4 Rav

S.H. Rm. Vâlcea ITI nr.
Serv. Tehnic SERVICII PROPRI AGREGAT pag.42
6.4. Regulatorul automat de viteză
6.4.1.Generalităţi
Menţinerea constantă a turaţiei este o condiţie indispensabilă pentru menţinerea

constantă a frecvenţei, aceasta prezentând ca efecte globale eliminarea fluctuaţilor
pierderilor de putere din sistem, îmbunătăţirea indicilor tehnico-economici în exploatarea
sistemului energetic, creşterea calităţii energiei electrice, sporirea gradului de fiabilitate a
sistemului energetic, posibilitatea interconectării uşoare şi rapide cu alte sisteme
energetice.
Reglarea vitezei (turaţiei) generatoarelor din centralele electrice se realizează
automat, cu ajutorul regulatoarelor automate de viteză ale turbinelor care antrenează
generatoarele sincrone .
Legătura dintre frecvenţa energiei electrice produse şi turaţia agregatului este dată
de relaţia:
f=pn /60
unde: f – este frecvenţa reglată; p – numărul de perechi de poli ai generatorului şi n –
turaţia agregatului.
6.4.2. Clasificarea regulatoarelor automate de viteză
Regulatoarele se clasifică după mai multe criterii :

a) după caracterul acţiunii avem:
-regulatoare automate de viteză cu acţiune discontinuă
-regulatoare automate de viteză cu acţiune continuă
Regulatoarele cu acţiune discontinuă sunt dedicate grupurilor hidrogeneratoare cu
puteri mici,sub 3 MW, iar cele cu cele cu acţiune continuă pentru hidrogeneratoare cu
puteri mai mari.
b) după numărul organelor de reglaj avem :
- regulatoare automate de viteză cu un organ de reglare (pentru turbine
Francis)
- regulatoare automate de viteză cu două organe de reglaj (pentru turbine
Kaplan)
- regulatoare automate de viteză cu mai multe organe de reglaj (pentru turbine
Pelton).
c) După modul de prelucrare a informaţiei avem :
- regulatoare automate de viteză mecanohidraulice
- regulatoare automate de viteză electrice şi electronice
- regulatoare automate de viteză numerice (digitale)
6.4.3. Funcţiunile regulatoarelor automate de viteză
Regulatoarele automate de viteză trebuie să asigure o serie de funcţiuni,

compexitatea acestora fiind dependentă de tipul regulatorului, cu cât acesta este mai
performant, cu atât numărul şi calitatea funcţiunilor oferite sunt mai mari.
42
S.H. Rm. Vâlcea ITI nr. 6
Funcţiunile minime care trebuie asigurate de către regulatoarele automate de viteză

sunt :
 Poziţionarea automată a palelor rotorice la unghiul de pornire ;
 Pornirea agregatului;
 Reglarea turaţiei la mers în gol în vederea sincronizării generatorului cu sistemul;
 Adaptarea în orice moment a puterii turbinei la puterea cerută generatorului pentru
a avea o turaţie constantă;
 Oprirea normală a hidroagregatului;
 Închiderea aparatului director cu viteza necesară la acţionarea protecţiilor
generatorului (oprirea de avarie a turbinei).
Funcţie de tip şi complexitate, regulatoarele automate de viteză asigură şi alte

funcţiuni suplimentare, prezentarea acestora făcându-se la descriera tipurilor de
regulatoare folosite în centralele de pe Olt mijlociu.
6.4.4. Componenţa regulatoarelor automate de viteză
Indiferent de tipul regulatoarelor, acestea au structura componentă formată din

două părţi:
-partea de prelucrare a informaţiei care poate fi electrică, electromecanică sau
digitală funcţie de tipul regulatorului ;
-partea de execuţie sau hidraulică (hidromecanică)
Descrierea componentelor celor două părţi şi rolul acestora se va face la descrierea
tipurilor de regulatoare folosite.
Acţionarea organelor de reglare ale turbinei, indiferent de tipul de regulator folosit
se face cu servomotoare hidraulice, soluţie dictată de valoarea ridicată a lucrului mecanic
necesar acţionării aparatului director, palelor rotorice (la turbinele Kaplan) sau acului
injector (la turbine Pelton).
6.4.5. Alocarea regulatoarelor automate de viteză pentru hidroagregatele

din centralele de pe Olt mijlociu
Centrala Tipul regulatorului

HA1 HA2
Gura Lotrului Regulator numeric de Regulator numeric de
turaţie tip RTD-02 turaţie tip RTD-02
Turnu Regulator de viteză Regulator numeric de
electrohidraulic tip RT-81 turaţie tip RTD-02
Călimăneşti Regulator digital de turaţie Regulator digital de turaţie
tip RDC-K03 tip RDC-K03
Dăeşti Regulator de viteză Regulator de viteză
mecanohidraulic tip RMH- mecanohidraulic tip RMH-
50 50
Rm.Vâlcea Regulator automat de Regulator de viteză
43
viteză numeric tip RAVN-01 mecanohidraulic

Râureni Regulator de viteză Regulator de viteză
50 50
Govora Regulator digital de turaţie Regulator de viteză
tip RDC-K03 mecanohidraulic tip RMH-
50
Băbeni Regulator de viteză Regulator de viteză
50 50
Ioneşti Regulator de viteză Regulator de viteză
50 50
Zăvideni Regulator de viteză Regulator de viteză
electrohidraulic tip RT-81 electrohidraulic tip RT-81
Drăgăşani Regulator de viteză Regulator de viteză
electrohidraulic tip RT-81 electrohidraulic tip RT-81
6.4.6. Regulator de turaţie mecanohidraulic
6.4.6.1.Generalităţi, caracteristici tehnice
Regulatorul de turaţie tip MH 50.08.k asigură funcţionarea automată a

hidroagregatelor, permiţând reglarea turaţiei la mersul în gol şi reglajul frecventă - putere.
Principalele caracteristici tehnice ale regulatorului tip MH 50.08.K sunt:
- precizia corespunzătoare unei erori de frecventa de max.6,1 Hz este de 1-
2.10/-3;
- statismul permanent reglabil între 0-12%;
- statismul tranzitoriu reglabil între 17-73%;
- timp de relaxare tr reglabil intre 0,1 - 10 sec.
- timp de răspuns tr = (0,02 - 5) s
- promptitudine k =1/ tr = (0,2 - 50)
Alimentarea regulatorului se realizează prin:

- curent continuu la tensiunea de 220 V
- curent alternativ la tensiunea de 125 v, 50 Hz pentru funcţionarea selsinelor;
- curent alternativ la tensiunea de 127/220 V, 50 sau 25 Hz de la înfăşurarea
principală a alternatorului pilot pentru motorul traductorului de turaţie;
- elementul hidraulic al regulatorului este uleiul sub presiune constanta de
max.40 kgf/cm2 furnizat de GUP;
- consumul de ulei la presiunea de 15 kgf/cm 2 este de 0,25 l/s;
- limitele de reglare a turaţiei se integrează în plaja de reglaj de max.21%
putând fi restrânsă cu ajutorul camei de statism în doua puncte de 16%.
6.4.6.2. Elemente componente
Regulatorul se compune din:

44
 regulatorul propriu-zis
 elemente de legătură, de comanda, de execuţie auxiliare.
Regulatorul propriu-zis are următoarele organe principale:

1. traductorul de turaţie
2. bloc de comanda TP şi bloc de comanda LD
- cu acţionare electrica (prin motor sau selsin) şi acţionare manuala;
- cu teleindicare (prin selsin sau potenţiometru) şi indicare locală.
3. limitator de deschidere
4. amplificator de ieşire compus din:
- sertar pilot AD
- servomotor pilot corp comun cu sertarul de distribuţie
- arbori readuceri
5. mecanism statism permanent cu dispozitiv de teleindicare prin selsin
6. mecanism statism tranzitoriu cu amplificatorul variabil S.T. echipat cu
dispozitiv de variere a statismului tranzitoriu funcţie de deschidere şi cu dispozitiv de
suprimare al timpului de relaxare.
7. pârghii
- bloc fine cursă
- ansamblu de carcase
8. combinatorul compus din:
- legătura combinatorica
- sistem copiant
- amplificatorul de ieşire compus din sertar pilot combinator servomotor pilot
- deconector combinator
9. dispozitiv de comanda, indicatoare si AMC compus din:
- motoraşe cu curent continuu cuplate cu reductori pt. acţionarea la distanta a
blocurilor TP şi LD;
- indicatorul R al statismului permanent;
- indicatorul S al deschiderii aparatului director;
- manometru V1, pentru presiunea din circuitul de ulei al regulatorului
(presiunea de 16 kgf/cm 2 obţinută prin reducerea presiunii de 40 kgf/cm 2 prin diafragma
101);
- indicatorul U pentru turaţia agregatului;
- indicatorul T al deschiderii organului secundar (palele rotorice)
- manometru V2 pentru presiunea din sistemul de reglaj.
6.4.6.3.Descrierea constructiv-funcţională a ansamblelor
1. Traductorul de turaţie
Traductorul de turaţie transformă variaţiile de viteza ale agregatului în deplasări ale

servomotorului ce acţionează asupra aparatului director, mărimea de intrare ăn traductorul
de turaţie este tensiunea furnizata de un alternator pilot trifazat, cu magneţi permanenţi
automat de agregat.
viteza de rotaţie nominala a traductorului este de 1500 rot/min. putând fi utilizat în
gama de turaţii 1200 - 800 rot/min.
Traductorul de turaţie se compune din:
45
 motorul de antrenare de tip asincron, având viteza de rotaţie proporţională cu

cea a câmpului magnetic învârtitor, creat cu întrefierul alternatorului pilot;
 tahometru, bazat pe principiul pendulului centrifugal;
 amplificatorul de ieşire.
Amplificatorul de ieşire transmite deplasările tijei tahometrului la sistemul de pârghii,

realizând o amplificare de la câteva grame la câteva kilograme, obţinute la pistonul 10 al
amplificatorului; deplasările pistonului 10 se transmit punctului A al pârghiei prin flotorul 16.
Amplificatorul este un releu hidraulic de urmărire de tipul cu scurgeri de ulei cu
două duze DT4, intrare şi DE4 de ieşire. În funcţionare, prin obturarea duzei DE4 are loc o
modificare a presiunii în incinta superioara a amplificatorului şi ca urmare o modificare a
poziţiei pistonului amplificatorului.
Funcţionarea traductorului de turaţie se bazează pe variaţiei tensiunii de alimentare
a motorului traductorului, care prin variaţia turaţiei tahometrului, implicit apare o modificare
a poziţiei contragreutăţilor, respectiv a tijei 12 a tahometrului. Tija obturând mai mult sau
mai puţin duza DE4 determină o deplasare a pistonului amplificatorului. Traductorul prin
pistonul amplificatorului sau hidraulic, acţionează asupra punctului a al sistemului de
pârghii. Astfel, unei creşteri a turaţiei îi corespunde o ridicare a punctului a care comanda
o închidere a aparatului director şi invers o scădere a turaţiei îi corespunde o coborâre a
punctului A, respectiv o comanda de deschidere a aparatului director.
2. Blocurile de comanda TP şi LD
Blocurile de comanda se compun din:

a) blocul de comandă propriu-zis, format din motorul de acţionare de la distantă,
reductorul sau, cuplajul, cama unghiulară şi sistemul de ridicare locală sau de la distantă.
Rolul acestei părţi este de a asigura rotirea camei şi indicarea poziţiei acesteia.
b) amplificatorul hidraulic, care transforma deplasările unghiulare ale camei de un

cuplu foarte redus, în deplasări lineare ale pistonului amplificatorului, amplificate la mai
multe kilograme. Cursa pistonului este egala cu diferenţa razelor camei unghiulare, diferă
la blocul TP de blocul LD.
Blocul de comanda TP acţionează asupra punctului E al sistemului de pârghii
permiţând aducerea hidroagregatului la frecventa sistemului energetic în vederea cuplării,
precum şi varierea bandei de frecventa în care hidroagregatul participa la reglaj.
Blocul de comanda LD acţionează asupra limitatorului de deschidere în punctul L.
3. Amplificatorul de ieşire
Amplificatorul de ieşire se compune din:
a)sertarul pilot cu bucşe mobilă şi sertar turnat pentru eliminarea frecărilor între
sertar şi bucşe, primul are o mişcare de rotaţie permanenta, creată de o morişca hidraulica
incorporata în talerul superior;
b) servomotorul pilot, corp comun cu sertarul de distribuţie;
c) legătura mecanică de readucere a bucşei mobile funcţie de pistonul sertarului de
distribuţie, compusa din:
- cama lineara solidara cu pistonul sertarului de distribuţie, având un unghi de
instalare între 45 - 10 grade;
46
- pârghia triunghiulara care se reazemă prin rulmenţii cama liniara (partea

inferioara) şi bucşa mobila (partea superioara).
Atât unghiul (145 gr - 10 gr) şi raportul braţelor pârghiei (1:5) determină o anumita
amplificare între cursa sertarului pilot şi cursa sertarului de distribuţie respectiv (5-30).
Amplificatorul de ieşire primeşte impuls la sertarul pilot de la sistemul de pârghii,
punctul 1 sau de la limitatorul deschiderii punctului M. Sertarul pilot, comanda
servomotorul pilot, care deplasează sertarul de distribuţie alimentează servomotoarele
aparatului director.
4. Mecanismul statism tranzitoriu
Mecanismul statism are rolul de asigurare a stabilităţii funcţionarii hidroagregatului

la diversele regimuri de funcţionare.
Mecanismul statism tranzitoriu, se compune din:
a) corpul C în care culisează coloana mobilă

- coloana mobila se compune din piston, tija pistonului şi resoarte de pretensiune şi
echilibrare.
Pistonul coloanei mobile poate ocupa, funcţie de regimul de funcţionare al
regulatorului, doua poziţii, respectiv o poziţie intermediara, situaţie în care incinta
inferioara comunica cu incinta superioara prin variatorul timpului de relaxare, poziţie ce
defineşte zona de funcţionare a mecanismului denumita zona de compensaţie normală şi
o poziţie corespunzătoare punerii în legătură directă a camerei inferioare cu camera
superioară pentru care coloana mobila are o cursa fixa, limitata, poziţie ce defineşte
funcţionarea mecanismului în afara zonei de compensaţie normală.
Zona de compensaţie normala poate fi reglata prin stabilirea poziţiei pistonului
profilat prin discul amplasat pe tija de acţionare, ce face corp comun cu pistonul.
b) variatorul timpului de relaxare (Vtr) realizează legătura între camera de sub şi de
deasupra pistonului aparţinând coloanei mobile printr-un orificiu de strangulare reglabil şi
controlat printr-un tambur, permiţând reglarea parametrului tr.
c) amplificatorul de intrare este un releu hidraulic de urmărire de tipul cu scurgeri de
ulei.
Prin sistemul constructiv duza de ieşire a amplificatorului este în legătură cu spaţiul

strangulat prin tija traductorului de turaţie (care prezintă în aceasta zona o degajare ce
permite scurgerea uleiului) care prin rotaţie imprima un ritm pulsatoriu pistonului
amplificatorului de intrare, respectiv coloana mobila determinându-se prin aceasta evitarea
blocării pentru diferite poziţii staţionare.
d) variatorul gradului de statism tranzitoriu (Vst) ansamblul constructiv, permite
reglarea manuală sau automată (prin intermediul unei came funcţie de deschiderea
aparatului director) a poziţiei tijei pistonului amplificatorului de intrare, respectiv a gradului
de statism tranzitoriu T.
e) amplificatorul de ieşire este un releu hidraulic de urmărire de tipul cu scurgeri de
ulei. Prin primirea unui impuls de intrare (prin tija coloanei mobile) constant de câteva zeci
de grame, amplificatorul dezvolta la tija pistonului "forţa de 25-30 kgf care acţionează
asupra punctului G al sistemului de pârghii.
Regimul de functionare al mecanismului de statism tranzitoriu corespund celor doua
situaţii de funcţionare al regulatorului respectiv.
- la reglajul frecventei pentru variaţii mici ale puterii agregatului corespund
funcţionarea în sens de compensaţie normală;
47
- la limitarea supraturaţiilor pentru variaţii mari ale încărcării, corespunde

funcţionarea în afara zonei de compensaţie normală, fapt ce conduce la limitarea cursei
pistonului respectiv coloanei mobile, deci şi a punctului G.
5. Mecanismul statism permanent se compune din:
- variator de statism;
- mecanism comanda;
Mecanismul statism permanent, transforma poziţiile servomotorului aparatului
director, în poziţii ale punctului D, după o anumita lege de variaţie a turaţiei, funcţie de
deschiderea aparatului director.
Legea = f(M) denumita caracteristica de statism, depinde de profilul camei de
statism montata pe arborele cu came. prezentul regulator are o cama în doua pante, care
în zona de mers in gol a agregatului, realizează un statism ridicat, dar în zona de mers în
sarcina realizează statismul instalat.
Prin mecanismul de comanda al statismului permanent, valoarea statismului poate
fi modificat intre limitele 0 - 12%.
6.4.6.4. Funcţionarea regulatorului
În anexa 6.4. este prezentată schema sistemului de reglaj.
1. Funcţionarea regulatorului la variaţia încărcării agregatului.
Din descrierea constructiv-funcţională a elementelor componente, rezulta ca fiecare

element a regulatorului acţionează printr-un sistem de pârghii mecanice, care transmit
comanda de la elementele de comanda la elementele de execuţie.
Fiecare element acţionează asupra unui punct al sistemului de pârghii după cum
urmează:
- traductorul de turaţie in punctul A;
- blocul de comanda tp in punctul E;
- mecanismul statism tranzitoriu in punctul G;
- mecanismul statism permanent in punctul F;
- blocul de comanda ld in punctul L;
- limitatorul de deschidere in punctul M.
Pentru analiza funcţionarii se consideră, turbina cuplata la reţea, cu o anumita
deschidere a aparatului director la frecventa de 50 Hz, poziţia regulatorului este în
echilibru, iar poziţia M a limitatorului de deschidere nu atinge platoul 81 al sistemului de
pârghii.
La o creştere a frecventei reţelei, puterea hidroagregatului scade (conform
caracteristicii de statism), respectiv se crează un dezechilibru între cuplul rezistent al
generatorului şi cuplul activ al turbinei, dezechilibru care determina o creştere a turaţiei
hidroagregatului.
Creşterea de turaţie a hidroagregatului determina o creştere a turaţiei motorului 1 al
traductorului de turaţie, deci o îndepărtare a contragreutăţilor 1 faţă de axul de rotaţie, o
deplasare în sus a pistonului 10, respectiv o ridicare a punctului A. La aceasta comandă
primita în H sistemul de pârghii reacţionează in felul următor: pârghia ABC se va roti în
jurul punctului B momentan fix şi va determina o coborâre a tijei Ch, respectiv a punctului
B, pârghia HG 1 se va roti in jurul punctului G momentan fix si va determina o coborâre a
48
punctului I ceea ce constituie o comanda pentru amplificatorul de ieşire. La aceasta

comanda amplificatorul de ieşire va deplasa pistonul sertarului de distribuţie înspre în jos.
Ca rezultat al acestei deplasări uleiul sub presiune de la sursa de presiune trece la
servomotoarele aparatului director acţionându-le în sensul închiderii până când sertarul de
distribuţie nu este readus în poziţia sa medie.
Odată cu închiderea servomotorului aparatului director prin transmisia readucerii se
comanda rotirea arborelui readucerii, care la rândul sau comanda mecanismul statism
permanent prin cama de statism, mecanismul statism tranzitoriu si limitatorul deschiderii
tot printr-o camă in vederea readucerii sertarului de distribuţie în poziţie medie si a
stabilizării oscilaţiilor ce apar in bucla de reglaj.
Astfel, la rotirea arborelui în sensul închiderii, rola mecanismului statism permanent
ajunge la raze mai mici şi determina ridicarea punctului F,
rotirea pârghiei BFE în jurul pct.E, apoi rotirea pârghiei ABC în jurul pct.A şi ridicarea tijei
CH respectiv a punctului A. Are loc - ca rezultat - rotirea pârghiei CH 1 in jurul pct.G si
readucerea punctului I, respectiv a sertarului de distribuţie în poziţia sa iniţială.
Simultan cu acţionarea statismului permanent are loc acţionarea mecanismului
statism tranzitoriu, care prin funcţiunea sa de a se opune acţiunii care l-a creat, determina
coborârea punctului G (respectiv a pârghiei CH 1) în poziţia sa iniţială după o curba
exponenţiala, conducând astfel la amortizarea oscilaţiilor ce apar în bucla de reglaj, la
trecerea de la o poziţie de echilibru la alta.
Poziţionarea diferitelor organe ale regulatorului, descrise succesiv, au loc simultan.
În cazul in care este necesara modificarea voita a încărcării agregatului, acesta se
face prin blocul de comanda TP, impulsul transmiţându-se prin tija compresibila în punctul
E al sistemului de pârghii de unde impulsul se transmite in I in mod similar ca si in cazul
precedent. Noua poziţie de echilibru este situata pe o curba de statism paralela având in
vedere ca frecventa sistemului este constanta.
2. Funcţionarea regulatorului cu deschidere limitata
În cazul în care deschizând mult aparatul director pct.B atinge platoul 81, de la
aceasta valoare in sus, orice comanda de deschidere data, fie prin traductorul de turaţie,
fie prin blocul TP nu are ca rezultat deschiderea aparatului director. Aparatul director este
astfel limitat la o valoare care depinde de poziţia punctului L al limitatorului de deschidere
care poate fi comandat prin blocul LD.
În cazul funcţionarii cu deschidere limitata, deplasările punctului A sau E spre
deschidere conduc la scurtarea tijei compresibile care evita astfel apariţia eforturilor în
pârghii.
Acest regim permite:
- menţinerea constanta a deschiderii independent de variaţiile reţelei;
- limitarea deschiderii maxime menţinând participarea la reglaj intr-o anumita gama
de frecventa;
3. Funcţionarea combinatorului
În cazul turbinei, organul secundar de reglare (palele rotorice) este comandat de un

combinator acţionat de regulatorul propriu-zis prin legătura combinatorica, care face
legătura între arborele dublu reglaj care se roteşte sincron, cu arborele de came şi
sistemul copiant ca parte componentă a combinatorului.
Poziţiile omoloage corespunzătoare ale celor doua organe de reglare sunt definite
pentru fiecare cădere de câte o cama combinatorica. Astfel,pentru o anumita valoare prin
49
camă (corespunzător profilului acestuia) deschiderea organului secundar de reglare.

