Liliana CREŢU

Religie creştin-ortodoxă
STRATEGII DIDACTICE
INTERACTIVE

• Exemple din practica didactică

• Sugestii metodologice în proiectarea
lecţiilor de religie

Chişinău - 2013
 Aprobat pentru editare de Consiliul Editorial al Bisericii
Ortodoxe din Moldova

Elaborat conform curriculum-ului disciplinar în vigoare

Coordonator: Loreta Dubnic, profesor, grad didactic superior,

Liceul Teoretic „George Călinescu”, mun. Chişinău

Corector: Alexandra Gherasim, doctor conferenţiar, USM

Toate drepturile asupra acestei ediții aparțin Editurii „Camno-Grup”. Reproducerea

integrală sau parțială a textului din această carte este permisă numai cu acordul scris al
editurii.

© Liliana Crețu
© Editura CAMNO-GRUP
 CUVÂNT ÎNAINTE

Stimaţi colegi, deseori ne întrebăm cum să desfăşurăm demersul

nostru didactic pentru a ajunge la sufletul copilului, la înţelegerea
adevărurilor de credinţă, la cunoaşterea lui Dumnezeu, la transpu-
nerea în practică a acestor adevăruri prin relaţionare cu semenii.
Important este ca în cadrul orelor de religie elevii şi profesorii
să fie cu sufletele deschise, să cerceteze, să polemizeze, să descope-
re împreună răspunsurile la întrbările ce-i frământă. Disciplina Re-
ligie oferă elevilor posibilitatea să înţeleagă legătura dintre poruncile
dumnezeieşti şi viaţa lor, să fie creştini adevăraţi, conştienţi, să se in-
tegreze activ în societate.
Strategiile didactice prezentate în lucrarea de faţă sunt ilustrate
prin exemple luate din manualele de Religie creştin-ortodoxă. O altă
categorie de exemple au fost create cu scopul de a-i ajuta pe profesori
să alcătuiască propriile exemple pentru situaţii concrete folosite la
orele de religie. Toate exemplele propuse sunt racordate cu progra-
ma şcolară la disciplina Religie cultul-ortodox.
Prezenta lucrare cuprinde două părţi. În prima parte descriem
metodele interactive, iar în partea a două propunem modele de lec-
ţii pentru clasa a V-a la disciplina Religie cultul-ortodox. Subiectele
pentru lecţii sunt preluate din manualul de Religie cultul ortodox pen-
tru clasa a V-a, autor Liliana Creţu.
4

DE CE METODE INTERACTIVE?

Cel mai important aspect al instruirii active îl constituie faptul că elevii devin copar-
ticipanţi la propria lor instruire şi educare.

Metodele interactive:
► creează deprinderi;
► stimulează cooperarea, nu competiţia;
► sunt atractive;
► pot fi abordate din punctul de vedere al diferitelor stiluri de învăţare.
Strategiile didactice interactive promovează o învăţare activă, implică o colaborare
susţinută între elevi care, organizaţi în microgrupuri, lucrează împreună pentru reali-
zarea unor obiective prestabilite.

Definirea noţiunilor de “metodă”, “procedeu”

Metoda este o cale eficientă de organizare şi conducere a învăţăturii, un mod co-
mun de a proceda, care reuneşte într-un tot familiar eforturile profesorului şi ale ele-
vilor/studenţilor săi.
Procedeu - o tehnică de acţiune mai limitată, un simplu detaliu, o particularizare sau
o componentă a metodei în cauză.

I. Strategii didactice interactive bazate pe învăţarea prin colaborare

Învăţarea prin colaborare (cooperare) este o strategie pedagogică ce încurajează
elevii să lucreze împreună în microgrupuri în vederea îndeplinirii unui scop comun.

Mozaicul
CE?
Structurile cooperative de tip mozaic presupun formarea unor grupuri în cadrul
cărora fiecare membru al grupului devine expert în anumite probleme specifice, în
funcţie de materialul propus spre învăţare.

CUM?
Etape
1. Formarea grupurilor cooperative şi distribuirea materialului de lucru
– Profesorul împarte tema de studiu în subteme.
– Propune elevilor să se numere până la 4 sau 5 (în funcţie de numărul de subteme)
şi distribuie fiecărui elev materialul ce conţine informaţia subtemei corespunzătoare
numărului său (elevul cu numărul 1 va deveni expert în subtema 1, elevul cu numărul
2 va deveni expert în subtema 2 etc.); elevilor li se precizează faptul că vor învăţa şi vor
prezenta materialul corespunzător numărului lor şi celorlalţi colegi, fiind responsabili
de rezultatele învăţării acestora.
 5

– Fiecare grup de 4 sau 5 elevi va constitui un grup cooperativ; elevilor li se solicită

să reţină grupul cooperativ din care fac parte.
2. Formarea grupului de experţi şi pregătirea prezentărilor
– Elevii care au acelaşi număr şi, respectiv, aceeaşi subtemă de abordat se vor con-
stitui în grupuri de experţi.
– Experţii studiază şi aprofundează materialul împreună.
3. Realizarea prezentărilor (predarea) şi verificarea rezultatelor învăţării
– Se reconstituie grupurile cooperative.
– Fiecare expert „predă” conţinutul subtemei sale. Modalitatea de transmitere tre-
buie să fie concisă, stimulativă, atractivă.
– Fiecare membru al grupului cooperativ are sarcina să reţină cunoştinţele transmi-
se de colegii lor, experţi în diferite probleme.
4. Evaluare
– Profesorul solicită elevilor să demonstreze ceea ce au învăţat.
– Evaluarea se poate realiza printr-un test, prin răspunsuri orale la întrebările adre-
sate de profesor, printr-o prezentare a materialului predat de colegi, prin elaborarea
unui eseu.
Avantajele metodei:
• Strategia mozaicului este focalizată pe dezvoltarea capacităţilor de ascultare, vorbire, coope-
rare, reflectare, gândire creativă şi rezolvare de probleme.
• Se anihilează efectul Ringeîmann sau lenea socială.
• Un alt avantaj al metodei constă în faptul că prin activităţile presupuse, contribuie la
întărirea coeziunii grupurilor, la îmbunătăţirea comunicării, iar elevii/studenţii învaţă unii
de la alţii.

Turul galeriei
CE?
„Turul galeriei” este o tehnică de învăţare prin cooperare, care promovează gândi-
rea şi învăţarea eficientă, încurajând elevii să-şi exprime opiniile cu privire la soluţiile
propuse de colegii lor.

CUM?
Paşii urmaţi în aplicarea acestei tehnici sunt:
– Elevii/studenţii, organizaţi în grupuri de 3 sau 4, rezolvă o sarcină de lucru care
permite mai multe perspective de abordare sau mai multe soluţii.
– Produsele activităţii grupurilor de elevi/studenţi – scheme, diagrame, inventare
de idei, „ciorchine„ de idei etc., sunt notate pe o hârtie, realizându-se un poster.
– Posterele se expun pe pereţii clasei, care se transformă într-o galerie expoziţio-
nală.
– La semnalul profesorului, grupurile trec, pe rând, pe la fiecare poster şi fac co-
mentarii direct pe acesta.
6

– După ce se încheie „turul galeriei”, fiecare grup îşi examinează propriul poster şi
discută observaţiile realizate de colegi.

II. Metode şi tehnici bazate pe rezolvarea de probleme

Brainstorming-ul
CE?
Cuvântul (brain –creier şi storm –furtună) în traducere fidelă din engleză înseamnă
furtună în creier.
Este o metodă colectivă de căutare a ideilor şi soluţiilor, privind modul de rezolvare
a unei probleme puse în discuţie, în vederea obţinerii a unei soluţii complexe, creative.
Se aplică în deosebi la etapa evocării.

CUM?
Şedinţa de brainstorming trebuie să aibă un moderator (conducător, instructor) şi
un secretar, care va înscrie pe rând ideile lansate.
Aşezarea în sală se va face în cerc sau în jurul unor mese, astfel încât toţi participan-
ţii să se perceapă vizual.
Resurse: tabla, creta sau foi de poster şi markere.

Etape de lucru:
1. etapa de pregătire;
2. etapa productivă, de emitere a ideilor creative alternative;
3. etapa selecţiei ideilor emise, care favorizează gândirea critică.
Strategii specifice evocării:

1. Brainstorming-ul
Exemplu: la disciplina Religie cultul-ortodox, clasa a VI-a, tema Sfânta Liturghie.
- Ce este Sfânta Liturghie?
- Cine este Întemeietorul Sfintei Liturghii?
- Când a fost întemeiată Sfânta Liturghie?
- Cine poate săvârşi Sfânta Liturghie?
- Unde poate fi săvârşită Sfânta Liturghie?
- Din câte părţi este alcătuită Sfânta Liturghie?
- Care este folosul sufletesc al celor care participă la Sfânta Liturghie?
- De ce Sfânta Liturghie este considerată cea mai importantă slujbă bisericească?
- Câte feluri de Liturghii sunt săvârşite în Biserica Ortodoxă şi de către cine au fost
alcătuite?
2. Categorizarea vizează constituirea claselor, a grupurilor de obiecte sau noţiuni.
Pentru a-i obişnui pe elevi să utilizeze categorizarea în cadrul orelor de religie se va
lucra frontal, folosind explicaţia, comparaţia.
 7

Idei formulate prin metoda Ideile grupate în categorii

Brainstorming
- Ce este Sfânta Liturghie?
- Cine este Întemeietorul Sfintei
Liturghii? 1. Întemeirea Sfintei Liturghii
- Când a fost întemeiată Sfânta
Liturghie?
- Cine poate săvârşi Sfânta
Liturghie? 2. Săvârşitorii Sfintei Liturghii
- Unde poate fi săvârşită Sfânta
Liturghie?
- Câte feluri de Liturghii sunt
săvârşite în Biserica Ortodoxă şi de 3. Felurile Sfintei Liturghii
către cine au fost alcătuite?
- Care este folosul sufletesc al celor
care participă la Sfânta Liturghie?
- De ce Sfânta Liturghie este 4. Importanţa Sfintei Liturghii
considerată cea mai importantă
slujbă bisericească?

Tehnica 6/3/5
CE?
Tehnica 6/3/5 este asemănătoare brainstorming-ului. Ideile noi însă se scriu pe fo-
ile de hârtie, care circulă printre participanţi şi de aceea se mai numeşte şi metoda
brainwriting. Tehnica se numeşte 6/3/5 pentru că există: 6 membri în grupul de lucru,
care notează pe o foaie de hârtie câte 3 soluţii fiecare, la o problemă dată, timp de 5
minute.

CUM?
Etape de lucru:
1. împărţirea clasei în grupe a câte 6 membri fiecare;
2. formularea problemei şi explicarea modalităţii de lucru;
3. desfăşurarea activităţii în grup;
4. analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune.
8

Metoda Philips 6/6

CE?
Metoda Philips 6/6 a fost elaborată de către profesorul de literatură J. Donald Philips
(de unde îi şi provine numele)
Este similară brainstorming-ului şi metodei 6/3/5, însă se deosebeşte prin durata
discuţiei celor 6 participanţi, care este de 6 minute.

CUM?
Etape de lucru:
1. constituirea grupurilor de câte 6 participanţi (4 membri + 1 secretar +1 condu-
cător de grup);
2. înmânarea temei/problemei;
3. desfăşurarea discuţiilor;
4. colectarea soluţiilor elaborate;
5. discuţia colectivă;
6. încheierea discuţiei.

Cubul
CE?
Tehnica Cubul este una de examinare a unui subiect, de organizare a cunoştinţelor
privind acest subiect. Se aplică preponderent pentru realizarea sensului, dacă subiectul
luat în discuţie este nou sau parţial cunoscut. Poate fi utilizată la evocare sau reflecţie, ca
algoritm de actualizare a informaţiilor sau de sistematizare a celor asimilate printr-o
altă tehnică. Cubul este o metodă care poate fi aplicată individual, în perechi sau în
grupuri mici, pentru abordarea şi tratarea complexă, din perspective multiple sau in-
tegratoare, a unei situaţii/probleme. Profesorul le cere elevilor/studenţilor să abordeze
situaţia/problema pe baza instrucţiunilor scrise pe feţele unui cub. Este foarte utilă
pentru elaborarea eseului structurat.

CUM?
Resurse
Se realizează un cub ale cărui feţe pot fi acoperite cu hârtie de diferite culori.
Sarcini de lucru în aplicarea metodei „cubul”
Cubul are şase feţe, pe care sunt scrise, indicându-se şi ordinea, verbe ce definesc
operaţii de gândire.

Instrucţiunea de pe feţele cubului

1. Descrie!/Defineşte! Înainte de a începe să comunicăm ceva, precizăm termenii,
convenim asupra definiţiilor, referindu-ne la surse credibile (DEX, Dicţionar Teologic
Explicativ). În lipsa unei atare definiţii, vom descrie subiectul.
Sarcina de lucru: Priviţi obiectul (imaginea). Descrieţi ceea ce vedeţi. Cum arată?
2. Compară! Esenţa comparaţiei constă în a lega subiecte şi informaţii noi cu cele
deja asimilate.
 9

Sarcina de lucru: Cu ce este similar? Prin ce diferă? Cu cine/cu ce seamănă şi de cine/

de ce diferă?”
3. Asociază! Fiecare subiect examinat poate declanşa diverse asociaţii, ducându-i pe
elevi cu gândul la diferite concepte, locuri comune, tangenţe şi afinităţi.
Sarcina de lucru: La ce vă face să vă gândiţi? Ce vă inspiră? Căutaţi asociaţii pentru
acest subiect.
4. Analizează! Procedura de analiză presupune disocierea structurii unui obiect,
interpretarea legăturilor dintre constituenţi şi a constituienţilor ca elemente ale între-
gului.
Sarcina de lucru: Din ce este făcut? Ce conţine? Ce presupune?
5. Aplică! Posibilităţile de aplicare în viaţa cotidiană a obiectului (sau a informaţiei
despre el) sunt destul de vaste. Elevii vor releva ce se poate face cu obiectul sau cum
poate fi utilizat acesta, dezvoltându-şi spiritul de observaţie.
Sarcina de lucru: Cum poate fi folosit?
6. Apreciază!/ Argumentează pro sau contra! Acordul final al descrierii îl constituie
aprecierea argumentată a valorii acelui obiect. Atitudinea poate fi pozitivă (cu argu-
mente pro) sau negativă (cu argumente contra)
Sarcina de lucru: Este bun sau rău? Este dorit sau nedorit? De ce?
Elevii vor fi grupaţi la mese de lucru în şase echipe (câte una pentru fiecare faţă a
cubului).
Participarea la completarea fişei comune va fi dirijată de profesor. Acesta trebuie să
încurajeze participarea tuturor elevilor din grupurile constituite.
La finalul exerciţiului se va comenta întreaga structură cu explicaţiile de rigoare.
Forma finală a conţinuturilor realizate de fiecare grupă este împărtăşită întregii
clase (şase minute – câte un minut pentru fiecare faţă a cubului).
Lucrarea în forma finală poate fi desfăşurată pe tablă.
III. Metode şi tehnici de dezvoltare a gândirii critice
Metoda SINELG
CE?
SINELG (Sistem Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii şi a Gândirii)
este o tehnică de lectură interogativă/analitică a unui text, care se operează la etapa
realizarea sensului, după ce, în cadrul evocării, s-au actualizat unele informaţii. SINELG
este un mijloc de monitorizare a înţelegerii textului şi o modalitate de a face lectura
textului ştiinţific funcţională.

CUM?
1. După etapa evocării, profesorul dă instrucţiunile pentru SINELG:
- Citiţi atent textul.
Puneţi un ”V” pe margine, dacă informaţia citită confirmă ceea ce ştiaţi sau credeaţi
că ştiţi.
10

- Puneţi un „–” pe margine, dacă informaţia pe care aţi citit-o contrazice sau diferă
de ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi.
- Puneţi un „+” pe margine, dacă informaţia pe care aţi citit-o este nouă pentru voi.
- Puneţi un „?” pe margine, dacă informaţia pare confuză şi reclamă o documentare
suplimentară.
2. În procesul lecturii elevii aplică semnele SINELG-ului pe marginea textului.
3. După ce se încheie lectura, textul citit se va analiza din perspectiva semnelor apli-
cate pe margini. Se va insista asupra semnelor „–” şi „?”.
4. Pentru monitorizare se va completa un tabel:

V _ + ?
Cunoştinţe Cunoştinţe Cunoştinţe Cunoştinţe
confirmate de infirmate de noi incerte, confu-
text text ze, care merită
să fie cercetate

5. Înţelegerea (realizarea sensului) şi monitorizarea înţelegerii

Elevii trebuie să realizeze monitorizarea propriei înţelegeri, introducând informa-
ţiile noi în schemele de cunoaştere pe care deja le posedă; realizează corelaţii între
informaţiile noi şi cele cunoscute apriori. Se încurajează stabilirea scopurilor, analiza
critică, analiza comparativă şi sinteza.
6. Reflecţia
La această etapă se revine la ideile emise la începutul activităţii, se discută ce idei au
fost confirmate şi ce idei au fost infirmate de text.

Ştiu-Vreau să ştiu-Am învăţat

CE?
Tehnica Ştiu-Vreau să ştiu-Am învăţat reprezintă o modalitate de lucru prin care se
urmăreşte conştientizarea de către elevi a ceea ce ştiu sau cred că ştiu referitor la un
anumit subiect, precum şi a ceea ce nu ştiu şi ar dori să înveţe. Această tehnică este
concepută astfel, încât să înceapă cu evocarea şi să se soldeze cu reflecţia.

CUM?
1. Prezentarea temei activităţii
2. Împărţirea colectivului de elevi în grupe/perechi
3. Împărţirea fişelor – suport
Elevii primesc fişe pe care este prezentat un tabel:

ȘTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT

 11

4. Completarea coloanelor Ştiu şi Vreau să ştiu de pe fişele-suport

La etapa de evocare, li se cere elevilor să consemneze, în mod individual sau în
grup, ideile pe care le au vizavi de problema discutată la rubrica „Ştiu”, iar ceea ce
doresc să afle – la rubrica Vreau să ştiu.
5. În continuare se studiază un text, se realizează o investigaţie etc., dobândindu-
se cunoştinţe noi, pe care, la etapa de realizare a sensului, elevii le consemnează la
rubrica Am învăţat.
Este o metodă eficientă nu doar în contextul activităţilor didactice, ci şi în studiul
individual, contribuind la structurarea, organizarea şi sistematizarea materialului, la
organizarea raţională a învăţării şi la dezvoltarea deprinderilor de muncă intelectuală.

Tehnica ciorchinelui
CE?
Ciorchinele este o tehnică eficientă de predare şi învăţare, care încurajează elevii să
gândească liber şi deschis.
Tehnica „ciorchinelui” poate fi utilizată atât individual, cât şi în grup în scopul sti-
mulării gândirii divergente, precum şi al sesizării şi evidenţierii conexiunilor dintre
idei, construirii de noi idei şi descoperirii de noi sensuri şi semnificaţii.

CUM?
Algoritmul realizării grafice a „ciorchinelui” de idei este următorul:
1. Scrieţi un cuvânt
sau o sintagmă în mij-
locul tablei sau al unei
pagini (cuvânt- nucleu
sau sintagmă-nucleu).
2. Găsiţi şi scrieţi
cât mai multe cuvinte
sau sintagme/idei lega-
te de cuvântul-nucleu
sau de sintagma-nu-
cleu.
3. Legaţi aceste cu-
vinte şi sintagme/idei,
evidenţiind un număr
cât mai mare de cone-
xiuni între ele, trasând
linii sau săgeţi.
12

Exemplu: Clasa a IV-a, tema Sfintele Taine

Botezul

Preoţia Mirungerea

SFINTELE
TAINE
Sfântul Euharistia
Maslu

Cununia Spovedania

Cvintetul
CE?
„Cvintetul” este o poezie cu cinci versuri, cu ajutorul căreia se sintetizează şi se con-
densează informaţiile, incluzându-se şi reflecţii ale elevilor/studenţilor, care pot lucra
individual, în perechi sau în grup. Alcătuirea unui „cvintet” favorizează reflecţia per-
sonală şi colectivă rapidă, esenţializarea cunoştinţelor, înţelegerea lor profundă, mani-
festarea creativităţii etc.

CUM?
Cvintetul are următoarea structură algoritmică:
• Primul vers conţine un singur cuvânt-cheie, de obicei un substantiv (subiectul
poieziei), care va fi explicitat în versurile următoare.
• Al doilea vers este format din două cuvinte, de obicei, adjective, care descriu su-
biectul poeziei.
• Al treilea vers este format din trei cuvinte, de obicei verbe la modul indicativ, care
exprimă acţiuni.
• Al patrulea vers este format din patru cuvinte, care exprimă sentimentele autoru-
lui/autorilor faţă de subiectul abordat.
• Al cincilea vers este format dintr-un cuvânt, care exprimă esenţa subiectului.

