Universitatea de Stat din Republica Moldova

Lucru Individual la Disciplina: Dreptul International Public.

Tema: “ Regimul juridic al strainilor.”
Regimul juridic al străinilor în Republica Moldova
Potrivit dictionarului, strainul este privit in termenul larg, semnificand:orice individ ce nu
poseda nationalitatea statului in care se gaseste.Aceasta deifnitie conditioneaza caracterul de
extraneitate al persoanei in fuctie de teritoriul statului unde se afla, precum si de cetatetia pe
care acesta o detine. In sensul legii acest personae care nu au cetatetia statului respective sau
au alta cetatetine sunt numiti “Apatrizi”.Condiţia juridică a străinului are carater unilateral, în
sensul că este stabilită de statul de reşedinţă a străinului. Conform dreptului internaţional
privat al Republicii Moldova străinii, au în condiţiile legii aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii
proprii cu excepţiile prevăzute de lege. Regimul juridic al străinilor se deosebeşte de condiţia
juridică a stăinilor prin aceea că are caracter complex şi se stabileşte prin diferite acte
normative şi prin reglementări internaţionale. Conform Legii cu privire la statutul juridic al
cetăţenilor străini şi al apatrizilor, se consideră a fi cetăţeni străini persoanele care nu au
cetăţenia Republicii Moldova, dar care poate face dovada apartenenţei sale la un alt stat. Prin
urmare, conform legii sus menţionate, deducem că străinul este orice persoană fizică care are
o altă cetăţenie decît cea a R. M, precum şi apatrizii.
Regimul juridic aplicabil strainului persoana fizica de catre lege reprezinta un conglomerate
de drepturi si obligatii specific raportrilor juridice ale strainilor. Instituţia străinului a fost una
dintre cele mai dezbătute şi greu evoluate în întreaga istorie. Începînd cu epoca antică,
perpetuîndu-se pînă la etapa actuală, aceasta a avut diferite reglementări de jure şi a suferit
modificări esenţiale.
Străinul, iniţial era pe o poziţie mai joasă decît sclavul, şi era tratat ca fiind un duşman al
teritoriului străin pe care se afla. Actualmente, sub egida Dreptului Internaţional Public şi
Privat, numeroaselor tratate şi convenţii cu privire la condiţia acestuia, instituţiei i-au fost
oferite importante drepturi şi obligaţii, foarte mult asemănătoare cu cele ale cetăţenilor unui
stat. Astfel, au fost excluse doar cîteva din drepturile pe care şi le poate exercita în mod
normal un cetăţean, cum ar fi drepturile politice. Condiţia juridică a străinului prezintă
importanţă atît pentru dreptul internaţional privat, cît şi pentru cel intern, pentru a i se
cunoaşte statutul acestuia şi pentru a facilita reglementarea juridică a acestuia. Regimul
juridic al străinului presupune reglementarea la nivel de legi speciale a regimurilor de intrare,
ieşire, azil, şedere, etc., cît şi norme juridice cu privire la misiunile diplomatice aflate pe
teritoriul R. M. Cetăţenilor străini şi apatrizilor domiciliaţi în Republica Moldova li se
garantează:
 libertatea conştiinţei, opiniei şi exprimării;
 inviolabilitatea persoanei şi locuinţei;
 aceleaşi drepturi procedurale în procesele de judecată ca şi cetăţenii Republicii
Moldova
Drepturile și interesele cetățenilor străini și apatrizilor pe teritoriul Republicii
Moldova se bucură atât de protecțiia asigurată de convențiile și tratale internaționale, cât și
de protecția cadrului juridic național, care crează mecanisme de promovare, protecţie şi
asigurare a exercitării lor. În special trebuie de menționat Legea nr. 200 din 16.07.2010
privind regimul străinilor în Republica Moldova care reprezintă de fapt, legea principală
sau mai bine zis legea care conție reglementări în cele mai vaste domenii privind regimul
juridic al străinilor în Republica Moldova, unele dintre care vor fi analizate în continuare.