Rotirea camei rotorice determina deplasarea punctului A, rotirea pârghiei PON în jurul
punctului N şi comanda amplificatorului de ieşire al combinatorului.
Comanda data amplificatorului de ieşire, conduce la deplasarea pistonului
servomotorului de acţionare a paletelor rotorici, determinând deplasarea punctului P prin
intermediul readucerii servomotorului de acţionare a paletelor şi astfel readucerea
pistonului sertarului de distribuţie în poziţie medie.
Funcţie de amenajarea centralei poate fi un set de mai multe came
corespunzătoare căderilor diferite din gama de căderi a centralei. Schimbarea camei
potrivit căderii existente se face prin deplasarea blocului cu came pe arborele cu
cremaliera acţionând manual, asupra unei rozete, deblocând în prealabil blocul cu a doua
poziţie, iar după translaţia camei blocându-l la loc.
Pentru manevrele de pornire si oprire ale turbinei când este necesara desfacerea
legăturii combinatorice, comanda amplificatorului de ieşire al combinatorului se face prin
acţionarea directa a levierului PON, fie manual printr-un şurub de ridicare, fie printr-un mic
servomotor, denumit deconectorul combinatorului.
Intrarea deconectorului în funcţiune are loc prin admiterea uleiului sub presiune la
deschiderea electrodistribuitorului x2 comandat de automatizarea agregatului. Prin
reglarea lungimii pistonului deconectorului, în situaţia acţionat, se obţine deschiderea
dorită palelor rotorice.
4. Echipamentul electric
Echipamentul electric al RAV este format din :

a) motorul blocului de comanda TP şi motorul blocului de comanda LD alimentate
de la barele de c.c. de alimentare a circuitelor de automatizare, respectiv + sau - ba
(801,802).
b) motorul traductorului de turaţie alimentat direct la tensiunea 127/220 V, 50 sau
25 Hz de la înfăşurarea principală a alternatorului pilot.
Circuitele de alimentare a motoarelor 31m04 si 31m05 sunt controlate de releul de
presiune 31go1 al GUP pentru presiune sub kgf/cmp.
c/ electrodistribuitoarele :31so1 organul de comanda si siguranţa al agregatului care
comanda sertarul de distribuţie al AD (prin întreruperea curentului la electrodistribuitor se
întrerupe circuitul de ulei la sertar, respectiv aparatul se închide) 318-02 care comanda
deconectorul combinator (prin punerea sub tensiune a electrodistribuitorului se realizează
desfacerea legăturii combinatorice).
Sunt alimentate în c.c. din circuitele de automatizare +,- ba (801,802).
d) aparatele de măsura şi control :
- grupa de potenţiometre 31f10 (pentru AD) 31f12 şi 31g12 pentru poziţia palelor
rotorice) 31f14 (pentru poziţia blocului TP), 31f16 (pentru poziţia blocului ld), montate pe
RAV.
- grupa indicatorilor de poziţie: 31g11 (indica poziţia AD) 31g12 (indica poziţia
palelor rotorice), 31g15 (indica poziţia blocului de comanda TP, 31g17 (indica poziţia
blocului de comanda LD) montate pe panoul agregat.
Potenţiometrele şi indicatoarele (de tip selsin) sunt alimentate în c.a. la 127 V prin
trafo de 220/127 V din panoul PAX-1 (r; n 700);
- întrerupătoare de capăt : 31b03 condiţionează pornirea agregatului (este închis la
aparat director închis)
- 31b04 se închide în apropierea mersului în gol al aparatului director in procesul
închiderii acestuia, 31b06 limitează prin intermediul motorului 31m04 cursa blocului de
50
comanda LD în poziţia inferioara "minim" (corespunzătoare unei turaţii uşor superioara

turaţiei de mers în gol) limitează prin intermediul motorului 31m03 cursa blocului de
comanda TP in poziţie inferioara "minim" corespunzătoare unei turaţii cu 8% mai mica
decât turaţia de sincronism; 31b08 limitează prin intermediul motorului 31m03 cursa
blocului de comanda TP în poziţia superioara (corespunzătoare turaţiei maxime) 31b09
detectează poziţia închis a rotorului; 31b10 se închide în poziţia deconjugat a
combinatorului; 31b11 se închide când deconectorul combinator revine în poziţia inferioara
corespunzătoare rotorului conjugat cu aparatul director. Semnalizează restabilirea legăturii
combinatorice. Grupa întrerupătoare de capăt este introdusa în circuitul de automatica al
hidroagregatului.
5. Funcţionarea regulatorului la pornirea şi oprirea turbinei.
Comanda de pornire sau oprire a turbinei se realizează de regulator, prin

electrodistribuitorul 31s01 (x1) înseriat cu conductele de legătura 75, 76 între sertarul pilot
AD si incinta 73 a servomotorului pilot. Electromagnetul acestuia este alimentat deci,
acţionat în timpul funcţionarii turbinei, menţinând deschis distribuitorul care permite
circulaţia uleiului pentru elementele respective.
În timpul cât turbina este oprită, electromagnetul este nealimentat, deci distribuitorul
închis, astfel ca, incinta 73 este pusa la scurgere iar pistonul sertarului de distribuţie este
menţinut în poziţie inferioara, corespunzătoare aparatului director închis, de către
presiunea uleiului din incinta 68.
În situaţia "gata de pornire" regulatorul trebuie să fie în stare de funcţionare, având:
- blocul de comanda TP în poziţia corespunzătoare obţinerii unei turaţii de -8% oprit
aici de întrerupătorul de capăt 31b07;
- blocul de comanda LD in poziţie corespunzătoare obţinerii unei turaţii puţin peste
turaţia de mers in gol, oprit aici de întrerupătorul capăt 31b06.
- electromagneţii 31s01 (x1) si 31s02 (x2) nealimentaţi (aparatul director al turbinei
este închis)
La comanda "pornit" data de la panourile de automatizare ale agregatului care se
poate da automat printr-o înlănţuire de comenzi sau manual prin manevre separate de la
diverse butoane, se alimentează electrodistribuitorul 31s02 (x2) care realizează legături
combinatorice, după care se alimentează electrodistribuitorul 31s01(x1).
Fiind pus în stare de funcţionare, sertarul de distribuţie comandă deschiderea
aparatului director, până la valoarea fixata prin blocul de comanda LD, turbina începe să
se rotească şi alternatorul pilot să alimenteze motorul traductorului de turaţie si indicatorul
de turaţie (frecvenţmetru U).
Turaţia va creste până la cea diferita de blocul de comanda TP. La turaţia de 60 -
80 % releul de turaţie 32g02 întrerupe alimentarea electrodistribuitorului 31s02 (x2)
comandându-se astfel restabilirea legăturii combinatorice.
Traductorul de turaţie intră în funcţiune, la peste -12%, preia reglarea turaţiei
agregatului.
Prin blocul de comanda TP se stabileşte frecventa de sincronizare si grupul se
poate cupla la reţea.
Pentru încărcare se poate utiliza, depinzând de condiţiile de exploatare:
- fie blocul de comanda TP, degajând complet limitatorul de deschidere prin blocul
LD;
- fie blocul de comanda LD, fixând blocul TP la o valoare care să permită
deschiderea completa a aparatului director.
51
În vederea opririi se scade încărcarea agregatului acţionând fie prin blocul TP fie
prin blocul LD, până la valorile minime impuse de generator, apoi decuplează agregatul
din sistem.
La comanda "oprit" se scoate alimentarea electrodistribuitorului 31s01 (x1) iar după
închiderea aparatului director se alimentează electrodistribuitorul 31s02 (x2) pentru
desfacerea legăturii combinatorice. Impulsul de oprire provoacă de asemenea aducerea
blocurilor de comanda TP si LD in poziţiile necesare pornirii.
6. Funcţionarea regulatorului de oprire de avarie a turbinei.
În cazul opririi de avarie a turbinei, fie datorita ambalării fie datorita altei cauze care
reclama oprirea pe aceasta cale, închiderea aparatului director se face tot prin
electrodistribuitorul 31s01 (x1).
6.4.6.5. Incidente de funcţionare
Din experienţa NEYRPIC cu privire la acest tip de regulator se scoate în evidenta

că 90% din incidentele survenite în exploatare sunt cauza obturării parţiale sau totale a
filtrelor duzelor ca o consecinţa a diverselor particule care mai exista in conducte sau a
îmbătrânirii uleiului ce determina descompunerea parţiala şi apariţia particulelor solide în
suspensie provocând colmatarea filtrelor.
Diversele incidente ce pot apare, cauza si modul de remediere se prezintă după cum
urmează:
Nr.
Incident Cauze şi mod de manifestare Mod de remediere
ctr.
electrodistribuitorul x1 nu este Se acţ. manual
alimentat electric. Duza de intrare di-1 a se revede circuitul electric
amplificatorului blocului de comanda LD se va curata duza de
sau duza di-2 a blocului TP este intrare in bloc de cda care
obturata. Duza de intrare di-4 a nu corespunde la
amplificatorului traductorului de turaţie comanda.
este obturata. Cele doua benzi de se curata duza de intrare
tracţiune si care asigură legătura între di-4
Turbina nu contragreutăţile 2 si discul 13 solidar în se curata duza de-3
1
demarează arcurile tahometrului nu sunt tensionate.
Duza de ieşire de 3 a aplificatorului de
ieşire a mecanismului de statism
tranzitoriu este obturată.
pistonul 21 al amplificatorului este în poz.
extrem superioara, iar duza de-3 nu mai
este în contact cu extremitatea tijei
pistonului 32, nu curge ulei prin duza de-
3.
2 la mersul Duzele di-3 sau de-3 ale amplificatorului curăţirea duzei di-3 sau a
in gol apar de ieşire a mecanismului statism a duzei de-3.
oscilaţii tranzitoriu sunt obturate curăţirea duzei di-5
anormale Duza de intrare di-5 a amplificatorului de
ale intrare a mecanismului statism tranzitoriu
aparatului este obturata. Prin apăsarea rozetei 46 a
52
director mecanismului VST pistonul

la pornire daca aparatul director se deschide peste Daca la controlul duzelor
turbina se limita fixata prin limitatorul de deschidere
blocurilor de cda nu s-a
ambalează înseamnă ca s-a obturat duza de-1 a constatat nici o abatere,
blocului de comanda LD. Daca se face o noua pornire, iar
ambalarea se produce in condiţiile după demarare se
limitării deschiderii, înseamnă că s-a readuce manual
obturat duza de-2 a amplificatorului limitatorul de deschidere
blocului de comanda TP sau duza de 4 a la o deschidere învecinată
amplificatorului traductorului de turaţie. celei de mers in gol.
3
Pentru punerea in evidenta a blocului de Se atinge cu degetul
comanda, acestea se acţionează
corpul 14 al tahometrului.
manual, pistonul rămâne nemişcat în Daca atingerea nu
poziţia sa inferioara provoacă nici o comanda
la sistemul de pârghii
înseamnă ca este
obturata duza de ieşire a
amplificatorului de turaţie
de-4 care se curata.
Grupul duza de intrare di-i a amplificatorului se curata ambele duze de
fiind cuplat blocului de comanda LD este obturata intrare
la retea sar (sau duza di-2 a amplificatorului blocului
4 cina scade TP)
la 0,turbina
se opreşte
grupul cupl Duza de ieşire de-1 a bloc. LD se scade sarcina cu

la retea, sau duza de ieşire de-2 a blocului ajutorul bloc. de cda care
impulsurile de TP este obturată. funcţionează normal. Se
de cda opreşte turbina. Se curaţa
5 date prin duza de ieşire obturată
bloc TP
sau LD nu
sunt exec.
Filtrele de Obturarea se constata printr-o se procedează la

la aspiraţia creştere a pierderilor de sarcina curăţirea filtrelor
pompelor adică o denivelare mare intre amonte si
6 aval. La o denivelare mare, ţeava de
aspiraţie nu mai este înceată si aspira
aer sau ceva ce provoacă zgomot
caracteristic la pompe
Filtrul obturarea se constata prin scăderea - idem -
dublu de la valorii de 16 kgf/cm.p. a uleiului de
intrarea in reglaj (obţinuta prin strangulare de
7
regulator diafragma 101 montata in aval de filtru).
la valoarea de 1 kgf/cm.p. Regimul de
funcţionare al regulatorului este perturbat
53
Filtrul dublu tip Sofrance permite curăţirea fără întreruperea alimentarii. El este
compus din doua filtre identice asociate cu un robinet de comutare, care permite
funcţionarea unuia dintre filtre, în timp ce celalalt poate fi curăţat. În mod excepţional se
permite şi funcţionarea în paralel a celor doua filtre.
Principalele parţi componente ale filtrului sunt :
- robinetul de comutare (robinet dublu cu 3 cai)
- cuvele filtrului
- elementele filtrate de tip (fineţe 0,07 mm)
- etanşarea
Frecventa curatorilor este în funcţie de importanta depunerilor după punerea in
funcţiune se va curata la 4 ore, ulterior mărindu-se intervalul.
Scăderea presiunii in aval de filtru, este o indicaţie de încărcare a elementului
filtrant.
a) operaţiile de curăţire:
- se deblochează şurubul cu ajutorul levierului mic
- se împinge levierul de manevra a robinetului în reazemul stânga sau dreapta
funcţie de elementul ce urmează a fi curăţat;
- se reblocheaza şurubul cu levierul mic
- se goleşte cuva care nu este in serviciu prin deşurubarea completa a buşonului de
golire;
- se deşurubează piuliţa buşon, trăgându-se cuva;
- se deşurubează piuliţa elementului filtrant după care aceasta se poate scoate.
- se scufunda elementul filtrant in tricloretilena sau white spirt după ce în prealabil s-
au obturat cele două extremităţi ale tubului (pentru evitarea depunerilor impurităţilor din
suspensie în interiorul tubului).
Impurităţile dispuse se curata prin simpla agitare sau pensulare.
După remontarea elementului cuva este goala. Pentru a nu perturba alimentarea,
comutarea de la un element la altul, se va face foarte încet, pentru a permite umplerea
cuvei înaintea scoaterii din funcţiune a celuilalt element.
Observaţie : in scopul intervenţiei operative in caz de incident prin înfundarea duzelor, in
anexa nr.1, se da amplasarea duzelor in regulator.
Incidentele expuse sunt consecinţa unei obturări totale a duzelor. În realitate
înfundarea filtrului fiind progresiva, incidentele survenite sunt mai puţin caracteristice.
În momentul apariţiei unei modificări în funcţionarea grupului se va examina
prezentul capitol în scopul depistării incidentului şi a eliminării cauzelor.
Pentru cazuri excepţionale, sau după curăţirea generala a filtrelor, dacă regulatorul
nu si-a redobândit sensibilitatea se procedează la un control mecanic al regulatorului
constând din :
1. verificarea articulaţiilor ABC,EFGHI
2. verificarea, daca nu cumva tija compresibila prezintă un joc axial. Acest joc se
poate înlătura acţionând asupra piuliţei şi contrapiuliţei superioare.
3. verificarea sprijinirii corecte a rolei articulaţiei şi a pârghiilor faţă de pistonul 10 al
amplificatorului.
4. verificarea rotaţiei continue a sertarului turnant 61 al sertarului pilot AD. Daca
acesta nu se roteşte, se demontează sertarul si se controlează rulmentul montat in discul
81 si orificiile de 1,2 mm (diametrul) din interiorul sertarului.
Anexa nr. 1
Amplasarea duzelor in regulator
54
a) duzele de intrare di
- duza di-1 amplasata in amplificatorul blocului de comanda LD. Este montata în
stânga blocului de comanda, extrema stânga, deasupra etajerei. Este accesibila prin fata
etajerei.
- duza di-2 este amplasata în amplificatorul blocului de comanda TP. Este montată
in stânga blocului de comanda centrala deasupra etajerei. Este accesibila prin fata
regulatorului.
- duza di-3 amplasata in amplificatorul de ieşire AE a mecanismului statism
tranzitoriu. Este montata la baza amplificatorului alături de limitatorul de deschidere. Este
accesibila prin spatele regulatorului.
- duza di-4 amplasata in amplificatorul traductorului de turaţie, care fiind montat in
interiorul suportului traductorului, nu este vizibil. Se poate demonta din afara suportului
datorita suportului prelungit al duzei care trece printr-un orificiu de 030 special prevăzut in
suport. Este accesibil prin spatiile regulatorului.
- duza di-5 amplasata in amplificatorul de intrare ai al mecanismului statism
tranzitoriu este montata pe partea superioara a corpului 37 al amplificatorului. Este
accesibila prin spatele regulatorului. Duza di-5 nu are filtrul, având un diametru de 2 mm.
- duza d-6 amplasata in corpul vibratorului mecanismului statism tranzitoriu, este
montata pe partea superioara a blocului pătrat ataşat corpului 37 al amplificatorului AI.
Este accesibila prin spatele regulatorului.
b) duzele de ieşire sunt opuse duzelor de intrare şi au o secţiune dubla faţă de

acestea, riscurile obturărilor fiind mai limitate.
Obturarea duzelor de ieşire reclama demontarea organului respectiv din regulator si
in cazul traductorului de turaţie, golirea cuvei.
1. duza de-1 amplasata in amplificatorul blocului de comanda LD;
Se demontează cele doua capete laterale 90 ale blocului de comanda;
Se aduce pistonul 92 in poziţia de extrem inferioara;
Se menţine cama 91 in poziţie degajata (acul indicator in poziţia 0)
Se demontează şurubul înşurubat in extremitatea superioara a pistonului 92.
Cu o sârma de cupru de 0,2 - 0,3 mm se desfunda orificiul de pe partea frezata a
pistonului la câţiva milimetri de extremitatea superioara şi se pune circuitul sub presiune.
După o noua închidere a circuitului se înşurubează şurubul frontal si cele doua
capace laterale.
2. duza de-2 amplasata in amplificatorul blocului de comanda TP. Operaţiile de
curăţire sunt identice ca la de-1.
3. duza de-3 amplasata in amplificatorul de ieşire ai a mecanismului statism
tranzitoriu.
Se desface articulaţia punctului G prin deşurubarea pistonului 21 si imobilizarea
furcii articulaţiei.
Se demontează amplificatorul fixat pe coloana mecanismului st prin 4 şuruburi.
Se deşurubează duza de-3 montata in extremitatea pistonului 21 si se scoate
capacul de protecţie.
Se demontează capacul amplificatorului si se scoate pistonul 21.
După curăţire se procedează la remontarea ansamblului urmând asigurarea
concentricităţii capacului de protecţie cu pistonul 21.
4. duza de-4 amplasata in amplificatorul traductorului de turaţie.
Se demontează motorul traductorului.
Se scoate afara ansamblul traductorului.
55
Se deşurubează pistonul 10, înşurubat in piuliţa 16 solidara cu sistemul de pârghii,

rotindu-l prin hexagonul duzei de-4
Se demontează amplificatorul.
Se curata duza si canalul intern al pistonului 10.
După remontarea amplificatorului, strângerea extremităţii filetate a pistonului 10 in
piuliţa 16 solidara cu sistemul de pârghii si blocarea se va face cu mina libera.
Se definitivează remontarea.
56
57
6.4.7.Regulator de turaţie electrohidraulic
6.4.7.1.Rol, caracteristici tehnice
Pentru reglajul turaţiei la mers în gol şi pentru reglajul puterii active la mers în
sarcina se foloseşte un complex de organe şi aparataje cunoscute sub numele de
regulator de viteză.
Lucrarea prezintă funcţionarea şi defecţiunile care pot apărea la regulatorul de
viteza electrohidraulic şi este valabila pentru CHE Zăvideni, Drăgăşani, Turnu,
Călimăneşti.
6.4.7.2 Elemente componente
Din punct de vedere constructiv regulatorul are două parţi distincte, astfel:
 Partea mecanica
 Partea electrica
Partea electrica a regulatorului se afla intr-un dulap ce conţine următoarele sertare
(de jos în sus):
- blocul de comandă turaţie putere
- sistemul copiant
- blocul tahimetric
- sumatorul
- amplificatorul
- blocul reacţiei tranzitorii
- blocul de alimentare
- blocul rezistentelor de ieşire
Partea mecanica cuprinde :

- 1 convertor pentru comanda servomotorului AD
- 1 sertar de distribuţie
- limitatorul mecanic al deschiderii
- un convertor pentru comanda palelor rotorice
- un sertar de distribuţie
- variometre
- conducte şi armaturi
- echipament electric şi AMC
58
- electrodistribuitoare
- filtru de ulei
- îmbrăcăminte
- batiu
6.4.7.3.Descrierea constructiv-funcţională
Regulatorul de viteza comanda hidrogeneratorul şi încărcarea lui cu putere activa

prin intermediul aparatului director. Funcţie de deschiderea aparatului director, prin
intermediul camei combinatorice, sistemul copiant comandă deschiderea palelor rotorice.
Corelarea corecta a poziţiei palelor rotorice funcţie de deschiderea aparatului director este
absolut necesara pentru a asigura regimul optim hidraulic de funcţionare a turbinei. Intr-un
regim normal de funcţionare puterea activa a hidrogeneratorului este proporţională cu
deschiderea aparatului director dar la aceeaşi deschidere a aparatului director
hidroagregatul se poate încărcă diferit funcţie de :
- nivelul apei în lac
- gradul de înfundare al grătarelor
- necorelarea deschiderii palelor rotorice funcţie de aparatul director
- în regulator informaţiile sunt prelucrate electric iar organele de execuţie sunt
servomotoare cu ulei sub presiune. Sunt necesare traductoare care să convertească
poziţia diverselor organe în tensiuni electrice. Aceste traductoare se numesc variometre şi
în orice moment tensiune diferenţială de la ieşirea lor este proporţională cu poziţia
organului urmărit.
Semnalul electric rezultat din prelucrare, ataca bobina convertorului electrohidraulic
care comandă prin intermediul sertarului de distribuţie servomotorul.
A. Funcţionarea regulatorului pe partea de aparat director
Prelucrarea semnalelor electrice este făcută de blocul sumator. Acest bloc primeşte
următoarele semnale:
- un semnal de c-da de la cheia TP prin intermediul blocului de comanda TP
şi a variometrului TP ;
- un semnal proporţional cu poziţia servomotorului sertarului de distribuţie
prin intermediul variometrului de reacţie sertar ;
- un semnal proporţional cu poziţia servomotorului AD prin intermediul
reducerii AD şi a variometrului reacţiei permanente ;
- un semnal ce poartă informaţii despre modificările bruşte ale AD prin
intermediul readucerii AD, a variometrului reacţiei tranzitorii şi a blocului reacţiei tranzitorii ;
- un semnal ce poartă informaţii despre turaţia hidrogeneratorului prin
intermediul blocului tahimetric ;
- un semnal de comanda de la distanta ;
Aceste semnale sunt însumate algebric şi la ieşirea blocului servomotor se obţine
un semnal de eroare. Acest semnal este amplificat şi prin intermediul blocului de
rezistente comanda convertorul electrohidraulic în sensul de închidere sau de deschidere
a aparatului director. Convertorul electrohidraulic va fi comandat până când tensiunea la
ieşirea sumatorului devine zero. În acest moment sertarul de distribuţie va ajunge la
echilibru (poziţie medie) iar servomotorul AD va sta intr-o poziţie dictata de blocul TP.
Intr-un regim staţionar, tensiune diferenţiala de la ieşirea variometrelor; reacţie
sertar şi reacţie tranzitorie sunt multe iar când hidrogeneratorul atinge frecventa de
59
consemn blocul tahimetric scoate de asemenea tensiune nulă. În aceasta situaţie

tensiunile diferenţiale generate de variometrul de comanda şi variometrul reacţiei
permanente sunt egale şi de sens contrar.
Când hidrogeneratorul se afla în paralel, diferenţa între frecventa de consemn şi
reţea va comanda AD astfel : dacă diferenţa este negativa se comanda AD spre închidere,
dacă diferenţa este pozitiva se comanda AD spre deschidere.
Cu cât se închide sau se deschide AD depinde de diferenţa de frecventa şi de
statismul permanent ales.
Regulatorul este prevăzut cu un bloc de limitare mecanica a cursei servomotorului
sertarului de distribuţie.
Limitatorul deschiderii este un sumator mecanic care însumează un semnal de
comanda provenit din manivela LD (ce poate fi acţionata electric, sau manual) cu un
semnal provenit din readucerea AD şi limitează cursa servomotorului sertarului de
distribuţie la o anumita valoare. Când dulapul electric este defect (regulatorul pe manual)
convertorul electrohidraulic nu mai primeşte tensiune de comanda şi el fiind reglat mecanic
cu tendinţa de deschidere în momentul alimentarii cu ulei, aparatul director va primi
comanda de deschidere. Servomotorul sertarului de distribuţie se va ridica şi tija
variometrului reacţie sertar va ajunge sa preseze pârghia LD care va obliga servomotorul
sa coboare în poziţie medie. Astfel, deschiderea AD se va opri la valoarea prescrisa din
manivela LD. La regim automat, pârghia LD este dusa la maxim de motoraşul LD şi nu mai
presează tija servomotorului de distribuţie.
Acesta va fi ţinut în poziţie medie de semnalele provenite din dulapul electric.
B. Funcţionarea regulatorului pe partea de sistem copiant
Prelucrarea semnalelor electrice este făcuta de un sumator electric care primeşte la

intrare următoarele semnale :
- un semnal de comanda de la readucerea ad prin intermediul camei
combinatorice şi a variometrului de comanda. Intrarea de comanda a sumatorului poate fi
comutata prin intermediul unui releu la un semnal de referinţă interior cu ajutorul căruia se
poziţionează palele rotorice în pozitia de pornire (70%)
- un semnal proporţional cu poziţia servomotorului sertarului de distribuţie
prin intermediul variometrului de reacţie sertar ;
- un semnal proporţional cu poziţia servomotorului palelor rotorice prin
intermediul variometrului de reacţie sertar ;
- un semnal proporţional cu poziţia servomotorului palelor rotorice prin
intermediul readucerii rotorului şi a variometrului reacţiei permanente.
Aceste semnale sunt prelucrate şi acţionează asupra convertorului similar ca la
comanda servomotorului AD.
Cama combinatorica poate fi translatată manual sau automat funcţie de căderea
neta modificând unghiul palelor rotorice la aceeaşi poziţie a aparatului director şi
optimizând astfel regimul hidraulic al turbinei
C. Pornirea şi oprirea agregatului
Trebuie spus de la început ca dezexcitarea electrodistribuitorului duce automat la