Exemplu:
Carte
Sfântă, dumnezeiască
 13

Desoperă, învaţă, mântuieşte

Este Cuvântul lui Dumnezeu
Biblia

IV. Metode şi tehnici de învăţare interactiv-creative

Metoda piramidei
CE?
Metoda „piramidei” sau metoda „bulgărelui de zăpadă” are la bază împletirea acti-
vităţii individuale cu cea desfăşurată în mod cooperativ, în cadrul grupurilor. Ea con-
stă în încorporarea activităţii fiecărui membru al colectivului într-un demers colectiv
mai amplu, menit să ducă la soluţionarea unei sarcini sau a unei probleme date.

CUM?
Etapele de desfăşurare a metodei piramidei:
1. Etapa introductivă
Cadrul didactic prezintă datele problemei.
2. Etapa lucrului individual
Într-un interval de 5 minute fiecare elev încearcă să soluţioneze problema lucrând
singur. Elevii notează întrebările ce apar în legătură cu problema lucrând singur.
3. Etapa lucrului în perechi
Elevii formează perechi şi discută soluţiile identificate în etapa anterioară.
Elevii solicită colegilor răspunsuri la întrebările identificate anterior.
4. Etapa reuniunii în grupuri mai mari
Perechile se reunesc şi alcătuiesc două grupuri mari, cu număr egal de participanţi.
Se discută căile de rezolvare a problemei identificate în etapa 3. Se găsesc răspun-
suri la întrebările nesoluţionate.
5. Etapa raportării soluţiilor în colectiv
Soluţiile găsite se analizează la nivelul întregii clase.
Soluţiile pot fi scrise pe tablă pentru a putea
fi văzute de toţi şi comparate unele cu cele-
lalte. Se dau răspunsuri la întrebările ne-
soluţionate, de data aceasta cu ajutorul
cadrului didactic.
Etapa decizională
6. Etapa decizională Etapa raportării soluţiilor în colectiv
Se alege soluţia optimă de
Etapa reuniunii în grupuri mai mari
rezolvare a problemei. Se
Etapa lucrului în perechi
fac concluzii cu privire la
demersurile elevilor. Etapa lucrului individual
Etapa introductivă
14

Explozia stelară Cine

CE?
Este o metodă de dezvoltare a creativităţii,
similară brainstorming-ului. Scopul este de a Ce De ce
obţine cât mai multe întrebări şi cât mai mul-
te conexiuni între concepte.

CUM?
Se scrie ideea sau problema pe o foaie de
hârtie şi se înşiră cât mai multe întrebări care
Unde Cînd
au legătură cu ea. Un bun punct de plecare îl
constituie cel de tipul: Ce? Cine? Unde? De ce? Când?

Etape de lucru:
1. propunerea unei probleme;
2. organizarea colectivul în grupuri preferenţiale;
3. munca în echipă pentru a elabora o listă cu întrebări cât mai diverse;
4. comunicarea rezultatelor muncii în grup;
5. evidenţierea celor mai interesante întrebări şi aprecierea muncii în comun.

Exemplu: Clasa a II-a, subiectul Naşterea Domnului Iisus Hristos.

Se scrie pe tablă subiectul: Naşterea Domnului Iisus Hristos.
Elevii formulează întrebări:
Cine L-a născut pe Domnul Iisus Hristos?
Unde S-a născut Domnul Iisus?
Când sărbătorim Naşterea Domnului?
Ce daruri i-au adus magii Pruncului dumnezeiesc?
De ce a venit pe pământ Fiul lui Dumnezeu?

V. Metode şi tehnici bazate pe experienţă

Metoda Studiului de caz
CE?
Metoda studiului de caz este o metodă de confruntare directă a participanţilor cu o
situaţie reală, autentică, luată drept exemplu tipic, reprezentativ pentru un set de situ-
aţii şi evenimente problematice.

CUM?
Pentru ca o anumită situaţie să poată fi considerată şi analizată precum un „caz”, ea
trebuie să aibă anumite particularităţi:
• să aibă relevanţă în raport cu obiectivele activităţii;
 15

• să fie autentică;
• să fie motivantă, să prezinte interes pentru participanţi;
• să aibă valoare instructivă în formarea competenţelor profesionale, ştiinţifice, etice.
Etape ale metodei:
1. prezentarea clară, precisă şi completă a cazului, în concordanţă cu obiectivele
propuse;
2. clarificarea eventualelor neînţelegeri în legătură cu acel caz;
3. studiul individual al cazului;
4. dezbaterea în grup a modurilor de soluţionare a cazului;
5. luarea deciziei în legătură cu soluţia cea mai potrivită şi formularea concluziilor;
6. evaluarea modului de soluţionare a cazului şi evaluarea participanţilor.

Jurnalul cu dubla intrare

CE?
Este o tehnică prin care elevii stabilesc o legătură între text şi propria lor experienţă
şi cunoaştere.

CUM?
Această tehnică presupune parcurgerea mai multor paşi:
1. Lectura textului
Elevii citesc cu atenţie un anumit text.
2. Alegerea unui fragment semnificativ
Fiecare elev va alege din textul respectiv un fragment care a avut o influenţă sem-
nificativă asupra sa.
3. Realizarea jurnalului cu dubla intrare
Elevii vor primi o fişă care este împărţită în două coloane. În prima coloană scrie
conţinutul ales, în cea de a doua notează comentariile, impresiile personale referitoare
la fragmentul respectiv:
Pentru completarea celei de-a doua coloane câteva întrebări se dovedesc a fi utile:

PASAJUL ALES COMENTARII/IMPRESII

PERSONALE

- Care este motivaţia alegerii fragmentului respectiv?

- Ce conexiuni se pot realiza între fragmentul respectiv şi experienţa proprie?
- Care sunt nelămuririle în ceea ce priveşte acest text?
16

Harta povestirii
CE?
Este o formă de organizare şi sintetizare a conţinutului informaţional al unui text.

CUM?

TITLUL PO- CE S-A ÎN- CUI ÎI FOLO- CE ROL AU

VESTIRII ŞI TÂMPLAT? SEŞTE? AVUT ACELE
AUTORUL EVENIMEN-
TE?

Elevii citesc un text şi completează tabelul:

Metoda Cadranelor
CE?
Este metoda prin care se rezumă sau se sintetizează conţinutul unei lecţii. Urmă-

CADRANUL I CADRANUL II
ORDONAŢI IDEILE PRIN- NUMIŢI MORALA TEXTU-
CIPALE. LUI.

CADRANUL IV
CADRANUL III
ENUMERAŢI FAPTELE
CARACTERIZAŢI PERSO-
CARE DOVEDESC CĂ MOISE
NAJELE PRINCIPALE.
ÎŞI IUBEA POPORUL.

reşte implicarea elevilor în realizarea unei înţelegeri cât mai adecvate a unui conţinut
informaţional.

CUM?
Clasa se împarte în patru grupe. Se împarte spaţiul de lucru în patru cadrane şi în
fiecare cadran se propune câte o sarcină de lucru.
 17

Exemplu: religie, clasa a III-a, subiectul: Moise - alesul lui Dumnezeu

Reţeaua personajelor

Împăratul Sfânt,
„Prin
Imperiului Întocmai cu
inspiraţie
Roman de Apostolii
divină”
Răsărit

„Prin acest
Politician de
semn vei
mare
învinge”
valoare

- Edictul de la Milan
Apărătorul - Sinodul I ecumenic de la Niceea, a. 325
creştinilor - Înfiinţarea unei noi capitale – Constanti-
nopolul
- Stabilirea zilei de duminică – zi de odihnă.

CE?
Este o metodă de descriere a personajelor şi de argumentare a descrierii.
Elevii vor scrie într-un cerc numele personajului. În cercuri satelit scriu cuvinte
care caracterizează personajul, iar apoi citate, reformulări.
18

CUM?
Exemplu: Religie, clasa a VI-a, subiectul: Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena

VI. Metode şi tehnici de dezvoltare a competenţei comunicaţionale

Metoda predării-învăţării reciproce
CE?
Metoda predării-învăţării reciproce a fost introdusă de pedagogul Palinscar în
1986 şi constă în împărţirea colectivului clasei în grupe de predare-învăţare reciprocă.
Această metodă pune accentul pe dezvoltarea dialogului elev-elev, rolul profesorului
fiind preluat de elevi, care au misiunea de a-şi instrui colegii.
Metoda este centrată pe patru strategii de învăţare:
- rezumarea (expunerea a ceea ce este mai important din ceea ce s-a citit);
- formularea întrebărilor referitoare la ceea ce s-a citit;
- clarificarea datelor (discutarea informaţiilor neclare, apelând la diferite surse, şi
clarificarea subiectelor neînţelese)
- precizarea (exprimarea a ceea ce cred elevii că se va întâmpla în continuare). De
exemplu: Ce se va întâmpla, dacă oamenii nu vor respecta cele zece porunci? Cum va
fi societatea umană, dacă toţi oamenii îşi vor iubi aproapele ca pe sine?

CUM?
Etapele predării reciproce sunt următoarele:
1. explicarea scopului şi descrierea metodei, respectiv a celor patru strategii;
2. împărţirea rolurilor elevilor;
3. organizarea pe grupe;
4. lucrul pe text;
5. realizarea învăţării reciproce;
6. aprecieri şi comentarii.

Metoda are două variante de utilizare:

► În prima, clasa primeşte acelaşi text de studiat şi este împărţită în patru grupuri.
I. Primul grup este format din „rezumatori”, care vor expune ceea ce este mai im-
portant din text.
II. Al doilea grup este format din „întrebători”, vor formula întrebări referitor la
text.
III. Al treilea grup e format din clarificatori.
IV. Al patrulea e format din prezicători, care îşi vor exprima părerea despre ceea
ce cred că se va întâmpla în continuare.
► În a doua variantă, după ce se împarte textul în părţi logice, clasa este divizată în
atâtea grupe câte părţi are textul respectiv. În fiecare grupă există câte patru elevi: un
rezumator, un întrebător, un clarificator şi un prezicător.
După lucrul pe text, fiecare grupă află de la cealaltă despre ce a citit, apoi fiecare
 19

membru al fiecărei echipe îi învaţă pe colegii din alte grupe ceea ce a lucrat.
Această metodă poate fi utilizată la studierea temelor: Cele zece porunci, Crearea lumii
în şase zile, Explicarea fericirilor etc.

Metoda Schimbă perechea

CE?
Metoda Schimbă perechea are la bază munca în perechi a elevilor.

CUM?
Se împarte clasa în două grupe egale ca număr de participanţi, se formează două
cercuri concentrice, elevii fiind faţă în faţă, formând perechi. Profesorul pune o în-
trebare sau dă o sarcină de lucru în perchi. Fiecare pereche discută şi apoi comunică
ideile. Cercul din exterior se roteşte în sensul acelor de ceasornic, realizându-se astfel
schimbarea partenerilor. Elevii au posibilitatea de a lucra cu fiecare membru al clasei,
fiecare implicându-se în activitate şi aducându-şi contribuţia la rezolvarea sarcinii. Jo-
cul continuă până când se ajunge la partenerii iniţiali sau se termină întrebările.
Etapa analizei ideilor şi a elaborării concluziilor. În acest moment clasa se regru-
pează şi analizează ideile emise, profesorul realizează împreună cu elevii o schemă a
concluziilor obţinute.

VII. Metode, tehnici şi instrumente moderne de evaluare

Metoda R.A.I.
CE?
Metoda R.A.I. vizează stimularea şi dezvoltarea capacităţilor elevilor de a comuni-
ca (prin întrebări şi răspunsuri) ceea ce tocmai au învăţat. Denumirea acestei metode
provine de la asocierea iniţialelor cuvintelor Răspunde –Aruncă –Interoghează. Poate
fi utilizată în orice moment al activităţii didactice, în cadrul unei activităţi frontale sau
de grup.

CUM?
– Se precizează conţinutul/tema supusă evaluării.
– Se oferă o minge uşoară elevului desemnat să înceapă activitatea.
– Acesta formulează o întrebare şi aruncă mingea unui coleg care va preciza răspun-
sul; la rândul său, acesta va arunca mingea altui coleg, adresându-i o nouă întrebare.
– Elevul care nu va răspunde corect va ieşi din joc, răspunsul corect fiind specificat
de cel ce a formulat întrebarea, iar în cazul când nici el nu cunoaşte răspunsul, va ieşi
şi el din joc.
– În final profesorul clarifică eventualele întrebări/probleme rămase fără răspuns
şi poate adopta deciziile necesare pentru îmbunătăţirea şi optimizarea procesului de
predare-învăţare.
Pot fi sugerate următoarele întrebări:
20

– Cum defineşti conceptul…?

– Care sunt noţiunile-cheie ale temei…?
– Care sunt ideile centrale ale temei…?
– Care este importanţa faptului că…?
– Cum argumentezi faptul că…?
– Care consideri că sunt efectele…?
– Cum crezi că ar fi mai avantajos să…?
– Cum poţi aplica noţiunile învăţate…?
– Ce ţi s-a părut mai interesant…?
– Ce relaţii poţi stabili între…?

Tehnica 3-2-1
CE?
Este o tehnică modernă de evaluare care nu vizează sancţionarea prin notă a rezul-
tatelor elevilor, ci constatarea şi aprecierea rezultatelor obţinute la finalul unei secvenţe
de instruire sau al unei activităţi didactice în scopul ameliorării acestora. Denumirea
tehnicii se datorează solicitărilor pe care ea şi le subsumează.

CUM?
Elevii trebuie să noteze:
3 concepte pe care le-au învăţat la lecţie;
2 idei pe care ar dori să le dezvolte sau să le completeze cu noi informaţii;
o capacitate, o pricepere sau o abilitate pe care şi-au format-o în cadrul activităţii de
predare-învăţare.
 21

CAPITOLUL I

NOŢIUNI DE CATEHISM

Subcompetenţe:
► Identificarea în textele studiate a căilor prin care
Îl putem cunoaşte pe Dumnezeu;
► Utilizarea învăţăturii creştine în baza textelor studiate.
22 Proiect didactic SUBIECT: Introducere
nr. 1 Cu Dumnezeu la început de an şcolar

Obiective Strategii didactice: Mărgăritare

operaţionale: poster, brainstorming oral duhovniceşti:
O1 – să definească terme- şi scris, activitate frontală, „A fi plăcut lui Dumne-
nul religie. individuală. zeu – iată fericirea ta; să fii
O2 – să conştientizeze im- unit cu El – iată menirea ta”.
portanţa credinţei în viaţa
(Sfântul Efrem Sirul)
omului.
O3 – să demonstreze respect
faţă de lăcaşurile sfinte.

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Evocare
Discuţie: Pe cărările vacanţei

Pe un poster sunt desenate multe drumuri care duc spre destinaţii diverse: munte,
mare, codru, râu, mănăstiri.
– Vacanţa s-a sfârşit şi încă mai sunteţi sub impresia locurilor pe care le-aţi vizitat.
Cu siguranţă, o parte din voi aţi fost la mare, la munte, la bunici, în taberele de
odihnă, dar unii dintre voi a-ţi vizitat şi locaşuri sfinte. Completaţi fişa de pe poster cu
denumirea locaşurilor sfinte pe care le-aţi vizitat.
Povestiţi colegilor despre impresiile pe care vi le-au produs aceste vizite.
Profesorul propune să organizeze o excursie cu toată clasa la o mănăstire mai apropiată.

REALIZAREA SENSULUI
Activitate.
Posterul Religie

Suntem la lecţia de religie creştin-ortodoxă.

Să ne amintim semnificaţia cuvântului religie
Elevii propun diferite răspunsuri.
Profesorul pregăteşte din timp un poster. În centrul este scrisă noţiunea religie. Pe
nişte fişe sunt scrise variante diverse cu explicaţia acestei noţiuni luate din învăţăturile
Sfinţilor Părinţi, ale teologilor, ale filosofilor, din DEX. Fişele sunt fixate pe verso şi des-
coperite de către un elev.

RELIGIE
 23

Fişa 1
Vestitul orator Cicero Marcus Tulius
(106-43 î.Hr.) presupune că religie se de-
duce din re-legere, care înseamnă a reciti,
a medita, a reflecta, a cinsti, a venera. De
aici şi esenţa religiei, care constă în cinsti-
rea lui Dumnezeu.
Fişa 2
Altă părere aparţine vestitului filosof
creştin Lactanţius (260-325). Acesta de-
duce termenul religie din verbul latin re-
ligare, care înseamnă a lega din nou, a uni
reciproc, de aceea şi esenţa religiei o vede
în unirea omului cu Dumnezeu.

Fişa 3
Fişa 4
Marele scriitor creştin Augustin (354-
430) susţine că termenul religie derivă din DEX-ul ne oferă următoarea definiţie:
verbul latin re-eligere, care înseamnă a Religie = credinţa în existenţa unor for-
alege din nou, deci esenţa religiei, constă ţe supranaturale.
în a-L alege din nou pe Dumnezeu.

Învăţătorul formulează concluzia:

Din cele expuse observăm că semnificaţia cuvântului religie este:
• Să-L cunoaştem pe Dumnezeu.
• Să-L cinstim pe Dumnezeu.
• Să ne unim din nou cu Dumnezeu.
Elevii scriu în caiete concluzia.

REFLECŢIE
Activitate.
Brainstorming. A crede în Dumnezeu înseamnă…

Elevii completează în caiete:

A crede în Dumnezeu
înseamnă
24

Activitatea Copacul dorinţelor

Pe tablă este desenat un copac. Fiecare elev va completa câte o fişă sub formă de
frunză, pe care va nota ce aşteaptă să studieze la orele de religie: Aş vrea să aflu despre…

Lucru pentru acasă

Meditaţi şi continuaţi enunţul: „Doamne, îţi mulţumesc pentru…”
SUBIECT: Dumnezeu Se descoperă
omului
Obiective
operaţionale:
O1 – să definească noţiuni-
le: atribut; însuşire; Desă-
vârşire; Împărăţia Cerească.
O2 – să identifice tipurile
(felurile) de însuşiri;
O3 – să selecteze din învă-
ţăturile Sfinţilor Părinţi o
învăţătură despre Însuşiri-
le Dumnezeieşti;
O4 – să conştientizeze
principalele valori pe care
le poate oferi Domnul Ii-
sus Hristos fiecărui om.
Strategii didactice:
lucru cu manualul, brai-
Proiect didactic 25
nr. 2
storming oral, braistorming
scris, lucru diferenţiat în
perechi, ciorchinele, discu-
ţie, problematizare.
Mărgăritare
duhovniceşti:
Dumnezeu este al tuturor.
(Sfântul Ioan Scăraru)

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Evocare
Audiţie muzicală

Profesorul propune elevilor să audieze un fragment din Acatistul de mulţumire, apoi

elevii citesc comentariile pregătite acasă Doamne îţi mulţumesc pentru…

Activitatea Floarea recunoştinţei

Câte un elev prezintă în faţa clasei tema pentru acasă.

Pe tablă profesorul atârnă din timp o floare cu 8 petale. Fiecare elev trebuie să-şi expu-
nă recunoştinţa faţă de Dumnezeu printr-un singur cuvânt fără a repeta răspunsul colegi-
lor. Acest cuvânt îl scrie pe petală.

Exemplu:
Viaţă
Sănătate
Grijă
Bunătate
Dragoste…

REALIZAREA SENSULUI
Profesorul formulează concluzia, face legătură cu subiectul nou şi le propune ele-
vilor să scrie data şi subiectul lecţiei: Petalele florii sunt prea puţine ca să ne exprimăm
recunoştinţa noastră faţă de Dumnezeu pentru toate binefacerile sale.
Dumnezeu este Desăvârşit, Sfânt şi El ne cheamă în Împărăţia Sa. Dumnezeu după
natura, după fiinţa Sa nu poate fi cunoscut, dar El poate fi cunoscut prin lucrările Sale
în lume, numite atribute sau însuşiri dumnezeieşti. Astăzi la lecţie vom afla care sunt însu-
şirile dumnezeieşti.
Elevii scriu în caiete subiectul lecţiei: Dumnezeu Se descoperă omului
26

Vocabular:
Însuşiri sau atribute dumnezeieşti = toate lucrările lui Dumnezeu în lume.
Desăvâşire = o stare de sfinţenie a omului, un mod de viaţă plăcut lui Dumnezeu,
curăţire de păcate prin mărturisire şi împărtăşanie.

Sarcina didactică: Completaţi în perechi tabelul Însuşirile dumnezeieşti

Însuşiri dumnezeieşti Caracteristica

Veşnic Este Unul şi cuprinde în Sine tot Binele.

