Academia de Studii Economice

Facultatea de Business si Turism

Borşa

Judeţul Maramureş

Autor: Corbea Diane-Amelia

Grupa 352, Seria A, Anul III

Bucuresti
2017
 Cuprins:
 Introducere………………………………………………………………..…pag.3;
 Portul popular………………………………………………………………..pag.3;
 Obiceiurile culinare………………………………………………………….pag.3;
 Orasul Borcea………………………………………………………………..pag.4;
 Cum ajungi in Borsa?......................................................................................pag.5;
 Turism………………………………………………………………………..pag.5;
 Obiective turistice…………………………………………………………....pag.6;
 Obiceiuri si traditii………………………………………………………….pag.10;
 Localitati infratite…………………………………………………………...pag.12.

2
  Introducere

Maramureş plai cu flori. Şi nu doar cu flori. Un tărâm cu păduri fermecate, cu dealuri line

străjuite de căpiţe ţuguiate şi locul în care berzele îşi fac cuib în fiecare primăvară. Este locul în
care tradiţiile româneşti sunt cel mai bine conservate, iar localnicii încă mai merg la muncile
câmpului în straie populare.

Maramureşul abundă în atracţii culturale, naturale şi artizanale. Maramureşul este fratele mai

mare al Bucovinei, de care a fost separat după cel de-al Doilea Război Mondial. Zonă în care
meşteşugurile şi obiceiurile ancestrale încă sunt conservate cu sfinţenie, Maramureş este locul
în care te vei întoarce la origini.

Sursa: www.ghiduri-turistice.info.ro

 De la portul popular...

Straiele maramureşene sunt inconfundabile, iar localnicii le poartă cu mândrie ori de câte ori
au ocazia. Aşa că, să nu fi surprins dacă într-una din plimbările tale prin Maramureş vei vedea
grupuri de tineri care îşi poartă cu mândrie fotele şi iţarii pe uliţele satului. Se spune că aici
oamenii sunt mult mai liniştiţi şi fericiţi decât în restul ţării şi durata de viaţă depăşeşte 90 de ani.

 ...la obiceiurile culinare

Cea mai rodnică perioadă din an, în Maramureş, este toamna. Strugurii proaspăt culeşi sunt
transformaţi în must dulce pentru ca mai apoi să devină unul dintre cele mai aromate vinuri din
ţară, iar livezile rodnice asigură necesarul de fructe pentru prapararea celebrei horinci.
Această băutură specifică Maramureşului poate concura fără probleme cu cele mai distilate şi

3
rafinate brandy-uri. Nu a existat turist străin care să păşească pe meleagurile maramureşene şi să
nu se fi îndrăgostit iremediabil de horinca cu aromă intensă de fructe.

Despre Maramureș se zice că este una dintre cele mai frumoase regiuni ale României. Aici
tradițiile încă se păstrează și turismul local promovează comori care nu pot fi găsite în altă parte
a țării. Maramureșul este unic datorită stilului de viață clasic românesc, care pune accent pe
obiceiuri, religie și o cultură aparte. În combinație cu peisajele rurale demne de admirat, această
regiune a devenit regina frumuseților autohtone.

 Orașul Borșa

Borșa este al treilea cel mai mare centru urban al județului Maramureș, din punct de vedere
demografic, cu o populație de peste 27.000 de locuitori. Aici, turismul este foarte bine dezvoltat,
iar călători din toate colțurile lumii vin să experimenteze tradițiile și obiceiurile vechi
maramureșene. Acesta este locul ideal pentru a începe aventurile prin Maramureș. În
apropierea localității Borșa, turiștii se pot plimba cu ultimul tren care funcţionează cu aburi, pe o
cale ferată forestieră.

O legendă spune că Borşa nu este altceva decât punga unui mare bogătaş care ar fi uitat-o între
munţi, şi din această pungă, în loc să iasă bani, au ieşit pui de om care au întemeiat aşezarea
numită Borşa.

Borșa (în maghiară Borsa, în germană Borscha) este un oraș în județul

Maramureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Băile Borșa și Borșa
(reședința). Are o populație de 27.611 locuitori (2011), fiind al treilea cel mai mare centru urban
al județului din punct de vedere demografic, după municipiile Baia Mare și Sighetu Marmației.

Prima atestare documentară a localității datează din 1353, când se menționează că făcea parte
din domeniul Cuhea ce aparținea Bogdăneștilor (în jumătatea ajunsă, înainte de acest an, în
stăpânirea lui Bogdan). După alte surse, prima atestare datează din 1365 (Bors).