închiderea AD indiferent de semnalul de comandă care o dă dulapul electric al
regulatorului.
Pornirea regulatorului se face în felul următor:
- se deschide vana dintre GUP şi RAV şi se deblochează Ad.
60
- se dă comanda de pornire. Intrarea de comanda a sistemului copiant fiind

comutata pe semnalul de referinţă, palele rotorice se vor deschide la poziţia
fixată (70%).
- după excitarea electrodistribuitorului AD se deschide la poziţia de pornire fixată
3 -40% din poziţia "LD minim".
- hidrogeneratorul începe sa se rotească şi când atinge 70% din turaţie intrarea
de comanda a sistemului copiant e comutata pe cama combinatorica.
- AD fiind deschis, poziţia rotorului se va închide. În apropierea turaţiei nominale
intra blocul tahimetric în acţiune care aduce LD la poziţia de mers în gol, care
este mai mica decât poziţia de pornire.
- după efectuarea paralelului LD este dus automat la maxim (100%) şi
hidrogeneratorul poate fi încărcat din cheia TP prin intermediul regulatorului.
Oprirea agregatului are loc în modul următor:
- se descărcă hidroagregatul din cheia TP şi când ajunge la 1 - 2 MW se dă

comanda de oprire.
- electrodistribuitorul se dezexcita şi AD se închide.
- totodată, intrarea de comanda a sistemului copiant este comutata pe semnalul
de referinţă şi rotorul se deschide la poziţia de pornire pentru frânarea
hidraulică.
- după oprirea hidrogeneratorului şi a proceselor automate de oprire intrarea de
comanda a sistemului copiant este comutata din nou pe came combinatorica.
AD fiind închis, se va deschide şi rotorul, din acest moment hidrogeneratorul e
pregătit pentru o noua pornire.
Când se fac aruncări de sarcina fara a se opri hidrogeneratorul la deconectarea
întreruptorului, 10,5 Kv hidrogeneratorul se va supratara uşor 110% - 120% dar imediat
regulatorul va readuce AD la poziţia de mers în gol şi hidrogeneratorul va fi menţinut la
turaţie nominală.
Alimentarea regulatorului cu tensiune alternativa este făcută de la alternatorul pilot.
Deci, iniţial la pornire dulapul electric nu este alimentat dar pe măsura ce hidrogeneratorul
îşi măreşte turaţia tensiunea de alimentare creşte şi se creează condiţii ca dulapul electric
să intre în funcţiune.
Datorita faptului ca sunt necesare manevre la pornire şi oprire cu rotorul (când
alternatorul pilot nu scoate nici o tensiune) sistemul copiant este alimentat de la reţea prin
intermediul unui transformator. Când hidrogeneratorul depăşeşte 90% din turaţie,
alimentarea sistemului copiant este comutata de alternatorul pilot, astfel ca la turaţia
nominala tot regulatorul este alimentat din alternatorul pilot. Când se doreşte efectuarea
de manevre cu hidrogeneratorul oprit şi vanele coborâte este posibila alimentarea
regulatorului din reţea prin intermediul a trei transformatori şi a unei chei de alegere a
regimului de alimentare.
D. Echipamentul de indicare al regulamentului conţine, pe uşa unui panou montat în sala

maşinilor, următoarele aparate:
- limitatoare deschidere
- deschidere AD
- poziţie pale rotorice
- blocul TP
- poziţia cama combinatorica
61
Aceste aparate sunt gradate iîn % şi iau informaţiile de măsura de pe nişte

potenţiometre amplasate în diverse puncte ale regulatorului. Potenţiometrii sunt alimentaţi
din doua surse 220v cc/12 cc. Urmărind aceste indicaţii se poate aprecia rapid
funcţionarea regulatorului.
De asemenea, regulatorul are montaţi limitatori în diverse puncte care
semnalizează poziţiile diverselor organe;
- LD minim, LD maxim
- TP minim, TP maxim
- pale rotorice în poziţie de pornire
- AD închis
O parte din aceşti limitatori intra şi în condiţiile de pornire ale hidrogeneratorului

(vezi procese automate pornire)
Protecţia regulatorului faţă de supratensiuni în circuitele de alimentare.
Regulatorul suporta bine o tensiune de valoare dubla faţă de cea nominală.
Aceasta situaţie corespunde unui coeficient de ambalare 2. La turbinele Kaplan unde
coeficientul de ambalare este mai mare, este necesar un circuit care sa deconecteze
alimentarea regulatorului în aceasta situaţie.
Acest lucru este realizat astfel : alimentarea regulatorului se face prin contactele Ni
ale unui releu. Când hidrogeneratorul atinge 166% din turaţie, acest releu se excita
deconectând alimentarea regulatorului (vezi procese automate pornire).
6.4.7.4. Incidente în funcţionare
a) regulatorul de viteza se exploatează în mod direct, comenzile punându-i-se decât

în câteva cazuri descrise în continuare:
- în urma unor schimbări intervenite în reţeaua energetica poate sa fie nevoie de
modificarea statismului permanent(normal el este 5%). în această situaţie se muta
comutatorul statismului permanent în poziţia dorita;
- când frecventa reţelei se abate mult de la valoarea nominala trebuie sa se
modifice în acelaşi sens şi frecventa de referinţă a regulatorului prin rotirea comutatorului
de pe blocul tahimetric;
- în cazul defectării parţii electrice a regulatorului se trece pe comanda manuala de
deschidere;
Daca grupul este în funcţiune se procedează astfel:
- se desface cupla mecanica intre reductorul motoraşului LD până ce se presează

pe tija variometrului de reacţie sertar. Se scoate firul 102 din dulapul electric(legătura la
convertorul FH) . Din acest moment încărcarea şi descărcarea cu putere activa se poate
face manual numai din manivela LD. La oprire se va aduce pârghia LD până la poziţia de
"zero" mecanic.
Daca grupul este oprit se procedează astfel:
- se desface cupla mecanica între reductorul motoraşului LD şi manivela LD.
- se aduce manual pârghia ld la "zero" mecanic (ea era la poziţia de pornire).
62
- se scoate firul 102 din dulapul electric. La pornire, după excitarea

electrodistribuitorului se ridica manivela LD până la poziţia de pornire şi după ce
a început sa se rotească se readuce manivela LD la poziţia de mers în gol.
- se va aştepta apoi până ce hidrogeneratorul îşi stabilizează turaţia apoi se
egalizează frecventa pentru paralel acţionând uşor manivela LD în direcţia
necesară.
ATENŢIUNE!
Deconectarea întreruptorului de 1o,5 kv trebuie sa fie urmata imediat de comanda

de oprire,deoarece regulatorul fiind scos din funcţiune după aruncarea de sarcina AD
rămâne la poziţia anterioara aruncării, situaţie în care grupul se ambalează.
Daca se doresc manevre cu aparatul director şi rotorul, cu hidrogeneratorul oprit se
procedează în felul următor :
- se coboară vanele rapide şi se alimentează regulatorul cu ulei. Cheia de alegere
a regimului de alimentare se va trece pe poziţia "reţea".
- se alimentează electrodistribuitorul din cheia de pe uşa dulapului mecanic
punându-se pe poziţia 1.
- se ridică manivela LD la maxim. Deci cheia TP se poate deschide (LD de la zero
la maxim), iar legatura combinatorica fiind făcută rotorul se deschide şi el de la
zero la maxim.
ATENTIUNE: după terminarea manevrelor este obligatorie revenirea cu cele doua chei
mai sus menţionate pe poziţiile normale de funcţionare.
B) Defecţiunile care pot apărea,sunt:
- la comanda de pornire aparatul director nu se deschide, se verifică dacă

funcţionează electrodistribuitorul printr-o eventuala dereglare a readucerii sau a
dispozitivului LD, pârghia LD sa tina pistonul sertarului de distribuţie în poziţie coborâtă,
convertorul electrohidraulic nu are tendinţa de deschidere,se roteşte spre stânga şurubul
de reglare până ce pistonul sertarului urca. Dacă acest lucru nu se întâmplă se
demontează turbiniţa convertorului şi se curăţă cele doua duze ale acestuia.
- la comanda de pornire nu se deschide rotorul se verifica cu un voltmetru existenta

unei tensiuni alternative de 110 - 130 V la bornele 335 - 336 ale sistemului copiant; se
verifica cu un voltmetru existenta unei tensiuni continue de 220 V la bornele 308 - 309 ale
sistemului copiant. Se verifica convertorul FH în modul arătat mai sus.
OBSERVAŢII:
Nu exista posibilitatea unei comenzi manuale a deschiderii palelor rotorice.

- la pornire turaţia creste mult şi nu revine la valoarea nominala. Se verifica la
clemele 104 - 105, 105 - 106, 106 - 104, existenta unor tensiuni alternative de 110 - 130 V.
Verificarea se face după ce s-a trecut pe comanda manuala şi hidrogeneratorul a fost
adus la turaţia nominala, defectul este electric.
- la mers în gol, reglajul este nestabil, turaţia şi deschiderea organului de reglare
oscilează, filtrul de ulei este înfundat, se verifica rotirea turbiniţei din convertorul FH, defect
electric.
Oscilaţiile organului de reglare sunt deosebit de mari sau AD se închide sau
deschide complet, defectul este electric.
63
- regulatorul nu răspunde la comenzile de variaţie a turaţiei, defect blocul TP;

- după cuplarea la reţea hidrogeneratorul nu se încărca; pârghia LD nu este ridicata
la maxim;
OBSERVATIE:
- se reglează convertorul electrohidraulic cu tendinţa de deschidere (fară tensiune
electrica pe el) la defectarea sistemului copiant până la remedierea situaţiei se poate
scoate firul 118 din sistemul copiant.. În această situaţie la alimentarea cu ulei a
regulatorului rotorul se deschide la maxim şi rămâne tot timpul deschis. După pornirea şi
introducerea hidrogeneratorului iîn paralel se deschide AD la maxim pentru a asigura
regimul hidraulic corect al turbinei. De asemenea, la oprire rotorul fiind deschis frânarea
hidraulica este asigurată.
- la deschideri mari ale AD apar bătăi în regulator în ritmul turaţiei hidrogeneratorului;
tensiunea generata de alternatorul pilot are grad mare de modulaţie datorita creşterii
jocului în lagăre. Se trece pe comanda manuală până la remedierea situaţiei.
- servomotorul sistemului copiant rămâne în poziţie extrema,defect electric, sau turbiniţa
din convertor nu se roteşte.
6.4.7.5. Întreţinerea regulatorului
A. exploatarea şi întreţinerea curenta se face cu respectarea următoarelor condiţii:

- uleiul din circuitul de reglaj trebuie sa corespunda normelor pentru acţionari
hidraulice;
- se va veghea cu stricteţe pentru ca din GUP sa nu pătrundă aer în circuitul de
reglaj, servomotoarele fiind prevăzute cu robinete de aerisire.
- filtrul de ulei trebuie sa fie tot timpul curat, pentru a asigura presiunea
corespunzătoare la alimentarea convertorului. gradul de obturare a filtrului se deduce din
presiunea măsurată de manometrul montat în avalul acestuia. Curatirea filtrului se face
conform instrucţiunilor existente în "cartea regulatorului";
- rulmenţii de la variometrele şi articulaţiile readucerii se vor gresa din sase în sase
luni. Cu aceasta ocazie se verifica dacă pârghiile şi tijele variometrelor se mişcă uşor,fără
agăţare. Din doi în doi ani se gresează motoreductorii şi verifica starea periilor şi a
colectoarelor la motoarele de comanda.
B. piesele de schimb necesare sunt:

- un convertor FH
- un variometru C40
- un variometru C30
- un motoraş LD
- un motoras TP
- 2 potenţiometrii pt. indicaţie
C. scule şi instrumente necesare
- un megohmmetru de 500 V.c.c.

- un aparat universal de măsură
- chei fixe diferite
64
6.4.8.Regulatorul digital de turaţie cu acţiune continuă pentru turbine

Kaplan tip RDC – K05
Cap. A Generalităţi
Regulatorul de turaţie tip RDK-K este destinat conducerii turbinelor hidraulice cu două
organe de reglare ( tip Kaplan sau Bulb ) , indiferent de puterea acestora.
Regulatorul este numeric , cu acţionare continuă şi are un caracter PID.
Comanda servomotoarelor de acţionare ale aparatului director şi palelor rotorice se
face de către regulator prin intermediul convertoarelor electrohidraulice şi al sertarelor de
distribuţie aferente.
65
A.1 Elemente componente
Regulatorul este compus dintr-o cutie cu grad de protecţie IP65 în care sunt
ansamblate componentele acestuia şi panoul operator OP7 , element care constituie
interfaţa de comunicaţie între personalul de exploatare şi regulator.
Principalele elemente ale regulatorului sunt :
-module din familia de automate programabile tip S7-300.
-interfaţa pentru măsurarea frecvenţelor (generator şi sistem)
-amplificatoarele de putere pentru comanda convertoarelor electrohidraulice
-relee de ieşire pentru semnale în 220Vcc
-şir de cleme
A.2 Caracteristici tehnice
-Caracteristici generale:
 tensiunea de alimentare 120………230 Vca sau 110…..350 Vcc

 consum pe alimentare ……………………………..1,8A  120 V şi 1,1 A 230V
 unitatea centrală operează cu 32 biţi
 timpul de conversie a unei mărimi analogice de intrare……………. 0,1 ms
 timpul de execuţie a unei operaţii logice …………………………….. 0,1 s
 rezoluţia de conversie a mărimilor analogice ………………………..1214 biţi
 timpul de procesare al buclei de reglare……………………………… 2,5 ms
 timpul de procesare al întrgului soft de aplicaţie………………………14 ms
 numărul de intrări  ieşiri analogice………………………………………86
 intrare de numărare rapidă ( 2 MHz 24 biţi)…………………………….1
 mărimi analogice de intrare :
- măsură frecvenţă generator 0,5………….230 Vca
- măsură frecvenţă sistem 0,5………….230 Vca
- poziţie AD  PR………………………… traductoare liniare (semnal unificat)
- poziţie sertar AD  PR……………………traductoare liniare (semnal unificat)
- măsură putere (opţional ).. ……………..traductoare liniare (semnal unificat)
- presiune modulată pentru AD şi PR…...traductoare liniare (semnal unificat)
-măsură cădere netă………………………prin seriala MPI
-măsură nivel……………………………….prin seriala MPI
 mărimi analogice de intrare :
- poziţia întrerupător ‘’închis” respectiv “deschis”
- comenzile ‘’creşte ’’ „scade” din cheia clasică
- poziţia electrodistribuitorului uleiului de reglaj
- comenzile “pornire “ “oprire „ din procese automate
- selectare regim „manual” „automat” din cheie
- semnale logice pentru supravegherea moriştilor convertorilor
mărimi de ieşire
- comanda în regim continuu a convertorelor AD şi PR
- semnale prin contacte libere de tensiune pentru cuplare electrodistribuitor
declanşare IO la poziţie AD la mers în gol şi avarie regulator.
66
Caracteristici de acordare şi performanţe
statism tranzitoriu bt = 1………..200% reglabil

statism permanent bp= 1………..10% reglabil
constanta de timp pentru bt , Td=0….99s reglabil
constanta de timp pentru reacţia accel. Ta=0…99s reglabil
frecvenţa de referinţă 47,5………..52,5 Hz reglabil
plaja de măsurare a frecvenţelor 0,5…200%
zona moartă în frecvenţă (în sarcină) 0,00…..0,50 Hz reglabilă
precizia de măsurare a frecvenţei  1mHz
deriva anuală a referinţei de frecvenţă  0,1%
TP realizat static cu o rezoluţie de minim 5 mHz
viteza de variaţie a TP 1……..10%Pn s reglabil
plaja de variaţie a TP 0………120%Pn
insensibilitatea garantată a regulatorului  10 mHz
variaţia maximă a turaţiei la mers în gol 0,15% în raport cu referinţa
precizia poziţionării palelor rotor  1%
consemnul de poziţie pale realizat cu cama combinatorică spaţială  = f(y, ∆H)
modelată software
posibilitatea introducerii unei zone moarte în bucla de poziţionare pale 0….2,5%
reglabilă
posibilitatea funcţionării şi ca regulator de nivel utilizând o buclă de reglare de tip
PID suprapusă regulatorului de turaţie.
A.3 Caracteristici funcţionale
Configuraţia hard şi softul de aplicaţie realizat asigură pentru regulatorul de turaţie tip
RDC - K posibilitatea îndeplinirii următoarelor funcţiuni :
pornirea agregatului , reglarea precisă şi stabilă a turaţiei la mersul în gol în vederea
sincronizării
egalizarea automată a frecvenţei generatorului cu a sistemului în vederea sincronizării
limitarea electronică a deschiderii maxime a aparatului director la pornire
funcţionarea în regim “ automat ” sau în regim “ manual ” (fără bucla de frecvenţă)
poziţionarea automată a palelor rotor la unghiul de pornire. Valoarea unghiului de
pornire şi turaţia la care palele se deschid se stabilesc prin panoul operator.
funcţionarea în sarcină (în paralel cu SEN) pentru care se asigură :
-stabilitatea sistemului de reglaj în tot domeniul de funcţionare (0….Pn)
-reglarea palelor rotorului în conformitate cu legătura combinatorică (prin cama
modelată soft ) determinată pe model sau în situ , în funcţie de căderea netă, cu
posibilitatea optimizării funcţionării
-posibilitatea reglării independente a poziţiei palelor rotorului, funcţie de un consemn
stabilit de către operator.
-parametrii de acordare la mersul în sarcină diferiţi faţă de mersul în gol
-revenirea automată la parametrii de mers în gol în momentul aruncării sarcinii şi
setarea consemnului de turaţie la valoarea de referinţă de 50 Hz
-încărcarea stimulentă la o valoare setată în prealabil
-viteza de variaţie a consemnului de sarcină ajustabilă funcţie de restricţiile impuse în
funcţionare
67
-variaţia încărcării grupului prin comenzi transmise direct din panoul operator
-oprirea agregatului în regim normal şi de avarie
funcţionarea ca “ regulator de putere “ prin utilizarea semnalului de putere ca mărime
de reacţie
funcţionarea ca “regulator de nivel” prin utilizarea ca reacţie a semnalului de nivel
autotestarea sistemului de reglaj , a traductoarelor de poziţie şi de măsurare a turaţiei
cu semnalizarea defectelor interne
regulatorul este dotat cu un “Panou operator” tip OP7 care poate fi montat la distanţă
de acesta (este indicat ca montarea acestuia să se facă în camera de comandă în loc
vizibil şi cu acces uşor pentru personalul de exploatare ; la CHE Govora panoul operator
OP7 este amplasat pe dulapul de lângă panoul de automatizare al hidroagregatului ).
Acest panou este dotat cu un display alfanumeric pentru afişarea de mesaje şi o
tastatură prin care se pot efectua comenzi şi modificări de parametrii.
Panoul reprezintă interfaţa dintre hidroagregat şi personalul de exploatare , prin
intermediul căruia se pot vizualiza şi efectua următoarele :
-afişarea în mod automat sau la cerere a mărimilor : poziţia AD , poziţia palelor rotor,
turaţia , frecvenţa , puterea ( dacă există semnalul respectiv ), valoarea consemnului ,
valoarea de limitare pentru AD în gol şi sarcină , valorile tuturor parametrilor de acordare
specificaţi mai sus , precum şi ale regimurilor de exploatare.
-modificarea parametrilor de acordare şi ai limitelor parametrilor de exploatare mai sus
menţionaţi. Toate aceste modificări se pot efectua cu grupul în funcţionare , în gol sau în
sarcină , fără a periclita funcţionarea acestuia.
-afişarea şi modificarea regimurilor de exploatare ca : regim manual sau
automat ,regim cu încărcare stimulentă , inclusiv fixarea valorii de încărcare , sau fără
încărcare stimulentă.
-emiterea de comenzi “creşte “ şi “ scade „ a turaţiei la mersul în gol sau a puterii la
mers în sarcină.
Modificările de parametrii sau regimuri pot fi parolate pe mai multe niveluri în funcţie de
personalul căruia i se permite accesul la aceste modificări.
Regulatorul , prin “rutina de autotest “ va semnaliza situaţii de avarie ca : defecte
electrice ale reacţiilor de poziţie , ale sertarelor , a măsurii de frecvenţă , ale
amplificatoarelor finale şi ale convertoarelor electrohidraulice.
Cap.B Descriere , funcţionare
B.1 Regulatorul
Regulatorul este prevăzut cu mai multe bucle de reglare în cascadă , fiecare buclă
având propriul consemn.
La pornire , bucla de reglare a frecvenţei (turaţiei) asigură aducerea turaţiei la valoarea
de referinţă , asigurând astfel condiţiile necesare sincronizării agregatului la reţea .
Modificarea turaţiei de referinţă şi implicit a turaţiei agregatului se poate face între limitele
de 95% şi 105% din turaţia nominală.
Modificarea referinţei de turaţie în limitele mai sus amintite se poate face manual din
cheile clasice de “creşte “ şi “scade” , prin tastele K1 şi K2 ale panoului operator OP7, sau
în mod automat după frecvenţa sistemului dacă în prealabil a fost selectat regimul de
funcţionare “cu egalizare automată a frecvenţei “. După cuplarea în paralel , referinţa de
turaţie este setată la valoarea frecvenţei sistemului, măsurată în momentul cuplării şi
numai poate fi modificată decât prin intermediul OP7.
68
Până la cuplarea în paralel consemnul de deschidere este setat egal cu deschiderea

aparatului director a.î. eroarea de reglare este nulă . După cuplarea în paralel consemnul
poate fi modificat de către operator în acelaşi mod în care s-a modificat şi cel de turaţie :
fie direct din cheile clasice “creşte  scade „, fie prin panoul operator .
La funcţionarea în paralel semnalul rezultat ca diferenţa dintre referinţa de frecvenţă şi
frecvenţa sistemului reprezintă consemnul buclei de reglare. Mărimea de reacţie a acestei
bucle este diferenţa dintre valoarea poziţiei şi consemnul de deschidere al aparatului
director , diferenţă ponderată cu statismul permanent .
B.1.1 Măsura de frecvenţă
Principiul de măsurare se bazează pe utilizarea unui modul de intrări SIMATIC special ,

care are posibilitatea de a măsura intervale de timp cu o mare precizie prin folosirea unei
frecvenţe proprii de eşantionare de 2 MHz şi o lungime a cuvintelor de 24 biţi . Perioadele
frecvenţelor generatorului şi reţelei astfel măsurate se operează în automat ca 1 T
obţinând în final valoarea reală a celor două frecvenţe.
B.1.2 Bucla de reglare principală
Caracteristica de reglare este de tip PID cu parametrii de acord diferiţi în gol şi în

sarcină . La punerea în funcţiune, pentru asigurarea stabilităţii funcţionării la mers în gol se
poate selecta şi o reacţie de tip accelerometric . Statismul tranzitoriu şi constanta de timp
sunt setabile în funcţie de regimul de funcţionare . La mersul în sarcină se poate introduce
şi o zonă de insensibilitate în frecvenţă (reglabilă).
B.1.3 Stabilirea consemnului
La mersul în gol , comanda creştere  scădere are ca efect modificarea referinţei de

frecvenţă , aceasta fiind ajustabilă între limitele 47,5 şi 52,5 Hz.
La mersul în sarcină aceleaşi comenzi au ca efect modificarea consemnului de
deschidere a aparatului director. Consemnul de deschidere asigură încărcarea grupului
între 0 şi 120% Pn ,indiferent de valoarea statismului permanent .
B.1.4 Limitarea electronică a deschiderii
La pornire , aparatul director este comandat la deschidere până la o valoare maximă

de pornire , parametrizabilă la punerea în funcţiune. După cuplarea în paralel a HA
limitarea deschiderii maxime este setată la valoarea parametrizată. Toate aceste mărimi
se modifică şi se setează la valorile de exploatare curentă prin intermediul panoului
operator. Din raţiuni de siguranţă în exploatare modificarea acestor parametrii este
parolată .
Observaţie : limitarea electronică a deschiderii nu are nici o legătură cu limitarea
mecanică ( LD ).
69
B.1.5 Poziţionarea palelor rotor
Atâta timp cât turaţia maşinii nu depăşeşte o valoare prestabilită , palele rotor sunt
poziţionate automat la unghiul de pornire , valoarea acestuia putând fi modificată la o
valoare optimă prin intermediul panoului operator . În procesul de pornire , la atingerea
unei turaţii prestabilite prin panoul operator , palele rotor vor fi închise complet , aceasta
fiind poziţia de funcţionare pentru mersul în gol . La mersul în sarcină poziţia palelor se
stabileşte automat în funcţie de poziţia aparatului director şi de cădere .
B.1.6 Încărcarea stimulentă
Operatorul poate alege, prin panoul operator OP7, un regim de funcţionare cu