Atotputernic A creat tot ce ne înconjoară
Dumnezeu este Sfânt, fără de păcate.

Perechile prezintă câte o variantă de răspuns, iar ceilalţi elevi completează.

Profesorul explică elevilor că atributele sunt multe şi au fost clasificate în 3 tipuri,
dupa care le propune elevilor să completeze la tablă ciorchinele „atributele divine”,
citind din manual rubrica Află mai mult.
Un elev citeşte, iar altul completează la tablă atri-
butele naturale. Ceilalţi elevi completează în caiete.
Apoi alt elev citeşte şi unul completează la tablă
atributele intelectuale.
Al treilea elev citeşte atributele morale, iar alt elev
completează la tablă ciorchinele.

Însuşirile (atributele) divine sunt:

▪ naturale, adică specifice naturii sau Fiinţei dum-
nezeieşti absolute şi infinite (spiritualitatea, atotpre-
zenţa, veşnicia, atotputernicia);
▪ intelectuale, specifice cunoaşterii dumnezeieşti
(atotştiinţa, atotînţelepciunea);
▪ morale, specifice voinţei dumnezeieşti (libertatea,
sfinţenia, bunătatea, iubirea, dreptatea).

ATRIBUTE
DIVINE
 27

REFLECŢIA
Activitate în echipe
Identificaţi însuşirile lui Dumnezeu
Se formează trei echipe. Profesorul propune fiecărei echipe câte un citat şi formulea-
ză sarcina: Identificaţi în citatele propuse însuşirile lui Dumnezeu.
Echipa I: „ La Dumnezeu nimic nu este cu neputinţă” (Luca 1,37).
Echipa II: „ Dumnezeu este Cel ce este şi Cel ce era şi Cel ce va să vină”. (Apocalipsa 1,4)
Echipa III: „Cât de minunate sunt lucrurile Tale, Doamne, toate cu înţelepciune le-ai
făcut” (Psalmul 103, 25).

Lucru diferenţiat în perechi

Tehnica Gândeşte – Perechi – Prezintă
Perechile citesc şi explică sensul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi
• Perechile din primul rând citesc prima învăţătură.
„Dumnezeu este în afara tuturor, nerămânând în afară; este în toate, dar necuprins
de ele; este mai presus de toate, fără înălţare; este mai jos de toate, fără coborâre; este în
toate şi totodată deasupra tuturor”. (Fericitul Augustin).
• Perechile din rândul al doilea – cea de a doua învăţătură.
„Dumnezeu este începutul, mijlocul şi sfârşitul oricărui bine”. (Sfântul Marcu Ascetul)
• Perechile din rândul al treilea – ultima învăţătură.
„Dumnezeu este al tuturor”. (Sfântul Ioan Scăraru)

Activitatea: Dialogul Domnului Iisus cu omul

Pe tablă pe un poster este icoana Domnului Iisus şi sunt scrise răspunsurile date de
către Domnul Iisus Hristos în dialog cu omul (p. 8). E bine ca să fie scrise cu diferite cu-
lori (răspunsurile sunt acoperite şi la citire dialogului câte un elev le descoperă de pe poster).

Iisus Hristos spune fiecărui om: Eu sunt Prietenul tău adevărat.

Eu sunt Izvorul a tot binele. Eu M-am răstignit şi Mi-am dat viaţa pen-
Eu sunt Izvorul tuturor binecuvântărilor. tru toţi oamenii.
Eu sunt Izvorul frumuseţii. Eu sunt Izvorul bucuriei.
Eu sunt Nobleţea. Eu sunt pacea sufletului.
Eu sunt Izvorul tuturor bunătăţilor. Eu sunt Izvorul vieţii.
Eu sunt Înţelepciunea dumnezeiască. Eu sunt Lumina lumii.

Sarcina didactică:
• Identificaţi principalele valori pe care le poate oferi Domnul Iisus fiecăruia dintre noi.
• Numeşte o valoare pe care ai dori tu să o ceri de la Mântuitorul. De ce?
• Alcătuiţi câte un enunţ folosind cuvintele: atribute, desăvârşire, Împărăţie Cerească.
Totalurile lecţiei. Notarea.
Cum v-aţi simţit astăzi la lecţie? Enumeraţi 3 lucruri noi aflate la lecţie, 2 lucruri inte-
resante, 1 moment neclar.
Tema pentru acasă:
De citit studiul de caz şi de răspuns la întrebări (pag. 9).
28 Proiect didactic SUBIECT: Revelaţia naturală
nr. 3 şi supranaturală

Obiective operaţionale: O4 – să conştientizeze ne- Mărgăritare

O1 – să scrie definiţia noţi-
unilor: Revelaţie naturală,
Revelaţie supranaturală, Or-
todoxie.
O2 – să identifice tipurile
de Revelaţie dumnezeiască.
O3 – să aprecieze valoarea
creştinismului.
cesitatea ocrotirii naturii.
Strategii didactice:
restabilirea cuvântului,
rebusul, explicaţia, demon-
straţia, lectura, lucru în
perechi, lucrul individual
pe variante
duhovniceşti:
Cerul, pământul, marea sunt
o minunată carte, prin care
Se descoperă Dumnezeu.
(Sfântul Grigore Teologul)
Creştinismul înseamnă cre-
dinţa în Hristos şi descope-
rirea lui Hristos.

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Evocare. Restabilirea cuvântului RUTAIBE

Profesorul propune elevilor să descopere cuvântul. Aranjând literele, elevii vor obţi-
ne cuvântul atribute.
Sarcina didactică: Explicaţi sensul cuvântului obţinut.
Interogarea temei pentru acasă
Elevii răspund oral la întrebările studiului de caz (p.9)
Activitate: Completarea rebusului
Pe un poster este elaborat un rebus, pe verticala AB având cuvântul revelaţie.
Profesorul propune elevilor să descifreze rebusul, dar pentru aceasta ei trebuie să
cunoască însuşirile dumnezeieşti.
1. Dumnezeu are o putere nesfârşită, El este…(Atotputernic)
2. Dumnezeu nu are nici început, nici sfârşit, El este …(Veşnic)
3. Dumnezeu este Însuşi....
4. Dumnezeu este Unul şi are în Sine tot …(Binele)
5. Una dintre însuşirile morale specifice voinţei dumnezeieşti (libertate)
6. Una dintre însuşirile dumnezeieşti naturale… (Atotprezenţa)
7. Unul dintre atributele intelectuale (Atotştiinţa)
8. Dumnezeu este Sfânt, fără de păcate, El este….(Desăvârşit)
9. Dumnezeu îi iubeşte pe oameni, deoarece El este…(Iubire)

1 a t o t p u t e r n i c
2 v e ş n i c
3 v i a ţ a
4 b i n e l e
5 l i b e r t a t e
6 a t o t p r e z e n ţ a
7 a t o t ş t i i n ţ a
8 d e s ă v î r ş i t
9 i u b i r e
 29

Un elev citeşte cuvântul obţinut pe verticala AB – REVELAŢIE.

Profesorul propune elevilor să găsească în dicţionar explicaţia cuvântului revelaţie şi
să-l explice.

REALIZAREA SENSULUI

Profesorul face legătură cu noul subiect şi le propune elevilor să scrie data şi subiectul
lecţiei.
Dumnezeu a creat totul din iubire. Omul are menirea de a fi în legătură cu Tatăl
Ceresc pentru a-L cunoaşte şi a împlini voia dumnezeiască. Dumnezeu ne iubeşte şi ne
poartă de grijă. El ştie că omul niciodată nu va putea cu mintea sa să afle Cine este Dum-
nezeu şi care este voia lui cea sfântă. Din acest motiv Dumnezeu Se descoperă, Se reve-
lează, Se face cunoscut omului pe Sine şi voia Sa. Este necesar să-L cunoaştem pe Dum-
nezeu şi voia lui, poruncile Lui, pentru ca, îndeplindindu-le, să ajungem la mântuire.
Elevii scriu în caiete data şi subiectul lecţiei: Revelaţia naturală şi supranaturală
Pe tablă este afişat un peisaj din natură. Profesorul întreabă:
- Ce este reprezentat pe acest tablou?
- Cine este Creatorul lumii?
Concluzie: Noi Îl descoperim pe Dumnezeu prin creaţia Sa. Aceasta este revelaţia
naturală.
Elevii scriu în caiete: Revelaţie naturală = descoperirea lui Dumnezeu prin creaţia Sa.
Însă nu este suficient să cunoaştem doar faptul că există Dumnezeu. Trebuie să ştim şi
care sunt poruncile dumnezeieşti, care este voia dumnezeiască. Scopul vieţii omului este
unirea lui cu Dumnezeu. Această unire este posibilă prin credinţă, curăţire de păcate,
mărturisire şi împărtăşanie.
De aceea Dumnezeu Se descoperă oamenilor şi prin revelaţia supranaturală. Prin
Revelaţia supranaturală noi aflăm adevărurile necesare pentru mântuire.

Elevii scriu în caiete: revelaţie supranaturală = descoperirea lui Dumnezeu trans-

misă prin aleşii Săi: prin îngeri, proroci şi apoi prin Fiul Său Domnul Iisus Hristos.

Activitate
Gândeşte-Perechi-Prezintă

Profesorul propune perechilor exerciţiul 2: să identifice tipul Revelaţiei şi să argu-

menteze răspunsul.
.• Îngerul îi vesteşte Fecioarei Maria: „Duhul Sfânt Se va pogorî peste Tine şi puterea
Celui Preaînalt Te va umbri; pentru aceea şi Sfântul Care Se va naşte din Tine, Fiul lui
Dumnezeu Se va chema”(Luca 1, 35).
• „Cerurile spun slava lui Dumnezeu şi facerea mâinilor Lui o vesteşte tăria”(Psalmi 18, 1).

Activitate individuală pe variante

Profesorul propune elevilor să se numere de la unu la trei, apoi să deschidă manua-
lele la compartimentul Idei esenţiale şi să citească fiecare informaţia cu numărul respectiv.
Să mediteze şi să explice colegilor sensul celor citite.
30

1. Dumnezeu nu este idee, El este Persoană, fiinţă vie, pe Care mintea noastră n-o
poate inventa.
2. Dumnezeu vine în ajutor oamenilor şi Se descoperă lor prin Revelaţia supranaturală.
3. Ortodoxia este religia descoperită de Însuşi Dumnezeu.

Activitatea Brainstorming oral

Folosind moto-ul Natura – casa comună a tuturor oamenilor, numiţi trei motive pentru
care trebuie să ocrotim natura.

Tema pentru acasă:

Să citească studiul de caz (p. 13) şi să răspundă la întrebarea: Cum a demonstrat creş-
tinul săteanului existenţa lui Dumnezeu.
• Să realizeze un desen prin care să exprime frumuseţea naturii create de Dumnezeu.
• Să citească rubrica Apreciază şi să răspundă la întrebări.

Profesorul îi întreabă pe elevi:

– Cum vă place să lucraţi mai mult la lecţie: individual sau perechi? De ce?

Totalurile lecţiei.
Notarea elevilor.
SUBIECT: Sfânta Scriptură şi
Sfânta Tradiţie
Obiective
operaţionale:
O1 – să definească noţiuni-
le: Sfânta Scriptură, Sfân-
ta Tradiţie, Testamentul
Nou, Testamentul Vechi.
O2 – să selecteze argumente
care se referă la Domnul Ii-
sus Hristos – Lumina lumii.
O3 – să comenteze impor-
tanţa Bibliei pentru viaţa
omului.
O4 – să-şi exprime atitudi-
nea faţă de Sfânta Scriptu-
ră şi Sfânta Tradiţie.
Strategii didactice:
studiul de caz, metoda ca-
dranelor, lucru în perechi,
expunerea, argumentarea,
problematizarea, aplicaţie
practică
Mărgăritare
duhovniceşti:
„În rugăciune noi stăm
de vorbă cu Dumnezeu. În
Proiect didactic 31
nr. 4
Sfânta Scriptură Dumne-
zeu stă de vorbă cu noi.”
(Fericirul Augustin)
„În Biblie este cuprinsă tai-
na tainelor. Sfătuiesc pe fi-
ecare să-şi cumpere Biblia.
Ea vă va sluji întotdeauna
spre învăţătura voastră.”
(Sfântul Ioan Gură de Aur)
Comoara de adevăruri ne-
cesare pentru mântuire este
cuprinsă în Sfânta Scriptu-
ră şi Sfânta Tradiţie.

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Evocare. Audierea psalmului 103
Pe tablă sunt atârnate desene ale elevilor ce exprimă frumuseţea naturii create de
Dumnezeu.
Profesorul propune elevilor să audieze psalmul 103 şi să deducă ideea principală.
(Psalmul ne vorbeşte despre Creatorul lumii Căruia trebuie să-I mulţumim şi să-L
slăvim).
Sarcină didactică: Deschideţi manualele la p. 12 şi citiţi sfatul propus de către autor.
Un elev citeşte fragmentul propus.
Problematizare: Argumentaţi sensul rugăciunii „Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, slavă
Ţie”, argumrntând prin exemple pentru ce trebuie să-I mulţumim lui Dumnezeu.

Interogarea temei pentru acasă

În baza studiului de caz pe care l-au citit acasă, un elev prezintă succint răspunsul creşti-
nului prin care a demonstrat săteanului existenţa lui Dumnezeu.
Profesorul împreună cu elevii comentează şi interpretează desenele, le menţionează pe
cele mai originale. Profesorul îi întrebă pe elevi:
- Iată, voi aţi realizat un desen, putem spune că a-ţi creat, a-ţi depus un efort şi o muncă
intelectuală. Cum credeţi, desenul putea apărea de la sine, fără un autor? Nu! Tot aşa nici na-
tură, nici tot ce ne înconjoară n-a apărut de la sine, ci are un Autor, un Creator – Dumnezeu.

REALIZAREA SENSULUI
Profesorul face puntea de trecere la tema nouă: „Dumnezeu S-a descoperit oame-
nilor începând din Grădina Raiului şi până la venirea Fiului Său, Domnul Iisus Hristos.
Această comoară de adevăruri este cuprinsă în Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie. Aces-
tea sunt cele două moduri în care Revelaţia Supranaturală a fost păstrată şi transmisă
dr-a lungul veacurilor şi iată de ce noi, astăzi, ştim la fel de bine, ca şi strămoşii noştri,
depsre Dumnezeu şi poruncile Sale.
Subiectul lecţiei noastre este Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie.
32

Elevii scriu în caiete subiectul lecţiei Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie.

Profesorul: Primii oameni aveau inimile curate şi cuvintele lui Dumnezeu le păstrau
în inimi, aşa încât inima ţinea locul Scripturii, însă odată cu înmulţirea păcatelor, inima
s-a întunecat şi oamenii au uitat cuvintele lui Dumnezeu, de aceea Dumnezeu prin sfinţii
Săi le-a trimis răvaşe, scrieri sfinte, care au alcătuit Sfânta Scriptură.

Activitatea Cadranul
1. Clasa se împarte în patru grupe.
2. Elevii se numără de la unu la patru, apoi fiecare se duce la cadranul cu numărul
respectiv şi lucrează în grup.
3. Profesorul propune pe o fişă sarcina pentru fiecare grup.
4. Elevii citesc din manual timp de 10 minute textul Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie
şi completează cadranul după următoare schemă:
Cadranul 1
– Ce este Sfânta Scriptură şi care este structura ei?
Cadranul 2
– Ce este Sfânta Tradiţie şi care este structura ei?
Cadranul 3
– Ce este comun între Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie?
Cadranul 4
– Care este importanţa Sfintei Scripturi şi a Sfintei Tradiţii pentru creştini.
Model

Ce este Sfânta Scriptură? Ce este Sfânta Tradiţie?

Sfânta Scriptură este o colecţie de cărţi
sfinte, scrise de către profeţi şi apostoli fi-
ind inspiraţi de Duhului Sfânt.
Sfânta Tradiţie este totalitatea adevăru-
rilor de credinţă pe care Apostolii le-au pri-
mit chiar de la Domnul Iisus Hristos şi le-au
transmis oral ucenicilor, preoţilor şi episco-
pilor. Ele s-au transmis din gură în gură, iar
mai târziu au fost consemnate în scris în
diferite documente sau monumente.

Ce este comun între Sfânta Scrip- Care este importanţa Sfintei

tură şi Sfânta Tradiţie?
Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie nu se
contrazic, ci se completează reciproc. Scrie-
rea, păstrarea, interpretarea lor este strâns
legată de activitatea Bisericii.
Scripturi şi a Sfintei Tradiţii?
Sfânta Scriptură are ca scop descoperirea
voinţei lui Dumnezeu pe pământ, comuni-
carea poruncilor divine pentru mântuirea
noastră.
Marele rol al Sfintei Tradiţii este acela de
a păstra învăţăturile ce nu sunt cuprinse di-
rect în Sfânta Scriptură.

Activitatea Gândeşte –Perechi-Prezintă (5 minute)

Perechea I. Elevii citesc şi argumentează rubrica Cuvânt din Sfânta Scriptură.
„Dar sunt şi multe alte lucruri pe care le-a făcut Iisus şi care, dacă s-ar fi scris cu de-
 33

amănuntul, cred că lumea aceasta n-ar cuprinde cărţile ce s-ar fi scris” (Ioan 21, 15).
Perechea II. Elevii citesc şi argumentează rubrica Rugăciune.
Stăpâne, Iisuse Hristoase, Lumină a lumii, Soare al Adevărului şi al Dreptăţii, Soare
al Vieţii, luminează-ne pe noi, păcătoşii! Căci a Ta este slava în veci. Amin.
Perechea III. Elevii citesc şi argumentează rubrica Învăţăturile Sfinţilor Părinţi
„Ar fi trebuit să avem o viaţă atât de curată, încât harul Duhului să fiţinut locul Scrip-
turilor în sufletele noastre. După cum Sfintele Scripturi sunt scrise cu cerneală, tot aşa ar
fi trebuit ca şi inimile noastre să fi fost scrise cu Duhul Sfânt.” (Sfântul Ioan Gură de Aur)
Elevii prezintă variante de răspuns.

Reflecţie
Un elev dă citire rubricii Meditează, ceilalţi ascultă şi apoi răspund la întrebări.
„Primii creştini nici n-au avut Sfânta Scriptură; Iisus Hristos pentru ei era viu şi
Evanghelia Lui era trează în viaţa şi sufletul lor. Trăiau mai mult din Tradiţie decât din
Biblie. Tradiţia este istoria, cultura şi credinţa Bisericii. Prin Tradiţie se explică locurile
cele grele din Scriptură şi se înţeleg învăţăturile de credinţă ale Bisericii”( Ilarion Filea,
Duhul Adevărului).
- Cum trăiau primii creştini?
- Ce legătură există între Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie?
- Care este datoria noastră faţă de Sfânta Tradiţie?

Activitate
Găseşte corespondentul (p. 17)
Elevii, în caiete, stabilesc corelaţia dintre elementele din coloanele A şi B.

A B

Noul Testament are anul 1688

Vechiul Testament are 27 de cărţi
Prima Biblie în limba română a fost scrisă în 39 de cărţi

Profesorul verifică oral îndeplinirea sarcinii didactice de către elevi.

Activitate practică în grup

Atunci când se citează din Biblie, se dă o referinţă, de exemplu: Ioan 4, 12. Cuvântul
Ioan indică numele cărţii, numărul 4 – capitolul, iar numărul 12 – versetul.
Grupul I. Găsiţi şi citiţi versetul de la Matei 7, 7.
Grupul II. Găsiţi şi citiţi versetul de la Marcu 11, 24.
Grupul III. Găsiţi şi citiţi versetul Luca 6, 31.
Grupul IV. Găsiţi şi citiţi versetul de la Ioan 13, 34.

Lucru pentru acasă

Citiţi textul Iisus Hristos, singura Lumină care luminează în întuneric şi răspundeţi la întrebări.
34 Proiect didactic
nr. 5
Obiective operaţionale:
O1 – să scrie definiţia no-
ţiunilor: înger, libertatea
voinţei, Sfântul Botez.
O2 – să identifice cauzele
apariţiei răului.
O3 – să compare influienţa
îngerilor buni şi a îngerilor
răi asupra oamenilor.
O4 – să stabilească pentru
SUBIECT: Crearea lumii nevăzute
creştini căi de evitare a cur- Mărgăritare
selor întinse de demoni.
O5 – să aprecieze rolul duhovniceşti:
îngerului păzitor în viaţa „Lucrul îngerilor buni este
creştinului.
să facă totul pentru mântui-
Strategii didactice: rea oamenilor”
(Sfântul Ioan Gură de Aur)
discuţia dirijată, explica-
ţia, demonstrarea, SI-
NELG, brainstorming

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Evocare.
Elevii audiază poezia Carte Sfântă şi comentează importanţa Bibliei în viaţa omului.