Drepturile cetăţenilor străini şi ale apatrizilor reprezintă prerogativele acordate de stat ce
asigură persoanei condiţii de viaţă adecvate pentru dezvoltarea calităţilor intelectuale şi
satisfacerea cerinţelor spirituale şi materiale, inerente fiinţei umane, indiferent de raportul său
cu statul în care se află, fiind recunoscute universal, precum şi drepturile care sînt rezervate
străinilor în temeiul regimului acordat de statul-gazdă.Intrarea străinilor în Republica
Moldova se face prin orice punct de trecere a frontierei de stat deschis traficului
internațional. Străinii pot trece frontiera de stat și prin alte locuri, în condițiile stabilite de
tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte. Străinii potrivit art.6 alin.(1)
din legea nr.200 din 16.07.2010, pot intra pe teritoriul Republicii Moldova doar dacă
întrunesc următoarele condiţii :
 posedă un document valabil de trecere a frontierei de stat, recunoscut sau acceptat
de Republica Moldova, dacă prin tratatele internaţionale la care Republica Moldova
este parte nu se prevede altfel;
 posedă viză acordată în condiţiile prezentei legi sau, după caz, permis de şedere
valabil ori buletin de identitate pentru refugiați sau pentru beneficiarii de protecţie
umanitară, dacă prin tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte
nu s-a stabilit altfel;
 prezintă documente care justifică scopul intrării şi fac dovada existenţei unor
mijloace corespunzătoare atât pentru întreţinere pe perioada şederii, cât şi pentru
întoarcere în ţara de origine sau pentru tranzit către un alt stat în care există
siguranţa că li se va permite intrarea;
 prezintă garanţii că li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinaţie sau că
vor părăsi teritoriul Republicii Moldova, în cazul străinilor aflaţi în tranzit;
 nu sînt incluşi în categoria străinilor împotriva cărora s-a instituit măsura
interdicţiei de intrare în Republica Moldova conform art. 9 sau care au fost declaraţi
indezirabili conform art.55;
 nu prezintă pericol pentru securitatea naţională, ordinea şi sănătatea publică;
 nu a fost instituit un consemn nominal de nepermitere a intrării în Republica
Moldova.
Sunt scutiți de la aceste condiţii străinii care staţionează în zonele de tranzit internaţional
ale aeroporturilor, în zonele de tranzit de la frontiera de stat fie în centrele de cazare cu regim
de zonă de tranzit ori pe ambarcaţiuni ancorate în porturi fluviale.Străinii care intră în
Republica Moldova pot rămîne pe teritoriul ei numai în perioada stabilită în viză, cu excepţia
cazurilor când li s-a acordat drept de şedere provizorie sau de şedere permanentă. (Legea nr.
200 din 16.07.2010 art.14 alin.(2) Dacă în tratatele internaţionale sau în actele normative prin
care se desfiinţează unilateral regimul de vize nu este prevăzută perioada pentru care vizele
sânt desfiinţate, străinilor care nu au obligaţia obţinerii vizei pentru a intra în Republica
Moldova li se permite accesul pe teritoriul ei. Aceştia pot să rămînă pentru o şedere
neântreruptă sau pentru mai multe şederi a căror durată nu va depăşi 90 de zile calendaristice
în decursul oricărei perioade de 180 de zile calendaristice, ceea ce implică luarea în
considerare a ultimei perioade de 180 de zile precedente fiecărei zile de şedere. (art.14 alin.
(2).În unele situații (art. 8 alin.(1)) intrarea străinilor pe teritoriul Republicii Moldova poate fi
refuzată:
 nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (1);
 organizaţiile internaţionale al căror membru este Republica Moldova sau autorităţile
publice care desfăşoară activităţi de combatere a terorismului semnalează că aceştia
finanţează, pregătesc, sprijină în orice mod sau comit acte de terorism;
  există indicii că fac parte din grupuri criminale organizate cu caracter transnaţional
sau că sprijină în orice mod activitatea acestor grupuri;
 există indicii să se presupună că au săvârşit sau că au participat la săvârşirea unor
infracţiuni contra păcii şi omenirii ori a unor crime de război, ori a unor crime
contra umanităţii, prevăzute în tratatele internaţionale la care Republica Moldova
este parte;
 au prezentat informaţii false la perfectarea documentelor de intrare în Republica
Moldova;
 au încălcat regimul frontierei de stat şi regimul punctului de trecere a frontierei de
stat;
 au săvîrşit infracţiuni în perioada unor alte şederi în Republica Moldova ori în
străinătate împotriva statului sau a unui cetăţean al Republicii Moldova şi au
antecedente penale nestinse;
 au introdus ori au încercat să introducă ilegal în Republica Moldova alţi străini, ori
sînt implicaţi în traficul de fiinţe umane;
 au încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obţinerea vizei sau la
intrarea pe teritoriul Republicii Moldova;
 anterior au fost îndepărtaţi de pe teritoriul ţării şi nu au restituit cheltuielile legate de
îndepărtarea lor;
 au interdicţie de intrare în Republica Moldova;
 şi-au epuizat durata de aflare sau de şedere pe teritoriul Republicii Moldova
acordată prin lege.