încărcare stimulentă , precum şi valoarea de consemn până la care se va efectua această
încărcare sau fără încărcare stimulentă .
B.2 Panoul operator OP7
B.2.1 Aspect , componenţă
Panoul operator tip OP7 constituie interfaţa dintre operator şi regulatorul de viteză ,
prin intermediul căruia se obţin date referitoare la exploatarea agregatului , şi se pot emite
comenzi sau modifica parametrii de acordare şi regimurile de exploatare .
Panoul operator tip OP7 se prezintă astfel :
sistemul de afişaj (display alfanumeric) cu cristale lichide şi iluminare proprie reglabilă
poate afişa simultan 4 rânduri a 20 caractere. Pe acest display se pot vizualiza toate
informaţiile privind exploatarea grupului , parametrii de acordare , regimurile de funcţionare
, semnalizări .
tastele funcţionale F1…….F4 , respectiv K1…….K4 ( cu leduri de semnalizare
incluse ). De reţinut că tastele K sunt active numai când ledurile incluse sunt aprinse .
tastele numerice notate  ; 0………9 utilizate la modificarea parametrilor numerici
tastele notate cu săgeţi   utilizate la deplasarea cursorului şi selectarea
mărimilor care urmează a fi modificate sau pentru trecerea la pagina următoare de ecran .
tasta SHIFT utilizată în operaţiile din panoul operator care presupune modificarea
unor regimuri este activă dacă ledul cu acelaşi nume este aprins.
tasta ENTER este utilizată la validarea unei manevre prin care s-a efectuat o
modificare de parametru sau regim.
tasta ACK este utilizată pentru confirmarea semnalelor de alarmă afişate pe display-ul
panoului operator . Ledul corespunzător pâlpâie până la apăsarea tastei ACK şi rămâne
aprins câtă vreme nu s-a anulat condiţia care la generat .
tasta ESC este utilizată pentru a reveni într-un ecran anterior sau stare anterioară
unei comenzi sau reparametrizări dacă aceasta nu a fost confirmată şi validată prin
ENTER.
tasta HELP este utilizată pentru obţinerea unor informaţii suplimentare referitoare la
un eveniment afişat pe display la un moment dat , dacă ledul corespunzător este aprins.
tasta INSDEL împreună cu tasta ACK este utilizată pentru deblocarea RAV.
70
B.2.2 Modul de operare prin OP7
Succesiunea tastelor utilizate pentru operaţiuni asupra regulatorului prin intermediul

panoului operator este următoarea :
pentru modificarea unui parametru se procedează astfel :
-folosind tastele cu săgeţi se poziţionează cursorul pe parametrul care urmează a fi
modificat
-utilizând tastele numerice se înscrie noua valoare
-se validează modificarea prin apăsarea tastei ENTER
pentru modificarea unui regim de funcţionare se procedează astfel :
-folosind tastele cu săgeţi se poziţionează cursorul în linia şi câmpul dorit ( pe ultimul
caracter al cuvântului existent ).
-se apasă pe tasta SHIFT , apoi apăsând una din tastele  se va selecta noul cuvânt
-modificarea se validează prin apăsarea tastei ENTER
-dacă cursorul nu poate fi poziţionat pe un anumit parametru , înseamnă că acesta nu
poate fi modificat.
B.2.3 Structura , conţinutul şi utilizarea ecranelor de exploatare aferente panoului

operator
Pentru o utilizare raţională şi facilă a panoului operator acesta este organizat în

“ECRANE”. Prin termenul de “Ecran “ utilizat în cele ce urmează se înţelege totalitatea
simbolurilor afişate ca imagine pe display sub o anumită denumire .
Regulatorul de turaţie RDC-K utilizează 12 ecrane şi anume :
- Directorul de ecrane poate fi apelat prin ESC şi conţine codul şi denumirea a 11 ecrane
utilizate în exploatarea sistemului de reglaj .
 Ecranul “ Directorul de ecrane “ se prezintă astfel :
001 Grup în pornire

002 Regim RAV manual
003 Mers în gol
004 Mers în sarcină
005 Parametrii de acordare
006 Regimuri
007 Limitări
008 Semnalizări
009 Grup în oprire
011 Grup oprit
012 Statistică
Prin intermediul directorului se poate apela oricare dintre ecranele din listă . Pentru
explicitarea tipului parametrilor afişaţi s-au utilizat următoarele simboluri :
- I = indicaţie ( parametrul nu poate fi modificat ci numai citit)
- M =modificare ( parametrul poate fi modificat prin introducerea unei valori cu
ajutorul tastelor panoului operator OP sau cu ajutorul cheilor creşte  scade .
71
 Ecranul 001 “Grup în pornire “ :
Hidroagregat în pornire
-poziţie AD …..000,00%
-poziţie PR …..000,00%
Ecranul apare automat în momentul în care este emis impulsul de pornire şi se
păstrează pe display până la confirmarea deschiderii electrodistribuitorului uleiului de
reglaj . În acest ecran se vizualizează poziţia organelor de reglare în momentul pornirii.
Ecranul 002 “ Regim RAV manual “
Regim RAV manual ……….pg. 1

Consemn AD …………………000, 00% M
Poziţie AD …………………….000,00% I
Turaţie …………………………000,00% I
Regim RAV manual …………..pg.2
Consemn PR…………………..000,00% M
Poziţie PR………………………000,00% I
Turaţie ………………………….000,00% I
Ecranul apare în mod automat la confirmarea deschiderii electrodistribuitorului uleiului
de reglaj , dacă regimul de funcţionare al RAV este “manual” , regim setat prin cheia din
panoul de comandă al HA . În acest regim prin modificarea consemnului AD (prin tastele
K1  K2 dacă ledurile incluse sunt aprinse sau din cheia creşte  scade ) acesta poate fi
comandat la orice poziţie şi implicit se poate stabili orice turaţie .
În mod similar în pagina 2 se pot efectua aceleaşi manevre cu palele rotorice utilizând
tastele K3, K4. Comanda palelor rotorului din acest ecran este posibilă numai dacă
regimul de funcţionare al palelor rotorului a fost selectat în prealabil “ Manual “ din ecranul
“Regimuri “.
Ecranul 003 “ Mers în gol “
Referinţă turaţie ……………….000,00 % M

Turaţie HA ……………………..000,00 % I
Poziţie AD ……………………. 000,00 % I
Poziţie PR……………………...000,00 % I
Mers în gol……………………..pg.2
Referinţă frecvenţă ……………00,00 Hz M
Frecvenţă……………………….00,00 Hz I
Limitare AD……………………..00,00 % I
Acest ecran apare automat pe display în momentul când cuplează electrodistribuitorul ,
dacă regimul de funcţionare al RAV este “automat “ şi rămâne activ până la cuplarea
întrerupătorului . Ecranul poate fi apelat în mod direct prin apăsarea tastei F1 sau din
ecranul director. Prin intermediul acestui ecran se pot efectua următoarele :
-în pagina 1 se afişează referinţa de turaţie în %, turaţia şi poziţiile ADPR
-în pagina 2 se vizualizează referinţa de turaţie în Hz , valoarea frecvenţei şi valoarea
limitării AD la mersul în gol .
Prin acţionarea tastelor K1 , K2 sau a cheilor creşte scade se modifică referinţa de
turaţie afişată în %. Valoarea referinţei de frecvenţă poate fi modificată prin înscriere
72
directă prin OP în trepte de minim 10 mHz , facilitate introdusă pentru măsurători de

performanţă a sistemului de reglaj .
Ecranul 004 “ Mers în sarcină “
Consemn AD …………000,00% M
Poziţie AD……………..000,00% I
Poziţie PR……………..000,00% I
Puterea………………...000,00 MW I
Mers în sarcină………..pg.2
Consemn putere………00,00 MW M
Puterea ………………..00,00 MW I
Poziţie AD ……………..000,00 % I
Mers în sarcină………..pg.3
Consemn nivel…………000,00 mdM M
Valoare nivel……………000,00 mdM I
Puterea………………….00,00 MW I
Mers în sarcină…………pg.4
Consemn PR……………000,00 % M
Poziţie PR ………………000,00 % I
Poziţie AD……………….000,00 % I
Mers în sarcină …………pg.5
Referinţă frecvenţă……...00,00 Hz M
Frecvenţă……………….. 00,00Hz I
Limitare AD………………000,00% I
Acest ecran apare automat pe display în momentul conectării grupului la sistem , prin
apelare directă cu tasta F2 sau din director . Acest ecran permite :
-în pag.1 vizualizarea variaţiei consemnului de deschidere AD realizată prin tastele K1
respectiv K2 (ledurile sunt aprinse ) sau din cheia de pe panou , vizualizarea valorii de
deschidere AD , a poziţiei PR şi a puterii rezultată pe grup , în condiţiile în care regimul de
funcţionare al regulatorului este de “regulator de viteză “ .
-în pag.2 vizualizarea variaţiei consemnului de putere (realizată prin K1 şi K2 sau cheia
de pe panou ) , valoarea puterii rezultată pe grup , pentru regimul de funcţionare al RAV
ca ”regulator de putere “ şi valoarea poziţiei AD pentru funcţionarea în regim de “regulator
de putere”.
-în pag.3 vizualizarea consemnului de nivel realizată prin aceleaşi taste sau cheie ,
valoarea nivelului şi puterea furnizată de HA .
-în pag.4 vizualizarea consemnului PR realizată în mod automat în funcţie de căderea
netă şi poziţia AD conform curbelor de model , poziţia PR şi al AD .
Dacă în ecranul “Regimuri’’ se optează pentru funcţionarea “ Camei “în regim “manual”,
atunci poziţia PR poate fi modificată independent de cea a AD prin tastele K3 şi K4 care
devin active (semnalizate prin aprinderea ledurilor din taste ).
-în pag.5 se vizualizează valoarea frecvenţei din momentul în care s-a cuplat HA la la
sistem (referinţă frecvenţă) , valoarea frecvenţei în timpul exploatării şi limitarea AD la
mers în sarcină . În această pagină poate fi modificată referinţa de frecvenţă.
Ecranul 005 “Parametrii de accord “
73
Parametrii statici …………………..pag.1

Statism permanent gol…………….00% M
Statism permanent sarcină ……….00% M
Amplificator final AD………………..00 M
Parametrii statici……………………pag.2
K.sertar AD………………………….00,0% M
A.final PR……………………………00 M
K.sertar PR………………………….00,0% M
Parametrii statici……………………pag.3
Zona moartă PR……………………0,0% M
Creşte TP……………………………0,00%s M
Scade TP……………………………0,00%s M
Parametrii dinamici…………………pag.4
TD gol………………………………...000ms M
bt gol………………………………….00,0% M
Parametrii dinamici………………….pag.5
TD sarc……………………………….000ms M
bt sarc ………………………………..00,0% M
Parametrii dinamici …………………pag.6
TA frecvenţă…………………………000ms M
Tm frecvenţă…………………………000ms M
Zona moartă…………………………0,00Hz M
Parametrii regulator putere ………..pag.7
Amplificare……………………………0 M
Timp integrare……………………….0,000 ms M
Zona moartă…………………………00,0 MW M
Parametrii regulator nivel…………..pag.8
Amplificare…………………………..0,0 M
Timp integrare ………………………0 ms M
Timp derivare………………………..00ms M
Zona moartă…………………………00,0 cm M
Apelarea acestui ecran se face direct prin tasta funcţională F3 sau din director . Prin
intermediul acestui ecran se pot efectua următoarele :
-modificarea statismului permanent pentru funcţionarea în gol şi sarcină (în liniile 2 şi 3
pag. 1)
-modificarea ponderii reacţiei sertarului de distribuţie (linia 2 ,pag. 2 ) şi a factorului de
amplificare (linia 3 , pag.2) aferente comenzii PR.
-în liniile 3 şi 4 din pag.3 se poate modifica viteza de variaţie a TP separat pentru
încărcare sau descărcare de sarcină , iar în linia 1, pag.3 zona moartă aferentă comenzii
PR.
-în pag. 4, 5 şi 6 sunt modificabili parametrii dinamici de acord
-în pag. 7 sunt modificabili parametrii de acord ( amplificare , timpul de integrare şi
zona de insensibilitate ) pentru cazul funcţionării RAV în regim de “regulator de putere“.
-în pag.8 sunt modificabili parametrii de acord pentru cazul funcţionării în regim de “
regulator de nivel “.
Ecranul 006 “ Regimuri ”
Regimuri……………………………………….pag.1
74
Regim RAV…………………………………...vitezăputerenivel M
Încărcare stimulentă………………………….danu M
Valoarea încărcării stimulente………………00,00% M
Regimuri ………………………………………pag.2
Regim cădere………………………………automatmanual M
Valoare cădere……………………………….00,00 m M
Cama……………………………………automatmanual M
Regimuri ………………………………………pag.3
Egalizare frecvenţă…………………….automatmanual M
Acest ecran poate fi apelat prin tasta F4 sau din director . Prin intermediul acestui
ecran se pot efectua următoarele operaţiuni :
-în prima pagină se poate alege regimul de funcţionare al RAV ca regulator de
“viteză” , de “putere” sau de “nivel “, cu sau fără încărcare stimulentă şi posibilitatea setării
valorii acestei încărcări stimulente dacă este cazul.
-în pag.2 , linia 3 se optează pentru funcţionarea camei combinatorice în regim
automat funcţie de căderea netă , dacă această mărime este disponibilă online sau în
regim manual , caz în care valoarea căderii se introduce manual prin linia 4. În ultima linie
se selectează regimul camei combinatorice ( manual  automat).
-în pag.3 se poate seta pentru funcţia de egalizare automată a turaţiei HA cu frecvenţa
reţelei în vederea sincronizării .
Ecranul 007 “Limitării”
Limitări………………pag.1
AD minim……………00,0% M
Lim. AD gol………….00,0% M
Lim. AD sarcină……..00.0% M
Limitări………………pag.2
Lim. PR la pornire…..00,0% M
PR =0% pentru …….n  00% M
Apelarea ecranului se poate face prin tasta funcţională SHIFT + F2 sau din director .
Prin intermediul acestui ecran se pot efectua următoarele :
-modificarea limitării deschiderii aparatului director la mers în gol (lim . AD gol) ,
setarea poziţiei AD ( AD minim) la care se declanşează întrerupătorul în procesul de oprire
normală şi limitarea AD la mersul în sarcină ( lim. AD sarcină)
-setarea poziţiei PR în procesul de pornire şi a turaţiei HA la care PR revin în poziţie
închisă.
-pag. 3 şi 4 sunt destinate fixării limitelor minime admisibile pentru turaţiile moriştiilor
convertoarelor electrohidraulice aferente AD şi PR în vederea semnalizării stării de
înfundare ale acestora şi vizualizarii acestor viteze de rotaţie .
Ecranul 010 “Grup în oprire”
Grup în oprire
Turaţie …………..00,00% I
Poziţie AD……….00.00% I
Poziţie PR……….00,00% I
75
Ecranul apare în mod automat în momentul iniţierii impulsului de oprire şi rămâne afişat
pe ecran pentru a urmării evoluţia echipamentului hidromecanic până la oprirea HA .
Ecranul 011 “Grup oprit “
Data: ora , min., sec., zi , lună, an

Grup oprit
RAV : blocat  deblocat
Ecranul apare automat în momentul în care există semnal de oprire , întrerupătorul
10,5 KV este deschis , uleiul de reglaj aferent AD este închis şi palele rotorice sunt
închise.
În această situaţie rotorul HA nu se mai roteşte . În acest ecran se afişează timpul
curent şi starea de funcţionare a RAV .
Deblocarea RAV ( blocarea apare numai în urma unor defecţiuni semnalizate explicit)
se realizează prin combinaţia tastelor INSEL  DEL şi ACK .
Deblocarea poate fi realizată numai dacă semnalul care a generat această stare a fost
anulat .
Ecranul 012 “ Statistică ”

Statistică…………pag.1
Zi:lună:an:oră:min:sec.
Data resetării:
Zi:luna:an: oră:min:sec.
Statistică…………pag.2
Număr porniri : I
Număr semnale I
Statistică……………pag.3
Nr.defecte electrice I
Nr.defecte mecanice I
Ecranul este apelabil din directorul de ecrane sau prin SHIFT + F4 şi conţine :
Durata de funcţionare a regulatorului numeric de la ultima resetare , exprimată în ore
şi minute.
Numărul de porniri ale grupului de la ultima resetare a RAV .
Numărul de defecţiuni de natură electrică care au afectat funcţionarea RAV .Tipul
defecţiunilor şi momentul apariţiei acestora sunt disponibile în bufferul de alarme.
Numărul total de semnalizări de la ultima resetare.
Cap.C Funcţionarea regulatorului
C.1 Pornirea şi funcţionarea în regim manual a regulatorului
Regulatorul de turaţie tip RDC- K poate funcţiona în “ regim automat „ sau în ”regim
manual „. În ambele regimuri variaţia turaţiei respectiv a sarcinii se poate face din cheile
clasice “ creştere  scădere „ existente sau din panoul operator prin tastele K2  K1 (numai
dacă ledurile incluse sunt aprinse ).
Semnificaţia de regim manual pentru regulatorul RDC – K este aceea de funcţionare cu
bucla de de frecvenţă “deschisă” pentru aparatul director şi cu sau fără camă pentru palele
rotorice . Acest regim este special conceput pentru a fi utilizat în cazul primelor porniri ,
după revizii sau reparaţii, când se doreşte o creştere lentă a turaţiei de la zero la nominal
76
sau peste această valoare . În acest regim există posibilitatea de a staţiona la orice nivel
de turaţie timp nelimitat .
Selectarea acestui regim se face din cheia cu două poziţii “automat “ “manual”
prevăzută în panoul de comandă şi supraveghere al HA .
În acest regim de funcţionare se pot manevra ambele organe de reglare pe toată
lungimea curselor , independent unul de altul şi în regim “ fără apă “ în vederea
reparaţiilor, verificărilor sau reglajelor mecanice specifice .
Succesiunea comenzilor şi semnalelor în cazul pornirii în regim “ manual ” sunt
următoarele :
-impulsul de pornire iniţiat în procesele automate conduce la semnalul de cuplare
( emis de RAV) pentru electrodistribuitorul uleiului de reglaj aferent aparatului director
şi la apariţia pe panoul operator OP al mesajului “ Grup în pornire “. În continuarea
procesului distingem două cazuri de funcţionare şi anume :
a). dacă în ecranul “ Regimuri ” în prealabil a fost selectat pentru camă regimul
“ manual ” , confirmarea deschiderii electrodistribuitorului uleiului de reglaj conduce la
apariţia pe OP al ecranului “ RAV manual ”. Din acest moment poziţiile aparat director şi
pale rotorice pot fi modificate după dorinţă prin tastele K1  K2 sau cheia creşte  scade din
panoul pentru aparatul director , respectiv tastele K3  K4 pentru pale rotorice. În acest
regim se poate stabili orice turaţie sau poziţie pentru cele două organe de reglare ale HA
independent de poziţia celuilalt . Regimul manual nu este indicat a se utiliza pentru
funcţionarea în sarcină întrucât lipsa reacţiei de frecvenţă conduce la o eventuală aruncare
de sarcină la supraturarea HA .
b). dacă în ecranul “ Regimuri ”a fost selectat pentru camă regimul „automat “apariţia
impulsului de pornire conduce la deschiderea automată a palelor rotorice la unghiul de
pornire , urmând ca la atingerea acestei valori să se cupleze electrodistribuitorul uleiului de
reglaj şi să apară implicit ecranul “regim RAV manual” şi posibilitatea de a comanda
aparatul director . În acest regim de funcţionare palele rotorice se vor închide automat la
atingerea turaţiei setate în acest scop . Concluzia este că acest regim este manual pentru
aparatul director şi automat pentru palele rotorice .
C.2 Pornirea şi funcţionarea în gol în regim automat
Impulsul de pornire procesat de automatica secvenţială (clasică) a hidroagregatului

ajunge la regulator , moment în care pe display va apărea ecranul “ Grup în pornire „ iar
regulatorul comandă palele rotorice pentru poziţionarea acestora la unghiul de pornire .
În momentul finalizării poziţionării palelor rotorice , regulatorul va emite impulsul de
comandă pentru deschiderea electrodistribuitorului uleiului de reglaj .
Confirmarea deschiderii electrodistribuitorului uleiului de reglaj conduce la comanda de
deschidere a aparatului director ( pornirea efectivă ) , iar pe display în mod automat este
afişat ecranul “ Mers în gol “.
La depăşirea limitei de turaţie impuse în prealabil prin panoul operator OP , regulatorul
va comanda închiderea palelor rotorice (regimul normal de funcţionare la mersul în gol ) şi
va menţine turaţia constantă în vederea sincronizării .
La funcţionarea în gol , în ecranul respectiv se pot urmări evoluţiile parametrilor
specifici acestui regim ( referinţă , turaţie , deschidere şi limitare pentru aparatul director şi
pale rotorice ) şi se pot de asemenea emite comenzi pentru modificarea turaţiei prin
tastele K1 şi K2 sau din cheile “ creştere  scădere” din panou (în orice situaţie ).
C.3 Funcţionarea în sarcină
77
Închiderea întrerupătorului reprezintă pentru regulator intrarea în sarcină şi are ca