Carte Sfântă
Carte Sfântă, mână sfântă
Te-a adus în a mea cale;
Câte lacrimi semănat-am
Eu pe paginile Tale!
Am aflat cum, prin păcate,
Eu eram pierdut şi-n moarte,
Am aflat chemarea dulce
Să las cărţile deşarte.
Am aflat de Marea Jertfă
Dată pentru-a mea scăpare:
Pe Iisus Mântuitorul,
Scumpul vieţii mele Soare.
Şi azi Cuvântul Sfânt al vieţii
Mi-este-ndemn şi îndrumare,
Mângâiere, ’nţelepciune,
Întărire şi mustrare.
Mai unit să fiu cu Domnul,
Mai cu râvnă-n calea strâmtă...
Tu, comoara vieţii mele,
Carte Sfântă, Carte Sfântă...
(Traian Dorz)

Profesorul: Importanţa Bibliei nu constă în vechimea şi nici în influienţa ei istorico-

culturală, ci în Persoana lui Iisus Hristos: toată Biblia este o mărturie despre Hristos.
Elevii prezintă exemplele care se referă la Domnul Iisus Hristos-Lumina lumii selec-
tate din textul propus în tema pentru acasă.
Profesorul: Argumentaţi importanţa Domnului Iisus Hristos pentru omenire, pen-
tru familia ta, pentru tine.
 35

Elevii prezintă variante de răspuns.

Prezentarea icoanei Îngerul Păzitor. Profesorul face puntea de trecere la tema nouă.
– Cine este reprezentat pe această icoană?
– Ce ştiţi voi despre îngeri?
– Ce rugăciuni cunoaşteţi către îngerul păzitor?

REALIZAREA SENSULUI

Profesorul: Dumnezeu este Iubire şi a dorit ca şi alte făpturi să se bucure de iubirea

Sa. Pentru aceasta a creat lumea. La început a creat lumea nevăzută şi apoi lumea văzută.
Astăzi vom studia crearea lumii nevăzute.
Elevii scriu în caiete subiectul lecţiei: Crearea lumii nevăzute.

Vocabular: îngerii sunt fiinţe spirituale personale, înzestrate cu raţiune, voinţă şi sen-
timent şi sunt mărginite, nu sunt atotştiutoare.

Activitate
Studierea temei noi prin metoda SINELG
Elevii citesc subpunctul Crearea îngerilor şi completează tabelul.

Un enunţ pe Un enunţ pe Un enunţ Un enunţ pe

care elevul îl care elevul nu-l nou pentru care elevul îl
cunoaşte înţelege elev cunoaşte parţial
?
V _ +

După completarea tabelului, se trece la discuţie asupra celor notate.

La etapa concluziilor menţionăm informaţia cunoscută de elevi, informaţia nouă afla-
tă de elevi. O atenţie deosebită acordăm informaţiei neînţelese sau parţial înţelese de
elevi.

Activitatea Lectura ghidată

Profesorul: Dumnezeu i-a creat pe îngeri buni, dar unii dintre ei au încălcat porunca
ascultării de Dumnezu şi au devenit răi.
Citiţi subpunctul Cum a apărut răul şi răspundeţi la întrebarea: Care este originea
Răului?
Un elev citeşte în glas textul, iar profesorul explică punctele-cheie din fragmentul
propus.
Elevii explică originea răului.
36

Activitatea Gândeşte-Perechi-Prezintă
Perechea nr.1. Elevii citesc subpunctul Împărăţia răului şi explică de ce îngerii răi îi
îndepărtează pe oameni de Dumnezeu.
Perechea nr.2. Elevii citesc subpunctul Cum ne putem apăra de duhurile rele şi numesc
căile prin care creştinul se poate apăra de rău.

Reflecţie
Activitatea Asociază

Găsiţi însuşiri pentru cuvîntul înger.

Activitate Brainstorming oral

Oferiţi colegilor o explicaţie de ce au nevoie de îngerul păzitor.

Tema pentru acasă

În baza ideilor esenţiale şi a Învăţăturilor Sfinţilor Părinţi din manual, elaboraţi un
text cu genericul Îngerii – slujitorii lui Dumnezeu şi ocrotitorii oamenilor.
SUBIECT: Crearea lumii văzute
Obiective
operaţionale:
O1 – să scrie definiţia cuvin-
telor-cheie: Creator, creaţie,
Cartea Facerii, Univers.
O2 – să numească motivul
şi scopul creaţiei.
O3 – să identifice elemen-
tele creaţiei pentru fiecare
Proiect didactic 37
nr. 6
dintre cele şase zile ale cre- scris, activitate în grup,
ării lumii. frontală, individuală
O4 – să demonstreze că lu-
mea a fost creată de Dum- Mărgăritare
nezeu. duhovniceşti:
„Orice casă este zidită de
Strategii didactice: cineva, iar Ziditorul a toate
lmetoda stelară, metoda este Dumnezeu.”
Zig-zagul, brainstorming (Evrei 3,4)

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Evocare
Captarea atenţiei
Elevii audiază poezia Către îngerul păzitor

Sarcina didactică: Ascultaţi cu atenţie poezia şi, folosind metoda stelară, alcătuiţi în-
trebări ce se referă la conţinutul ei.

Către Îngerul Păzitor

O, Înger Preafrumos, Lumină blândă,

Apărător al meu din Sfânt Botez,
Mă-nchin la tine-n inimă plăpândă,
Te rog, te chem, te caut, te visez.
Doar tu îmi eşti suport în calea lungă
Pândită de noroi, de patimi, de păcat,
Aduci scânteia-n cale să-mi ajungă
Când trec prin loc întunecat.
Căci mîna ta pe-a mea o întăreşte
Şi ochiul tău pe-al meu îl face văzător,
Şi la urechea mea cuvântul tău şopteşte,
Adus de tine de la Creator.
Mă-nchin adânc Sfinţiei tale,
Te rog să fii alăturea oricând,
Căci fără tine eu mă pierd pe cale
Şi pot să fiu un veşnic rătăcit.
Tatiana Doibani

Model:

Cine? ( Despre cine se vorbeşte în poezie?)

Ce? (Ce face îngerul păzitor?)
Unde? (Unde îl însoţeşte îngerul pe om?)
Cînd? (Cînd îl păzeşte îngerul pe creştin?)
38

De ce? (De ce trebuie să ne rugăm îngerului pă-

zitor?)

Interogarea temei pentru acasă

Profesorul propune câtorva elevi să citească tex-
tele pregătite acasă.
Deduce concluziile necesare, aprecierile şi face
puntea de trecere la tema nouă.

REALIZAREA SENSULUI
Profesorul prezintă motivul şi scopul creaţiei.
Credinţa creştină ne învaţă că Dumnezeu a creat lumea dintr-un motiv şi cu un scop.
Toate au fost create de Dumnezeu din bunătate. El a dorit ca întreaga creaţie să se
bucure de bunătatea şi iubirea Lui. Scopul creaţiei este ca întreaga făptură să ajungă
la o comuniune deplină cu Dumnezeu. Din Biblie am aflat că Dumnezeu a creat lumea
în şase zile, iar în a şaptea zi S-a odihnit. Dumnezeu a creat lumea din nimic, doar prin
Cuvânt: „El a zis şi s-a făcut; El a poruncit şi s-a zidit.” Astăzi vom afla cum a fost creată
lumea văzută.
Elevii scriu în caiete data şi tema Crearea lumii văzute.

Activitate
Studierea temei noi prin metoda Zig-zag-ului
1. Organizarea colectivului în echipe de învăţare a câte 6 elevi. Faza de lucru inde-
pendent:
Clasa se împarte în trei echipe de învăţare, elevii numărându-se de la unu la şase.
Timp de 5 minute citesc în ordinea consecutivă din manual ziua respectivă a creaţiei
(elevul nr.1 – ziua întîi a creaţiei, elevul nr. 2 – a doua zi a creaţiei ş.a.m.d.
2. Constituirea grupurilor de experţi. Faza discuţiilor în grupul de experţi:
În conformitate cu numărul de ordine, fiecare se aşază în grupul de experţi, for-
mând şase grupe. (Grupul întâi va discuta despre prima zi a creaţiei, grupul al doilea va
discuta ziua despre a doua zi a creaţiei ş.a.m.d.). Timp de 5 minute se discută informaţia
şi se scrie pe un poster răspunsul grupului, apoi un reprezentant iese în faţa clasei şi
prezintă întregii clase crearea lumii din ziua respectivă.
3. Reîntoarcerea în echipa iniţială de învăţare. Faza raportului de echipa:
După prezentarea generală, profesorul întoarce posterele, iar fiecare elev se aşează la
locul iniţial, formând din nou trei echipe de învăţare.
Timp de 5 minute grupul elaborează un poster cu toate cele şase zile ale creaţiei pe
care îl atîrnă imediat pe tablă.
Profesorul întoarce din nou posterele pentru comparaţie şi împreună cu elevii co-
mentează şi fac totalurile.
 39

Reflecţie
Activitatea În ce zi a fost creat?
Pe tablă sunt scrise din timp cuvinte. Elevii scriu în dreptul fiecărui şir de cuvinte ziua creării:
○ Saturnul, Soarele, Luna.
○ Lupul, ursul, căprioara.
○ Lumina, ziua, noaptea.
○ Constelaţia Ursa Mare, Ursa Mică.
○ Anotimpurile, anii, lunile.
○ Continentele, insulele, munţii.
○ Mările, oceanele, râurile.
○ Iarba, florile, copacii.
○ Delfinul, rechinul, ştiuca.
○ Cocostârcul, vulturul, rândunica.
○ Şarpele, broasca ţestoasă, şopârla.
Activitatea Brainstorming scris
Profesorul dă citire Cuvântului din Sfînta Scriptură (p. 32), apoi propune elevilor să
prezinte prin metoda Braistorming-ului (în scris) argumente că Dumnezeu este Creato-
rul lumii. (Elevii scriu pe foaie şi întorc foaia).
La urmă, fiecare centru citeşte argumentele fără a le repeta pe ale colegilor.

Tema pentru acasă

Să selecteze o învăţătură a Sfinţilor Părinţi despre Dumnezeu-Creatorul lumii.
40 Proiect didactic SUBIECT: Omul – chip şi asemănare
nr. 7 a lui Dumnezeu

Obiective operaţionale: Strategii didactice: nici soarele, nici frumuse-

O1 – să scrie definiţia cuvin-
telor-cheie: suflet, desăvârşi-
re, veşnicie, Adam, Eva.
O2 – să identifice scopul şi
menirea omului.
O3 – să explice cum au fost
creaţi primii oameni de că-
tre Dumnezeu.
O4 – să conştientizeze va-
loarea sufletului.
audiţie muzicală, brain-
storming, ştiu – Vreau să
ştiu –Am învăţat, Gândeş-
te- Perechi – Prezintă
Mărgăritare
duhovniceşti:
„Nu cerul a fost creat chip
al lui Dumnezeu, nici luna,
ţea stelelor, nimic din ceea
ce vedem în creaţie, ci nu-
mai tu, omule, ai fost con-
stituit chip al naturii care
este dincolo de orice min-
te, asemănare a frumuseţii
incoruptibile, amprentă a
Dumnezeirii celei adevă-
rate.”
(Sfîntul Grigore de Nyssa)

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Evocare. Audiţie muzicală
Elevii audiază cântarea liturgică: Binecuvântează, suflete al meu, pe Domnul.
Sarcina didactică: În baza celor studiate, comentaţi cuvântul din Sfânta Scriptură:
„Toate câte a vrut Domnul a făcut în cer şi pe pământ, în mări şi în toate adâncurile”
(Psalmul 101, 26).

Interogarea temei pentru acasă

Câţiva elevi prezintă câte o învăţătură din Scrierile Sfinţilor Părinţi ce se referă la
Dumnezeu-Creatorul lumii.

REALIZAREA SENSULUI

Cuvântul introductiv al profesorului: Natura a fost creată pentru om, iar omul pen-
tru Dumnezeu. Omul este o fiinţă superioră mediului şi a fost creat într-un mod deo-
sebit. Dumnezeu a luat ţărână şi a creat trupul omului, iar sufletul i s-a dat prin suflare
dumnezeiască. Astăzi vom studia tema Omul – chip şi asemănare a lui Dumnezeu.
Elevii scriu în caiete subiectul lecţiei Omul – chip şi asemănare a lui Dumnezeu.

Activitatea Ştiu-Vreau să ştiu-Am învăţat

1. Profesorul propune elevilor Sarcina didactică: Competaţi timp de şase minute pri-
mele două rubrici ale tabelului cu informaţia cunoscută de voi despre crearea primilor
oameni, despre om – trup şi suflet.
2. Profesorul întreabă câţiva elevi ce cunosc ei la tema respectivă şi ce ar dori să afle
despre acest subiect.
3. Profesorul propune unui elev să citească textul Sufletul omului – comoară de mare preţ,
ceilalţi urmăresc şi subliniază cu creionaşul răspunsul pentru rubrica Am învăţat.
4. Elevii citesc individual textul Crearea Evei şi completează rubrica Am învăţat.
5. Elevii citesc în lanţ fragmentul Scopul şi menirea omului şi completează rubrica Am învăţat.
 41

Model:

ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT

► Ştiu că omul are trup
şi suflet.
► Ştiu că primii oameni
au fost Adam şi Eva.
► Ştiu că omul a fost
creat în ziua a şasea.
► Ştiu că Adam şi Eva
trăiau în Grădina Raiului.
► Cum i-a creat Dumne-
zeu pe oameni.
► Care este semnificaţia
numelor Adam şi Eva.
► Cu ce se ocupau Adam
şi Eva în Rai.
► Sufletul este o fiinţă
spirituală înzestrată cu raţiu-
ne, sentiment, voinţă liberă.
► Prin suflet îl putem cu-
noaşte pe Dumnezeu.
► Sufletul este mai valo-
ros decât toate bogăţiile lumii.
► Primii oameni aveau
obligaţia să păstreze Raiul.
► Dumnezeu l-a creat pe
om pentru ca acesta să-L cu-
noască, să-L iubească şi să se
împărtăşească de viaţa dum-
nezeiască.
► Pentru a se uni cu
Dumnezeu, omul trebuie să
lupte cu răul.

Acasă elevii vor mai completa rubrica Am învăţat.

Reflecţie
Activitatea Gîndeşte-Perechi-Prezintă
Perechea I citeşte şi selectează din învăţătura Sfântului Ioan Gură de Aur afirmaţia
despre valoarea sufletului:
„Vreţi să cunoaşteţi preţul sufletului vostru? Priviţi la preţul răscumpărării. Nu aurul
lumii întregi, nu lumea întreagă cu toate ce sunt într-însa, ci Însuşi Sângele Dumnezeiesc
a fost preţul răscumpărării noastre!” (Sfântul Ioan Gură de Aur)
Perechea a II-a citeşte şi selectează afirmaţia despre valoarea sufletului din învăţă-
tura Sfântului Talasie Libianul:
„Atunci vei fi înţelept când te vei îngriji de suflet în măsura în care te îngrijeşti acum
de trup”.
„După cum lucrarea lui Dumnezeu este să cârmuiască lumea, tot astfel lucrarea sufle-
tului este să cârmuiască trupul.”

Tema pentru acasă

În baza rubricii Idei esenţiale să scrie o compunere pe tema: Omul – cununa creaţiei lui
Dumnezeu.
Puncte de reper:
• Omul are în firea lui puterea să tindă spre desăvârşire.
• Omul a fost creat pentru a fi fericit şi pentru a trăi în comuniune cu Dumnezeu.
• Scopul vieţii creştine constă în dobândirea Duhului Sfînt, adică îndumnezeirea omului.
• Cu toată fiinţa sa – cu trupul şi cu sufletul – omul trebuie să fie vestitorul măririi lui
Dumnezeu pe pământ.
42 Proiect didactic SUBIECT: Căderea în păcat a
nr. 8 primilor oameni

Obiective a oamenilor de cea a înge- Mărgăritare

operaţionale:
O1 – să scrie definiţia îmbi-
nărilor de cuvinte: Pomul
cunoaşterii binelui şi răului,
Pomul vieţii, păcat strămo-
şesc, Grădina Raiului;
O2 – să identifice urmările
păcatului;
O3 – să determine deosebi-
rea dintre căderea în păcat
rilor răi;
O4 – să argumenteze im-
portanţa Sfîntului Botez.
Strategii didactice:
Tabel, Floare de nufăr,
Brainstorming, analiza,
explicaţia
duhovniceşti:
„Păcatul şi necazul sunt le-
gate între ele cu un lanţ ne-
dezlegat. Necaz şi strâmto-
rare peste sufletul oricărui
om care făptuieşte răul.”
(Romani 2, 9)

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Evocare. Poezia Omul
Profesorul propune unui elev să citească în glas poezia Omul
Elevii ascultă, apoi răspund la întrebarea: Ce emoţii v-a trezit în suflet această poezie?
Omul
(Fragment)
Eşti Tatăl meu!
Te simt din tot, din toate
Ce-n cale îmi surâd înfrigurate,
Vorbind din adâncimile din mine.
Eşti Tatăl meu!
Suprem şi pretutindeni şi-n oricare.
Cu mâinile întotdeauna pline
De dimineţi şi de amurguri clare.
Sunt fiul Tău! Suit din rădăcina
Ce freamătă de Tine toată,
Umil şi slab, şi păcătos, şi rău,
O, spre ruşinea mea, sunt fiul Tău,
Copilul celui mai de seamă Tată!
Tu – Cer, Tu – Strălucirea, Tu – cel Sfânt
Iar eu o biată dâră de pământ!
Dar tot în trupul acesta de pământ,
Mai sus de ce mă doare efemer,
În negură şi-n fulgere de gând,
Mi-e sufletul!
George Gregorian

Activitate
Completarea tabelului
Trei elevi completează tabelul la tablă.
 43

Primul elev – rubrica Menirea omului în raport cu Dumnezeu.

Al doilea elev – Menirea omului în raport cu sine însuşi.
Al treilea elev – Menirea omului în raport cu mediul înconjurător.

Model:

Menirea omului în Menirea omului în Menirea omului în

raport cu Dumnezeu raport cu sine însuşi raport cu mediul în-
conjurător

- să-L cunoască, - să se desăvârşească - să stăpânească lumea

- să-L iubească, moral, până la asemănarea materială şi să aducă mul-
- să-L preamărească cu Dumnezeu, manifestată ţumire Părintelui Ceresc în
prin fapte bune şi virtuţi. numele întregii creaţii.

Activitate
Audiţie muzicală
Se propune spre audiţie cântarea liturgică: Fie numele Domnului binecuvîntat de
acum şi până în veac.

REALIZAREA SENSULUI
Profesorul: În Grădina Raiului omul se afla în comuniune cu Dumnezeu şi era feri-
cit. Dumnezeu le-a dat primilor oameni o poruncă, o încercare prin care trebuia să-şi
afirme în mod liber şi conştient dorinţa de a fi în comuniune cu Dumnezeu. Omul avea
de ales în a asculta de Dumnezeu sau de a nu asculta de Creatorul său. Tema lecţiei de
astăzi este Căderea în păcat a primilor oameni.
Elevii scriu denumirea temei noi în caiete.

Activitatea Floarea de Nufăr

Profesorul propune studierea temei noi prin metoda Floarea de nufăr.
1. Cinci elevi (la dorinţă) se apropie de masa profesorului, trag la sorţi fişe cu noţiuni
noi referitoare la subiectul lecţiei.
Fişa 1. Porunca din Rai
Fişa 2. Ispita şarpelui
Fişa 3. Urmările păcatului neascultării
Fişa 4. Pedeapsa dată de Dumnezeu pentru păcatul neascultării
Fişa 5. Făgăduinţa unul Izbăvitor

2. Fiecare lider îşi alege 4 membri şi formează un grup de lucru.

3. Fiecare membru din grupul de lucru înaintează câte o idee care va ajuta la expli-
caţia noţiunii de pe fişa liderului.
4. Când grupul de lucru a realizat sarcina, liderul prezintă în faţa clasei posterul şi
explică noţiunea cu ideile propuse de membrii grupului.
Grupul I. Porunca din Rai
1. Pomul vieţii.
2. Pomul cunoaşterii binelui şi răului.
44

3. Dumnezeu din dragoste le-a interzis să mănînce.

4. Cunoaşterea răului aduce moartea.
5. Omul avea de ales între a asculta de Dumnezeu sau nu.
Grupul al II-lea. Ispita şarpelui
1. Lucifer şi duhurile rele.
2. Dialogul dintre şarpe şi Eva.
3. Adam şi Eva au încălcat porunca dumnezeiască.
4. Tragedia din istoria omenirii.
5. Păcatul neascultării.
Grupul al III-lea. Urmările păcatului neascultării
1. Prima haină.
2. Teama de întâlnirea cu Dumnezeu.
3. Păcatul le-a întunecat mintea.
4. Întrebarea dată de Dumnezeu.
5. Adam şi Eva nu-şi recunosc vina.
Grupul al IV-lea. Pedeapsa pentru păcat
1. Blestemul şarpelui.
2. Pedeapsa dată Evei.
3. Pedeapsa dată lui Adam.
4. Primii oameni au fost scoşi din Rai.
5. Blestemul pământului.
Grupul al V-lea. Păcatul strămoşesc
1. Păcatul a trecut asupra urmaşilor.
2. Omenirea este supusă păcatului.
3. Omenirea este responsabilă înaintea dreptăţii divine.
4. Îndepărtarea de Dumnezeu se termină cu moartea.
5. Iisus Hristos a refăcut comuniunea omului cu Dumnezeu.