Autorităţile publice sau instituţiile care deţin date şi informaţii cu privire la existenţa
unor situaţii de natura celor indicate la alin.(1) au obligaţia să informeze organele abilitate în
domeniu.Măsura nepermiterii intrării în Republica Moldova a străinului va fi motivată de
Poliţia de Frontieră şi va fi comunicată persoanei în cauză, faptul consemnîndu-se în Sistemul
informaţional integrat automatizat în domeniul migraţiei şi al azilului. Decizia privind
aplicarea măsurii nepermiterii intrării în Republica Moldova poate fi contestată în
conformitate cu legislaţia în vigoare. Străinul căruia nu i se permite intrarea în Republica
Moldova este obligat să părăsească imediat punctul de trecere a frontierei de stat către ţara de
origine sau către orice altă destinaţie pe care o doreşte, cu excepţia teritoriului Republicii
Moldova. În cazul în care părăsirea imediată a punctului de trecere a frontierei de stat de către
străinul prevăzut la alin. (1) nu este posibilă, organul abilitat va dispune cazarea lui într-un
loc amenajat în acest scop, până la încetarea motivelor care fac imposibilă plecarea acestuia,
dar nu mai mult de 24 de ore de la data cazării. Dacă motivele care fac imposibilă plecarea nu
încetează în 24 de ore de la data cazării, străinul va fi predat autorităţii competente pentru
străini în vederea îndepărtării de pe teritoriul Republicii Moldova, în condiţiile legii.
Șederea străinilor în Republica Moldova este de două tipuri: provizorie și permanentă,
reglementată de capitolul IV și V a Legii nr.200 din 16.07.2010 privind regimul străinilor în
Republica Moldova. Potrivit art.31 străinul poate solicita autorităţii competente pentru străini
acordarea dreptului de şedere provizorie în Republica Moldova în baza unei vize de lungă
şedere în scopul pentru care a fost eliberată, cu excepţia cazurilor prevăzute la art.421 şi
art.422. Dreptul de ședere provizorie poate fi acordat:
 pentru imigrare la muncă;
 pentru studii;
 pentru reântregirea familiei;
 pentru activităţi umanitare, de voluntariat sau religioase;
  pentru tratament medical de lungă durată, balneosanatorial şi de recuperare;
 pentru protecţia victimelor traficului de fiinţe umane;
 pentru protecţia victimei violenţei în familie;
 pentru alte scopuri, în care activitatea străinului nu contravine legislaţiei Republicii
Moldova sau prezenţa lui pe teritoriul Republicii Moldova este necesară în interes
public sau de securitate naţională;
 investitorilor străini.
Pentru acordarea dreptului de şedere provizorie, străinul trebuie să adreseze autorităţii
competente pentru străini, cu cel puţin 30 de zile calendaristice înainte de expirarea
termenului pentru care i s-a acordat dreptul de aflare, o cerere în acest sens. Cererea trebuie
să fie însoțită de paşaportul naţional în original şi în copie, de dovada spaţiului de locuit, de
dovada asigurării medicale şi a mijloacelor de întreţinere, de cazierul judiciar tradus și
legalizat/apostilat de autorităţile statului a cărui cetăţenie străinul o deţine, de actele de stare
civilă în original şi în copii. În cazul în care străinul are o şedere legală de cel puţin 2 ani într-
o altă ţară decât țara a cărei cetăţenie o deţine, acesta urmează să prezinte cazierul judiciar
eliberat de autorităţile statului de reşedinţă, tradus și legalizat/apostilat, precum şi documentul
ce confirmă dreptul de şedere. În termen de până la 30 de zile calendaristice din data
depunerii cererii, autoritatea competentă pentru străini va emite o decizie privind acordarea
sau refuzul acordării dreptului de şedere provizorie. Decizia va fi consemnată în Sistemul
informaţional integrat automatizat în domeniul migraţiei şi azilului. În cazul în care termenul
de aflare pe teritoriul Republicii Moldova expiră până la emiterea deciziei, autoritatea pentru
străini va elibera străinului un certificat ce confirmă statutul lui (certificat de confirmare). În
funcţie de motivul solicitării, dreptul de şedere provizorie poate fi acordat pentru o perioadă
de până la 5 ani, iar în cazurile prevăzute de lege, şi pentru o altă perioadă.