efect afişarea automată pe display a ecranului “ Mers în sarcină „ şi setarea parametrilor
de accord pentru acest regim . În funcţie de regimul de funcţionare selectat în ecranul de “
Regimuri “ distingem următoarele aspecte ale funcţionării în sarcină .
a). Funcţionarea ca regulator de viteză
Funcţionarea în acest regim reprezintă “ regimul normal ” întrucât în acest fel participă
la “reglajul primar “de frecvenţă - putere , deci contribuie la stabilitatea frecvenţei SEN.
Dacă înainte de cuplarea în paralel , prin ecranul “Regimuri “ s-a optat pentru
încărcarea stimulentă , inclusiv nivelul de încărcare , imediat după cuplarea la reţea ,
regulatorul va comanda automat deschiderea aparatului director , până la valoarea setată
în prealabil. După terminarea încărcării stimulente sarcina poate fi variată prin taste sau
chei între 0% şi 120 % Pn ( dacă limitarea mecanică permite valoarea maximă).
Dacă nu s-a optat pentru încărcare stimulentă , după cuplarea la reţea grupul se va
încărca prin taste sau cheile clasice de la zero.
La funcţionarea în sarcină , în ecranul aferent se poate urmării evoluţia parametrilor
specifici acestui regim (valorile consemnelor , deschiderilor limitărilor AD şi PR ,frecvenţa
sistemului , valoarea căderii şi puterea pe grup ) şi se pot emite comenzi de variaţie a
sarcinii prin tastele K1 K2 , sau cheia “creşte  scade “.
În momentul cuplării la reţea , în mod automat se memorează frecvenţa sistemului ,
această valoare fiind înscrisă drept referinţă de frecvenţă. Dacă se doreşte modificarea
acestei valori în timpul funcţionării în sarcină , aceasta se poate realiza în :
- linia 1 pagina 5 a ecranului respectiv , în care modificarea referinţei se poate face în
trepte de minim 10 mHz.
La funcţionarea în sarcină , palele rotorice vor fi poziţionate după legătura
combinatorică funcţie de poziţia aparatului director şi de cădere , a cărei valoare se poate
urmări în ecranul “Mers în sarcină “ pagina 2 , linia 3 . Prin linia 4, pagina 2 din ecranul
“Regimuri “ valoarea căderii poate fi introdusă manual dacă regimul “Cădere” selectat prin
linia 3 din aceiaşi pagină şi ecran este “ manual ” sau automat , dacă semnalul respectiv
există online şi dacă s-a optat pentru regimul automat .
În regim automat valoarea căderii nete este preluată continuu prin MPI de la
echipamentul destinat măsurii nivelelor şi debitelor pe grupuri şi centrală .
Un regim deosebit de funcţionare în sarcină este cel în care palele rotorice sunt
poziţionate manual ( fără legătură combinatorică) . Regimul “ Manual ” pentru palele
rotorice este selectat în ecranul “ Regimuri ”, iar comanda palelor rotorice se va efectua în
ecranul “ Mers în sarcină “ – pagina 4 în care se poate urmării evoluţia comenzii şi a
poziţiei palelor rotorice.
Indiferent de regimul în care a funcţionat RAV-ul la declanşarea I 10,5KV acesta trece
automat în regim de “ Regulator de viteză ” , iar parametrii de acordare se setează de
asemenea în mod automat la valorile pentru mersul în gol .
b). Funcţionarea ca “ regulator de putere ”
Acest regim poate fi selectat din ecranul „ Regimuri” numai dacă HA este în sarcină .
În acest regim în bucla de reglaj intervine consemnul şi reacţia de putere . Mărimile
respective pot fi vizualizate , iar consemnul poate fi modificat în pagina 2 din ecranul
“ Mers în sarcină “.
78
Modificarea consemnului de putere se poate face prin tastele” K1  K2 „(numai din

pagina 2) sau din cheia de „creşte  scade „ .
c). Funcţionarea ca “ regulator de nivel “
Acest regim poate fi selectat din ecranul “Regimuri” dacă HA este în sarcină. În acest
caz în bucla de reglaj intervine consemnul de nivel şi reacţia aferentă.
Modificarea consemnului de nivel şi vizualizarea valorii acestuia se poate face în
pagina 3 din ecranul “ Mers în sarcină “.
C.4 Oprirea normală a grupului
Impulsul de oprire iniţiat de personalul operativ , conduce la apariţia pe panoul operator

OP al ecranului “ Grup în oprire “, la descărcarea grupului de sarcină realizată de regulator
cu viteza de descărcare al TP-ului până la poziţia AD minim pentru care puterea HG este
minimă (prestabilită de exploatare prin OP), moment în care regulatorul transmite un
semnal prin contact de releu liber de tensiune pentru declanşarea I 10,5 KV. Din acest
moment procesul de oprire poate fi :
dacă I 10,5 KV a executat comanda ( s-a declanşat ), urmează următoarele secvenţe
de oprire :
- existenţa simultană a impulsului de “ oprire ” şi a poziţiei I 10,5 KV „deschis” va
conduce prin procesele automate la închiderea electrodistribuitorului şi implicit al
aparatului director.
- în momentul deschiderii I 10,5 KV şi a existenţei impulsului de oprire, regulatorul va
comanda deschiderea palelor rotorice la unghiul de pornire în vederea frânării hidraulice
- după rotirea hidroagregatului , regulatorul va închide palele rotorice (poziţia normală
pentru palele rotorice în starea de repaus a HA) şi va afişa pe panoul operator “Grup oprit
“.
dacă I 10,5 KV nu a executat comanda de declanşare :
- regulatorul va menţine hidroagregatul la parametrii din momentul respectiv şi va emite
prin panoul operator OP semnalizarea de alarmare “ I nu a declanşat “.
- o declanşare ulterioară (manuală ) a I 10,5 KV conduce la aceleaşi secvenţe de
oprire ca la aliniatul precededent.
C.5 Oprirea de avarie a hidroagregatului
Din punct de vedere al regulatorului de turaţie , oprirea de avarie nu este cu nimic

deosebită de cea normală.
În cazul decuplărilor de la sistem fără semnal de oprire pe display se va afişa automat
ecranul “ Mers în gol “, iar agregatul este menţinut de regulator la turaţia de mers în gol .
Trebuie reţinut că în acest caz , consemnul de frecvenţă se setează la 50 Hz , poziţia
TP la “ minim ” , iar palele rotorice după ce vor realiza frânarea hidraulică vor fi închise
( poziţia de mers în gol ).
În cazul decuplărilor (aruncare de sarcină ) cu impuls de oprire , prin procese automate
se decuplează simultan întrerupătorul şi electrodistribuitorul . Şi în acest caz apare
succesiunea ecranelor “ Grup în oprire “, urmat de “ Grup oprit ” , simultan cu setarea
referinţei de turaţie la 50 Hz şi TP la valoarea minimă.
Cap. D Incidente de funcţionare
79
Regulatorul RDC - K fiind realizat cu elemente modulare de înaltă fiabilitate, defectele

semnalizate prin panoul operator sunt legate de integritatea elementelor de câmp
( traductorii de poziţie , interfeţe, convertor , sertar ).
Modul în care acţionează regulatorul la aceste defecţiuni , semnalizările şi manevrele
pe care le efectuează acestea sunt :
La funcţionarea în gol sau în sarcină defectele semnalizate mai jos conduc la
următoarele acţiuni ale regulatorului :
-001- defect măsură frecvenţă : la mers în gol HA este oprit prin decuplare siguranţe;la
mers în sarcină reacţia de frecvenţă se setează automat la o valoare fixă
( cea precedentă defecţiunii ), iar HA va rămâne în sarcină.
-002- defect reacţie aparat director : HA este oprit indiferent de regim
-003- defect reacţie sertar aparat director: HA este oprit indiferent de regim
-004- defect comandă aparat director : HA este oprit indiferent de regim
-005-aparat director blocat la minim: HA este oprit indiferent de regim
-006-defect reacţie pale rotorice: HA este oprit indiferent de regim
-007-defect reacţie sertar pale rotorice: HA este oprit indiferent de regim
-008-defect comandă pale rotorice: HA este oprit indiferent de regim
-009-defect cădere netă : se setează înscrierea manuală a căderii
-010-defect măsură nivel : se trece automat din “ regulator de nivel “ în “regulator de
viteză “.
-011-defect măsură putere :se trece automat din”regulator de putere “ în “regulator de
viteză “.
-012-înfundare filtru aparat director : semnalizare de avertizare
-013-înfundare filtru pale rotorice : semnalizare de avertizare
-014-sigma nu a cuplat : semnalizare de avertizare
-015-poziţie I 10,5 KV incorectă : regulatorul nu porneşte hidroagregatul ; regulatorul
menţine hidroagregatul la parametrii de mers în gol şi nu permite încărcarea
-016- I 10,5 KV nu s-a declanşat : semnalizare de avertizare
-017-convertor aparat director înfundat : semnalizare de avertizare
-018-convertor pale rotor înfundat : semnalizare de avertizare
-019-defect convertor aparat director: semnalizare de avertizare
-020-defect sertar aparat director : semnalizare de avertizare
-021-defect convertor pale rotor : semnalizare de avertizare
-022-defect sertar pale rotor : semnalizare de avertizare
Tabel centralizator :semnalizări defecte prin panoul operator (cauze)
Cod Semnalizare Cauze posibile

001 -întrerupt alimentare interfaţă
frecvenţă
Defect măsură frecvenţă -întrerupt intrarea de măsură la interfaţa
de frecvenţă
-întrerupt legături între interfaţa şi modul
Simatic
-defect intern interfaţă de frecvenţă
002 Defect reacţie poziţie AD -întrerupt alimentare traductor
-defect traductor de poziţie
-defect modul Simatic
80
003 Defect reacţie sertar AD -idem (poziţie AD)

004 Defect amplificator final AD -întreruptă legătura la convertor
- întreruptă bobina convertorului
-punere la pământ pe circuitul convertor
regulator
-punere la pământ în bobina convertoru-
lui
-defecte elemente componente ale
amplificatorului final
005 AD blocat la minim -blocare mecanică a AD
006 Defect reacţie poziţie pale rotor -idem (poziţie AD)
007 Defect reacţie sertar pale rotor -idem (poziţie AD)
- întreruptă legătura la convertor
- întreruptă bobina convertorului
-punere la pământ pe circuitul convertor
008 Defect amplificator final pale regulator
rotor -punere la pământ în bobina convertoru-
lui
-defecte elemente componente ale
amplificatorului final
009 Defect cădere netă -defecţiune la echipamentul MND - 2K
010 Defect măsură nivel - defecţiune la echipamentul MND - 2K
011 Defect măsură putere -defect traductoare sau legătură la modul
012 Înfundare filtru ulei AD -semnalizare de avertizare

013 Înfundare filtru ulei pale rotor -semnalizare de avertizare
014 SIGMA nu a cuplat -defecţiune în procesele automate care
nu au permis cuplarea SIGMA la
comanda regulatorului
015 Poziţie I 10,5 KV incorectă -releele de copiere poziţie I 10,5 KV
defecte sau legături întrerupte
016 I 10,5 KV nu a decuplat -întrerupătorul HG nu a executat
comanda de declanşare emisă de RAV în
procesele de oprire normală.
017 Convertor AD înfundat -turaţia moriştii AD sub limita admisă
018 Convertor PR înfundat -idem pentru PR
019 Defect convertor AD -caracteristica P.modulată=f(tensiune)
incorectă
020 Defect convertor PR -idem AD
021 Defect sertar AD -poziţia AD = f (P.modulată ) incorectă
022 Defect sertar PR -idem pentru PR
Fiecare alarmă este memorată împreună cu momentul apariţiei ( A) , momentul luării la

cunoştinţă (K) şi momentul dispariţiei (D) cauzei care a generat-o. Aceste date pot fi
vizualizate pe display prin alegerea ecranului „ Alarme „ din directorul de ecrane .
Toate alarmele mai sus menţionate au un efect pâlpâitor şi sunt însoţite de aprinderea
ledului roşu aferent.
81
Alarmele trebuie să fie confirmate ( anulate) prin apăsarea tastei ACK , rezultatul fiind
dispariţia mesajului pâlpâitor şi revenirea la ecranul iniţial . Semnalizarea prin ledul amintit
se păstrează atâta timp cât există semnalul logic care a generat semnalizarea anulată prin
ACK.
Toate alarmele sunt cumulate pe o ieşire de releu pentru semnal prin hupă la
semnalizările centrale .
Defectele care conduc la declanşarea hidroagregatului realizează şi blocarea
regulatorului . O nouă pornire se poate face numai după deblocarea regulatorului conform
procedurii specificate la ecranul “Grup oprit”.
Defectarea modulelor regulatorului ( automatului programabil) duce la înlocuire,
acestea nefiind reparabile.
În cazul declanşării siguranţei automate din dulapul regulatorului , aceasta se va
recupla numai după înlăturarea defectului care a dus la declanşare.
Se interzice întreruperea tensiunii de alimentare a regulatorului în timpul funcţionării.
Se interzice debroşarea modulelor în timpul funcţionării.
Regulatorul fiind de tip digital , realizat cu cleme de înaltă fiabililitate nu necesită
operaţii de întreţinere , verificări periodice sau piese de schimb . Având în vedere că
funcţionarea corectă a acestuia este condiţionată de partea hidromecanică se impune ca
după revizii sau după reparaţii să se verifice legăturile de reacţie , inclusiv poziţionarea
corectă a traductorilor .
Cap.E Echipament AMT-2a pentru măsurarea turaţiei hidroagregatului
Echipamentul tip AMT-2a este destinat centralelor hidroelectrice pentru măsurarea

turaţiei hidroagregatelor şi discriminarea treptelor de turaţie necesare proceselor automate
şi protecţiilor tehnologice .
Echipamentul este complet independent de regulatorul de viteză aferent HA şi poate fi
utilizat la orice tip de hidroagregat indiferent de tip, mărime sau turaţie .
Echipamentul de tip AMT are în componenţă următoarele :
· unitatea centrală formată din următoarele :
-automat programabil tip CPU 222
-modul de ieşiri analogice tip SM 232
-sursa de alimentare în comutaţie
-relee miniatură pentru comenzi şi semnalizări la 220 Vcc - 0,5 A
-şir de cleme
·elementele de câmp :
-2 traductori de proximitate magnetică tip IPO524LN
-panou de afişaj tip TD-200
Caracteristici tehnice
·tensiunea de alimentare 120 …………230 Vca sau 110…….350 Vcc

·consum pe alimentare 0,8 A / 120 V şi 0,5 A / 230 V
·unitatea centrală operează cu 32 biţi
·timpul de execuţie a unei operaţii logice 0,3 ……0,6 ms
·număr de intrări logice ……………………………..8
·număr de ieşiri logice ………………………………6
82
·număr de ieşiri analogice ………………………….6

·mărimi de intrare :
-impulsuri de 0…..24 Vcc de la traductorii de proximitate (2 intrări )
-semnal logic 0…..24 Vcc “semnalizarea condiţiilor de pornire “ (1 intrare)
·mărimi de ieşire analogică : valoarea turaţiei 0 - 20 mA pentru 0 – 200%n
·mărimi de ieşire logice prin contacte libere de tensiune :
-turaţie zero ( HA în stare oprit )
-turaţia de frânare ( în timpul opririi HA)
-turaţie de cuplare a excitaţiei şi sincronizării ( în timpul pornirii )
-prima treaptă de supraturaţie ( semnalizare )
-a doua treaptă de supraturaţie ( declanşare , protecţie tehnologică )
-semnalizare defecţiuni senzori , alimentare
Descriere , funcţionare
Configuraţia hard şi softul de aplicaţie s-a realizat a.î. echipamentul de măsură a

turaţiei tip AMT-2a să satisfacă în totalitate cu informaţiile necesare funcţionării protecţiilor
tehnologice legate de turaţia HA indiferent dacă acesta funcţionează în regim automat
( cu RAV în funcţiune ) sau în regim manual .
Senzorii de proximitate (doi la număr) sunt fixaţi în faţa unei roţi dinţate fixate rigid pe
axul HA . O primă condiţie pentru funcţionarea echipamentului este ca numărul de dinţi ai
roţii să fie egal cu numărul perechilor de poli sau egal cu de două ori numărul perechilor
de poli ai generatorului antrenat de HA .
Impulsurile generate de senzori la fiecare traversare din faţa unui dinte în faţa unei
crestături sunt recepţionate de unitatea centrală care va afişa turaţia HA sub formă de
bargraf şi în procente . Echipamentul funcţionează în mod normal cu ambii senzori , iar la
defectarea unuia dintre aceştia va funcţiona în continuare numai cu cel valid şi va
semnaliza în acelaşi timp starea de defect al oricăruia dintre cei doi .
În starea oprită a HA pe linia a doua a panoului TD –200 sunt afişate în permanenţă
valorile impuse pentru cele 4 trepte de turaţie utilizate în procesele automate şi la
protecţiile tehnologice . Valorile acestor trepte se pot modifica prin tastatura panoului TD
200. În timpul funcţionării în prima linie este afişată turaţia sub formă de bargraf , iar în
linia a doua este afişată valoarea turaţiei numeric în % . Treapta a doua de turaţie (prin
care se cuplează excitaţia ) este realizată cu histerezis , în sensul că la depăşirea turaţiei
nominale cu o anumită valoare ( reglabilă prin panoul TD 200 ) contactul releului aferent
se deschide declanşând astfel excitaţia HA ( pentru a evita supratensionarea generatorului
datorat creşterii turaţiei ) . Modificarea treptelor de turaţie se poate face şi în funcţionare
fără riscuri pentru exploatare apelând ecranul special destinat acestui scop .
Echipamentul semnalizează tot prin contact liber de tensiune turaţia zero.
Pe acelaşi panou de afişaj în timpul manevrelor de pornire este afişat momentul când
sunt îndeplinite în totalitate condiţiile de pornire .
Echipamentul memorează în permanenţă valoarea maximă a turaţiei care poate fi
vizualizată în timpul funcţionării sau după oprirea HA prin apelarea unui ecran destinat
acestei mărimi .
Softul de aplicaţie conţinut în unitatea tip CPU 222 este memorat şi într-un locaş
special din CPU astfel că lipsa tensiunii de alimentare pentru un timp oricât de îndelungat
nu afectează funcţionarea echipamentului .
83
Panoul de afişaj tip TD 200
· Elemente componente
Panoul tip TD 200 (constituie interfaţa dintre operator şi echipamentul tip AMT pentru
măsurarea turaţiei HA ) se prezintă astfel :
-sistemul de afişaj cu cristale lichide şi iluminare proprie reglabilă poate afişa simultan
2 rânduri a 20 caractere . Pe acest display pot vizualiza toate informaţiile prevăzute prin
softul de aplicaţie .
-opt taste funcţionale notate F1…… F8
-tastele notate cu săgeţi ¯ utilizate la deplasarea cursorului şi la modificarea anumitor
mărimi care urmează a fi introduse în program .
-tasta SHIFT utilizată în operaţiile din panoul TD 200 care presupune modificarea
funcţiilor tastelor notate cu F1……..F8.
-tasta ENTER este utilizată la validarea unei manevre prin care s-a efectuat o
modificare de parametru.
-tasta ESC este utilizată pentru a reveni într-un ecran anterior sau la o stare anterioară
unei comenzi sau reparametrizări dacă aceasta nu a fost confirmată şi validată prin
ENTER.
· Modul de operare prin TD 200
Succesiunea tastelor utilizate pentru operaţiuni asupra echipamentului prin intermediul

panoului TD este următoarea :
® pentru modificarea unei trepte de turaţie , indiferent în care ecran se operează se
procedează astfel :
-prin apăsarea tastei ENTER cursorul va apărea ( pâlpâind ) pe cifra unităţilor a primei
trepte
-utilizând tastele respectiv ¯ se va incrementa sau decrementa conţinutul numărului
care reprezintă procentual valoarea treptei care va fi discriminată şi semnalizată de
echipament .
-se validează modificarea prin apăsarea tastei ENTER . Validarea noii valori înscrise
se evidenţiază prin trecerea cursorului la următoarea treaptă de turaţie care se va modifica
în acelaşi fel . O modificare de valoare se consideră încheiată numai atunci când prin
apăsări succesive ale tastei ENTER cursorul va dispărea de pe ecran .
Echipamentul tip AMT –2a utilizează 7 ecrane , structura , conţinutul şi utilizarea
acestora fiind următoarea :
· 01 Ecranul “Grup oprit 1”

HA oprit
Turaţie : 000%
Acest ecran este afişat în permanenţă când HA este oprit şi nu sunt condiţii de pornire .
Aici se poate citi în prima linie informaţia privind starea agregatului , adică HA oprit , iar în
linia doua de la stânga la dreapta sunt afişate valorile impuse celor 4 trepte de turaţie
discriminate şi semnalizate la momentul oportun de către echipament .
Modificarea treptelor se face prin tasta ENTER şi prin tastele cu săgeţi .
·02 Ecranul “ Grup oprit 2”
84
În situaţia HA oprit dacă sunt îndeplinite în totalitate condiţiile de pornire , pe ambele

linii ale display-ului va apare inscripţionarea “ sunt condiţii de pornire” . În acest ecran nu
pot fi modificate valori ale treptelor de turaţie . Pentru a vizualiza sau modifica treptele de
turaţie se apelează ecranul destinat acestui scop .
·03 Ecranul “ Grup în funcţionare 1 “

Ecranul apare automat în momentul rotirii HA . În acest ecran în prima linie este afişată
turaţia sub formă de bargraf care conţine 200 linii pentru valoarea maximă a turaţiei de
200%. În linia a doua este afişată turaţia numeric % .
·04 Ecranul “ Grup în funcţiune 2 “

Turaţie HA 000%
Defect senzor nr.1
Ecranul apare automat în timpul funcţionării dacă senzorul de proximitate magnetică nr
.1 s-a defectat . În acest caz turaţia afişată în prima linie este corect afişată întrucât
echipamentul utilizează în mod automat numai traductorul nr .2 care este valid . În linia a
doua este afişat semnalul de alarmă “ defect senzor nr.1 ‘’ simultan cu excitarea releului
de cumul al defectelor legat la semnalizările centrale .
·05 Ecranul “ Grup în funcţiune 3”

Turaţie HA 000%
Defect senzor nr. 2
Toate semnalizările şi funcţiunile din acest ecran sunt identice cu precedentul cu
deosebirea că defecţiunea este semnalizată pentru senzorul nr.2 .
·06 Ecranul “Setare trepte “

Acest ecran apare numai dacă este cerut în mod expres prin următoarele manevre :
indiferent în ce ecran suntem se apasă tasta SHIFT , apăsare confirmată de apariţia unui
semn în formă de “S” care va pâlpâii în partea dreaptă a ecranului .
După apariţia acestui semn se apasă pe tasta F3 urmarea fiind afişarea pe display al
ecranului de mai sus. În acest ecran utilizând tasta ENTER se pot modifica valorile tuturor
treptelor de turaţie după cum urmează :
-în prim linie dreaptă este treapta de frânare
-în linia a doua de la stânga la dreapta avem treapta pentru cuplarea excitaţiei urmată
de valoarea supraturaţiei la care se doreşte dezexcitarea releului treptei precedente .
Următoarele două grupe de cifre reprezintă în ordine cele două trepte de supraturaţie
utilizate în protecţiile tehnologice . Revenirea în ecranul precedent se face apăsând din
nou tasta F1.
· 07 Ecranul “Supraturaţie”
Ecranul este afişat numai la cerere prin SHIFT şi F2 , iar revenirea în ecranul iniţial prin
F1. În acest ecran în prima linie este înscris titlul “ Supraturaţie” , iar în linia a doua este
afişată valoarea maximă la care a ajuns turaţia HA de la ultima citire efectuată .
Instrucţiuni de exploatare şi întreţinere
85
Echipamentul de măsură a turaţiei tip AMT –2a fiind realizat din componente de înaltă
de înaltă fiabilitate nu necesită operaţiuni deosebite de întreţinere . Defectarea automatului
programabil duce la înlocuire , acesta nefiind reparabil .
În cazul declanşării siguranţei automate de la unitatea centrală , aceasta se va recupla
numai după înlăturarea defectului care a dus la declanşare .
Personalul de exploatare nu trebuie să aibă acces la subansamblele unităţii centrale.
86
6.4.9.Regulatorul numeric de turaţie tip RTD – 02
Regulatorul de turaţie tip RTD – 02 este destinat conducerii turbinelor hidraulice cu

două organe de reglare.
Controlul şi comanda turbinei sunt realizate în mod continuu prin prelucrarea numerică
a semnalelor achiziţionate de la traductoarele aferente echipamentului de reglare, prin
furnizarea semnalului electric de comandă la convertoarele electrohidraulice ( CEH) şi
acţionarea organelor de execuţie prin intermediul echipamentului hidromecanic al
sistemului de reglaj.
A.1 Caracteristici tehnice

