comercial se obține prin 2-3 extracții.
La porumbul fără degerminare se practică o singură extracție, iar la porumbul
degerminat se realizează 2-3 extracții (mălai comun, superior și extra).

• Structura anatomică a semințelor principalelor cereale folosite în industria

morăritului (grâu, porumb, orez) este diferită în ceea ce privește forma și modul de
ordonare a straturilor de înveliș și endosperm (miez făinos), iar tehnologiile de
prelucrare a lor, cât și utilajele și instalațiile aferente depind de aceasta.
• Semințele de grâu sunt niște cariopse (fructe) care au endospermul acoperit de un
înveliș compus din mai multe straturi
Cereala Înveliș, % Endosperm, % Embrion, %
Grâu 14 (14-18) 79-84 2,0-4,0
Secară 20-25 71-77 2,5-4,0
Porumb 5-11 81-84 8,0-14,0
Orz 27-30 56-59 2,6-3,0

1-epicarp; 2-mezocarp; 3-endocarp; 4-pericarp; 5-înveliș seminal; 6-substrat străveziu;

7- substrat hialin; 8- substrat aleuronic; 9-barbiță; 10-germene; 11-endosperm

Profesor Gheorghe Voicu 7

Curs 1 - Sisteme de procesare avansata
a cerealelor

Organizarea interioară a unei mori. Schema tehnologică

•Operațiile principale enumerate la obținerea făinurilor, necesită o diversitate mare de
mașini, montate într-o anumită ordine, astfel încât să se realizeze un flux tehnologic
continuu (mecanizat și chiar automatizat), montaj realizat în construcții speciale, grupate
pe secții.
•Orice unitate de morărit trebuie să aibă un depozit de materie primă, constituit din
silozuri cu capacitate de depozitare pentru 15–45 zile de funcționare a secției de produse
finite; o secție de pregătire a materiei prime în vederea transformării în produs finit -
secția de curățire și condiționare; secția de transformare în produs finit - moara propriu-
zisă; secția de omogenizare și realizare a sortimentelor de făină; secția de ambalare și
depozitul de produse finite.

Organizarea unei unități de morărit

a. cu flux în U; b. cu flux în L

Schema tehnologică a unei mori de capacitate mică

1.buncăr de recepție; 2.mașină combinată de curățire; 3.umidificator; 4,6,13,26.transportoare elicoidale;
5.buncăr de odihnă; 7,19.elevatoare cu cupe; 8.mori cu cilindri; 9.detașor; 10.mașini de sortare și cernere
cu site plane; 11.mașini de griș; 12.perii de tărâțe; 14,22.mese de însăcuire; 15,17. ventilatoare; 18.filtru de
praf; 20,27.basculă semiautomată; 21.separator-aspirator; 23.transportor cu lanț pentru cereale; 24.celule
de siloz; 25.dozatoare (desfăcătoare); 28.celule pentru făină; 29.amestecător de făină.

Profesor Gheorghe Voicu 8

Curs 1 - Sisteme de procesare avansata
a cerealelor

Fluxul tehnologic al unei mori de capacitate medie

(curățire-măcinare)

Pasaj tehnologic

Operațiile de separare a corpurilor străine aderente pe bob

Profesor Gheorghe Voicu 9

Curs 1 - Sisteme de procesare avansata
a cerealelor

Profesor Gheorghe Voicu 10

Curs 1 - Sisteme de procesare avansata
a cerealelor

Diagrama tehnologică
de măcinare pentru o
unitate de morărit cu
capacitatea de 50 t /24h
din țară

Profesor Gheorghe Voicu 11

Curs 1 - Sisteme de procesare avansata
a cerealelor

Diagrama tehnologica a
unei mori de porumb cu
degerminare de 33 t/24
ore
1.buncar de receptie;
2.elevator cu cupe;
3.separator-aspirator;
4.buncar tampon; 5.priza
de aer; 6.ciclonet; 7.valt de
porumb; 8.compartiment
de sita plana; 9.ventilator-
aspirator; 10.ciclon de
separare; 11.filtru de
presiune; 12.transportor
elicoidal; 13.cantar
automat; 14.celule de siloz;
15.aparate de procentaj;
16.masini de gris;
17.degerminator dublu;
18.masa de insacuire;
19.separatoare cascada;
20.mese densimetrice;
21.ecluze; 22.buncare
(celule) de depozitare

DEPOZITAREA CEREALELOR. Silozul de cereale

• Depozitele de cereale sunt necesare pentru asigurarea continuității producției din stațiile
de condiționat semințe, morărit, panificație, industria berii, a zahărului,a uleiului sau alte
industrii din industria alimentară, în condițiile caracterului sezonier al sursei de materii
prime, dar și pentru depozitarea producției.
• Depozitele de cereale de pe lângă mori constituie o condiție esențială pentru asigurarea
continuității și calității procesului de prelucrare a cerealelor. Existența silozurilor de moară
este impusă de crearea unor stocuri de cereale care să asigure funcționarea continuă a
morii pe o perioadă mai mare de timp și de formarea de amestecuri (partide) tehnologice
de materie primă, omogene calitativ, cu un regim tehnologic constant de prelucrare, în
vederea obținerii unor produse finite uniforme și cat mai bune.
• Depozitele de cereale sunt alcătuite din spații închise, de o anumită formă geometrică
(cilindrică sau prismatică), denumite celule de siloz.
• Cea mai utilizată metodă de depozitare o constituie depozitarea în silozuri celulare,
construite din beton armat, cărămida armată sau din profile și tablă sau plasă de oțel,
deoarece aceasta permite o compartimentare riguroasă (cantitativ și calitativ), și un grad
ridicat de automatizare și mecanizare.
• Silozurile organizate în flux tehnologic clasic sunt alcătuite din mai multe elemente,
grupate în doua corpuri distincte: turnul mașinilor și corpul celular pentru depozitare. Se
utilizează, în principal, pentru depozitarea cerealelor în cadrul unităților de morărit.