Decizia privind refuzul acordării dreptului de şedere provizorie se emite în cazul în
care:
1. străinul nu întruneşte condiţiile de intrare în Republica Moldova prevăzute la art. 6
alin. (1) lit. a), b), c), e), f) şi g);
2. există vreunul din motivele de nepermitere a intrării pe teritoriul Republicii Moldova
prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c), d), e), g), h), i), j), k) și l).
Decizia privind refuzul acordării dreptului de şedere provizorie se comunică în scris
solicitantului în termen de 3 zile lucrătoare de la emitere. Respectiv aceasta poate fi
contestată în instanţă de contencios administrativ. În condițiile legii poate fi cerută acordarea
și prelungirea dreptului de ședere provizorie: lucrătorului imigrant, investitorilor străini,
pentru studii, pentru reântregirea familiei cu străini care au drept de şedere în Republica
Moldova, pentru reântregirea familiei cu cetăţeni ai Republicii Moldova, activități umanitare
de voluntariat sau religioase, pentru tratament, pentru victimele traficului de ființe umane,
pentru victimele violenţei în familie, pentru alte cazuri. Dreptul de şedere permanentă (art.45)
se acordă la cerere, în condiţiile prezentei legi, pe o perioadă nedeterminată străinului, titular
al dreptului de şedere provizorie dacă întruneşte cumulativ următoarele condiţii:
 are drept de şedere provizorie legală şi continuă pe teritoriul Republicii Moldova de
cel puţin 3 ani - în cazul străinului căsătorit cu un cetăţean al Republicii Moldova;
 are drept de şedere provizorie legală şi continuă pe teritoriul Republicii Moldova de
cel puţin 5 ani - în cazul străinului din alte categorii;
 face dovada faptului că deţine mijloace suficiente de întreţinere; excepţie fac străinii
căsătoriţi cu cetăţeni ai Republicii Moldova;
 dispune de spaţiu de locuit;
  vorbeşte limba de stat la un nivel satisfăcător;
 îndeplineşte în continuare condiţiile de intrare în Republica Moldova prevăzute la
art. 6 alin. (1) lit. a), c), e), f) şi g);
 nu a intervenit, în perioada şederii în Republica Moldova, nici unul dintre motivele
de nepermitere a intrării pe teritoriul Republicii Moldova prevăzute la art. 8 alin. (1)
lit. b), c), d), e), g), h), i), j), k) și l);
 nu a avut în ultimii 3 ani antecedente penale.
 Pentru străinii căsătoriţi cu cetăţeni ai Republicii Moldova, durata căsătoriei trebuie
să fie în mod obligatoriu de cel puţin 3 ani, în caz contrar fiind aplicabile prevederile
alin. (1) lit. b).
Străinilor a căror şedere este în interesul Republicii Moldova li se poate aproba acordarea
dreptului de şedere permanentă fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1). În cazul în
care ambii părinţi sânt titulari ai dreptului de şedere permanentă, străinul minor obţine
stabilirea domiciliului în Republica Moldova concomitent cu părinţii săi. Minorul este în
drept să obţină stabilirea domiciliului în Republica Moldova şi în cazul în care numai unul
dintre părinţi este titular al dreptului de şedere permanentă dacă se află la întreţinerea
acestuia. Dreptul de şedere permanentă se acordă şi străinilor care, conform legislaţiei în
vigoare, beneficiază de dreptul la dobândirea cetăţeniei Republicii Moldova prin recunoaştere
şi întrunesc condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. d) şi h). Dreptul de ședere permanentă se
acordă cetățenilor străini și membrilor familiilor acestora în cazurile prevăzute la art. 17 alin.
(11) și (31) din Legea cetățeniei Republicii Moldova nr. 1024-XIV din 2 iunie 2000.
În cazul în care, după depunerea cererii de acordare a dreptului de şedere permanentă în
Republica Moldova, nu sînt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 46 alin.(1) şi (2),
autoritatea competentă pentru străini respinge cererea. Autoritatea competentă pentru străini
comunică solicitantului în scris, în termen de 10 zile lucrătoare, decizia de respingere a cererii
de acordare a dreptului de şedere permanentă în Republica Moldova, precum şi motivele care
au stat la baza deciziei. Decizia de respingere a cererii de acordare a dreptului de şedere
permanentă în Republica Moldova poate fi contestată în instanţa de contencios administrativ.