Caracteristici electrice:
 tensiunea de alimentare 220 Vcc

 mărimi de intrare :
măsură frecvenţă generator 0,5 230 Vca sau impulsuri de la un traductor de
proximitate 0 24 Vcc
poziţie aparat director (AD) şi pale rotor (PR) de la traductoare inductive cu semnal
unificat
poziţie sertar aparat director şi sertar pale rotorice de la traductoare inductive cu
semnal unificat
poziţie limitator deschidere ( LD) aparat director şi de la traductoarele liniare
şi  sau discrete
măsură putere, 3UlI (traductor inclus în dulapul regulatorului)
nivel amonte , semnal unificat
nivel aval grătare ( pentru fiecare grătar ), semnal unificat
nivel aval CHE , semnal unificat
presiune în sistemul de reglaj sau presiune modulată de comandă SD  AD
poziţie întrerupător principal (contact liber de potenţial )
comenzi externe de creşte  scade TP (contact liber de potenţial)
comenzi pornire , oprire normală , oprire avarie ( contact liber de potenţial )
comenzi LDAD,cuplaredecuplare electrodistribuitor pornire (pentru regim manual)
( contact liber de potenţial)
semnale monitorizare convertoare electrohidraulice
 mărimi de ieşire :
 10 Vcc pentru comanda convertoarelor aparat director şi rotor
 semnale analogice în semnal unificat ( opţional pentru indicaţie ) :
-poziţie AD
-poziţie rotor
-frecvenţă
-putere
- semnale prin contacte libere pentru :
87
-TP poziţie minimă

-TP poziţie maximă
-avarie regulator
-poziţie AD 0%
-poziţie AD 25%
-rotor la unghi de pornire
- 16 canale libere cu ieşire numerică nivel 24 V, configurabile
- timpi de conversie mărimi analogice
Caracteristici de acordare şi performanţe :
-timpi de conversie mărimi analogice de intrare minim ( 0,1 ms)

-timpi de execuţie operaţii logice minim ( 1 s )
-timp de procesare buclă reglare minim ( 9 ms)
-statism permanent bp : 1-10% reglabil
-domeniul constantelor blocurilor PID
Kp-0….320%
Td-0…..320 sec.
Ti-0……1000 sec.
-frecvenţa de referinţă 47,5-52,5 Hz ( cu posibilitatea extinderii domeniului )
-zona moartă în frecvenţă : reglabilă prin software
-precizia de măsură a frecvenţei  0, 01 Hz
-prescriere TP software cu rezoluţie  0,01 Hz
-viteza de variaţie a TP :1-10%PnS reglabil
-plaja de variaţie a TP: 1-110%Pn setabil
-insensibilitate garantată a regulatorului : 10 mHz
-cama combinatorică spaţială = f (y, H) , modelat[ prin software
-limitarea AD la mers în gol  30% reglabil
-limitarea AD la mers în sarcină 100% reglabil
-încărcarea stimulentă la o valoare prestabilită programabilă
-revenirea la parametrii de mers în gol în urma aruncării de sarcină
-poziţionarea palelor rotorice la unghiul de pornire setabil prin software
-semnalizare comandă cuplare electrodistribuitor şi confirmare cuplare electrodistri-
buitor
-diagnosticare reacţii pentru traductoarele cu ieşiri în semnal unificat
-posibilitatea de comunicare la distanţă cu SCADA ( sistem de control şi achiziţie de
date ) în protocol de comunicare Mod
A.2 Elemente componente
Regulatorul de turaţie constructiv se prezintă astfel :

echipament numeric de comandă RTD–02
echipament de măsură (traductoare)
echipament hidromecanic de acţionare
echipament auxiliar de legătură
88
Echipamentul numeric de comandă RTD–02 este amplasat în dulapul propriu şi are

următoarea componenţă :
sursa de alimentare S1 ( 220 Vcc  24Vcc , 12 A)
sursa de alimentare S2 ( 220 Vcc  24 Vcc, 12 A)
automatul programabil PLC 90–30 cu următoarea structură :
placă de bază
sursă alimentare (24 Vcc  30 W )
unitate centrală ( 80386EX 25 MHz)
numărător de mare viteză ( HSC)
modul intrări analogice (M2)
modul ieşiri analogice (M3)
modul intrări digitale ( M7) , 32 canale  24 Vcc
modul ieşiri digitale ( M8 ) , 32 canale  24 Vcc
panoul operator
interfaţă adaptare semnale analogice ( convertor I  U )
interfaţă adaptare semnal frecvenţă ( corector de front )
amplificatoare pentru aparatul director şi pentru rotor
sursă de alimentare S4 ( 24 12 V , 25 W)
siguranţe automate ( e1……e7)
traductor de putere activă TPA (3 100 V5A  4…20 mA)
sursă traductoare nivel (220 V 224 V , 33 mA)
contactoare comandă LD - AD
relee de semnalizare
corp neon  neon
cleme conexiune
Echipament de măsură (traductoarele) este amplasat în mod distribuit pe instalaţiile

turbinei :
– traductor poziţie SM–AD (31 f21,inductiv 24V , 0…..800mm  4….20mA )
– traductor poziţie SD–AD (31 f23 , inductiv 24V , 0…..40 mm4…20mA)
– traductor poziţie rotor ( 31 f25 )
– traductor poziţie SD – R ( 31 f26 )
– traductor presiune modulată ( 31 g02, 0….70 bar  4……20 mA)
– traductor de turaţie (31 f01 , 24 V 200mA )
- traductor rotaţie mecanism convertor electrohidraulic aparat director(24V200 mA)
– traductor rotaţie mecanism convertor electrohidraulic rotor (24V200mA)
– traductor nivel aval (4…20 mA ; 2 fire)
– traductor nivel amonte (4…20 mA ; 2 fire)
– traductor nivel grătar 1 (4…20 mA ; 2 fire)
– traductor nivel grătar 2 (4…20 mA ; 2 fire)
Echipamentul hidromecanic cuprinde :
convertor electrohidraulic comandă aparat director ( CEHAD)
sertar distribuţie comandă aparat director ( SDAD)
servomotor aparat director (SMAD)
distribuitor de pornire ( 31 S01)
limitator mecanic deschidere aparat director ( LD AD)
alte elemente cinematice pentru acţionarea aparatului director AD
89
convertor electrohidraulic comandă rotor (CEHR)

sertar distribuţie comandă rotor ( SDR)
servomotor rotor ( SMR)
alte elemente cinematice pentru acţionarea rotorului
circuitul de ulei de reglaj
bloc de filtrare
Echipamentul auxiliar de legătură cuprinde : elemente de legătură mecanice şi
electrice aferente sistemului de reglaj şi între instalaţiile aferente HA şi sistemului de reglaj
.
A.2.1 Structura , conţinutul şi utilizarea ecranelor de exploatare aferente panoului

operator al regulatorului numeric de turaţie RTD - 02
Panoul operator utilizat pentru comanda şi monitorizarea hidroagregatului conţine

următoarele ecrane pentru care se specifică în mod individual procedura de operare.
 Ecran meniuri de operare ( P2)
Ecranul prezintă principalele domenii de afişare ale panoului operator. Fiecărui

domeniu îi este destinată câte o tastă funcţională (F1…….F6).
F1 (ECRPR) Afişarea ecranului principal . Ecran de afişare a unor parametrii de prim
interes pentru conducerea şi monitorizarea procesului.
F2 (PARAM)Ecran de afişare a unor parametrii şi semnalizări de interes secundar.
F3 (LIMIT)Afişarea limitelor prescrise anumitor mărimi, precum şi afişarea unor
mărimi caracteristice părţii hidraulice de comandă .
F4 (DIAGN)Ecrane succesive de afişare a unor teste de diagnoză impuse
componentelor sistemului numeric de reglare a turaţiei.
F5 (RAPRT)Ecrane de memorare a unor date de exploatare şi de afişare a unor
evenimente de interes la data şi ora înregistrării lor .
F6 (PASSW)Apelarea ecranului parolat ce conţine setarea unor proceduri speciale
( setare parametrii de reglare, prescriere regimuri speciale de funcţionare etc.).
Ecran principal pag.1 (P3)
Ecranul afişează următoarele mărimi :

frecvenţa generatorului ( Hz)
cursa aparatului director(%)
cursa rotorului (%)
puterea ( MW)
prescriere turaţie  putere (%)
Se afişează următoarele regimuri de funcţionare ale hidroagregatului :
aparatul director comandat automat  manual ( “0,,automat , “1,,manual )
rotorul comandat automat  manual (“0,,automat , “1,,manual )
funcţionare în gol  sarcină (“0,,mers în gol , “1,,mers în sarcină)
reglaj după putere  frecvenţă ( ‘’0,,frecvenţă – deschidere, “1,,frecvenţă - putere)
Se pot utiliza următoarele taste funcţionale:
F1 (ESC)trecerea în ecranul meniurilor de operare
90
F2 (REG_P)alegere reglaj după frecvenţă-putere

F3 (REGAD)alegere reglaj după frecvenţă-deschidere
F6(>>)trecere în pagina 2 a ecrenului principal
Ecran principal pag.2 (P9)
Ecranul afişează următoarele mărimi:

puterea ( %)
prescriere putere (%)
cădere netă ( m)
nivel amonte ( mdM)

reglaj după putere  frecvenţă ( ‘’0 ‘’frecvenţă-deschidere, ‘’1’‘frecvenţă –putere )
regim de prescriere manuală a căderii nete ( “0’’prescriere automată , “1’’
prescriere manuală )
afişare reglaj după nivel ( ‘’0,,fără reglaj după nivel , “1,,cu reglaj după nivel)
Se pot utiliza următoarele taste funcţionale:
F1 () –trecerea spre pagina 1 a ecranului principal
F2 ( AUT_H)alegere prescriere automată a căderii nete
F3 (MAN_H)alegere prescriere manuală a căderii
F4( Cr_H)comandă de „creşte” în regim de prescriere manuală a căderii nete
F5(Sc_H)comandă de “scade,, în regim de prescriere manuală a căderii nete
F6() trecere spre pagina 3 a ecranului principal
Ecran principal pag.3 ( P15)

puterea (%)
nivelul în amonte ( mdM)
prescriere nivel în amonte ( mdM)
aparatul director comandat automat  manual (‘’0’’automat ,’’1,,manual)
reglaj după putere  frecvenţă ( “0’’frecvenţă - deschidere , “1,,frecvenţă-putere)
reglaj după nivel ( ‘’0 ,,fără reglaj după nivel , “1,,cu reglaj după nivel )
Se pot utiliza următoarele taste funcţionale :
F1 () trecerea spre pagina 2 a ecranului principal
F2 (NIV)alegere reglaj după nivel
F3 ( NIV)alegere invalidare reglaj după nivel
F4 (CrHam)comandă de “creşte Hamonte’’ în regim de reglaj după nivel
F5 (ScHam)comandă de “scade,, în regim de reglaj după nivel
F6 ()trecere spre pagina 4 a ecranului principal
Ecran principal pag.4 ( P16)
Ecranul are ca scop concentrarea afişării unui număr mare de parametrii de interes în
funcţionare.
91
frecvenţă generator ( Hz)

cursă aparat director (%)
cursă rotor ( )
putere ( MW)
căderea netă ( m)
nivelul în amonte ( mdM)
debitul calculat ( mc)
presiunea modulată la aparatul director ( bar)
presiunea modulată la rotor ( bar)
presiunea în sistemul de reglaj ( bar)
turaţia moriştii de la convertorul electrohidraulic aferent aparatului director (rpm)
turaţia moriştii de la convertorul electrohidraulic aferent rotorului turbinei (rpm)
F1 () - trecerea spre pagina 3 a ecranului principal
F6 (MAIN)-trecerea spre pagina 1 a ecranului principal
Ecran parametrii şi semnalizări ( P4)

valoarea curentă a consemnului de frecvenţă ( Hz)
valoarea curentă a consemnului turaţie  putere ( %)
valoarea curentă a statismului permanent ( constantă)
valoarea curentă a statismului după putere (constantă)
Se afişează următoarele semnalizări :
prescriere TP la minim (“ 1 ”)
prescriere TP la maxim (“1”)
oprire normală (‘’1’’)
oprire de avarie (“1”)
cuplare întrerupător principal (‘’1’’)
presiune minimă în sistemul de reglaj (“1”)
TR1…TR6 confirmare trepte de turaţie

F1 (ESC)- trecerea spre pagina 1 a ecranului principal
F2 (INDEX) - prescrierea parametrilor afişaţi după cum urmează : la tastarea F2
apare o linie de comandă unde se va introduce indexul corespunzător parametrului ce se
doreşte a fi modificat , apoi se tastează ENTER după care se va introduce valoarea dorită
a parametrului respectiv. În final se va tasta de 3 ori tasta ENTER.
Ecran limitări şi afişare mărimi hidraulice ( P5 )

limitare aparat director la mers în gol (%)
limitare aparat director la mers în sarcină (%)
presiune modulată la aparatul director ( bar)
presiunea modulată la rotor ( bar)
presiunea în sistemul de reglaj (bar)
92
turaţia moriştii de la convertorul electrohidrauluic aparat director

turaţia moriştii de la convertorul electrohidraulic rotor
F1 (ESC) –se trece în pagina 1 a ecranului principal
Ecranul afişează următoartele semnalizări :
lipsă reacţie servomotor aparat director ( “1’’)

lipsă reacţie sertar distribuţie aparat director( ‘’1’’)
lipsă reacţie servomotor rotor (‘’1’’)
lipsă reacţie sertar distribuţie rotor (“1”)
lipsă reacţie nivel amonte (‘’1’’)
lipsă reacţie cădere netă (‘’1’’)
lipsă măsură presiune modulată aparat director (‘’1’’)
lipsă măsură presiune modulată rotor (‘’1’’)
lipsă măsură presiune sistemul de reglare (‘’1’’)
funcţionare corectă a automatului programabil – test intern (‘’1’’)
funcţionare corectă a regulatorului numeric (‘’1’’)
F1 (ESC) se trece în pagina 1 a ecranului principal
F6 ()se trece în pagina 2 a ecranului de diagnoză
Ecran diagnoză pag.2 ( P13)
Ecranul afişează următoarele semnalizări :

decalibrare traductor servomotor AD (‘’1’’)
decalibrare traductor sertar distribuţie AD (‘’1’’)
decalibrare traductor servomotor rotor (‘’1’’)
decalibrare traductor sertar de distribuţie rotor (‘’1’’)
decalibrare traductor putere (‘’1’’)
distribuitor de pornire defect (‘’1’’)
înfundare filtru (‘’1’’)
convertor electrohidraulic AD defect (‘’1’’)
convertor electrohidraulic rotor defect (‘’1’’)
diuză convertor electrohidraulic AD înfundată (‘’1’’)
F1()se trece în pagina 1 a ecranului de diagnoză
F5(RESET)se resetează toate semnalizările
F6()se trece în pagina 3 a ecranului de diagnoză
Ecran diagnoză pag.3 (P17)
Ecranul afişează următoarele semnalizări:

servomotor AD defect (‘’1’’)
sertar distribuţie AD defect (‘’1’’)
servomotor rotor defect (‘’1’’)
sertar distribuţie rotor defect (‘’1’’)
93
traductor servomotor AD defect (‘’1’’)

traductor sertar distribuţie AD defect (‘’1’’)
traductor servomotor rotor defect (‘’1’’)
traductor sertar distribuţie rotor defect (‘’1’’)
F1 ()se trece în pagina 2 a ecranului de diagnoză
F4 (RESET)se anulează toate semnalizările
Ecran rapoarte pag.1 ( P8)
Ecranul afişează următoarele informaţii :

numărul de porniri
numărul de ore şi minute de funcţionare
F1 (ESC)se trece în pagina 1 a ecranului principal
F2 (REV)se resetează numărul de porniri la revizie
F6 () se trece în pagina 2 a ecranului de rapoarte
Ecran rapoarte pag.2 ( P14)
În acest ecran se memorează întodeauna data şi ora petrecerii evenimentelor

corespunzătoare pornirii , opririi normale şi opririi de avarie.
F1()se petrece în pagina 1 a ecranului de rapoarte.
Ecran parolat 1 ( P11)

consemn AD (%)
cursa AD (%)
cădere netă (m)
cursă rotor (%)
consemn rotor (%)
comandă aparat director manual  automat ( “0”automat , “1”manual )
comandă rotor manual  automat (“0”automat , “1”manual )
F1 (ESC)se trece în pagina 1 a ecranului principal
F2 (MAN.AD)se trece în regim de comandă manuală a aparatului director
F3 (AUT. AD) se trece în regim de comandă automată a aparatului director
Ecran parolat 2 pagina 1 ( P7)
Ecranul permite modificarea parametrilor corespunzători funcţiei de transfer utilizate la

comanda aparatului director. Tastând F2 se introduce indexul corespunzător parametrului
ce se doreşte a fi modificat , iar apoi valoarea dorită a acestuia .
94
Tastând F3 se introduc valorile prescrise ale coeficienţilor funcţiei de transfer

prestabiliţi pentru mersul în gol . Similar, dacă se tastează F4 se validează setul de
parametrii prestabiliţi pentru mersul în sarcină .
Ecran parolat 2 pagina 2 (P10)
În afara parametrilor afişaţi similari celor din ecranul principal se permite comanda pe
manual şi automat a aparatului director prin tastarea F2 , respectiv F3.
Ecran parolat 2 pagina 3 (P12)
Ecranul afişează parametrii funcţiei de transfer utilizaţi în calculul prescrierii mărimii de

comandă a rotorului.
Tastele funcţionale realizează următoarele :
F2 trecerea rotorului în regim manual
F3 trecerea rotorului în regim automat
F4 comandă de “creşte” deschidere rotor
F5 comandă de “scade” deschidere rotor
Cap.B Descriere funcţională
B.1 Măsura turaţiei
Semnalul de turaţie provenit de la o roată cu fante şi măsurat cu un traductor de

proximitate şi  sau de la tahogenerator (sau traductorul de măsură tensiune generator)
este preluat la nivelul interfeţei de adaptare (IAST ) în vederea corectării fronturilor şi
aplicat la intrările modulului HSC ( modulul numărător de mare viteză ) al PLC-ului.
HSC prelucrează semnalul cu o mare precizie şi pune la dispoziţie informaţia de
frecvenţă ( turaţie HA ) pentru unitatea centrală a PLC-ului.
B.2 Măsura puterii hidrogeneratorului

Semnalul de putere provenit de la sistemul de măsură al hidrogeneratorului 3100V
5A este aplicat traductorului de putere ( PTA ), inclus în echipamentul RTD-02, prevăzut
cu ieşiri în semnal unificat 4….20 mA. Semnalul provenit de la TPA este aplicat la intrarea
ISA ( interfaţă semnal analogic ), apoi modulului de intrări analogice
( M 2 ) al PLC-ului.
B.3 Măsura semnalelor analogice ( poziţie elemente cinemative , nivele )
95
Semnalele analogice ( unificate în curent ) provenite de la traductoare sunt preluate la

nivelul interfeţelor de prelucrarea a semnalelor analogice ( 1IS, 2IS) convertite în tensiune
şi aplicate la intrările modulului de intrări analogice ( M2).
Semnalele sunt achiziţionate prin modulul M2 al PLC - ului şi prelucrate de CPU
conform software-ului implementat.
B.4 Consemnul turaţie  putere
Este elaborat software şi constituie o mărime de referinţă pentru modificarea poziţiei

AD ( turaţie la mers în gol , respectiv putere la mers în sarcină ) şi se formează
independent pentru reglajul frecvenţă  poziţie AD , respectiv reglajul frecvenţăputere ca
două componente dinstincte a.î la comutarea regimului de reglare să nu existe salturi de
putere ale HA . Modificarea consemnului de lucru se face prin comenzi din automatizare şi
 sau de la panoul operator .
B.5 Poziţionarea aparatului director
Bucla de poziţionare a aparatului director se realizează software prin compararea

poziţiei aparatului director cu consemnul acestuia furnizat de algoritmul (blocul ) de reglare
sau mai precis de utilizator la funcţionarea în regim de poziţioner . Pentru asigurarea
stabilităţii sistemului , în bucla de poziţionare AD este inclusă şi reacţia de poziţie a
sertarului de distribuţie al aparatului director. Semnalul de comandă rezultat, regăsit pe
canalul 1 al modulului de ieşiri analogice (M3) al PLC-ului este amplificat de către AF1
( amplificatorul final 1) şi aplicat convertorului electrohidraulic al AD.
B.6 Algoritmul de reglare
Este de tip PID , elaborat în manieră software şi are la bază un bloc PID software
furnizat de către firma producătoare cu mari posibilităţi de acordare şi dezvoltare a funcţiei
de transfer prin setarea parametrilor acesteia ( Kp , Ki , Kd , limitări de viteză , polaritate ,
modul de formare al erorii sursei componentei derivative ).
Parametrii funcţiei de transfer sunt stabiliţi în mod diferit funcţie de regimul de
funcţionare al hidroagregatului . Comutarea acestora se realizează în mod automat în
timpul funcţionării HA sau opţional la cererea operatorului.
Algoritmul de reglare are la bază ca mărimi de intrare informaţiile de frecvenţă ,
consemn frecvenţă , cursă servomotor aparat director , putere , consemn turaţieputere,
consemnuri statisme şi în baza calculelor implementate , respectiv regimului de
funcţionare al HA , formează consemnul pentru poziţionarea aparatului director a.î asigură
parametrii de reglaj permanenţi şi tranzitorii necesari pentru funcţionarea corectă a
hidroagregatului în toate regimurile impuse de exploatarea acestuia .
B.7 Calculul căderii
Căderea netă se determină cu relaţia : H net  ( Hgr1  Hgr2 )  2  H aval unde Hgr1,
Hgr2, Haval în mdM şi Hnet în m.
96
Îgr1 Hamonte  Hgr1 , Îgr2  Hamonte  Hgr2. Informaţia de cădere este preluată de
la blocul de nivele . Căderea de calcul poate fi prescrisă de utilizator în cazul în care se
lucrează în regim de cădere de calcul prescrisă .
B.8 Legea combinatorică
Este elaborată software şi reprezintă o procedură în cadrul programului de aplicaţie .