Reflecţie
Activitatea Pomul vieţii fericite
Pe tablă pe un poster este imaginea unui copac fără frunze. Între timp ce fiecare elev
primeşte câte o frunză.
Profesorul propune elevilor, în baza cunoştinţelor acumulate, timp de 4 minute să
scrie pe condiţiile în care omul este fericit.
Elevii trec câte unul şi agaţă frunzele pe copac.
Profesorul citeşte cele mai interesante idei ale elevilor şi emite concluzia: omul este
fericit atunci când Îl ascultă pe Dumnezeu.
Profesorul face totalurile lecţiei, notează răspunsurile elevilor şi adună caietele pentru
a verifica tema pentru acasă.

Tema pentru acasă

Pe o foaie A4, prin metoda Cvintet să alcătuiască o poezie din cinci versuri având drept
cuvânt-cheie lexemul poruncă.
Model:
Poruncă Dumnezeiască, binecuvântată, Îndeplinind, ascultând, iertând - şansă pen-
tru mântuirea omenirii - Viaţă.
 45

CAPITOLUL II

NOŢIUNI DE MORALĂ
CREŞTINĂ

Subcompetenţe specifice:
Formarea virtuţilor creştine şi consolidarea deprinderilor de com-
portament moral-religios.

Subcompetenţe:
► Analiza consecinţelor negative ale păcatului din textele studiate;
► Identificarea învăţăturilor morale care se desprind din pildele Mân-
tuitorului.
46 Proiect didactic SUBIECT: Căderea în păcat a
nr. 1 primilor oameni

Obiective O4 – să motiveze rolul Jert- Cubul, lucru individual, în

operaţionale:
O1 – să definească cuvinte-
le-cheie: păcat, fărădelege,
smerenie, pocăinţă.
O2 – să identifice căile de
evitare a păcatului.
O3 – să argumenteze de ce
omul singur, doar cu pu-
terile sale, nu poate birui
păcatul.
fei de pe Cruce a Domnului perechi, în grup
Iisus Hristos pentru elibe-
rarea oamenilor din robia Mărgăritare
păcatului. duhovniceşti:
„Îngerii vestesc oamenilor
Strategii didactice: voia lui Dumnezeu”.
decodificarea sensului cu-
vântului, brainstormingul
oral, explicaţia, problema-
tizarea, discuţia dirijată,

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Evocare
Activitatea Decodificarea cuvântului LATUPCĂ
Profesorul:
– Ce înţelegeţi prin cuvântul PĂCAT?
– Cum credeţi de ce păcatul ne desparte de Dumnezeu?
– În traducere din greacă cuvântul păcat (amartia) înseamnă lovitură greşită, a nu ochi
în ţintă. Cum credeţi pe lângă care ţintă omul dă greş atunci când săvârşeşte păcatul?
(păcătuind, omul nu loveşte în ţinta pentru care a fost creat: de a fi cu Dumnezeu, de a
se sfinţi, de a fi fericit în veşnicie).

Sarcină didactică: Scrieţi în caiete câteva fapte pe care le consideraţi bune şi câteva
fapte pe care le consideraţi rele.
Câţiva elevi prezintă variante de
răspuns.
Fapte bune Fapte rele
Profesorul face puntea de trece-
re la tema nouă: A păcătui înseamnă
a te certa cu Dumnezeu, a te rupe
de la Izvorul Binelui. Astăzi la lecţie
vom afla ce este păcatul şi cum pu-
tem lupta împotriva lui.
Elevii scriu în caiete data şi su-
biectul lecţiei: Păcatul

REALIZAREA SENSULUI
Profesorul propune studierea temei noi prin metoda Cubul.
1. Clasa se împarte în şase centre de lucru.
2. Fiecare centru alege un lider.
3. Fiecare lider vine la masa învăţătorului, învârteşte cubul şi citeşte sarcina de pe
latura cubului.
4. Elevii citesc în grup textul şi realizează sarcina timp de 7 minute.
 47

5. Câte un membru prezintă răspunsul grupului la sarcina propusă.

Sarcinile de pe feţele cubului:
Ce? (Ce este păcatul ?)
Când? (Când intră păcatul în sufletul omului ?)
Cine? (Cine ne-a eliberat din robia păcatelor?)
Cum? (Cum putem să luptăm împotriva păcatelor?)
De ce? (De ce trebuie să ne păzim de păcate?)
Unde? (Unde găsim mijloace de a lupta cu păcatul?)
Profesorul face generalizarea noţiunii păcat, oferind
răspunsuri la toate întrebările de pe laturile cubului.

Reflecţie Gândeşte-Perechi-Prezintă
1. Elevii privesc imaginile din manual (p. 49) în perechi şi alcătuiesc un dialog.
Câteva perechi prezintă dialogul.
2. Li se propune să comenteze în perechi Învăţăturile Sfinţilor Părinţi:
• „Iisus, prin moartea Sa, a biruit păcatul şi prin Învierea Sa a biruit moartea”.
• „Unde voi fi Eu, spune Iisus, acolo va fi şi sluga Mea”. Dar unde este Hristos? În
ceruri. Prin urmare, să ne mutăm acolo cu mintea şi cu inima.
• Păcatul îi răpeşte sufletului pacea, minţii – lumina, trupului – neputrezirea, pămân-
tului – binecuvântarea, oricărei făpturi – toate bunătăţile” (Sfântul Ioan Gură de Aur).
• „Omul care crede în Hristos este cel mai bogat, chiar dacă este sărac din punct ve-
dere material” (Avva Evghenie).

Tema pentru acasă

► Să citească din manual Studiu de caz (p.48) şi să răspundă la întrebările:
– Ce se întâmplă în sufletul omului care păcătuieşte?
– De ce omul are nevoie de ajutorul Duhului Sfânt pentru a lupta cu păcatul?
► Să descrie în trei enunţuri cum trebuie să fie un creştin adevărat, folosind cuvin-
tele: virtute, credinţă, pocăinţă, biserică.
48 Proiect didactic
nr. 2 SUBIECT: Virtuţi şi patimi

Obiective te capitale. zarea, explicaţia, studiul

operaţionale:
O1 – să definească cuvin-
tele-cheie: virtuţi, patimi,
porunci, îndumnezeire.
O2 – să numească cele opt
păcate de moatre şi patimi-
le care izvorăsc din ele.
O3 – să identifice virtuţile
care combat cele opt păca-
O4 – să aprecieze impor-
tanţa virtuţilor pentru su-
flet.
O5 – să argumenteze de
ce pentru creştini idealul
desăvârşirii în virtute este
Domnul Iisus Hristos.
Strategii didactice:
acrostihul, problemati-
de caz, lectura dirijată,
brainstormigul oral, lucru
individual, în perechi
Mărgăritare
duhovniceşti:
„Omul cu cât dobândeşte vir-
tuţile, se îndumnezeieşte”.
(Cuviosul Paisie Aghioritul)

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Evocare
Activitatea Acrostihul
Elevii alcătuiesc acrostihul cuvântului păcat.
Cuvintele încep cu literele propuse şi fiecare dintre ele trebuie să definească noţiunea
păcat.
Model:
Acrostihul „păcat”.
p- pedeapsă
ă- ambiţie
c- cădere
a- amăgire
t- trădare

Interogarea temei pentru acasă

Doi-trei elevi citesc enunţurile pe care le-au alcătuit acasă.
Alţi 2-3 elevi răspund la întrebările:
– Ce se întâmplă cu omul care păcătuieşte?
– De ce are nevoie omul de Duhul Sfânt pentru a lupta cu păcatele?

Profesorul face generalizarea şi legătură cu tema nouă, folosind afirmaţia:

„În sufletul omului se află calităţi bune şi rele: virtuţi şi patimi. Astăzi la lecţie vom afla
care sunt cele mai răspândite patimi şi prin ce virtuţi le putem birui”.
Elevii scriu în caiete tema nouă: Virtuţi şi patimi
Profesorul împreună cu elevii explică sensul cuvintelor-cheie: virtuţi, patimi, porunci,
îndumnezeire.

REALIZAREA SENSULUI
Prezentare: Cine sunt eu? Ce calităţi pozitive am? Care sunt calităţile negative de care aş dori
să mă debarasez?
Câţiva elevi prezintă variante de răspuns.
 49

Activitatea Copacul cu virtuţi şi patimi

Profesorul propune elevilor pe un poster
un copac netradiţional. Jumătate de copac are
fructe negre, iar cealaltă jumătate are fructe
albe.
Pe fructele albe sunt scrise cele opt virtuţi.
Iar pe fructele negre sunt scrise opt păcate
capitale.

Lectură ghidată
1. Un elev citeşte din manual descrierea pati-
mii lăcomia pântecelui şi completează mărul cu
denumirea primului păcat. Apoi fixează mărul
pe jumătatea neagră a copacului. Astfel, pe rând,
8 elevi citesc din manual (p. 50) explicaţia celor
mai răspândite păcate, apoi le notează pe merele - Păcate - Virtuţi
pregătite din timp de profesor. Fişele-mere sunt
fixate pe jumătatea neagră a copacului.
2. Apoi alţi 8 elevi citesc din manual (p. 51) şi completează 8 mere cu denumiri de
virtuţi. Fişele-mere sunt fixate pe jumătatea albă a copacului.
Profesorul le propune elevilor să identifice virtutea care combate un anumit păcat
unindu-le printr-o săgeată.

PĂCATE VIRTUŢI
Lăcomia pântecelui Neagonisirea
Desfrânarea Plânsul fericit
Iubirea de argint Blândeţea
Întristarea Trezvia
Deznădejdea Fecioria
Mânia Smerenia
Înfumurarea Dragostea
Mândria Înfrânare

Profesorul explică elevilor cum putem să dobândim virtuţile prin citatul Sfântului
Ioan Gură de Aur: „Să ne asemănăm copiilor în deprinderea virtuţilor. Ei învaţă mai
întâi forma literelor şi aşa deprind încetişor cititul. Să facem ca ei. Să învăţăm, mai întâi,
să nu jurăm strâmb, să nu bârfim. Apoi, să ne deprindem să nu fim invidioşi, lacomi,
brutali şi leneşi. De aici, să trecem la o vieţuire mai înaltă: să fim cumpătaţi, să fugim de
slava deşartă, să fim modeşti” (Sfântul Ioan Gură de Aur).

Reflecţie
Profesorul propune elevilor să citească în perechi Studiul de caz (p. 53) şi să scrie în
caiete răspunsul la întrebări.
Odată ucenicii l-au întrebat pe stareţul lor:
50

– Părinte, explică-ne de ce înclinaţiile rele şi patimile îl robesc uşor pe om, iar virtuţile
pătrund greu în fiinţa umană şi nu sunt trainice.
Stareţul i-a întrebat:
– Dar ce se va întâmpla, dacă o sămânţă bună va fi lăsată la soare, iar sămânţa rea va
fi ascunsă adânc în pământ?”. Ucenicii au răspuns:
– Sămânţa bună, lăsată la soare, se va usca, iar sămânţa rea, pusă în pământ, va răsări
şi va aduce rod.
– La fel procedează şi oamenii, a răspuns stareţul. În loc să facă fapte bune în ascuns
şi în adâncul inimii să crească sămânţa bună, ei fac virtuţile în văzul tuturor, dându-le pe
faţă şi astfel pierd roada, care este arsă de razele mândriei. Iar neajunsurile, înclinaţiile
rele sunt ascunse adânc în inimă să nu le vadă nimeni. Acolo, în adânc relele încolţesc,
prind rădăcini şi pierd inima omului.
Cum trebuie să procedeze creştinii ca să nu piardă roadele virtuţilor?
Ce învăţătură transmite această povestire?

Câteva perechi prezintă colegilor variantele lor de răspuns.

Scrierea reflexivă (liberă)
Într-o unitate anumită de timp (2-3 min.) elevii scriu, fără a ridica pixul, toate noţiu-
nile cunoscute referitoare la subiectul lecţiei.
Apoi câţiva elevi citesc.

Totalurile lecţiei
Notarea
Enumeraţi trei momente care v-au plăcut, 2 momente care nu v-au plăcut, o situaţie
pe care n-aţi înţeles-o.

Tema pentru acasă

Să citească textul de la rubrica Apreciază şi să răspundă la întrebări.

Discută în familie
- Cu ce fel de fapte este plină inima mea? Care fapte predomină: bune sau rele?
- Sunt invidios?
- Îmi place să mă laud?
- În ce constă bogăţia sufletului?
- Cum crezi, au existat oameni care au îndrăgit doar binele, sfinţenia?
- Ce fapte trebuie să facem pentru a ne sfinţi? (Ce trebuie să vorbim? Ce gânduri
trebuie să avem?)
SUBIECT: Blândeţea împotriva
mâniei
Obiective
operaţionale:
O1 – să definească cuvinte-
le-cheie: Duhul Sfânt, mâ-
nie, blândeţe, iertare.
O2 – să numească cele trei
tipuri de mânie.
O3 – să explice afirmaţia:
„învaţă să ierţi”.
O4 – să identifice căile prin
care putem birui mânia.
O5 – să conştientizeze va-
loarea virtuţii blândeţii
pentru omenire.
O6 – să aprecieze importan-
ţa iertării.
Strategii didactice:
problematizarea, conver-
saţia euristică, lectura
analitică, ciorchinele, lu-
Proiect didactic 51
nr. 3
cru individual, în perechi,
frontal.
Mărgăritare
duhovniceşti:
„Mânia este un sfătuitor pri-
mejdios pentru oricine: tot
ce facem la mânie nu este
niciodată chibzuit”.
(Sfântul Grigore Teologul)

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Evocare „Virtuţi şi patimi”
Pe un poster sunt scrise mai multe expresii şi cuvinte.
Sarcină didactică:
Identificaţi în expresiile de mai jos virtuţile şi patimile. În dreptul virtuţii puneţi
litera„V”, iar în dreptul patimii litera „P”. Câte un elev trece la tablă şi scrie în dreptul
fiecărui cuvânt sau fiecărei expresii litera corespunzătoare.
Modestia
Beţia
Iubirea aproapelui
Vizionarea imaginilor şi a filmelor cu subiecte indecente
Zgârcenia
Răbdarea
Smerenia
Aproprierea obiectelor ce nu-ţi aparţin
Păzirea de a vorbi în deşert, de cuvinte ce-l pot răni pe aproapele
Supărarea, certurile
Credinţa în Dumnezeu
Atenţia în rugăciune
Lauda de sine
Milostenia
Dorinţa şi căutarea slavei
Linguşirea
Ferirea de cântece indecente, care promovează desfrâul

Interogarea temei pentru acasă

Un elev prezintă roadele virtuţilor pentru suflet selectate din textul rubricii Apreciază
(p. 53), fragmentul I.
Apoi alţi doi elevi numesc câteva idei principale din fragmentul al II-lea.
Captarea atenţiei
Profesorul le citeşte elevilor poezia Mânia.
Sarcină didactică: Ascultaţi cu atenţie poezia şi găsiţi răspunsurile la întrebările scrise
pe tablă.
52

Mânia
Suflete, de ai mânie, dacă lesne te iuţeşti,
De trei fericiri, ticăloase, te lipseşti!
Nu vei moşteni pământul fericiţilor de sus!
Celor blânzi le este partea după cum Domnul a spus.
–Vino, fire mânioasă, ca să vezi pe Mielul blând
Cum se junghie pe Cruce, toate pentru noi răbdând.
Deci primeşte cu blândeţe de la oameni câte vin,
Ca să moşteneşti pământul celor blânzi în veci. Amin.
(Sfântul Ioan Iacob Hozevitul)

– Ce pierdem noi când ne mâniem?

– Ce învăţătură luăm privind la Jertfa de pe Cruce a Domnului Iisus?
– Care este virtutea ce biruie mânia?
Profesorul: „Mânia este dorinţa de răzbunare. Din ea se nasc multe greşeli: ocara, bă-
taia, supărarea. Sfântul Ioan Casian spune că atât timp cât nu vom birui mânia, nu vom
fi în stare să deosebim binele de rău, să dăm un sfat bun, să menţinem adevărul. Astăzi la
lecţie vom afla cum prin blândeţe putem birui mânia”.
Elevii scriu data şi subiectul lecţiei: Blândeţea împotriva mâniei.

Activitatea Invitaţie la discuţie

– Daţi exemple din viaţa voastră, situaţii care v-au provocat mânia.
– Cunoaşteţi jocuri de calculator, filme cu desene animate care cultivă patima mâniei?
Argumentaţi de ce sunt periculoase pentru suflet aceste filme.

REALIZAREA SENSULUI
Citirea analitică
Elevii citesc textul din manual (p. 54) timp de 5 minute, selectează cele trei tipuri de
mânie şi le notează în caiete.
Câţiva elevi citesc exemplele.
Citirea în lanţ a fragmentului „Învaţă să ierţi” (p. 55)
Activitatea „Scrisoarea unui elev”
(Profesorul pregăteşte din timp un plic pe care este indicată localitatea, şcoala, clasa
respectivă).
– Astăzi, înainte de a veni la lecţie, d-na director mi-a înmânat o scrisoare care este
adresată elevilor din clasa a V-a. Iată acum o deschid şi-i voi da citire. Să vedem care este
conţinutui ei:
„Dragii mei prieteni, mă numesc Ionel. Sunt şi eu elev în clasa a V-a, dar am un necaz.
În orişice situaţie sunt biruit de patima mâniei, mă supăr repede, sunt capricios, n-am
răbdare… M-am adresat colegilor mei să mă ajute, dar n-au fost în stare. Cineva mi-a
povestit despre voi că puteţi depăşi uşor această stare. Ajutaţi-mă, vă rog, şi pe mine.
Sper să-mi răspundeţi cât de curând, să mă simt mai uşor. Aştept cu nerăbdare răspunsul
vostru.”
 53

Elevii împreună cu profesorul elaborează sfaturi şi scriu o scrisoare de răspuns. Pro-

fesorul pune scrisoarea în plic şi promite elevilor că i-o va transmite lui Ionel.

Reflecţie
Activitatea „Ciorchinul” Rugăciu-
nea
Elevii alcătuiesc individual ciorchinele „Cum
să biruim mânia” inspirându-se din textul de la
rubrica Sfat pentru viaţă.
Să nu
Cum să biruim mânia? ţinem în Cum să biruim Blîndeţea
minte mînia
răul
1. Prin blândeţe. Oamenii blânzi sunt creştini
adevăraţi şi model de comportament civilizat.
Dacă ai biruit mânia, să ştii că nicio patimă nu
mai are putere asupra ta.
Tăcerea
2. Prin tăcere. Sfântul Ioan Scărarul spune:
„Începutul nemâniei este tăcerea gurii atunci
când în inimă eşti supărat”. Adică să tăcem atunci când cineva ne ofensează, să nu răs-
pundem cu cuvintele brutale, să spunem în gând o rugăciune, ca Dumnezeu să ne fe-
rească de acest păcat şi să-l înţelepţească pe cel care ne ofensează.
3. Să nu ţinem în minte răul. Să nu-l urâm pe cel care ne-a supărat şi să nu dorim
să ne răzbunăm. Să ne amintim cuvintele Domnului Iisus: „Cum doreşti să procedeze
aproapele cu tine, aşa procedează şi tu cu alţii”.
4. Să spunem în gând rugăciunea „Tatăl nostru” şi să medităm la cuvintele „Şi ne iartă
nouă greşelile noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri”.