Cererea repetată privind acordarea dreptului de şedere permanentă în Republica Moldova
poate fi depusă după înlăturarea motivelor care au condus la respingerea ei. Drepturile,
libertățile și obligațiile fundamentale ale străinilor sunt reglementate la cap IX1 Legea 200
din 16.07.2010. La general, străinii în Republica Moldova se bucură de regim național, astfel
ei se bucură de aceleaşi drepturi, libertăţi şi îndatoriri ca şi cetăţenii Republicii Moldova, cu
anumite excepţii stabilite de lege, atunci când prin aceasta nu sunt lezate interesele statului,
drepturile şi interesele legitime ale cetăţenilor R. Moldova şi ale altor persoane. Străinii sunt
egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosibire de rasă, naţionalitate, origine etnică,
limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială. În conformitate cu
legislația Republicii Moldova străinii au dreptul:
 dreptul la muncă şi la protecţia ei;
 dreptul la odihnă şi la ocrotirea sănătăţii;
 dreptul la asigurări sociale (indemnizaţii, pensii, și alte prestații sociale);
 dreptul la domiciliu și la locuinţă;
 dreptul la proprietate şi dreptulde proprietate intelectuală (străinii au dreptul de a
deține bunuri în proprietate privată, de a moşteni, de a testa, de a exercita dreptul de
autor al unei opere literare, artistice sau ştiinţifice, al unei descoperiri, invenţii, alte
drepturi personale nepatrimoniale);
 dreptul la educaţie (străinii au acces la învăţămîntul preşcolar, primar, secundar,
profesional tehnic, universitar, în condițiile legii);
  dreptul la asociere (străinii se pot asocia în diverse societăţi culturale, ştiinţifice,
sportive, în organizaţii cooperatiste, etc.);
 dreptul la libertatea conştiinţei şi a opiniei;
 dreptul la familie(străinii se pot căsători şi de a desface căsătoria cu cetăţeni ai
Republicii Moldova, cu alte persoane în conformitate cu legislaţia în vigoare. Ei se
bucură de dreptul la familie şi au îndatoriri în relaţiile de familie);
 dreptul la libera circulaţie pe întreg teritoriul Republicii Moldova;
 dreptul la inviolabilitatea persoanei și a locuinței, precum și dreptul la satisfacţie
efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente, a altor autorităţi publice
împotriva actelor ce le violează drepturile, libertăţile şi interesele legitime;
 dreptul să adreseze cereri Avocatului Poporului;
 în procesele de judecată străinii beneficiază de aceleaşi drepturi procedurale ca şi
cetăţenii Republicii Moldova;
 de asistenţă juridică gratuită sau pe bază de contract din partea avocaţilor, precum
şi a altor persoane autorizate conform legii;
 străinilor li se garantează dreptul de a cere protecţie la misiunea diplomatică a
statului lor.
Obligațiile străinilor sunt menționate în art.841 al Legii nr.200 astfel străinii sunt
obligați:
 caz, dreptul de şedere pe teritoriul ţării, de asemenea să părăsească teritoriul
Republicii Moldova străinii sânt obligaţi să respecte scopul pentru care li s-a acordat
dreptul de intrare şi, după la expirarea termenului de şedere acordat;
 străinii sînt obligaţi să respecte legislaţia Republicii Moldova şi să se supună, în
condiţiile legii, controlului organelor abilitate;
 străinii sînt obligaţi să declare la autoritatea competentă pentru străini, în termen de
15 zile calendaristice, despre schimbarea documentului de călătorie în baza căruia a
fost obţinut dreptul de şedere, despre chimbarea domiciliului sau reşedinţei,despre
schimbarea cetăţeniei, despre desfacerea sau anularea căsătoriei;
 străinul este obligat să declare la organul de poliţie teritorial în termen de 15 zile
calendaristice, furtul sau pierderea documentului de călătorie, a permisului de şedere
sau a buletinului de identitate pentru apatrizi;
 străinii sânt supuşi la impozite, taxe şi alte plăţi pe baze generale ca şi cetăţenii
Republicii Moldova, dacă tratatele internaţionale la care Republica Moldova este
parte nu stabilesc altfel.