În funcţie de Hcalcul şi poziţia AD , prin determinarea lui ao , legea combinatorică
formează mărimea de consemn pentru poziţionarea rotorului în regim automat de
funcţionare .
B.9 Poziţionarea rotorului
Bucla de poziţionare a rotorului se realizează software prin compararea poziţiei

rotorului cu consemnul acestuia furnizat de legea combinatorică sau prescris de utilizator
la funcţionarea în regim de poziţioner sau valorile setate pentru poziţia de pornire şi poziţia
de frânare în cazul regimurilor tranzitorii .
Pentru asigurarea stabilităţii sistemului , în bucla de poziţionare a rotorului este inclusă
şi reacţia de poziţie a sertarului de distribuţie al rotorului .
Semnalul de comandă rezultat regăsit pe canalul 2 al modulului de ieşiri analogice M3
al PLCului este amplificat de către AF2 ( amplificatorul final 2 ) şi aplicat CEH R
(convertor electrohidraulic rotor ).
Cap. C Funcţionarea regulatorului
C.1 Funcţionarea regulatorului la pornirea hidroagregatului
La pornirea agregatului , regulatorul de turaţie asigură :
comanda motoreductorului LDAD

excitarea electrodistribuitorului de pornire
deschiderea aparatului director cu limitare electronică a poziţiei acestuia
refacerea legăturii combinatorice la demararea agregatului
reglarea turaţiei la mers în gol
C.2 Funcţionarea în sarcină

La funcţionarea în sarcină regulatorul asigură :
încărcarea stimulentă după cuplarea întrerupătorului principal I 10, 5 KV

încărcarea la o valoare prestabilită
poziţionarea paletelor rotor la un unghi optim conform legii combinatorice
funcţionarea ca regulator de sarcină sau nivel (opţional ), selectarea acestor regimuri
putânduse face şi în timpul funcţionării
revenirea automată la parametrii de mers în gol
97
C.3 Oprirea normală a hidroagregatului

La oprirea normală regulatorul asigură :
descărcarea grupului ( scade consemn TP )

desfacerea legăturii combinatorice şi poziţionarea paletelor rotorice în vederea
frânării hidraulice
Regulatorul mai poate asigura funcţionarea agregatului şi în regim manual de reglare a
turaţiei, fără a avea reacţia de frecvenţă .
Funcţionarea în regim manual se poate realiza electric prin intermediul echipamentului
de comandă sau mecanic prin intermediul limitatoarelor de deschidere a aparatului
director şi a rotorului.
C.4 Oprirea de avarie a hidroagregatului
La oprirea de avarie regulatorul asigură :

dezexcitarea electrodistribuitorului de pornire
revenirea consemnului Tp la minim
comanda motoreductorului LDAD
desfacerea legăturii combinatorice şi poziţionarea paletelor rotorice în vederea frânării
hidraulice
Regulatorul mai poate asigura funcţionarea agregatului şi în regim manual de reglare a
turaţiei , fără a avea reacţia de frecvenţă .
Funcţionarea în regim manual se poate realiza electric prin intermediul echipamentului
de comandă sau mecanic prin intermediul limitatoarelor de deschidere a aparatului
director şi a rotorului.
Cap.D Incidente de funcţionare
Tabel centralizator : semnalizări defecte prin panoul operator (cauze)
Nr. Deranjament Etichetă Val. Cauze posibile Se verifică

Crt
lipsă alimentare Ua31f23
traductor defect Us( Is)
1* Defect reacţie SSAD 1 ISA (1IS) defect Ch2 UinUie
SDAD (31 f23) modul IN analogice UinVal.afi-
98
defect (Ch2) şată pe PO

al PLC
Defect reacţie AD SAD 1 lipsă alimentare Ua31f21

(31 f21) traductor defect Us(Is)
ISA (1IS) defect Ch1 UinUie
2* modul IN analogice UinVal.afi-
al PLC
Defect reacţie SD - R SSR 1 lipsă alimentare Ua31f26
traductor defect Us(Is)
ISA (1-IS) defect Ch4 UinUie
defect Ch4 şată pe PO
al PLC
Defect reacţie rotor SR 1 lipsă alimentare Ua31f25
(31 f25) traductor defect Us(Is)
ISA (1-IS) defect Ch3 UinUie
al PLC
5 Defect reacţie nivel Hamonte 1 lipsă alimentare sursă UaRNS1
amonte RNS UieRNS1-1
sursă RNS defectă UaTr
lipsă alimentare Us(Is)
traductor UinUie
traductor defect UinVal.afiş
ISA(2-IS) defect Ch2 ată pe PO al
modul IN analogice PLC
defect (Ch5)
6 Defect reacţie nivel Haval 1 lipsă alimentare sursă UaRNS1
aval RNS UieRNS1-2
traductor defect UinVal.afi-
ISA(2-IS)defect Ch3 şată pe PO
modul IN analogice al PLC
defect (Ch6)
Defect reacţie nivel Hgrt1 1 lipsă alimentare UaRNS2

grătar 1 sursă RNS UieRNS2-1
ISA (2-IS) defect şată pe PO al
99
Ch4 PLC
modul IN analogice
defect (Ch7)
8 Defect reacţie nivel Hgrt2 1 lipsă alimentare UaRNS2
grătar 2 sursă RNS UieRNS2-2
ISA(2-IS)defect Ch5 şată pe PO al
modul IN analogice PLC
defect (Ch8)
9 Defect reacţie putere Putere lipsă semnale Ug,Ig Ug,Ig
lipsă alimentare UaTPA
TPA Us(Is)
traductor PA defect UinUie
ISA (2IS) defect UinVal.afişată
Ch1 pe PO al PLC
modul IN analogice
defect (Ch12)
10 Defect algoritm PID Alg.PID 0  setări eronate setările
pentru PID PIDului
11 Defect regulator Reg.OK 0 deranjament lista cu deranj
cf.poz.1….4
Obs. Poziţiile ,,* “ conduc la oprirea de avarie a HA.
Cap.E Instrucţiuni de utilizare ale blocului de nivele şi debite aferent

regulatorului numeric de turaţie RDT-02
100
Blocul de de măsură nivele şi debite destinat urmăririi hidroagregatelor HA1 şi HA2

este implementat cu ajutorul unui automat programabil cu tastatură de proces şi display
încorporate .
La punerea sub tensiune a echipamentului şi în lipsa uneia sau a mai multor reacţii de
nivel se afişează ecranul următor:
Lipsă reacţie nivele

Hnet manual
Tastează F4 şi verifică
reacţiile
La afişarea acestui ecran , după tastarea F4 şi consultarea evidenţei prezenţei

reacţiilor de nivele se va tasta F1 şi apoi ENTER pentru a ajunge în ecranul general de
meniuri al blocului de nivele  debite .
Dacă se afişează ecranul cu mesajul “No user screen to display” se va tasta F1 şi apoi
ENTER. Ecranul afişat este ecranul general al meniurilor blocului de nivele debite.
Fiecare meniu permite apelarea mai multor ferestre la deplasarea cu ajutorul tastelor
▲ şi ▼ , iar apoi ENTER. Din fiecare ecran particular se ajunge în ecranul general de
meniuri prin apăsarea tastei ESC.
Ecranul general de meniuri :
NiveleDebit HA1
NiveleDebit HA2
Statistici
Alarme
NiveleDebit HA2
Statistici
Alarme
Calibrare
Ecranul permite apelarea mai multor ferestre la deplasarea cu ajutorul tastelor ▲ şiş
▼ , iar apoi ENTER . Din fiecare ecran se ajunge în ecranul general de meniuri prin
apăsarea tastei ESC .
Aceste ecrane sunt după cum urmează :
Nivele  Debit HA1- afişează mărimile de interes ( nivele, cădere netă , înfundări
grătare) la HA1
NiveleDebit HA2-afişează mărimile de interes ( nivele, cădere netă , înfundări grătare)
la HA2
Statistici-oferă date referitoare la evoluţia debitelor la HA1 şi HA2 pe orăzilună
Alarme-semnalizează reacţiile lipsă şi depăşirea unor praguri prescrise ale nivelului în
amonte
Calibrare-oferă posibilitatea calibrării fiecărui traductor de nivel în parte
101
Ecranul nivele  debit HA1
Ecranul oferă următoarele informaţii provenite de la HA1 :

nivelul în amonte (mdM)
nivelul în aval (mdM)
înfundare la grătarul 1 (m)
înfundare totală pe grătare la HA1 (m)
debitul măsurat la HA1 (m)
căderea netă la HA1 (m)
Ecranul niveledebit HA2
Ecranul oferă următoarele informaţii provenite de la HA2 :

nivelul în amonte (mdM)
nivelul în aval (mdM)
înfundare totală pe grătare la HA2 (m)
debitul măsurat la HA2 (m)
căderea netă la HA2 (m)
Ecranul statistici
Ecranul oferă următoarele informaţii provenite de la HA1 şi HA2 :

debitul uzinat la HA1 pe lună
debitul uzinat la HA1 pe zi
debitul uzinat la HA1 pe oră
debitul uzinat la HA2 pe lună
debitul uzinat la HA2 pe zi
debitul uzinat la HA2 pe oră
debitul total uzinat HA1HA2 pe lună
debitul total uzinat HA1HA2 pe zi
debitul total uzinat HA1HA2 pe oră
Ecranul alarme
Ecranul oferă următoarele informaţii :

lipsă reacţie nivel amonte
lipsă reacţie nivel aval
lipsă reacţie grătar 1 la HA1
depăşire prag 310 m în amonte
102

Ecranul calibrare
Primul ecran afişat la apăsarea tastei ENTER este următorul :
Calibrare Hamonte Calibrare Hgrt21

Calibrare Haval Calibrare Hgrt22
Calibrare Hgrt11 Prin Calibrare Q1 deplasarea cu ajutorul
Calibrare Hgrt12 Calibrare Q2 tastelor ▼▲ şi apoi
apăsarea tastei ENTER se
poate ajunge în ferestrele de calibrare a traductoarelor specificate de nivel sau debit .
Imaginea generală a unui astfel de ecran este următoarea :
Etalonare zero
Cotă inst.
Cotă crt.
Etalonare val_crt
Procedura de calibrare este următoarea :

tastând ENTER pe prima linie cu traductorul scos din apă se va etalona valoarea de
zero
tastând ENTER pe ultima linie cu traductorul introdus la poziţia normală se va etalona
valoarea curentă
pe liniile 2 şi 3 se va apăsa ENTER , apoi se vor introduce direct de la tastatură
valorile cotei de instalare a traductorului şi respectiv a cotei curente
103
6.4.10.Regulator automat de viteză numeric RAVN – 01
Regulatorul de turaţie a fost conceput pentru a putea echipa turbine hidraulice de tip
Kaplan de orice mărime . Regulatorul este destinat în principal reglării vitezei şi puterii
turbinelor hidraulice .
Regulatorul este prevăzut cu un tahogenerator independent pentru măsurarea turaţiei
turbinei şi cu traductoare pentru măsurarea nivelurilor apei din amonte de centrală , din
aval de grătare şi din aval de centrală .
A.1 Caracteristici tehnice generale
Principalele caracteristici tehnice ale regulatorului automat de viteză numeric

electrohidraulic sunt următoarele :
 tensiunea de alimentare a panoului general……………..220 Vcc
 tensiunea de lucru a echipamentelor electrice …………..24 Vcc
 sursă de tensiune ( 220 Vcc 24 Vcc , 240 W)……………2 buc.
 unitatea centrală ( calculator industrial )
 sistem de monitorizare ( calculator industrial )
 domeniul de variaţie a frecvenţei de referinţă……………..47,552,5 Hz
 viteza de variaţie a încărcării din cheia TP ………..( 110%) Pns ( reglabilă )
 plaja de reglare cu cheia TP…………………………………( 0  120%) Pn
 variaţia maximă a frecvenţei la mers în gol……… 0,15 % frecvenţa de referinţă
 insensibilitatea buclei de reglare a vitezei………..reglabilă ( 0  0,1) Hz
 bucle de reacţii locale :
 poziţia tijei servomotorului pentru acţionarea aparatului director
( poziţia paletelor aparatului director , 0….10 Vcc, 0  700 mm)
 poziţia paletelor rotorului …………….( 0…10 Vcc, 0…200 mm)
 tipul legăturii combinatorice…………………………………….numerică
 timpul de închidere al aparatului director în situaţii de avarie…..6 10 s
 timpul de închidere al paletelor rotorului…………………………max. 30 s
 valoarea statismului permanent reglabilă în gama 1  10%
 valoarea statismului tranzitoriu reglabilă în gama 1  100%
 timpul de răspuns al sistemului de comandă ……………………max. 0,1 s
 presiunea nominală a uleiului………………………………………Pn = 40 bari
104
Cap. B Descrierea constructiv funcţională a regulatorului automat de

viteză numeric
Din punct de vedere constructiv , regulatorul automat de viteză numeric are în

componenţă următoarele sisteme :
sistemul de comandă
sistemul de calcul
sistemul elementelor de execuţie hidraulice
sistemul pentru măsurarea parametrilor tehnologici
sistemul de protecţie la avarii
Schema de principiu a regulatorului :
Parametrii tehnologici
Hav,Ham,Hg,Q, IQ,Pulei Traductor
putere
Traductor
viteză
Braţ Traductor
sincronizare poziţie AD
A.E.F B.H SM -AD T G

Cheia TP
Sistem
de Furnitura
calcul Sursa de existentă
Cheia LD presiune
A.E.F B.H SM-PR

Cheia
pornit  oprit
Traductor
poziţie PR
Instalalaţie de automatizare
A.E.F.amplificatoare electronice analogice finale

B.H.bloc hidraulic
SMAD servomotorul aparatului director
105
SMPRservomotorul paletelor rotorului

Tturbină
Ggenerator
Regulatorul automat de viteză numeric este astfel conceput încât să poată
funcţiona în următoarele regimuri de lucru :
 pornirea hidroagregatului
 urmărirea referinţei selectate
 oprirea normală şi de avarie a hidroagregatului
În regimul de lucru de urmărire a referinţei selectate , regulatorul poate fi
configurat , opţional, pentru următoarele funcţii de reglare :
funcţia de reglare a turaţiei
funcţia de reglare a deschiderii aparatului director
funcţia de reglare a puterii
funcţia de reglare a nivelurilor
Aceste funcţii sunt selectabile , manual, de la consola blocului de calcul , amplasată

pe panoul frontal al acestuia .
Echipamentul electronic de calcul este conceput modular pe structura unui
calculator industrial .
Sistemul elementelor de execuţie electrohidraulice este conceput sub forma a două
servomecanisme electrohidraulice , unul pentru acţionarea aparatului director şi unul
pentru acţionarea palelor rotorice .
Pentru protecţia în caz de avarii, regulatorul automat de viteză este prevăzut cu un
distribuitor electrohidraulic care funcţionează în paralel cu distribuitorul electrohidraulic
proporţional aferent aparatului director .
De asemenea pentru efectuarea unor manevre cu aparatul director , în cazul în
care nu funcţionează regulatorul , mai este prevăzut un distribuitor cu comandă manuală .
B1. Echipamentul electronic de calcul
Principalele subansamble ale echipamentului electronic de calcul sunt următoarele :

rackWS842 CD
placă UC tip JUKI 3711 P842 CD
bloc electronic ADwinProLight
disc HDD
disc HDD static
flopyy disc
accesorii
B.2 Descrierea interfeţei cu operatorul
Programul de aplicaţie este prevăzut cu un fişier de configurare în care pot fi

introduse valorile parametrilor care intervin în procesul de reglare a vitezei
hidroagregatului .
Parametrii şi mărimile ale căror valori pot fi modificate prin fişierul de configurare
sunt următoarele :
frecvenţa de consemn
zona de insensibilitate a regulatorului ( frecvenţă , putere , deschidere , nivel )
106
zona de insensibilitate pentru poziţia paletelor rotorului

deschiderea aparatului director pentru mersul în gol
deschiderea maximă a aparatului director ( limitarea deschiderii )
deschiderea minimă a aparatului director pentru funcţionarea stabilă a hidroagregatului
( încărcarea stimulentă )
valorile nivelurilor amonte , aval şi aval de grătare dacă instalaţia de măsurare a
acestora nu este în stare de funcţiune
valorile camei numerice de legătură dintre poziţia paletelor rotorului şi poziţia paletelor
aparatului director
valoarea statismului permanent
valoarea statismului tranzitoriu
valorile poziţiilor extreme ale traductoarelor de poziţie
valoarea maximă admisă a pierderilor de presiune pe grătare
Pe ecranul calculatorului pot fi urmăriţi în timp real , prin afişarea sub formă
numerică sau grafică , principalele mărimi de interes ale RAV.
Parametrii ai căror valori depăşesc limitele impuse de regimul normal de
funcţionare sunt prezentaţi pe ecran în casete sub forma unor semnale de atenţionare sau
alarmare .
B.3 Sistemul de acţionare electrohidraulic
Sistemul de acţionare electrohidraulic este conceput sub forma a două

servomecanisme electrohidraulice de urmărire în poziţie .
Servomecanismul electrohidraulic pentru acţionarea paletelor aparatului director are
în componenţă următoarele echipamente :
amplificator electrohidraulic realizat cu electromagneţi proporţionali
două servomotoare pentru acţionarea inelului de reglaj al aparatului director
traductor de poziţie pentru generarea semnalului de reacţie
amplificator electronic analogic
Servomecanismul electrohidraulic pentru acţionarea paletelor rotorului are în
componenţă următoarele echipamente :
amplificator electrohidraulic realizat cu electromagneţi proporţionali
servomotor pentru acţionarea paletelor rotorului
traductor de poziţie pentru generarea semnalului de reacţie
amplificator electronic analogic
Servomotoarele pentru acţionarea paletelor aparatului director şi cel pentru
acţionarea paletelor rotorului fac parte din furnitura turbinei .
B.3.1 Amplificatorul electrohidraulic
Principalele caracteristici tehnice ale amplificatorului electrohidraulic sunt

următoarele :
mărimea amplificatorului………………………………………NG 25
debitul nominal…………………………………………………370 lmin.
căderea de presiune pe distribuitor la debitul nominal…….10 bar
caracteristica statică…………………………………………...liniară
presiunea maximă de lucru……………………………………315 bar
debitul nominal al pilotului……………………………………..24 lmin.
107
presiunea de comandă a pilotului…………………………max. 250 bar

min. 8 bar
tensiunea de alimentare :
nominală……………………………………………24 Vcc
minim………………………………………………..21 Vcc
maxim……………………………………………….40 Vcc
oscilaţie……………………………………………..max. 2 Vcc
B.3.2 Amplificatorul electronic analogic
Principalele caracteristici ale blocurilor electronice de comandă :

tensiunea de alimentare :
nominală……………………………………………24 Vcc
minimă………………………………………………21 Vcc
maximă……………………………………………...40 Vcc
curentul nominal……………………………………………………200 mA
B.3.3 Traductoarele de poziţie
B.3.3.1 Traductorul pentru măsurarea poziţiei palelor aparatului director
Pentru măsurarea poziţiei palelor aparatului director este prevăzut un traductor de

poziţie tip VRVT . Traductorul este montat solidar cu tija servomotorului , în prelungirea
acesteia .
Caracteristicile tehnice principale ale traductorului sunt următoarele :
tipul traductorului………………………………………….liniar
cursa……………………………………………………….0  700 mm
semnal de ieşire…………………………………………..4 20 mA
tensiunea de alimentare…………………………………22  26 Vcc
B.3.3.2 Traductorul pentru măsurarea poziţiei paletelor rotorului
Traductorul măsoară prin intermediul unui dispozitiv de adaptare , poziţia în plan

vertical a coloanei de distribuţie şi este montat în paralel cu aceasta .
Caracteristicile tehnice principale ale traductorului sunt următoarele :
tipul traductorului…………………………………………liniar
cursa………………………………………………………200 mm
semnalul de ieşire………………………………………..4  20 mA
tensiunea de alimentare………………………………...22  26 Vcc
B. 4 Sistemul pentru măsurarea parametrilor tehnologici
Mărimile care intervin în procesul de reglare a parametrilor hidroagregatelor şi care

trebuie măsurate sunt diferite , în funcţie de tipul regulatorului şi de funcţiile acestuia .
Regulatorul conceput este un regulator automat de viteză , dar poate fi utilizat şi pentru
reglarea altor parametrii . Pentru realizarea acestui lucru trebuie măsuraţi următorii
parametrii ai hidroagregatului şi amenajării :
turaţia turbinei
108
puterea activă a generatorului

poziţia palelor aparatului director
poziţia palelor rotorice
nivelul apei din amonte de grătare
nivelul apei din aval de grătare
nivelul apei din aval de C.H.E
Traductoarele pentru măsurarea poziţiei palelor aparatului director şi a poziţiei
palelor rotorice au fost prezentate anterior ( paragraful B.3.3 )
B.4.1 Traductorul pentru măsurarea turaţiei turbinei
Pentru măsurarea turaţiei turbinei sunt utilizate două sisteme de măsurare

numerice independente.
Un sistem de măsurare a fost realizat pentru obţinerea informaţiilor despre turaţia
turbinei necesare instalaţiei de automatizare şi protecţie a hidroagregatului , iar un alt
sistem de măsurare a fost realizat pentru obţinerea informaţiilor necesare în procesul de
reglare al RAV.
Sistemul pentru măsurarea turaţiei, necesar instalaţiei de automatizare şi protecţie ,
a fost realizat pe structura unui automat programabil şi senzori de proximitate .
Caracteristicile tehnice principale ale acestui traductor de turaţie sunt următoarele :
tipul traductorului…………………………………………………….numeric
tipul elementului sensibil…………..roată dinţată şi senzor de proximitate
tipul afişorului…………………………………………………………numeric
tensiunea de alimentare……………………………………………..24 Vcc
turaţia nominală a roţii……………………………………………n  100 rot.min.
numărul de dinţi ai roţii……………………………………………….z  60
trepte de turaţie semnalizate numeric prin relee :
 n1  0……………………………………………………………..HA oprit
 n1  30 %n………………………………..pentru sistemul de frânare
 n1  70 %n…………………pentru refacerea legăturii combinatorice
 90%n  n1  110%n ………………………………cuplarea excitaţiei
 n1  120%n…………………………………….treapta 1 de ambalare
 n1  140%n…………………………………….treapta 2 de ambalare
 n1N1%n……………………………………la dispoziţia beneficiarului
 n1N2%n……………………………………la dispoziţia beneficiarului
B.4.2 Traductoarele pentru măsurarea nivelurilor
În procesul tehnologic de reglare a vitezei turbinei sunt utilizate şi informaţiile

privind valorile nivelurilor apei din lacul amonte , din aval de grătare şi din lacul aval .
Principalele caracteristici tehnice ale traductoarelor utilizate pentru măsurarea
nivelurilor apei sunt următoarele :
 tipul traductorului………………………………. piezorezistiv , submersibil
 semnalul de intrare…………………………………………..presiunea apei
 domeniul de măsurare……………………………………...( 0  1 ) bar
 precizia de măsurare………………………………………..0,5%
 rezistenţa izolaţiei electrice ………………………………... 2 M
 temperatura :
109
 fluidului de lucru…………………………………… 10  50 C

 stocare…………………………………………….... 30  80 C
 semnal de ieşire……………………………………………...4  20 mA
 tensiunea de alimentare…………………………………….10  30 Vcc
 număr de bucăţi………………………………………………3 buc.
Pentru izolarea galvanică a traductoarelor care au ieşiri analogice sunt utilizate

module de izolare galvanică . Aceste module au fost folosite pentru următoarele tipuri de
traductoare :
 traductoare de poziţie……………………………………….22 buc.
 traductoare de nivel…………………………………………3 buc.
 traductorul de presiune……………………………………..1 buc.
 traductorul de putere………………………………………..1 buc .
B.5 Sistemul de protecţie la avarii
Dacă în timpul funcţionării hidroagregatului instalaţia de automatizare sesizează

avarii de natură mecanică sau electrică atunci ea transmite către RAV semnale în vederea
opririi acestuia .
Semnalele de avarie din punct de vedere al funcţionării RAV sunt clasificate astfel :
 avarie 1 ( oprirea HA cu descărcare de sarcină )
 avarie 2 ( oprirea HA fără descărcare de sarcină )
 avarie 3 ( oprirea HA fără descărcare de sarcină şi acţionarea vanelor rapide)
Din punct de vedere al RAV regimurile de funcţionare avarie 2 şi avarie 3 sunt
echivalente . Acţionarea butonului de avarie de pe partea frontală a dulapului de comandă
de către operator are acelaşi efect asupra regimului de funcţionare al regulatorului ca şi
avarie 2 .
Pentru regimurile avarie 2 , avarie 3 şi acţionare buton manual există un singur
semnal numeric care se transmite către RAV .
În acest regim de funcţionare se va transmite un semnal de comandă către
amplificatorul electrohidraulic , aferent servomotoarelor pentru acţionarea paletelor
aparatului director , cu valoarea “0 Vcc” , iar simultan electrodistribuitorul de avarie va
primi un semnal de comandă pentru închiderea aparatului director .
Paletele rotorului urmăresc cama combinatorică , iar atunci când frecvenţa grupului
este mai mare de 55 Hz acestea se deschid . După închiderea completă a aparatului
director paletele rotorului se deschid , iar după oprirea completă a hidroagregatului
paletele rotorului se închid .
Caracteristicile tehnice principale ale distribuitorului de avarie :
 debitul ( P 20 bar)…………………………………………….700 lmin.
 presiunea nominală……………………………………………...350 bar
 tensiunea de alimentare ………………………………………..24 Vcc
 puterea consumată ………………………………………………20 W
Comanda distribuitorului de avarie este hidraulică şi este realizată prin intermediul
unui electrodistribuitor hidraulic DN6. Schema hidraulică a ansamblului
“ distribuitor de avarie  electrodistribuitor ” asigură închiderea aparatului director atunci
când bobina electrodistribuitorului nu este alimentată cu tensiune .
110
Instalaţia hidraulică a RAV este prevăzută şi cu un distribuitor hidraulic cu comandă