Activitatea Gândeşte-Perechi-Prezintă
Pornind de la citatele următoare, alcătuiţi îndemnuri, pe care ar trebui să le urmeze
orice creştin:
• „Scrieţi pe aramă binefacerile primite, iar ofensele – pe apă”.
• „Să suferi ocara în tăcere e o faptă mai slăvită decât să birui printr-un răspuns”.
• „Iertarea vrăjmaşului este semnul unui suflet mare, nu slab”.
• „Unde nu e pace, acolo nu este Dumnezeu”.
Elevii realizează în perechi sarcina apoi prezintă variante de răspuns.

Tema pentru acasă

În baza textelor de la rubricile Învăţăturilor Sfinţilor Părinţi şi Apreciază (p. 56), scrie
o scrisoare unei persoane în care să-i ceri iertare pentru ofensa pe care i-ai adus-o cândva.
Lucru practic:
Să învăţăm să ne cerem iertare unul de la altul, de la cei maturi, de la rude atunci
când i-am ofensat sau i-am supărat.
54 Proiect didactic
nr. 4 SUBIECT: Viaţă conform conştiinţei

Obiective portanţa Sfintei Spoveda- activitatea individuală, în

operaţionale:
O1 – să scrie definiţia cuvin-
telor-cheie: conştiinţă, po-
runcă, patimă.
O2 – să numească cele trei ti-
puri de păstrare a conştiinţei.
O3 – să explice de ce omul
trebuie să-şi analizeze întot-
deauna comportamentul.
O4 – să argumenteze im-
nii pentru suflet.
O5 – să motiveze aportul
Scrierilor Sfinţilor Părinţi
pentru mântuire.
Strategii didactice:
Brainstormingul oral,
explicaţia, conversaţia,
decodificarea sensului
cuvântului, studiul de caz,
completarea tabelului,
perechi, frontală
Mărgăritare
duhovniceşti:
„Omul, păstrând în sine
chipul Preabunului Dum-
nezeu, după care este zidit,
se bucură de tot binele”.
(Sfântul Filaret, Mitropolitul
Moscovei)

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Evocare
Activitatea ”Scisoarea iertării”
Câţiva elevi citesc scrisorile pe care le-au alcătuit acasă.
Profesorul face concluzia: „Porunca iertării este una foarte importantă: Dumnezeu
ne va ierta greşelile noastre aşa cum iertăm şi noi pe aproapele. Creştinii, când îşi cer
iertare unii de la alţii, zic: „Mă rog de mă iartă”, iar celălalt răspunde: „Dumnezeu să te
ierte”. Iar în Biserica Ortodoxă este o duminică numită „Duminica iertării”. Această este
ultima duminică înainte de Postul Mare.

Activitatea Decodificarea sensului cuvântului

O Ş C I N I T Ă N Ţ (Conştiinţă)
– Explicaţi cuvântul conştiinţă.
– Ce legătură există între noţiunile conştiinţă şi conştiincios?
– Alcătuiţi enunţuri utilizând cuvintele şi îmbinările de cuvinte conştiinţă, conştiin-
cios, lipsit de conştiinţă, mustrare de conştiinţă.
Dicţionar: Conştiinţă = Sentiment al responsabilităţii morale faţă de propria sa con-
duită.
Expresii: A avea conştiinţa împăcată sau a nu avea nimic pe conştiinţă = a fi convins
că nu a săvârşit nimic împotriva legilor moralei sau a legilor statului.
A fi fără conştiinţă = a fi lipsit de scrupule.
Cu mâna pe conştiinţă = cu toată sinceritatea.
Profesorul: „Cuvântul conştiinţă înseamnă cunoştinţă despre bine şi rău. Conştiinţa
a fost sădită de Dumnezeu în sufletul omului. Ea este glasul lui Dumnezeu ce răsună în
om. Astăzi vom afla cum să ducem un mod de viaţă conform conştiinţei”.
Elevii scriu data şi subiectul lecţiei.

REALIZAREA SENSULUI
Elevii citesc în perechi textul din manual (p. 58) şi notează în caiete cele trei moduri
de păstrare a conştiinţei.
 55

Profesorul pregăteşte pe un poster un tabel şi propune elevilor să-l completeze. Câte

un elev trece la tablă şi completează rubricile.
Model:
Pentru a păstra viaţa pe planeta noastră şi a o face mai bună trebuie să schimbăm:

Atitudinea oamenilor Atitudinea noastră Atitudinea faţă de me-

faţă de Dumnezeu faţă de alţii diul înconjurător

-Să-L iubim pe Dum- - Să iubim aproapele. - Să păstrăm cu acurate-

nezeu. - Să nu furăm. ţe lucrurile ce ne aparţin.
- Să îndeplinim porun- - Să nu amăgim. - Să ocrotim natura.
cile divine. - Să nu fim invidioşi. - Să nu chinuim anima-
- Să ne rugăm. - Să facem milostenie. lele.
- Să frecventăm slujbe- - Să nu rupem copacii.
le bisericeşti.

Elevii citesc în perechi textul de la rubrica Apreciază şi răspund oral la întrebări.

Activitatea Studiu de caz.

Trei elevi citesc pe roluri textul Despre importanţa Spovedaniei.

Despre importanţa Spovedaniei

Odată un părinte săpa grădina ca să răsădească roşii. Vecinul l-a văzut şi l-a întrebat:
– Părinte, ce faci?
– Iată, îmi mărturisesc grădina, a răspuns preotul.
– Dar ce, chiar şi grădina are nevoie de mărturisire? a întrebat mirat vecinul.
– Desigur, a răspuns preotul. Eu m-am convins că, atunci când îmi mărturisesc gră-
dina, adică atunci când smulg din rădăcină buruienile, când scot pietrele şi le dau la o
parte, atunci ea rodeşte roşii mari şi sănătoase, iar dacă las grădina nemărturisită, atunci
rodeşte nişte roşii zbârcite şi mici. Tot aşa se întâmplă şi cu sufletul omului. Dacă nu ne
mărturisim, atunci buruienele păcatului ne împiedică să creştem duhovniceşte.
Elevii ascultă cu atenţie şi răspund la întrebarea:
- Care este importanţa Sfintei Spovedanii pentru suflet?

Reflecţie
Activitatea „Două izvoare din care sorb putere”
Profesorul le propune elevilor să mediteze şi să completeze fiecare în caiete fişa „Două
izvoare din care sorb putere”.
Model:
Pe fişă este scris:
56

Două izvoare din care sorb putere pentru faptele, cuvintele, cugetările mele:

I izvor – „eu vreau” Al II-lea izvor – „după conştiină”

Trăiesc după voia mea. Trăiesc după voia lui Dumnezeu.

– mă gândesc doar la mine – mă gândesc la nevoile aproapelui

– sunt invidios, egoist – mă bucur de succesele aproapelui
– mă laud – sunt smerit
– mă supăr repede – sunt iertător

Tema pentru acasă

De continuat gândul „Dacă toţi ar trăi după glasul conştiinţei, atunci…”, în baza Sfa-
tului pentru viaţă (p. 59)
Lucru practic
În fiecare seară, înainte de somn să analizăm faptele pe care le-am săvârşit pe parcur-
sul zilei. Să ne străduim să nu le repetăm pe cele rele, să cerem iertare de la Dumnezeu
şi putere ca să facem numai fapte bune.
 57

CAPITOLUL III

NOŢIUNI DIN
NOUL TESTAMENT

Subcompetenţe specifice:
Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu şi a Bisericii Sale pe baza
Sfintei Scripturi şi a Sfintei Tradiţii

Subcompetenţe:
► Nominalizarea învăţăturilor evanghelice;
► Generalizarea învăţăturii şi activităţii Domnului Iisus Hristos;
► Identificarea învăţăturilor morale care se desprind din
pildele Mântuitorului.
58 Proiect didactic
nr. 1 SUBIECT: Viaţă conform conştiinţei

Obiective O4 – să selecteze destinatarii Mărgăritare

operaţionale:
O1 – să scrie definiţia cuvin-
telor-cheie: Evanghelie, ves-
te bună, evanghelişti.
O2 – să-i numească pe cei
patru evanghelişti.
O3 – să identifice scopul scri-
erii celor patru evanghelii.
celor patru evanghelii.
O5 – să demonstreze im-
portanţa Sfintei Evanghelii
pentru creştini.
Strategii didactice:
explicaţia, povestirea,
Mozaicul.
duhovniceşti:
„O, dacă ne-am folosi de
cărţile Sfintei Scripturi astfel
încât propria noastră inimă
să devină o carte scrisă de
Duhul lui Dumnezeu!”
(II Corinteni 3.3)

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Evocare

Ghicitoare:
Au plecat în patru zări,
Au bătut multe cărări
Învăţând pe toţi mereu
Dragostea de Dumnezeu.
(Sfinţii Apostoli şi Evanghelişti)

Realizarea sensului
Profesorul prezintă elevilor Sfânta Evanghelie şi le explică importanţa mesajului evan-
ghelic: „Evanghelie este un cuvânt grecesc şi înseamnă veste bună, bineplăcută şi îmbu-
curătoare, adică veste ce propovăduieşte pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Care a venit în
lume să mântuiască pe păcătoşi, precum a scris Apostolul Pavel:
„Credincios este cuvântul şi de toată primirea vrednic, că Hristos Iisus a venit în lume să mân-
tuiască pe cei păcătoşi ” (I Timotei 1, 15). Astăzi la lecţie vom afla cine sunt cei patru evan-
ghelişti şi care sunt evangheliile scrise de ei”.
Elevii scriu în caiete data şi subiectul lecţiei.
Studierea temei noi prin metoda Mozaicul.
Clasa este împărţită în cinci centre a câte cinci persoane fiecare.
I centru studiază informaţia despre cei patru evanghelişti.
Al II-lea centru studiază Sfânta Evangheli după Matei.
Al III-lea centru – Sfânta Evanghelie după Marcu.
Al IV-lea centru – Sfânta Evanghelie după Luca.
Al V-lea centru – Sfânta Evanghelie după Ioan.
Informaţia este prezentată după următorul algoritm:
1. Autorul
2. Destinatarii
3. Scopul Evangheliei

Reflecţie
 59

Un elev citeşte expresiv textul de la rubrica Apreciază, ceilalţi elevi completează în

caiete fişa Sfânta Evanghelie ne învaţă

Sfânta
Evanghelie
ne învaţă

Toţi oamenii Femeia este la Copilul trebuie Trebuie să iubim

sunt fraţi fel de preţuită iubit şi îngrijit pe aproapele
ca şi bărbatul cu sfinţenie
---------------------- ----------------------
---------------------- ---------------------- ---------------------- ----------------------
---------------------- ---------------------- ---------------------- ----------------------
---------------------- ---------------------- ---------------------- ----------------------

Câţiva elevi prezintă variante de răspuns.

Lucru în perechi
Elevii îi identifică în icoanele propuse la p. 65 pe cei patru evanghelişti şi argumen-
tează răspunsul.

Scriere liberă
Să scrie toate noţiunile noi pe care le-au învăţat (timp de un minut, elevii scriu cel
puţin 10 cuvinte noi fără să ridice pixul). Apoi câţiva elevi prezintă variante de răspuns.

Tema pentru acasă

Să citească textul de la rubrica Meditează ( p. 67) şi să răspundă la întrebări.
60 Proiect didactic SUBIECT: Dumnezeu S-a arătat în
nr. 2 Trup: Naşterea Domnului

Obiective ţa Naşterii Domnului Iisus Mărgăritare

operaţionale:
O1 – să definească noţiuni-
le: Întrupare, crai, Fiul lui
Dumnezeu.
O2 – să relateze principalele
evenimente ce ţin de Naşte-
rea Domnului.
O3 – să motiveze importan-
Hristos pentru omenire.
duhovniceşti:
„Mare este taina dreptei
Strategii didactice:
credinţe: Dumnezeu S-a
audierea muzicală, pro- arătat în Trup”.
blematizarea, expunerea,
metoda Ştiu -Vreau să Ştiu (I Timotei 3, 16)
- Am învăţat, brainstor-
mingul

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Evocare

Reactualizarea cunoştinţelor
– Ce înseamnă cuvântul Evanghelie?
– Ce veste bună ne aduce Evanghelia?
– Numiţi cei patru evanghelişti.
Captarea atenţiei. Audierea piesei E vremea colindelor interpretată de Fuego.
– Ce emoţii v-a trezit această piesă?
– Spre ce ne îndeamnă colinda în aceste zile sfinte?
Profesorul prezintă icoana „Naşterea Domnului” şi-i întreabă pe elevi ce eveniment
este reprezentat pe icoană.

Anunţarea temei noi

Subiectul lecţiei de astăzi este Dumnezeu S-a arătat în Trup: Naşterea Domnului.
Elevii scriu în caiete data şi subiectul lecţiei.

REALIZAREA SENSULUI
Metoda Ştiu - Vreau să ştiu - Am învăţat
Elevii completează în caiete primele două rubrici ale tabelului.

ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT

--------------------------- --------------------------- ---------------------------

--------------------------- --------------------------- ---------------------------
--------------------------- --------------------------- ---------------------------

Elevii citesc textul şi completează în caiete rubrica a treia a tabelului.

Profesorul ascultă variantele de răspuns propuse de elevi şi completează rubricile
tabelului împreună cu ei la tablă.
 61

Reflecţie
Citesc în lanţ textul de la rubrica Motivează (p.71) şi numesc ideile principale ale
textului.

Braistorming oral „Importanţa Naşterii Domnului Iisus Hristos pen-

tru omenire”.

Tema pentru acasă

Sarcină imediată
Pornind de la informaţia din Cuvânt din Sfânta Scriptură şi Idei esenţiale, scrieţi un eseu
cu tema: Noaptea sfântă.
Povestiţi cum vă pregătiţi de sărbătoarea Naşterii Domnului în familia voastră.

Extindere
Citiţi informaţia cuprinsă în Portofoliu (p. 72).
Prezentaţi şi alte icoane ce redau evenimentul Naşterii Domnului Iisus.
Colectaţi colinde.
62 Proiect didactic
nr. 3 SUBIECT: Pescuirea minunată

Obiective O4 – să aprecieze impor- rea, Găseşte coresponden-

operaţionale:
O1 – să scrie definiţia cuvin-
telor-cheie: credinţă, mân-
tuire, ascultare, Apostol,
preot.
O2 – să explice simbolurile
din minunea propusă spre
studiere.
O3 – să identifice învăţături
desprinse din minunea pro-
pusă.
tanţa credinţei şi a ascultării tul, tehnica Gândeşte-Pe-
pentru mântuire. rechi-Prezintă.
O5 – să-şi exprime opinia
vizavi de afirmaţia: De ce Mărgăritare
omul numai cu înţelepciu- duhovniceşti:
nea lui nu poate realiza ni-
mic bun. „Credinţa – izvorul tuturor
bunătăţilor”.
Strategii didactice: (Sfântul Grigore Teologul)
rebusul, lectura dirijată,
explicaţia, problematiza-

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Evocare
Activitatea Rebus
Profesorul propune elevilor să rezolve rebusul de pe poster şi să descopere cuvântul
de pe verticala AB (credinţă).

1. Persoana care se ocupă cu pescui- 1 C

tul (pescar) 2 R
2. Persoane care au adus Pruncului 3 E
Iisus daruri: aur, smirnă şi tămâie (crai)
3. Slujitor al bisericii (preot)
4 D
4. Tatăl Ceresc (Dumnezeu)
5 I
5. Casa Domnului (biserica) 6 N
6. Ne vesteşte voia lui Dumnezeu (în- 7 Ţ
gerul) 8 Ă
7. Ucenicii Domnului (Apostolii)
8. Soţia lui Adam (Eva).

REALIZAREA SENSULUI
Pilda Pescuirea minunată
Profesorul propune elevilor să audieze pilda Pescuirea minunată şi să răspundă la
întrebările:
– De ce n-a prins toată noaptea niciun peşte Simon Petru?
– Ce i-a spus Domnul Iisus lui Petru?
– De ce s-a înspăimântat Simon Petru când a văzut că mrejele erau pline cu peşti?
– Ce învăţături desprindem din această pildă?

Citirea ghidată pe fragmente. Elevii împreună cu profesorul formulează învăţături

desprinse din fiecare aliniat şi le scriu în caiete.
 63

Model:
• Dumnezeu este Atotputernic.
• Credinţa şi ascultarea întotdeauna sunt răsplătite de Dumnezeu.
• Întotdeauna trebuie să găsim timp şi pentru suflet.
• Să citim cât mai des Sfânta Evanghelie, căci prin ea Domnul Iisus vorbeşte cu noi.

Reflecţie
Activitatea Găseşte corespondentul
Profesorul propune elevilor să citească textul de la rubrica Meditează (p. 76) şi să
găsească corespondentul dintre coloana A şi coloana B.

Pe un poster profesorul scrie din timp:

A B
pescarul amvonul
marea predica
peştii apostolul
mreaja creştinii
luntrea lumea

Activitatea Gândeşte - Perechi-Prezintă

Profesorul propune elevilor să citească în perechi textul de mai jos:
„Fără ascultare de Dumnezeu, de Biserică şi de preoţi, care sunt urmaşii Apostolilor
pe pământ, nu este mântuire, nu este pace în casele şi sufletele credincioşilor. Urmând
exemplul Apostolilor, să începem şi noi să ascultăm cuvântul lui Dumnezeu şi, cu credin-
ţă, să împlinim poruncile Lui”.

Sarcină didactică: Aduceţi exemple din viaţa voastră şi povestiţi cum aţi putea să
ascultaţi de cuvântul lui Dumnezeu, cum să împliniţi poruncile Lui.
Câteva perechi prezintă variante de răspuns.

Tema pentru acasă:

Să citească textul de la rubrica Exprima-ţi opinia (p. 76) şi să răspundă la întrebările:
– De ce omul numai cu înţelepciunea lui nu poate realiza numic bun?
– Identificaţi în text care sunt cele două virtuţi prin care lumea se mântuieşte. De ce?
64 Proiect didactic
nr. 4 SUBIECT: Pilda Semănătorului

Obiective care ascultă şi împlineşte în- Mărgăritare

operaţionale:
O1 – să scrie definiţia cuvin-
telor-cheie: pildă, simbol.
O2 – să identifice semnifica-
ţia cuvintele-simbol din pil-
da semănătorului.
O3 – să determine scopul
rostirii acestei pilde de către
Domnul Iisus.
O4 – să motiveze roadele pe
care le poate aduce un elev
văţăturile lui Dumnezeu.
O5 – să demonstreze im-
portanşa cuvântului dum-
nezeiesc pentru sufletele
noastre.
Strategii didactice:
Analiza, compararea, expli-
caţia, metoda Piramida,
tehnica 3/2/1
duhovniceşti:
„O credinţă curată, sfântă
cu cerul deschis este scumpă
nu numai în raport cu viaţa
veşnică, ci şi în raport cu via-
ţa vremelnică. Unde nu este
credinţă, acolo nu este nici
faptă bună”.
(Fericitul Augustin)

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Evocare
Conversaţie
Elevii povestesc despre schimbările pe care le-au simţit în comportamentul lor
după ce au acumulat cunoştinţele la orele de religie.
Apoi completează independent tabelul:
SCHIMBĂRI INTERIOARE SCHIMBĂRI EXTERIOARE

------------------------------------------------ ------------------------------------------------
------------------------------------------------ ------------------------------------------------
------------------------------------------------ ------------------------------------------------
------------------------------------------------ ------------------------------------------------

Fişele sunt citite de doritori şi se fac concluzii.

Reactualizarea cunoştinţelor
Profesorul propune elevilor să citească textul de la rubrica Idei esenţiale (p. 76).
Varianta I argumentează fraza:
• Ascultarea, credinţa şi urmarea cuvântului lui Dumnezeu ne aduce binecuvân-
tare materială şi, mai ales, duhovnicească.
Varianta a II-a argumentează fraza:
• Credinţa şi ascultarea sunt esenţa întregii învăţături dumnezeieşti, fără ele nu
putem ajunge la mântuire.
Un elev numeşte cele două virtuţi prin care lumea se mântuieşte (tema de acasă).
Profesorul face puntea de trecere la tema nouă.
Pe un poster este scris motto-ul:„Seamănă sămânţa bună şi numai în pământ
bun”.
Profesorul: Ce se va întâmpla, dacă o sămânţă bună va cădea pe un sol nefertil,
 65

pietros, nisipos. Va aduce oare roade?

De multe Domnul Iisus le povestea oamenilor învăţămintele Sale folosindu-se de
pilde. Pilda este o relatare, un exemplu din viaţă despre faptele şi activităţile oame-
nilor, care are un înţeles simbolic.
Una dintre acestea este Pilda semănătorului. Studiind această pildă, vom vedea
că şi inima omului poate fi asemănată cu un pământ în care trebuie să crească şi să
rodească cuvântul dumnezeiesc.