După cum am mai menționat străinului îi sunt inpuse unele restricții privind exercitarea
drepturilor politice, astfel străinii nu au dreptul:
 de a alege şi de a fi aleşi în organele legislative, executive sau în alte organe
eligibile, şi nici de a participa la sufragiul universal;
 de a fi membri ai unor partide sau ai altor organizaţii social-politice;
 de a satisface serviciul militar în forţele armate ale R. Moldova.
Aici ar fi de remarcat că dreptul de posesiune, de folosinţă sau de dispoziţie asupra unui
bun imobiliar aflat pe teritoriul Republicii Moldova nu oferă străinului prioritate la obţinerea
dreptului de şedere pe teritoriul Republicii Moldova.
Asadar, regimul juridic al strainilor este regimul al carui ramuri si institutii au eliminat
discriminarea intre cetatenii straini personae fizice, evitand conflictele de legi si stabilind
anumite reguli de conduita. In institutiile regimului juridic al strainilor operarea modificărilor
introduse au fost bazate, pe Declaraţia universală cu privire la drepturile omului. Condiţia
juridică a străinului prezintă importanţă atît pentru dreptul internaţional privat, cît şi pentru
cel intern, pentru a i se cunoaşte statutul acestuia şi pentru a facilita reglementarea juridică a
acestuia. Cetăţenii străini şi apatrizii cu statut de refugiat, în cazul în care sunt lipsţit de
mijloace necesare pentru existenţă, au dreptul la ajutor bănesc, acordat cu condiţia: depunerii
unei cereri; asumării unui angajament de rambursare a sumei primite; existenţei
disponibilităţilor financiare ale statului. Termenul de acordare a ajutorului bănesc nu va
depăşi 6 luni.
Condiţia juridică a străinului este reglementată de un set de acte normative în domeniu,
fapt pentru care se impune o enumerare a acestora. Astfel avem:
1. Constituţia Republicii Moldova din 29 iulie 1994//Monitorul Oficial nr.1 din
12.08.1994(care instituie regimul naţional străinilor);
2. Codul civil al Republicii Moldova Nr.1107-XV din 6 iunie 2002//Monitorul Oficial
nr.82-86/661 din 22.06.2002 (care consacră la fel regimul naţional);
3. Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr.225-XV, din 30 mai
2003//Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.20/234 din 12.06.2003;
4. Codul familiei al Republicii Moldova Nr.1316-XIV din 26 octombrie 2000, Moldpres,
Chişinău, 2000//Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.47-48/210 din
26.04.2001;
5. Codul navigaţiei maritime comerciale al Republicii Moldova din 30 septembrie
1999// Monitorul Oficial nr.1-4/2 din 11.01.2001;
6. Codul silvic din 1996/Monitorul Oficial 4-5/36, 16.01.1997;
7. Legea Republicii Moldova nr.275 din 1994 cu privire la statutul juridic al cetăţenilor
străini şi al apatrizilor pe teritoriul Republicii Moldova//Monitorul Oficial nr.20/234
din 29.12.1994;
8. Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr.1024 din 2000//Monitorul Oficial nr.98-
101/709 din 02.06.2000;
9. Legea Republicii Moldova nr.273 din 1994 privind actele de identificare din sistemul
naţional de paşapoarte//Monitorul Oficial nr.9/89 din 09.11.1994;
10. Legea Republicii Moldova nr.100 din 2001 privind actele de stare civilă//Monitorul
Oficial nr.96-97/765 din 26.04.2001;
11. Legea Republicii Moldova nr.269 din 1994 cu privire la ieşire şi intrarea în
Republica Moldova//Monitorul Oficial nr.6/54 din 26.01.1995;
12. Legea Republicii Moldova nr.1518 din 2002 cu privire la migraţiune//Monitorul
Oficial nr.126-127/1003 din 06.12.2002;
13. Legea Republicii Moldova nr.1286 din 2002 cu privire cu privire la statutul
refugiaţilor//Monitorul Oficial nr.1-2/2 din 12.09.2002;
14. Legea nr. 459-XII din 1991 cu privire la proprietate/Monitor nr.3-4-5-6/22 din
30.06.1991, etc.

Rererinte Bibliografice:

1. http://www.usem.md/uploads//files/Note_de_curs_drept_ciclul_1/070_-
_Dreptul_international_privat.pdf.
2.
http://www.justice.gov.md/public/files/file/GHID_cu_privire_la_cooperarea_juridica_i
nternationala.pdf
3.   Hotărîrea Guvernului RM, nr. 331 din  05.05.2011 cu privire la eliberarea invitaţiilor
pentru străini, cap. I, art. 5
4. https://www.legis.md/