4
 În 1365, regele Ungariei, Ludovic I, confiscă domeniul Bogdăneștilor (inclusiv Borșa, sub
numele Borș) și-l dăruiește Drăgoșeștilor (fiilor lui Sas: Balc, Drag, Dragomir și Ștefan), această
danie fiind întărită în 1373 și 1384.

Numele Borșei reapare în documente la 20 iunie 1450, când în această posesie sunt introduși
Nicolae și Luca, fiii lui Ștefan, și Nan, fiul lui Hotiko din Vișeu. Un eveniment semnificativ este
reprezentat de victoria obținută de borșeni sub conducerea protopopului Șandor Lupu, asupra
tătarilor care se întorceau din ultima incursiune de pradă în Maramureș în 1717, la locul numit
astăzi Preluca Tătarilor. Biserica din localitate a fost arsă în această incursiune și refăcută în anul
1800. Aproape la un secol distanță în 1895 a fost construită una nouă din piatră, existentă și azi.
În 1774 Borșa era comună și parohie.

Într-o descriere a localității din anul 1941 se amintește că această comună răsfirată și risipită
are o lungime de 59 km și o lățime de 35 km.

În anii '40, la Borșa se făceau pregătiri pentru organizarea Olimpiadei de Iarnă din anul 1948.
Mai exact s-au investit aproximativ echivalentul a 100 milione euro azi, pentru construirea de
pârtii de schi, locuri de cazare, restaurante, instalații de transport pe cablu, patinuare, etc.

Stațiunea Borșa atrage foarte mulți turiști pasionați de ski datorită multitudinii de pârtii
pentru sporturile de iarnă pe diverse grade de dificultate. Aici se află și una dintre cele mai
înalte trambuline naturale din Europa (de 113 m), pe care se pot face sărituri cu schiurile. De
asemenea, în stațiune se pot găsi și izvoare cu ape minerale bicarbonatate, calcice, magneziene
și feruginoase, mofete și ieşiri vulcanice în pământ, folosite în tratarea diverselor afecțiuni renale
și a bolilor pulmonare.

 Cum ajungi în localitatea Borșa?

Căile de acces sunt reprezentate de DN1C, DN18 și DN17, aeroporturile din Baia Mare, Cluj-
Napoca sau Suceava și liniile feroviare din apropiere, plus maxi-taxi.

 Turism

Turismul în zonă este dezvoltat, cu maxim hibernal al activității, datorită condițiilor existente
pentru practicarea sporturilor de iarnă. Skiul poate fi practicat pe două pârtii pentru avansați

5
(Telescaun și teleschi în zona Stiol) și una în Băile Borșa cu instalație nocturnă. În zona Pârtia
Olimpică, Primăria Borșa construiește o nouă pârtie de schi (care se vrea a fi cea mai lungă din
țară și printre cele mai moderne din estul Europei) cu instalație de transport pe cablu și o
instalație de Telegondolă Debraiabilă de 8 locuri. Există încă din perioada interbelică o
trambulină de sărituri cu schiurile, unde până în anul 2000 se organizau concursuri
internaționale.

În Pasul Prislop se poate vizita cimitirul eroilor datând încă din primul război mondial cât și
monumentul Preluca Tătarilor, zidit în cinstea localnicilor care au alungat hoardele tătare din
Borșa în anul 1717. În Baia Borșa pot fi vizitate izvoarele cu apă minerală, sau zona Fântâna
Stanchii situată chiar pe granița statului cu Ucraina.

 Obiective turistice de lângă Borșa si din Borsa:

Zona din jurul orașului Borșa oferă numeroase obiective turistice impresionante, precum
rezervații naturale cu văi, cascade, vârfuri înalte, monumente ale naturii inedite, locuri și peisaje
care îți taie răsuflarea, plus câteva atracții unice zonei. Iată șapte dintre locurile pe care le poți
vizita dacă ești cazat în Borșa.

 Cimitirul Vesel din Săpânța

Cimitirul Vesel din Săpânța este cunoscut în întreaga lume datorită crucilor mormintelor de
aici foarte viu colorate, care prezintă aspecte ale vieții și morții oamenilor îngropați aici.
Majoritatea textelor sunt în versuri și au tentă umoristică; ideea pe care o exprimă este că
moartea nu trebuie să fie un eveniment trist.

 Parcul Naţional din Munţii Rodnei

Parcul Naţional din Munţii Rodnei este cel mai vizitat obiectiv turistic din Maramureș și cea
mai mare arie protejată din nordul României. Această rezervație naturală deosebit de
frumoasă include obiective turistice precum Ponorul Bătrâna, Peştera şi Izbucul Albastru al
Izei, Peştera din Valea Cobăşel, Piatra Rea, Bila - Lala, Izvoarele Mihăiesei.