REALIZAREA SENSULUI
Elevii scriu în caiete data şi subiectul lecţiei.
Profesorul propune să audieze Pilda semănătorului şi îndeplinesc sarcina didactică
(ex.1 p. 78):
Precizaţi următoarele aspecte:
• locul în care a fost rostită Pilda semănătorului;
• lucrarea agricolă menţionată în pildă;
• scopul rostirii acestei pilde.

CUVINTE SIMBOL SEMNIFICAŢII

Semănătorul
Sămânţa Cuvântul Domnului
Pământul
Păsările cerului
Spinii
Roadele

Reflecţie
Activitatea „Piramida”
I. Lucru în grup. Elevii formează patru grupe şi dezvoltă aceeaşi idee „Pilda se-
mănătorului potrivită cu viaţa din mediul şcolar” (p. 79).
Fiecare grupă prezintă exemple din mediul şcolar care s-ar potrivi cu varianta de
sol descrisă în pilda evanghelică şi le prezintă în faţa clasei.
II. Lucru în perechi. Elevii se împart în perechi.
În perechi îndeplinesc următoarea condiţie: „Enumeră roadele pe care le poate
aduce un copil care ascultă şi împlineşte învăţăturile lui Dumnezeu”.
III. Lucru individual. Fiecare elev precizează ce ar trebui să facă ca sufletul lui să
devină un pământ roditor în fapte bune.

Tehnica 3-2-1
Elevii scriu:
• trei termeni pe care i-au învăţat la lecţie;
• două propuneri despre ce ar dori să afle mai mult;
66

• o deprindere pe care au dobândit-o studiind această lecţie.

Tema pentru acasă:

► Să citească textul de la rubrica Apreciază (p. 79) şi să răspundă la întrebarea:
– Cu ce este asociat cuvântul dumnezeiesc în text?
► Să formuleze o învăţătură despre importanţa cuvântului dumnezeiesc pentru
sufletele noastre.
 67

CAPITOLUL IV

BISERICA ÎN PRIMELE
VEACURI CREŞTINE

Subcompetenţe specifice:
Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu şi a Bisericii Sale pe baza
Sfintei Scripturi şi a Sfintei Tradiţii.

Subcompetenţe:
► Prezentarea principalelor evenimente din istoria Bisericii
Creştine;
► Aplicarea învăţăturii creştine cu privire la relaţiile dintre
semeni.
68 Proiect didactic SUBIECT: Lumea în momentul
nr. 1 apariţiei creştinismului

Obiective apariţiei creştinismului. Mărgăritare

operaţionale:
O1 – să definească cuvinte-
le-cheie: imperiu, Palestina,
creştinism, religii.
O2 – să enumere condiţiile
prin care lumea a fost pre-
gătită pentru venirea Dom-
nului Iisus Hristos.
O3 – să caracterizeze situa-
ţia popoarelor în momentul
O4 – să argumenteze im-
portanţa istorică a apari-
ţiei creştinismului pentru
omenire.
Strategii didactice:
demonstrarea, conversaţia
euristică, Mozaicul, proble-
matizarea, lucru individu-
al, în perechi, în grup
duhovniceşti:
„Domnul Iisus Hristos este
începutul zidirii, începutul
mântuirii, începutul învie-
rii şi începutul slavei celei
velnice. Oriunde în lume se
vrea începerea vreunui lu-
cru bun, cu Hristos trebuie
să se înceapă, căci fără El,
nimic nu putem face”.
(Sfântul Nicolae Velimirovici)

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Evocare

• Profesorul prezintă elevilor vederea oraşului Ierusalim.

• Pe un fundal muzical elevii selectează şapte cuvinte din lista propusă care s-ar
potrivi cu imaginea: Ierusalim, Ţara Sfântă, Palestina, creştinism, Iisus Hristos, Imperiul
Roman, evanghelie, apostoli, credinţă, pildă, virtuţi, poruncă, învăţătură, religie.
• În centrul imaginii trebuie să fie lipit cuvântul-cheie creştinism.
Profesorul face puntea de
trecere la subiectul nou:
Creştinismul şi-a luat nume-
le de la Iisus Hristos. Numele
Hristos este o traducere în lim-
ba greacă a ebraicului Mesia
(Unsul lui Dumnezeu), iar Iisus
în traducere înseamnă Mântu-
itor. CREŞTINISM
Subiectul lecţiei de astăzi
este: Lumea în momentul apari-
ţiei creştinismului.
Elevii scriu data şi subiectul lecţiei în caiete.

REALIZAREA SENSULUI
Studierea temei noi prin metoda Zig-zag (Mozaicul)
Etape
1. Formarea grupurilor cooperative şi distribuirea materialului de lucru.
- Profesorul împarte tema de studiu în 5 subteme:
I. Unitatea politică a Imperiului Roman
II. Drumurile
III. Unitatea limbii şi a civilizaţiei
 69

IV. Răspândirea evreilor pe întreg pământul

V. Căutările spirituale ale lumii antice
- Propune elevilor să se numere de la 1 la 5 şi distribuie fiecărui elev materialul
ce conţine informaţia subtemei corespunzătoare numărului său (elevul cu numărul
1 va deveni expert în subtema 1, cel cu numărul 2 – expert în subtema 2 etc.); se
precizează faptul că vor învăţa şi vor prezenta materialul corespunzător numărului
lor şi celorlalţi colegi, fiind responsabili de rezultatele învăţării acestora.
- fiecare grup de 5 elevi va constitui un grup cooperativ; elevilor li se solicită să
reţină grupul cooperativ din care fac parte.
2. Formarea grupului de experţi şi pregătirea prezentărilor
- Elevii care au acelaşi număr şi, respectiv, aceeaşi subtemă de abordat se vor con-
stitui în grupuri de experţi.
- Experţii studiază şi aprofundează cunoştinţele împreună.
3. Realizarea prezentărilor (predarea) şi verificarea rezultatelor învăţării
- Se reconstituie grupurile cooperative;
- Fiecare expert „predă” conţinutul subtemei sale; modalitatea de transmitere
trebuie să fie concisă, stimulativă, atractivă.
- Fiecare membru al grupului cooperativ are sarcina să reţină cunoştinţele pe care
le transmit colegii lor, experţi în diferite probleme.
4. Evaluare
- Profesorul solicită elevilor să demonstreze ceea ce au învăţat.

Reflecţie
Profesorul face totalurile şi le propune elevilor să citească textul de la rubrica
Apreciază (p.85) şi să răspundă la întrebările:
– Cine este Stăpânul Hristos pentru omenire?
– Ce argumente ne dovedesc că orice lucru în familie sau în societate trebuie să înceapă cu
Domnul Hristos?
Comentaţi afirmaţia: Iisus Hristos este Singurul Semănător al binelui în ogorul
întregii lumi.
Lucru în perechi
Pe tablă sunt fixate imaginile: templul din Ierusalim, templul din Grecia Antică,
Coliseul.
Sarcină didactică: Identificaţi menirea fiecărui edificiu.

Tema pentru acasă

Să citească Studiul de caz (p. 85) şi să caracterizeze în caiet situaţia popoarelor în
momentul apariţiei creştinismului.
70 Proiect didactic
nr. 2 SUBIECT: Începutul creştinismului

Obiective viaţa creştinului. Vreau să Ştiu - Am învăţat,

operaţionale:
O1 – să scrie definiţia ter-
menilor: Creştinism, Orto-
doxie, Simbolul credinţei,
mântuire.
O2 – să determine apariţia
primelor biserici creştine.
O3 – să relateze despre înce-
putul creştinismului.
O4 – să aprecieze rolul
Simbolului Credinţei în
O5 – să numească mijloace lucru cu tabelul, activita-
de întărire a credinţei. tea frontală, individuală,
O6 – să argumenteze de ce în perechi
Biserica Ortodoxă este nu-
mită „stâlpul şi temelia ade- Mărgăritare
vărului”.
duhovniceşti:
Strategii didactice: „ Aceasta este credinţa care
a biruit lumea: credinţa
demonstrarea, explicaţia,
noastră”.
problematizarea, brainstor-
(I Ioan 5, 4)
mingul oral, analiza, Ştiu -

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Evocare
Audierea rugăciunii
O, Stăpâne, Doamne Iisuse Hristoase, fii nouă Început al luptei contra tuturor
păcatelor şi al izbândirii în toate faptele bune. Căci Ţie se cuvine toată slava şi mul-
ţumirea în veci. Amin.
În faţa clasei este fixată icoana Mântuitorului.
– Ce-L rugăm pe Domnul Iisus în această rugăciune?
Interogarea temei pentru acasă
Completaţi tabelul: Situaţia popoarelor în momentul apariţiei creştinismului

Trei elevi completează rubricile din tabel.

RELIGIA MORALA FAMILIA

-------------------------- -------------------------- --------------------------

-------------------------- -------------------------- --------------------------

-------------------------- -------------------------- --------------------------

Colegii propun completări.

Concluzia: Omenirea în momentul apariţiei creştinismului era într-o stare de de-
cădere morală. În această perioadă Tatăl Ceresc a binevoit să-L trimită pe pământ pe
Fiul Său. Iisus Hristos a venit în lume pentru a-i aduce o învăţătură sfântă, dumne-
zeiască – credinţa creştină. Astăzi vom studia tema Începutul creştinismului.
Elevii scriu data şi subiectul lecţiei în caiete.

REALIZAREA SENSULUI
Studierea temei noi prin metoda Ştiu-Vreau să ştiu-Am învăţat.
Etapa ,,Ştiu”:
Sarcina 1. Notaţi faptele cunoscute la subiectul propus.
 71

Se transcriu cunoştinţele în rubrica ,,Ştiu”.

Etapa ,,Vreau să ştiu”:
Sarcina 2. Formulaţi întrebări la care doriţi să găsiţi răspuns.
Elevii, cu ajutorul profesorului, formulează întrebări la tema la care doresc
să afle răspunsul.
Etapa ,,Am învăţat”:
Sarcina 3. Studiaţi textul (p.87) şi notaţi cunoştinţele noi pe care
le-aţi obţinut.
► Elevii studiază fragmentul de text, se gândesc la ceea ce au ştiut şi pot
completa rubrica.
► Meditează asupra întrebărilor pe care şi le-au pus, dacă au obţinut răspunsuri
sau nu.
►Notează în rubrica “Am învăţat” ceea ce au învăţat
ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT

-------------------------- -------------------------- --------------------------

-------------------------- -------------------------- --------------------------

-------------------------- -------------------------- --------------------------

Profesorul împreună cu elevii discută cum au îndeplinit tabelul şi fac concluzii.

Reflecţie
Lucru în perechi
Elevii citesc Învăţăturile Sfinţilor Părinţi (p. 89) şi comentează afirmaţiile:
Perechea I
„Un om fără credinţă este asemenea unei corăbii fără cârmă, purtată de valurile
mării” (Sfântul Ioan Gură de Aur).
Perechea a II-a
„Unde nu este credinţă, acolo nu este nici faptă bună” (Fericitul Augustin).
Un elev citeşte Studiul de caz (p. 89), ceilalţi elevi ascultă şi răspund la întrebarea:
– Care este valoarea sufletului creştin?
Concluzii: Credinţa în Dumnezeu trebuie să fie adevărată.
Fără credinţă adevărată nu putem să ajungem la Dumnezeu.
Fiecare creştin trebuie să cunoască Simbolul Credinţei.

Tema pentru acasă

Realizaţi un poster cu genericul: Mijloacele prin care credinţa creşte şi se întăreşte.
Posterul poate să cuprindă desene, fotografii, icoane, citate, rugăciuni.
72 Proiect didactic SUBIECT: Întemeierea Bisericii
nr. 3 Creştine

Obiective O3 – să elaboreze portretul Mărgăritare

operaţionale:
O1 – să scrie definiţia noţi-
unilor: Biserică, Botez, Du-
hul Sfânt, Duminica Mare.
O2 – să descrie efectul Po-
gorârii Sfântului Duh asu-
pra Apostolilor.
moral al unui creştin.
O4 – să argumentze rolul
Bisericii în viaţa creştinilor.
Strategii didactice:
posterul, brainstormingul
oral şi scris, activitatea
frontală, individuală
duhovniceşti:
„Unde este Biserica, acolo
este şi Duhul Sfânt şi unde
este duhul Sfânt, acolo este
şi Biserica”.
(Sfântul Irineu)

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Evocare
Conversaţie
Pe un poster este scris: „Aceasta este credinţa care a biruit lumea: credinţa noastră” (I
Ioan 5,4).
Explicaţi această afirmaţie.
Argumentaţi de ce Biserica este numită „Stâlp şi temelie a adevărului”.
Un elev, la tablă, stabileşte corespondenţa dintre elementele din coloana A şi B:
Coloana A Coloana B
Apostolul Petru a întemeiat Biserica din Efes.
Apostolul Marcu a întemeiat Biserica din Antiohia.
Sf. Ap. Petru şi Pavel a întemeiat Biserica din Roma.
Apostolul Ioan a întemeiat Biserica din Alexandria.
Elevii, la dorinţă, vin în faţa clasei, prezintă posterul care l-au realizat acasă şi-l
atârnă pe tablă, formând o expoziţie.
Profesorul împreună cu elevii apreciază lucrările efectuate, fac concluzii.

Captarea atenţiei
Pe tablă este fixată icoana „Pogorârea Duhului Sfânt”.
Elevii audiază Simbolul Credinţei.
– Ce eveniment este reprezentat pe icoană?
Anunţarea temei noi
– Astăzi vom afla cum a fost întemeiată Biserica Creştină.
Elevii scriu în caiete data şi subiectul lecţiei.

REALIZAREA SENSULUI
Profesorul explică sensurile cuvântului Biserică:
1. Totalitatea celor care cred în Iisus Hristos (ca Dumnezeu şi Om adevărat), care
sunt botezaţi în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh şi care sunt într-o con-
tinuă legătură cu Dumnezeu prin harul Sfântului Duh, împărtăşit prin Sfintele Taine
săvârşite de preoţi, începând din timpul Apostolilor şi până la sfârşitul veacurilor,
formează instituţia divino-umană numită Biserica. Întemeietorul şi Capul Bisericii
este Domnul nostru Iisus Hristos.
 73

2. Un alt sens al cuvântului biserică este cel de clădire, casa Domnului, lăcaşul de cult.
Citirea în lanţ a textului din manual (p.91).
Apoi elevii răspund la întrebările:
- Cât timp a rămas Mântuitorul nostru Iisus Hristos pe pământ după Învierea Sa?
- Ce le-a promis Hristos Sfinţilor Apostoli înainte de Înălţarea Sa?
- Când S-a pogorât Duhul Sfânt?
- Descrieţi ce efect a avut pogorârea Duhului Sfânt asupra Apostolilor.

Lucru în perechi. Elevii citesc în perechi textul de la rubrica Meditează, răspund

la întrebări şi descriu în caiete portretul moral al unui creştin.
Câţiva elevi prezintă portretul moral al creştinului.
Individual elevii citesc textul de la rubrica Apreciază şi răspund la întrebările:
– În timpul căror împăraţi a trăit pe pământ Domnul Iisus Hristos?
– De ce Iisus Hristos este considerat o personalitate fără egal în istoria omenirii?
Elevii prezintă răspunsurile.
Reflecţie
Pe un poster este scrisă definiţia Bisericii – instituţie divino-umană însoţită de ima-
gini (o biserică, momente ce reprezintă cele şapte sfinte taine: Botezul, Mirungerea,
Mărturisirea, Euharistia, Sfântul Maslu, Cununia, Hirotonia).

Biserica – instituţie divino-umană

Sarcină didactică: Identificaţi în imaginile date modalităţile prin care creştinii pot
primi harul Sfântului Duh.
Concluzie: După Cincizecime, legătura oamenilor cu Dumnezeu se face prin Du-
hul Sfânt, Care este prezent în Trupul tainic al lui Hristos, adică în Biserică.
Tema pentru acasă
În baza rubricilor Sfat pentru viaţă şi a Învăţăturile Sfinţilor Părinţi elaboraţi o com-
punere despre rolul bisericii în viaţa creştinilor.
74 Proiect didactic SUBIECT: Răspândirea creştinismului
nr. 4 prin predica Sfinţilor Apostoli

Obiective O5 – să argumenteze rolul oral şi scris, activitatea

operaţionale:
O1 – să definească cuvinte-
le-cheie: ierarhie, diacon,
hirotonie.
O2 – să numească cei doi-
sprezece Apostoli.
O3 – să caracterizeze activi-
tatea Sfinţilor Apostoli.
O4 – să stabilească regiunile
geografice de predicare a fi-
ecărui Apostol.
Sfinţilor Apostoli în organi-
zarea Bisericii Creştine.
O6 – să compare viaţa pri-
milor creştini cu viaţa creşti-
nilor de azi.
Strategii didactice:
discuţia dirijată, posterul,
compararea, problemati-
zarea, tehnica Ciorchinele,
tabelul, brainstormingul
frontală, individuală, lu-
cru individual, în perechi
Mărgăritare
duhovniceşti:
„Drept aceea, mergând, în-
văţaşi toate neamurile, bo-
tezându-le în numele Tată-
lui şi al Fiului, şi al Sfntului
Duh”.
(Matei 28, 19)

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Evocare
Profesorul propune elevilor să audieze rugăciune „Împărate Ceresc” şi să răspun-
dă la întrebările:
– Cum este numit Duhul Sfânt în această rugăciune?
– Ce cerem de la Duhul Sfânt în această rugăciune?

Câţiva elevi citesc compunerile despre rolul bisericii în viaţa creştinilor.

Anunţarea temei noi.
– Dragi elevi, astăzi vom afla în ce regiuni au predicat Sfinţii Apostoli.
Elevii scriu în caiete data şi subiectul lecţiei.

REALIZAREA SENSULUI
Profesorul: „Din Tradiţia bisericească aflăm despre activitatea Sfinţilor Apostoli. Pe unde
a mers, fiecare a predicat Evanghelia lui Hristos, iar mulţi dintre oamenii din acele locuri se
încreştinau, primindu-l ca părinte duhovnicesc pe Apostolul care li L-a arătat lor pe Hristos.
Astfel, Apostolii au întemeiat multe Biserici creştine locale, cu care ţineau legătură, de multe
ori prin intermediul scrisorilor”.
Elevii citesc în lanţ textul în timp ce un elev la tablă completează tabelul. Ceilalţi
elevi completează şi ei în caiete acelaşi tabel.
Apoi câte un elev identifică pe hartă regiunile nominalizate în tabel.

NUMELE SFINŢILOR APOSTOLI REGIUNILE GEOGRAFICE ÎN CARE

------------------------------------------------
------------------------------------------------
------------------------------------------------
------------------------------------------------
AU PREDICAT
------------------------------------------------
------------------------------------------------
------------------------------------------------
------------------------------------------------
 75

Episcopi,
Apostolul preoţi, Primii
fondator diaconi creştini

Trăiau Săvârşeau Făceau fap-

conform Frângerea te bune.
învăţăturii pâinii – Sfânta
evanghelice Liturghie).

Sarcină didactică: Citiţi subpunctul Organizarea Bisericii în primele veacuri creştine şi

cu ajutorul textului propus, explicaţi structura schemei:

Reflecţie
Lucru în perechi
Sarcină didactică:
– Citiţi în perechi textul de la rubrica Meditează ( p. 96).
– Comparaţi viaţa primilor creştini cu viaţa creştinilor de azi. La ce concluzii aţi ajuns?
– Cum trebuie să trăim noi ca să ne asemănăm primilor creştini?

Lucru individual
Elaboraţi portretul moral al unui creştin.
Model: Creştinul este fidel lui Dumnezeu,
credincios, onest, compătimitor, cinstit, milos-
tiv, refuză mediul vicios, este înfrânat.

Creştinul este ...

Activitate
În baza rubricilor Idei esenţiale şi Sfat pentru
viaţă redactaţi un mic eseu (jumătate de pa-
gină) cu tema: „Valoarea creştinismului pentru
mine, pentru familia mea şi pentru ţara mea”.