Profesor Gheorghe Voicu 12

Curs 1 - Sisteme de procesare avansata
a cerealelor

Respectând fluxul tehnologic (descărcarea, separarea corpurilor străine,

evidența, depozitarea, amestecarea și dirijarea spre prelucrare) instalațiile
existente într-un depozit de cereale (siloz) se pot clasifica în: instalații de
descărcare; aparate de cântărire; instalații pentru separarea parțială a corpurilor
străine; instalații de distribuire în celule sau ochiuri de magazie; instalații de
evacuare din celule; instalații de dozare; instalații de transport pe verticală și pe
orizontală.

1.buncar de recepție; 2.elevatoare cu cupe; 3.separator-aspirator; 4.cantar; 5.transportoare

elicoidale; 6.conducte cu șuber; 7.celule de siloz; 8.aparate de procentaj

Schemă de
depozitare a
cerealelor cu
precurățire
1.buncăr de primire;
2.transportor colector de la
buncăre; 3.elevatoare;
4.buncăr de rezervă;
5.tarar; 6.buncăr; 7.cântar
automat; 8.elevator;
9.transportor orizontal;
10.celule; 11.transportor
colector; 12.ventilator;
13.ciclon; 14.ventilator;
15.ciclon; 16.guri de saci

Profesor Gheorghe Voicu 13

Curs 1 - Sisteme de procesare avansata
a cerealelor

Din punct de vedere tehnologic, cerealele aduse la unitățile de morărit se împart

în trei grupe:
ocare pot fi măcinate singure și chiar pot servi pentru ameliorarea unor loturi mai
slabe;
ocare pot fi măcinate singure dar nu sunt apte pentru a fi folosite la ameliorarea
loturilor mai slabe;
ocare nu pot fi măcinate singure, datorita calităților tehnologice slabe.
•Dozarea componentelor amestecului tehnologic care urmează să fie prelucrat în
cadrul morii se realizează cu dozatoare speciale numite aparate de procentaj.
•Masa componentelor unui amestec de măciniș în procente, alcătuit din două
componente, se poate calcula cu relațiile lui Rukosuev:

100  (a - a2 )
Pentru lotul A: x1 = (%)
a1 - a2

Pentru lotul B: x2  100  x1 (%)

unde: a este indicele mediu de calitate pe care trebuie să-l aibă amestecul de
măciniș format; a1,2 – indicii de calitate ai loturilor care intră în componența
amestecului de măciniș (i = 1, 2)

Regula (grafică) a amestecurilor

Participarea în amestecul de măciniș a celor două componente se poate stabili și printr-o
metodă grafică (regula amestecurilor).

lotul A: | a 2 - a |= x1 Părți din lotul A

lotul B: | a1 - a |= x2 Părți din lotul B

Cunoscând masa necesară pentru un anumit amestec tehnologic m, alcătuit din două componente,
cu ajutorul participațiilor x1 și x2 ale componentelor, se pot stabili masele corespunzătoare care
conduc la amestecul cu indicele mediu de calitate a.
x1 x2
m1  m m2  m
x1  x2 x1  x2
În silozul de cereale se efectuează următoarele operații tehnologice pentru realizarea cărora se folosesc scheme
tehnologice și utilaje specifice:
•evacuarea cerealelor din sorbul silozului, cântărirea, pre curățirea și introducerea în celule;
•evacuarea cerealelor din celule, dozarea pentru amestec, cântărirea și trimiterea la curățătoria morii;
•recirculare, uscare și prefirare pentru a împiedica încingerea;
•evacuarea și trimiterea cerealelor către mori mai mici, sateliți ai morii mari;
•ventilarea utilajelor, instalațiilor și a cerealelor din siloz.

Profesor Gheorghe Voicu 14

Curs 1 - Sisteme de procesare avansata
a cerealelor

Schema tehnologică de aerare a cerealelor prin prefirare

1.celule de siloz; 2.transportor elicoidal sau cu lanț; 3.elevator cu cupe; 4.tarar-aspirator

Extractor vibrator de celulă Golfetto

Profesor Gheorghe Voicu 15

Curs 1 - Sisteme de procesare avansata
a cerealelor

Schema tehnologică a curățătoriei morii de

grâu Soroca (Moldova)
1.celula pentru grâu necurățat; 2.cântar automat;
3.separator-aspirator; 4.separator magnetic; 5.trior
cilindric de neghină; 6.descojitor orizontal cu manta
abrazivă și canal de aspirație; 7.mașina combinată de
spălat grâu; 8.celule de odihnă prevăzute cu
indicatoare de nivel minim și maxim; 9.descojitor
orizontal cu manta din sârmă și canal de aspirație;
10.aparat de umectare-omogenizare a amestecului de
grâu și apă; 11.celulă de odihnă înainte de șrotare;
12.cântar automat de neto; 13.valț de moară

Profesor Gheorghe Voicu 16

Curs 1 - Sisteme de procesare avansata
a cerealelor

Umectarea

Profesor Gheorghe Voicu 17

Curs 1 - Sisteme de procesare avansata
a cerealelor

Profesor Gheorghe Voicu 18

Curs 1 - Sisteme de procesare avansata
a cerealelor

Profesor Gheorghe Voicu 19

Curs 1 - Sisteme de procesare avansata
a cerealelor

Profesor Gheorghe Voicu 20