manuală pentru acţionarea aparatului director atunci când sunt efectuate lucrări de revizii
sau întreţineri curente ale acestuia .
În acelaşi timp acest distribuitor poate fi utilizat şi ca rezervă suplimentară pentru
situaţiile în care instalaţia de automatizare nu mai funcţionează .
Caracteristicile tehnice principale ale acestui distribuitor direcţional sunt
următoarele :
debitul ( P10 bar)…………………………………………………….40 lmin.
presiunea nominală…………………………………………………….315 bar
temperatura uleiului…………………………………………………25   80C
conexiunile hidraulice…………………………………………………placă
comanda ………………………………………………………………manuală
Observaţie:
Poziţia palelor aparatului director poate fi modificată prin acţionarea distribuitorului
manual numai dacă bobina electrodistribuitorului de avarie este acţionată. Acţionarea
acesteia trebuie condiţionată de poziţia vanelor rapide care trebuie să fie în poziţia închis .
Cap. C Funcţionarea regulatorului
Atunci când funcţionează în regim de reglare a turaţiei , regulatorul automat trebuie

să asigure următoarele funcţii :
pornirea hidroagregatului
funcţionarea în regim de aducere la sincronism a hidroagregatului
funcţionarea în regim izolat a hidroagregatului
funcţionarea hidroagregatului în regim cuplat la sistem
oprirea în regim normal a hidroagregatului
oprirea în regim de avarie a hidroagregatului
C.1 Pornirea hidroagregatului
Semnalul de comandă pentru pornirea hidroagregatului poate fi transmis de la

panoul de comandă al hidroagregatului ( local) sau de la distanţă ( telemecanică).
Alegerea modului de pornire se face prin selectarea cheii care se găseşte pe
panoul de comandă al hidroagregatului .
Din punct de vedere al RAV secvenţa de pornire este aceeaşi, indiferent de locul
unde este transmisă comanda de pornire .
Pentru iniţierea procedurii de pornire trebuie ca electrodistribuitorul general al RAV
să fie acţionat . În această această situaţie distribuitorul de avarie al RAV este închis , iar
pilotul distribuitorului proporţional pentru comanda aparatului director este alimentat cu ulei
sub presiune . Toate condiţiile necesare pornirii hidroagregatului sunt verificate automat
sau de către operator .
După selectarea modului de pornire se iniţiază procedura de pornire prin acţionarea
cheii pornire oprire . Prin acţionarea cheii în sensul ‘’Pornire” , dacă sunt îndeplinite toate
condiţiile necesare pentru pornirea hidroagregatului , în mod automat RAV iniţiază
procedura de pornire a hidroagregatului în cadrul căreia sunt parcurse succesiv
următoarele faze :
se „desface ” legătura combinatorică şi se deschid palele rotorului la o valoare
cuprinsă în intervalul ( 70  80 )% din valoarea deschiderii maxime
111
se deschide , cu un semnal de comandă tip treaptă , aparatul director aproximativ

20% din valoarea deschiderii maxime
când valoarea turaţiei turbinei este mai mare decât 56% ( 28 Hz) din valoarea
turaţiei nominale se “ reface” legătura combinatorică
când valoarea turaţiei turbinei este mai mare de 70% ( 35 Hz) se comandă
închiderea aparatului director la aproximativ 16% din valoarea deschiderii maxime .
când valoarea turaţiei turbinei este mai mare de 90% ( 45Hz ) din turaţia nominală
intră în funcţiune blocul electronic al regulatorului care trebuie să menţină turaţia turbinei la
valoarea de consemn ( 50 Hz ) fixată implicit .
Modificarea frecvenţei de consemn se poate face manual prin acţionarea cheii TP
în sensul “creşte” sau “scade ”, sau automat de către blocul electronic specializat din
cadrul instalaţiei de automatizare ( sincrotact sau braţul de sincronizare ).
În această situaţie hidroagregatul funcţionează în regim de mers în gol .
după cuplarea sistemului de excitaţie a generatorului şi conectarea
hidrogeneratorului la SEN , regulatorul va comuta în regim de funcţionare “cuplat la sistem
” şi va genera un semnal de tip rampă pentru deschiderea progresivă a aparatului
director , astfel încât puterea activă a hidroagregatului să devină egală cu valoarea puterii
minime de funcţionare în condiţii de siguranţă ( încărcarea stimulentă).
În continuare modificarea deschiderii aparatului director şi respectiv a valorii puterii
active a hidroagregatului se face prin acţionarea cheii TP în sensul “creşte” sau “scade” .
C.2 Funcţionarea hidroagregatului în regim de aducere la sincronism
Pentru aducerea la sincronism a hidroagregatului , regulatorul automat de viteză

primeşte semnale de tip impuls, în sensul “creşte ” sau “scade ” , de la sistemul de
sincronizare sau prin intermediul a două relee . Semnalele de la sistemul de sincronizare
sunt prelucrate de către blocul electronic al RAV care transmite comenzi pentru
modificarea valorii frecvenţei de consemn şi implicit a valorii deschiderii palelor aparatului
director . Pentru modificarea frecvenţei de consemn se poate utiliza şi cheia TP , aceasta
fiind acţionată de către operator .
Intrarea în funcţiune a sistemului automat de sincronizare este comandată de către
instalaţia de automatizare a hidroagregatului sau de către operator .
Valoarea deschiderii paletelor rotorului este determinată de parametrii camei
combinatorice numerice .
C.3 Funcţionarea hidroagregatului în regim cuplat la sistem
Regimul de funcţionare al hidroagregatului cuplat la sistem reprezintă regimul

normal de funcţionare de lungă durată a acestuia .
În acest regim de funcţionare regulatorul automat de viteză poate regla una din
următoarele mărimi :
turaţia turbinei
puterea activă a hidroagregatului
debitul
nivelul apei din amonte
Pentru reglarea mărimilor menţionate este necesar ca aceste mărimi să fie
măsurate cu traductoare specializate ale căror semnale de ieşire vor constitui informaţii
pentru închiderea buclelor de reacţie respective .
112
Valoarea de referinţă a mărimii reglate este modificată prin acţionarea cheii TP în

sensul “creşte” sau “scade” . Valoarea deschiderii paletelor rotorului este determinată de
parametrii camei combinatorice numerice .
C.4 Funcţionarea hidroagregatului în regim izolat
Funcţionarea în regim izolat a hidroagregatului este asigurată de către regulatorul

automat de viteză care lucrează în regim de menţinere a turaţiei în jurul valorii de
referinţă , indiferent de valoarea puterii active cerută de consumatorii cuplaţi la bornele
acestuia .
Trebuie menţionat că valoarea puterii active cerută de consumatori nu poate fi mai
mare decât valoarea puterii maxime a hidroagregatului corespunzătoare valorii nete reale
a turbinei .
Modificarea valorii puterii active se face de la cheia TP . Valoarea deschiderii
paletelor rotorului este determinată de parametrii camei combinatorice numerice .
Această funcţionare este considerată ca o funcţionare anormală a hidroagregatului ,
şi în consecinţă , trebuie să aibă o durată limitată în timp .
C.5 Oprirea hidroagregatului în regim normal
Oprirea hidroagregatului în regim normal se face prin acţionarea cheii pornire

 oprire în sensul “oprire”. După acţionarea cheii , regulatorul automat de viteză
comandă închiderea progresivă a aparatului director ( descărcarea grupului de putere
activă ) . Valoarea deschiderii paletelor rotorului este determinată de parametrii camei
combinatorice numerice .
Pentru oprirea completă a hidroagregatului acesta trebuie să fie decuplat de la SEN
. Informaţia privind decuplarea hidroagregatului de la SEN trebuie să fie sigură , deoarece
există riscul funcţionării hidroagregatului în regim de motor .
În momentul în care valoarea deschiderii aparatului director este mai mică decât
valoarea deschiderii corespunzătoare regimului de mers în regim stabilizat a
hidroagregatului ( puterea activă a hidroagregatului are o valoare apropiată de valoarea
zero ) , regulatorul transmite un semnal “AD minim” către instalaţia de automatizare a
grupului .
Deconectarea hidrogeneratorului de la SEN şi decuplarea excitaţiei sunt realizate
de către instalaţia de automatizare a grupului sau de către operator . În acest moment
hidroagregatul este în regimul de funcţionare “mers în gol” , iar aparatul director continuă
să se închidă .
După închiderea completă a palelor aparatului director, RAV transmite următoarele
comenzi şi semnale :
comandă pentru menţinerea poziţiei “închis” a aparatului director
comandă pentru deschiderea completă a palelor rotorice
semnal “AD închis” către instalaţia de automatizare a grupului
Intrarea în funcţiune a sistemului de frânare a hidroagregatului este asigurată de
către instalaţia de automatizare a acestuia în momentul în care sunt îndeplinite toate
condiţiile necesare ( poziţia aparatului director , valoarea turaţiei hidroagregatului etc.).
După oprirea hidroagregatului ( turaţie zero ), RAV transmite o comandă pentru
închiderea paletelor rotorului .
113
C.6 Oprirea automată a hidroagregatului cu descărcare de sarcină
Regimul de oprire automată a hidroagregatului cu descărcare de sarcină este iniţiat

de către instalaţia de automatizare a hidroagregatului care transmite un semnal către
releul de oprire ( releul nr.8 ) din structura RAV.
Instalaţia de automatizare a hidroagregatului generează acest semnal când intră în
funcţiune una din protecţiile hidroagregatului ( nivel scăzut al uleiului în baia lagărelor,nivel
minim sau maxim de avarie în hidroforul GUP, nivel minim de avarie în rezervorul GUP ,
creşterea temperaturilor la valorile de avarie pentru : aer rece la ieşirea din răcitor
generator , aer cald la intrarea în răcitor generator , lagăre , fier generator , cupru
generator , frânare accidentală , lipsa tensiunii pe barele serviciilor proprii ale agregatului ).
După primirea impulsului de oprire regulatorul automat de viteză comandă
închiderea progresivă a aparatului director ( descărcarea grupului de putere activă ).
combinatorice numerice . În continuare , funcţionarea RAV este similară celei descrise în
paragraful C.5 .
C.7 Oprirea hidroagregatului în regim de avarie fără descărcare de sarcină
Oprirea hidroagregatului în regim de avarie fără descărcare de sarcină este iniţiată

atunci când releul de avarie corespunzător ( releu avarie nr. 2) din instalaţia de
automatizare transmite către RAV un impuls de oprire-protecţie ( releul nr.12).
Simultan , instalaţia de automatizare transmite o comandă pentru dezexcitarea
bobinei electrodistribuitorului general al RAV . Acest lucru conduce în mod automat la
anularea presiunii pilotului distribuitorului proporţional aferent aparatului director şi
concomitent la comutarea distribuitorului de avarie în sensul închiderii aparatului director .
După primirea impulsului , regulatorul automat de viteză transmite un semnal de
comandă către distribuitorul proporţional pentru închiderea completă a aparatului director .
combinatorice numerice . După închiderea completă a aparatului director , regulatorul
transmite un semnal de comandă către distribuitorul proporţional pentru deschiderea
completă a palelor rotorului .
Intrarea în funcţiune a sistemului de frânare a hidroagregatului este asigurată de
către instalaţia de automatizare a acestuia , în momentul în care sunt îndeplinite toate
condiţiile necesare ( poziţia aparatului director , valoarea turaţiei hidroagregatului etc.).
După oprirea hidroagregatului ( n=0) , regulatorul transmite o comandă pentru
închiderea paletelor rotorului .
C.8 Oprirea hidroagregatului în regim de avarie fără descărcare de sarcină

şi acţionare VIR
Oprirea hidroagregatului în regim de avarie fără descărcare de sarcină şi acţionare

VIR este iniţiată atunci când releul de avarie corespunzător din instalaţia de automatizare ,
transmite către RAV un impuls de oprire protecţie .
După primirea impulsului , regulatorul funcţionează conform descrierii de la
paragraful anterior ( C.7).
C.9 Oprirea hidroagregatului în regim de avarie prin acţionarea butonului

de avarie de către operator
114
Impulsul primit de la acest buton de avarie , de tip ciupercă , are acelaşi efect
asupra RAV ca şi comanda de la paragraful C.8.
C.10 Funcţionarea regulatorului în regim manual
Regulatorul automat de viteză este prevăzut cu două blocuri electronice de

comutatoare care permit selectarea modului de funcţionare al RAV : “ manual” sau
“automat” . În mod normal RAV funcţionează pe „automat ” .
Regimul “ manual ” de funcţionare al RAV poate să apară în următoarele situaţii :
blocul electronic al RAV este defect
se doreşte să se efectueze experimentări în vederea determinării caracteristicilor
de performanţă ale hidroagregatului
se doreşte să se funcţioneze cu legătura combinatorică “ desfăcută ” din diverse
motive ( ape mari, legătură combinatorică modificată etc.)
Un bloc de comutare este aferent comenzii servomotorului aparatului director , iar
celălalt bloc este aferent comenzii servomotorului care acţionează palele rotorului .
Cele două blocuri electronice de comutare funcţionează independent .
Structura unui bloc de comutare cuprinde următoarele echipamente :
un comutator
un potenţiometru cu indicator
2 relee de timp
Pentru comanda releelor de timp este utilizat un automat programabil . Indicaţiile
potenţiometrelor reprezintă în procente aproximativ poziţiile servomotoarelor . Pentru
evitarea şocurilor din comenzi şi din echipamentele de execuţie este recomandat ca în
momentul anterior efectuării comenzii de comutare indicaţiile potenţiometrelor şă fie
aproximativ egale cu indicaţiile privind poziţiile servomotoarelor .
Prin trecerea de la modul de lucru “ automat” la modul de lucru “manual” practic
este comutată comanda corespunzătoare de la RAV la potenţiometru . În acest caz
servomotoarele sunt comandate de către operator prin intermediul potenţiometrelor .
Trebuie menţionat că , în regimul de comandă “manual” a servomotorului aparatului
director , bucla de frecvenţă este practic întreruptă .
În cazul în care RAV funcţionează în regim “ manual ”, un semnal de oprire de
avarie transmis de la instalaţia de automatizare , conduce automat la închiderea aparatului
director .
În acest regim de funcţionare , oprirea în regim normal a hidroagregatului se poate
face numai prin efectuarea comenzilor de către operator ( descărcare de sarcină ,
decuplare de la SEN , decuplarea excitaţiei , închiderea aparatului director ).
În regimul de funcţionare “ manual ” a servomotorului pentru acţionarea paletelor
rotorului, poziţia paletelor rotorului este comandată exclusiv de către operator prin
intermediul potenţiometrului .
C.11 Oprirea hidroagregatului în situaţia “sertarul distribuitorului proporţional

al aparatului director este gripat ”
Deşi schema hidraulică a regulatorului prevede realizarea acestuia cu echipamente

performante există posibilitatea , cu o probabilitate relativ mică , să avem o situaţie de
avarie de tipul ‘’griparea mecanică a sertarului distribuitorului proporţional’’.
115
Dacă sertarul distribuitorului proporţional este blocat întro poziţie care să conducă
la închiderea aparatului director acesta se va închide indiferent de comanda pe care o
primeşte de la RAV.
Dacă sertarul distribuitorului proporţional este blocat întro poziţie care să conducă
la deschiderea aparatului director acesta se va deschide la valoarea maximă
( pistoanele servomotoarelor vor ajunge la capăt de cursă ).
Pentru schema hidraulică a RAV realizat , în cazul în când se gripează sertarul
distribuitorului proporţional pe o poziţie care să conducă la deschiderea aparatului
director , pentru oprirea hidroagregatului se procedează astfel : se acţionează butonul
pentru oprirea turbinei fără descărcare de sarcină . În acest caz intră în funcţiune
distribuitorul de avarie şi este anulată presiunea de la pilotul distribuitorului proporţional al
aparatului director . Deoarece distribuitorul proporţional a rămas parţial deschis , o parte
din debitul care tranzitează distribuitorul de avarie se întoarce la rezervor prin racordurile
‘’B” şi ‘’T” ale distribuitorului proporţional , iar cealaltă parte este utilizată pentru acţionarea
servomotorului în sensul spre închis . Acest lucru este posibil deoarece :
căderile de presiune pe muchiile active ale distribuitorului proporţional sunt mai
mari decât căderile de presiune pe muchiile active ale distribuitorului de avarie pentru
aceeaşi valoare a debitului tranzitat
distribuitorul de avarie este deschis la valoarea maximă, în timp ce sertarul
distribuitorului proporţional poate fi gripat în orice poziţie ( de cele mai multe ori în jurul
poziţiei de nul ). Dacă aparatul director nu se închide , atunci admisia apei în turbină este
oprită prin închiderea vanelor rapide .
Cap. D Incidente de funcţionare
Pentru semnalizarea unor defecte , regulatorul are un număr de ieşiri binare prin
care sunt transmise instalaţiei de automatizare şi protecţie următoarele semnale pentru
iniţierea procedurii de oprire a hidroagregatului :
presiune minimă în sistemul hidraulic ( releul 19 )
semnal avarie RAV (releul 20) , care apare în următoarele situaţii :
-întrerupere cable de la traductoarele de poziţie
-întrerupere cable prin care se transmit semnale de comandă
-lipsa tensiunii de alimentare a blocurilor electronice AVPC-V
-lipsa tensiunii de alimentare a panoului principal al RAV
Poziţia aparatului director este semnalizată instalaţiei de automatizare în
următoarele situaţii :
poziţia ,, AD închis” pentru realizarea condiţiilor de pornire ( releul nr. 16)
poziţia ,, AD minim “ pentru deschiderea întrerupătorului I 10,5 KV (releul nr. 17)
poziţia “AD maxim” pentru informare ( releul nr. 18)
Pentru alarmare sunt transmise următoarele semnale :
filtrul colmatat ( releul nr. 21 )
tahogenerator defect ( releul nr.8 de la tahogenerator )
Observaţie :
Dacă butonul roşu al indicatorului de colmatare al filtrului este ridicat , atunci trebuie
înlocuit elementul filtrant al acestuia . Informaţia privind gradul de colmatare al filtrului este
transmisă şi instalaţiei de automatizare a grupului , care generează un semnal de alarmă (
releul nr. 21 ).
116
Este posibil ca atunci când se deschide brusc vana de admisie a uleiului sub
presiune în instalaţia hidraulică aferentă RAV , butonul roşu al indicatorului de colmatare
să se ridice şi să avem un semnal fals privind gradul de colmatare al filtrului .
În acest caz se apasă butonul şi se urmăreşte poziţia acestuia în timpul funcţionării
RAV . Dacă butonul se ridică din nou şi îşi menţine această poziţie , atunci trebuie înlocuit
elementul filtrant .
117
118

4 Rav

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

4 Rav

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.H. Rm. Vâlcea ITI nr.

Serv. Tehnic SERVICII PROPRI AGREGAT pag.42

6.4. Regulatorul automat de viteză

Menţinerea constantă a turaţiei este o condiţie indispensabilă pentru menţinerea

6.4.2. Clasificarea regulatoarelor automate de viteză

Regulatoarele se clasifică după mai multe criterii :

6.4.3. Funcţiunile regulatoarelor automate de viteză

Regulatoarele automate de viteză trebuie să asigure o serie de funcţiuni,

Serv. Tehnic SERVICII PROPRI AGREGAT pag.43

Funcţiunile minime care trebuie asigurate de către regulatoarele automate de viteză

Funcţie de tip şi complexitate, regulatoarele automate de viteză asigură şi alte

6.4.4. Componenţa regulatoarelor automate de viteză

Indiferent de tipul regulatoarelor, acestea au structura componentă formată din

6.4.5. Alocarea regulatoarelor automate de viteză pentru hidroagregatele

Centrala Tipul regulatorului

Serv. Tehnic SERVICII PROPRI AGREGAT pag.44

viteză numeric tip RAVN-01 mecanohidraulic

6.4.6. Regulator de turaţie mecanohidraulic

6.4.6.1.Generalităţi, caracteristici tehnice

Regulatorul de turaţie tip MH 50.08.k asigură funcţionarea automată a

Alimentarea regulatorului se realizează prin:

6.4.6.2. Elemente componente

Regulatorul se compune din:

Serv. Tehnic SERVICII PROPRI AGREGAT pag.45

Regulatorul propriu-zis are următoarele organe principale:

6.4.6.3.Descrierea constructiv-funcţională a ansamblelor

Traductorul de turaţie transformă variaţiile de viteza ale agregatului în deplasări ale

Serv. Tehnic SERVICII PROPRI AGREGAT pag.46

 motorul de antrenare de tip asincron, având viteza de rotaţie proporţională cu

Amplificatorul de ieşire transmite deplasările tijei tahometrului la sistemul de pârghii,

Blocurile de comanda se compun din:

b) amplificatorul hidraulic, care transforma deplasările unghiulare ale camei de un

Amplificatorul de ieşire se compune din:

Serv. Tehnic SERVICII PROPRI AGREGAT pag.47

- pârghia triunghiulara care se reazemă prin rulmenţii cama liniara (partea

4. Mecanismul statism tranzitoriu

Mecanismul statism are rolul de asigurare a stabilităţii funcţionarii hidroagregatului

a) corpul C în care culisează coloana mobilă

Prin sistemul constructiv duza de ieşire a amplificatorului este în legătură cu spaţiul

Serv. Tehnic SERVICII PROPRI AGREGAT pag.48

- la limitarea supraturaţiilor pentru variaţii mari ale încărcării, corespunde

5. Mecanismul statism permanent se compune din:

6.4.6.4. Funcţionarea regulatorului

În anexa 6.4. este prezentată schema sistemului de reglaj.

1. Funcţionarea regulatorului la variaţia încărcării agregatului.

Din descrierea constructiv-funcţională a elementelor componente, rezulta ca fiecare

Serv. Tehnic SERVICII PROPRI AGREGAT pag.49

punctului I ceea ce constituie o comanda pentru amplificatorul de ieşire. La aceasta

2. Funcţionarea regulatorului cu deschidere limitata

În cazul turbinei, organul secundar de reglare (palele rotorice) este comandat de un

Serv. Tehnic SERVICII PROPRI AGREGAT pag.50

camă (corespunzător profilului acestuia) deschiderea organului secundar de reglare.

Echipamentul electric al RAV este format din :

Serv. Tehnic SERVICII PROPRI AGREGAT pag.51

comanda LD în poziţia inferioara "minim" (corespunzătoare unei turaţii uşor superioara

5. Funcţionarea regulatorului la pornirea şi oprirea turbinei.

Comanda de pornire sau oprire a turbinei se realizează de regulator, prin

Serv. Tehnic SERVICII PROPRI AGREGAT pag.52

6. Funcţionarea regulatorului de oprire de avarie a turbinei.

6.4.6.5. Incidente de funcţionare

Din experienţa NEYRPIC cu privire la acest tip de regulator se scoate în evidenta

Serv. Tehnic SERVICII PROPRI AGREGAT pag.53

director mecanismului VST pistonul