Tema pentru acasă

În baza studiul de caz Viaţa creştinilor în epoca apostolică (p. 96) discuaţi în familie cum
trebuie să fie traiul unui creştin adevărat, referindu-vă la următorii indici: locuinţa, ves-
timentaţia, comportamentul.
76 Proiect didactic SUBIECT: Răspândirea creştinismului
nr. 5 la strămoşii noştri

Obiective Sfântului Apostol Andrei. activitatea individuală, în

operaţionale:
O1 – să definească cuvinte-
le-cheie: Scythia Minor, Da-
cia, Pontul Euxin.
O2 – să identifice căile de
răspândire a creştinismului
în Dacia.
O3 – să relateze activitatea
O4 – să demonstreze im-
portanţa creştinismului în
spaţiul geto-dac.
Strategii didactice:
Copacul ideilor, conversa-
ţia, problematizarea, ana-
liza, SINELG, Acvariul,
perechi, în grup
Mărgăritare
duhovniceşti:
„Unde nu mai este elen şi
iudeu…bărbar, scit, rob ori
liber, ci toate şi întru toţi
Hristos”. (Coloseni 3, 11)

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂ-
ŢII
Evocare
Activitatea Copacul ideilor

Pe un poster este desenat un copac, pe

a cărui tulpină este scris cuvântul creştin de
la care pornesc trei ramuri cu următoarele
inscripţii: locuinţa, vestimentaţia, compor-

entul
tamentul.
portam
Câte un elev vine şi completează frun-
zuliţele cu informaţia pregătită acasă. ia
a

aţ
nţ
ve l com

nt
ui

e
c
m
o
sti

Profesorul face legătura cu tema nouă:

„Cercetările recente arată că pe teritoriul
Danubiano-Pontic a predicat Sfântul Apos-
tol Filip. O parte din teritoriul ţării noas-
CREŞTIN
tre a fost evanghelizat chiar de ucenici ai
Domnului Hristos, Sfinţii Apostoli Andrei şi Filip, precum şi de cei ai Apostolilor veniţi
din sudul Dunării. Subiectul lecţiei de astăzi este Răspândirea creştinismului în rândul
strămoşilor noştri”.
Elevii scriu în caiete data şi subiectul lecţiei.

REALIZAREA SENSULUI
Studierea temei noi prin metoda SINELG
Etape:
1. Prezentarea temei şi a textului ce urmează a fi lecturat.
Sarcină: Citiţi individual timp de 6-7 minute textul de la p. 97.
2. Inventarierea cunoştinţelor pe care le posedă referitoare la text. Înainte de înce-
perea lecturii, elevilor li se cere să noteze tot ceea ce cred că ştiu referitor la tema ce va
fi dezvăluită în text.
3. Notarea ideilor.
 77

Elevii notează ideile în caiete, iar moderatorul la tablă.

4. Lectura individuală.
În timpul lecturii individuale elevii vor utiliza următoarele semne pe marginea tex-
tului:

BIFĂ √ – + ?
CUNOŞTINŢE CUNOŞTINŢE CUNOŞTINŢE CUNOŞTINŢE
CONFIRMATE INFIRMATE DE NOI, NEÎN- INCERTE, CON-
DE TEXT TEXT TÂLNITE PÂNĂ FUZE, NEÎNŢE-
ACUM LESE

(Bifă√) – pentru alineatul care confirmă cunoştinţele elevului.

(–) acolo unde conţinutul textului infirmă opiniile elevului.
(?) pentru alineatul neînţeles de elev, cunoştinţele incerte, confuze, care merită să fie
cercetate.
(+) când informaţia citită este nouă.
4. Realizarea unui tabel sintetic, după modelul de mai jos.
5. Înţelegerea (realizarea sensului) şi monitorizarea înţelegerii:
– se discută textul în baza semnelor propuse;
– elevii realizează corelaţii între informaţiile noi şi cele cunoscute;
– se încurajează stabilirea de scopuri, analiza critică, analiza comparativă şi sinteza;
– noţiunile noi se scriu în caiete.

Lucru în perechi
Elevii citesc textul Activitatea Apostolului Andrei şi completează tabelul în perechi:
Mărturii despre activitatea Sfântului Apostol Andrei

Tehnica Acvarium
1. Elevii citesc individual textul de la rubrica Află mai mult.
2. Profesorul împreună cu elevii selectează trei elevi (peştişori scoşi din acvarium),
care sunt rugaţi să iasă din clasă timp de 3-4 minute.
3. Elevii pregătesc întrebări pe care le vor adresa peştişorilor.
4. Elevii-peştişori intră în clasă.
Ceilalţi elevi formează un cerc şi, pe rând, adresează întrebări peştişorilor. Dacă aceş-
tia răspund corect, intră şi ei în acvarium.
– Unde s-a născut Apostolul Andrei?
– Cum îl chema pe tatăl Apostolului Andrei?
– Unde a predicat Sfântul Apostol Andrei?
– Cu cine era frate Apostolul Andrei?
78

Reflecţie
Sarcină didactică: Găsiţi corespondenţe între elementele din coloanele A şi B
A B

pecatum a crede
basilica păcat
credere florii
floralia biserica
christianus a se ruga
altare altar
rogare creştin

Tema pentru acasă

Citiţi textul de la rubrica Mărturii literare despre creştinii din teritoriile daco-romane
şi selectaţi din documente noţiunile-cheie care demonstrează prezenţa creştinilor în spa-
ţiul geto-dac.

Extindere
Elaboraţi un portofoliu în care pe prima pagina să fie informaţie despre toţi Apostolii,
pe pagina a doua – o icoană a unui Apostol şi pe pagina a treia – o informaţie despre viaţa
şi activitatea unui Apostol.
Elevii, în ordine alfabetică, primesc informaţia despre Apostolul care trebuie să rea-
lizeze portofoliul.
 79

CAPITOLUL V

JERTFĂ DIN IUBIRE

Subcompetenţe specifice:
Cunoaşterea şi iubirea lui Dumnezeu şi a Bisericii Sale pe baza
Sfintei Scripturi şi a Sfintei Tradiţii.

Subcompetenţe:
► Generalizarea învăţăturii şi activităţii Domnului Iisus Hristos;
► Explicarea semnificaţiei şi a importanţei sărbătorilor
creştine;
► Definirea învăţăturii creştine, în baza textelor studiate;
► Formarea conştiinţei creştine faţă de Dumnezeu, de
aproapele, de sine şi de mediu.
80 Proiect didactic
nr. 1 SUBIECT: Patimile Domnului

Obiective O4 – să aprecieze valoa- activitatea individuală, în

operaţionale:
O1 – să scrie definiţia noţi-
unilor: patimă, Cina de Tai-
nă.
O2 – să descrie evenimen-
tele ce au avut loc în ziua
de miercuri din Săptămâna
Mare.
O3 – să prezinte modalităţi
de combatere a invidiei.
re Cinei de Taină pentru
creştini.
O5 – să argumenteze im-
portanţa Sfintei Împărtăşa-
nii pentru mântuire.
Strategii didactice:
Rebusul, conversaţia,
problematizarea, analiza,
demonstrarea, tabelul,
perechi, în grup.
Mărgăritare
duhovniceşti:
„Hristos a murit pentru noi
ca în noi să moară păcatul.
Cel Ce S-a răstignit pentru
noi ne va ajuta să ne răstig-
nim patimile şi poftele”.
(Sfântul Tihon Zadonschi)

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Evocare
Activitatea Integrama
Dezlegaţi integrama, completând-o cu numele Sfinţilor Apostoli în aşa mod încît pe
verticala AB să obţineţi cuvîntul Patimile.
A

PETRU
MATEI
BARTOLOMEU
IOAN
TOMA
FILIP
LUCA
ANDREI

Profesorul explică semnificaţia cuvântului Patimile Mântuitorului.

Patimile Mântuitorului = suferinţele îndurate de Iisus Hristos.
Săptămâna patimilor = săptămâna dinainte de Paşti; săptămâna mare. [Var.: pátemă
s.f.] - Din gr. páthima.

Realizarea sensului
Citirea în lanţ
Elevii răspund la întrebări:
– Numeşte evenimentele care s-au desfăşurat în Săptămâna Patimilor.
– Te surprinde trădarea lui Iuda? De ce?
– Au reuşit acuzatorii să găsească motive pentru condamnarea lui Iisus?

Lucru în perechi
 81

– Precizaţi ce a dovedit Mântuitorul prin faptul că:

- nu a spus numele trădătorului;
- l-a sfătuit pe Apostol Petru să nu-şi folosească sabia.
– Indentificaţi învăţămintele care se desprind din aceste atitudini ale Mântuitorului.

Lucru în grup
Organizaţi o discuţie cu titlul: ”Să nu fim invidioşi”, în care să prezentaţi:
a) motive de invidie;
b) urmările negative ale sentimentelor de invidie şi ură, care se manifestă şi astăzi
uneori între oameni;
c) modalităţi de a înlătura aceste stări sufleteşti.

Reflecţie
Profesorul propune elevilor să examineze mai multe imagini ce se referă la Săptămâ-
na Patimilor.
Sarcină didactică: Selectaţi şi aranjaţi imaginile în ordinea consecutivă a desfăşurării
evenimentelor din Săptămâna Patimilor. Relataţi despre evenimentele reprezentate.

Sarcină didactică: Completaţi fişa de lucru:

SCRIE DOUĂ ENUNŢURI DIN TEXT DESCRIE EMOŢIILE PE CARE LE-AI

CARE TE-AU IMPRESIONAT
------------------------------------------------
------------------------------------------------
------------------------------------------------
------------------------------------------------
TRĂIT. DE CE?
------------------------------------------------
------------------------------------------------
------------------------------------------------
------------------------------------------------

Tema pentru acasă

Încearcă să te cunoşti mai bine, răspunzând la următoarele întrebări:
Eu sunt invidios? Pe cine şi din ce motiv? Urăsc pe cineva? Din ce cauză am ajuns la
ură? Aceste stări sufleteşti îmi aduc mulţumire sau nelinişte sufletească? Ce trebuie să fac
pentru a reprima aceste sentimente din sufletul meu?
82 Proiect didactic SUBIECT: Crucea – semnul iubirii
nr. 2 Mântuitorului pentru oameni

Obiective O4 – să conştientizeze va- ativitatea individuală, în

operaţionale:
O1 – să scrie definiţia noţiu-
nilor: Cruce, Jertfă, Vinerea
Mare, Prohodul Domnului,
Sfântul Epitaf.
O2 – să numească ordinea
evenimentelor din viaţa
Mântuitorului.
O3 – să identifice persoa-
nele care au fost alături de
Mântuitorul în timpul pati-
milor Sale.
loarea Jertfei de pe Cruce a
Mântuitorului.
O5 – să aprecieze suferinţe-
le la care a fost supus Mân-
tuitorul.
Strategii didactice:
demonstrarea, audierea,
metoda A.M.A. (Ascultă-
Meditează-Aplică), con-
versaţia, problematizarea,
analiza, scrierea liberă,
grup
Mărgăritare
duhovniceşti:
„Numai Unicul Dumnezeu
poate să triumfe pe Cruce,
să atragă de pe Cruce, spre
Sine, întreg universul, să ră-
mână viu şi după moarte şi
chiar prin mijlocirea morţii
să dăruiască viaţă lumii”.
(August Nocoli)

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Evocare
Profesorul atârnă pe tablă din timp icoana Rugăciunea Mântuitorului în Grădina Ghet-
simani.
Pe o fişă este scris: După Cina de Taină, Iisus a plecat:
Unde?
Cu cine?
De ce?
Cine a venit să-L prindă?
Cine a fost trădătorul?

Interogarea temei pentru acasă

Câţiva elevi prezintă oral variantele de răspuns la tema pentru acasă.

REALIZAREA SENSULUI

Elevii audiază rugăciunea: Crucii Tale ne închinăm, Stăpâne, şi Sfânta Învierea Ta o

lăudăm şi o slăvim.
Motto:
”Cuvântul cruce … pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu”.
– Cum interpretaţi acest motto:
Model:
– Crucea este semnul sfânt al creştinilor.
– Iisus, când a fost răstignit pe Cruce, a sfinţit-o, de atunci crucea are putere sfântă şi
ne ajută să luptăm cu păcatele.
– Cine cinsteşte crucea cinsteşte pe Hristos.
– Crucea este arma de biruinţă a lui Hristos împotriva păcatului şi a morţii.
 83

Metoda A. M. A (Ascultă-Meditează-Aplică)
Textul se împarte în 4 părţi.
Elevii se numără de la unu la patru.
Sarcină: Citiţi fragmentul respectiv:
Cei cu nr.1 citesc şi argumentează evenimentul Iisus în faţa lui Pilat.
Cei cu nr. 2 citesc şi argumentează evenimentul Iisus răstignit pe Cruce.
Cei cu nr. 3 citesc şi argumentează evenimentele care s-au desfăşurat în momentul
când Iisus a murit.
Cei cu nr. 4 citesc şi argumentează evenimentul Coborârea Domnului de pe Cruce şi pu-
nerea în mormânt.
Elevii răspund conform planului şi completează răspunsurile.

Reflecţie
Scriere liberă Ce am aflat eu despre Parimile Domnului

Tema pentru acasă:

Citiţi şi argumentaţi afirmaţia:
Să-i iertăm pe cei ce ne fac rău, precum Mântuitorul i-a iertat pe cei ce L-au răstignit!
84 Proiect didactic
nr. 3 SUBIECT: Crucea (lecţia a II-a)

Obiective Mântuitorul în timpul pati- rea, compararea, graficul

operaţionale:
O1 – să scrie definiţia noţiu-
nilor: Cruce, Jertfă, Vinerea
Mare, Prohodul Domnului,
Sfântul Epitaf.
O2 – să numească ordinea
evenimentelor din viaţa
Mântuitorului.
O3 – să identifice persoa-
nele care au fost alături de
milor Sale.
O4 – să conştientizeze va-
loarea Jertfei de pe Cruce a
Mântuitorului.
O5 – să aprecieze suferinţe-
le la care a fost supus Mân-
tuitorul.
Strategii didactice:
Conversaţia, problematiza-
T, analiza, Ciorchinele, lu-
cru individual, în perechi
Mărgăritare
duhovniceşti:
„Vai de cei care Îl alungă de
la sine pe Iisus! Pentru că şi
ei vor trebui să plece cândva
din faţa Lui”.
(Prot. P. Socolov).

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Evocare
Interogare frontală
1. Numiţi ordinea evenimentelor din viaţa Mântuitorului după ce a fost dus înaintea
lui Pilat.
2. Ce dovedeşte Mântuitorul prin jertfa Sa?
3. Descrieţi cum a participat natura la moartea Domnului nostru Iisus Hristos.
4. Care sunt ultimele cuvinte rostite de Mântuitorul înainte de a muri?
5. Identificţi persoanele care au fost alături de Mântuitorul în timpul patimilor Sale.
6. Cine a fost de acord cu răstignirea Mântuitorului?
7. Descrieţi cum s-a comportat Iisus în timpul pătimirii Sale.
8. Ce ne învaţă Mântuitorul prin comportamentul Său?

REALIZAREA SENSULUI
Activitatea Ciorchinele
Sarcină didactică: Citiţi textul de la rubrica Află mai mult şi completaţi în caiete prin
metoda ciorchinelui Acţiunile creştinilor din Vinerea Patimilor.

Lucru în perechi
Elevii formează trei perechi.
Sarcină didactică: Citiţi şi argumentaţi ideile esenţiale:
• Perechea nr. 1: Iisus n-a murit pentru păcatele Sale, ci pentru fărădelegile noastre,
răscumpărându-ne de ele.
• Perechea nr. 2: Domnul Iisus, fiindcă a fost fără păcat, a putut da Tatălui o viaţă
curată de ascultare, răscumpărând neascultarea noastră.
• Perechea nr. 3: Pe Domnul Iisus, numai pentru că a fost fără păcat, moartea nu L-a
putut ţine, căci nu avea drept asupra Lui. Iisus a Înviat, ca după El să înviem şi noi toţi,
cei ce credem în El.
 85

Activitatea Graficul T
Profesorul citeşte Învăţăturile Sfinţilor Părinţi şi elevii completează graficul T prin care
vor prezenta dragostea lui Dumnezeu faţă de om, pe de o parte, şi nemulţumirea oame-
nilor faţă de Dumnezeu, pe de altă parte.

Reflecţie

Profesorul propune elevilor mai multe imagini şi elevii trebuie să determine conse-
cutivitatea evenimentelor şi să le relateze.

Tema pentru acasă

Citiţi poezia Săptămâna Patimilor şi răspundeţi la întrebări.

Proiect de grup Bucuria Învierii

Elevii sunt împărţiţi în trei grupe.
I grup selectează poezii, predici.
Al II-lea grup realizează desene cu tematica Învierii.
Al III-lea grup prezintă tradiţii pascale.
Doi elevi pregătesc informaţii despre Învierea Domnului.
86 Proiect didactic SUBIECT: Învierea Domnului Iisus şi
nr. 4 Învierea noastră

Obiective Învierea Domnului. monstraţia, metoda Proiect

operaţionale:
O1 – să definească cuvinte-
le-cheie: Înviere, mântuire,
sărbătoare.
O2 – să relateze cum a avut
loc Învierea Domnului;
O3 – să explice de ce duşma-
nii lui Iisus Hristos au încer-
cat să oprească vestirea Învi-
erii Domnului Iisus Hristos.
O4 – să argumenteze cum
trebuie să ne pregătim su-
fletul pentru sărbătoarea
O5 – să descrie pregătirea
în familie pentru Învierea
Domnului,
O6 – să motiveze de ce În-
vierea Domnului este consi-
derată cea mai mare sărbă-
toare creştină.
O7 – să selecteze şi să pre-
zinte poezii despre Învie-
rea Domnului.
Strategii didactice:
povestirea, explicaţia, de-
de grup.
Mărgăritare
duhovniceşti:
„Hristos, după cum prin În-
vierea Sa a sfărâmat porţile
iadului, tot astfel prin Învie-
rea Sa deschide credincioşi-
lor porţile cerului”.
(Sfântul Filaret, Mitropolitul
Moscovei)

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Evocare
Audierea troparului Hristos a Înviat.
Profesorul spune cuvântul introductiv: „Învierea lui Hristos este cea mai puternică
dovadă că El a fost, într-adevăr, Mesia cel făgăduit, Mântuitorul, trimis din mila Tatălui
Cersc, ca să ne elibereze din robia păcatului. Prin Învierea Sa din morţi Iisus Hristos a
nimicit puterea morţii şi ne-a dat şi nouă garanţia învierii din morţi şi a vieţii de veci.
Înviind Iisus, vom învia şi noi, iată cel mai de seamă temei al bucuriei noastre”.

REALIZAREA SENSULUI
Metoda Proiect de grup
Doi elevi prezintă succint informaţii despre Învierea Domnului.
I grup prezintă predici, poezii, cântece pascale.
Al II-lea grup prezintă o expoziţie de desene cu tematica Învierii.
Al III-lea grup prezintă tradiţii pascale.
SUBIECT: Duminica – sărbătoarea
săptămânală a creştinilor
Obiective
operaţionale:
O1 – să scrie definiţia cuvin-
telor-cheie: Duminică, cin-
stire, zi de odihnă.
O2 – să identifice eveni-
mentele care au determinat
declararea zilei de dumini-
că drept sărbătoare a creşti-
nătăţii.
O3 – să descrie modul de
cinstire a duminicii.
Proiect didactic 87
nr. 5
O4 – să argumenteze mo- Mărgăritare
tivele pentru care creştinii
duhovniceşti:
trebuie să frecventeze bise-
rica. „Duminica este cea dintâi şi
O5 – să demonstreze necesi- cea mai veche sărbătoare a
tatea vestimentaţiei creştine. creştinătăţii. Duminica este
ziua care dă lumină şi celor-
lalte zile ale săptămânii”.
Strategii didactice:
(Sfântul Ioan Gură de Aur)
audierea, explicaţia, ana-
liza, metoda Ştiu - Vreau
să Ştiu - Am învăţat, lucru
individual, în perechi.

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
Evocare
Audierea poeziei Duminica

Duminica
Dumnezeu a cuvântat:
„Şapte zile-n săptămână
Eu v-am dat.
Şase zile-s de lucrat,
Dar a şaptea să vă fie
Sfântă, cum Mi-a fost şi Mie!
Şase zile vei munci
Pentru pâinea ta de hrană;
Dar o zi,
Omule, vei odihni.
Dându-mi ce Mi Se cuvine,
Mă vei preamări pe Mine!”
(George Coşbuc)

– Cum argumentează poetul importanţa cinstirii duminicii?

REALIZAREA SENSULUI
Metoda Ştiu - Vreau să Ştiu - Am învăţat
Elevii citesc individual textul şi completează tabelul în caiete:

ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT

-------------------------- -------------------------- --------------------------

-------------------------- -------------------------- --------------------------

88

Reflecţie
Lucru în perechi
Sarcină didactică: Citiţi Studiu de caz şi răspundeţi la următorii itemi:
– Identificaţi motivele pentru care creştinii trebuie să meargă la biserică.
– Descrieţi cum trebuie să fie vestimentaţia unui creştin.
– Scrieţi trei învăţături pentru suflet, cuprinse în acest text.

Evaluarea activităţii

Emoţiile mele Am învăţat

pozitive

Eu n-am înţeles Data viitoare

rugăm…

Tema pentru acasă

Scrieţi o compunere pe tema Duminica în familia mea.