6
  Rezervația Pietrosul Rodnei

Este cea mai mare rezervație naturală complexă din nordul țării, iar Vârful Pietrosul
Rodnei este și cel mai înalt vârf din întregul lanț al Carpaților Orientali, având 2 303 m. Cei care
se încumetă să ajungă până aici sunt răsplătiți cu o priveliște magnifică asupra împrejurimilor. În
cadrul rezervaţiei se pot admira lacuri glaciare (Iezerul Pietrosului, Buhaescu) și circuri
glaciare (Zănoaga Mare, Zănoaga Mică, Buhaescu, Zănoaga Iezerului).

 Lacul Iezer (lac glaciar având forma României).

Pe varful Pietrosu exista un alt lac ciudat, numit Iezerul, care are forma tarii noastre.
Localnicii din Borsa cred ca lacul acesta nu are fund. "De fapt, are legatura cu marea. Candva,
oamenii au aruncat niste lemne in apa si au iesit in mare....”, spun satenii.

Dumitru Holdis, bibliotecar in Poienile de sub Munte, spune ca, de fapt, lacul are o adancime
de 6 metri, dar circula zvonuri despre intamplari incredibile: cineva ar fi aruncat aici un obiect,
care a fost gasit dupa 7 ani in Marea Neagra. Holdis a mai auzit de la batrani despre o fata care,
in timp ce se scalda aici, a fost trasa la fundul apei si a disparut. De atunci exista credinta ca daca
cineva ajunge la mijlocul iezerului „il trage dracul in apa”. Barbatul precizeaza ca in zona
iezerului este o cruce pe care scrie Ana. Ceea ce intareste convingerea localnicilor ca o fata s-a
inecat candva, acolo.

 Vârful Pietrosul Rodnei (cel mai înalt vârf din Carpații Orientali);
 Lacurile Buhăiescu ( o salbă de 3 lacuri glaciare, cel mai adânc având 8 metri);
 Manastirea Pietroasa Gârle ( este un ansamblu monahal construit în mare parte din
lemn, păstrand specificul construcțiilor din Maramureș unde slujesc cele 13 maicuțe si
preotul mănăstirii);
 Monumentul Eroilor ( este un ansamblu de 3 obeliscuri amplasate lânga vechiul spital
militar din zona gării din Borșa, construit in memoria ostașilor morți in Cel de al II-a
Război Mondial);
 Biserica de lemn Sființi Apostoli Mihail si Gavril ( este singura biserică de lemn din
România care are pictura realizată direct pe pereții din lemn. Este monument istoric,
făcând parte din Patrimoniul Național, fiind construită la mijlocul secolului XVIII);

7
 Biserica de piatră Sfantul Ilie (este ce-a mai veche biserică din zidarie din Borșa,
construită in secolul XIX, si face parte din anul 2012 din Patrimoniul National);
 Vechile exploatări miniere din zona Bălăsina (datează din anii 1800 cand se exploata
aur si argint de catre o companie Austriacă sub comanda generalului Mainz. Există si
vechiul drum pe care se transporta minereul din Borșa in Iacobeni in dăsagi agatate pe
șeaua catârilor, cunoscut ca si "Drumul lui Mainz" avand o lungime de 65 de km);
 Apele minerale naturale carbogazoase cunoscute sub numele de "Borcuturi" ( se
găsesc in toata Borșa, cu preponderența pe valea Cislei, dar si pe vaile Fântâna, Birț si
Cercănel);
 Cascada Cailor ( este ce-a mai mare cădere de apă din România, cu o inălțime de peste
90 m, situată in Parcul Național Munții Rodnei şi una dintre cele mai spectaculoase. Este
cel mai vizitat obiectiv turistic din Maramureș, cu peste 70.000 de turiști anual) . Întreaga
regiune din jurul cascadei este impresionantă și merită admirată;
 Lacul Știol (este un lac glaciar situat la poalele Varfului Gărgălau, la altitudinea de
1500 m, de aici izvorând râul Bistrița. Are ce-a mai curata apa si ce-a mai rece dintre
toate lacurile din Borșa;
 Schitul Vinișorul (este un ansamblu bisericesc amplasat in sălbaticia pădurii de pe
valea Cislei, construit de cel mai bogat borșean, Frank Timiș, ca mulțumire adusă lui
Dumnezeu pentru viața pe care i-a dăruit-o);
 Mănăstirea Sfântul Nicolae (este un ansamblu monahal construit de o familie instarită
din Australia, nascuți in Borșa, drept mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru darul de a
avea copii după o asteptare de peste 10 ani);
 Mănăstirea Sfântul Gheorghe din cartierul Poposala (este construită de un borșean
înstărit care a avut noroc in viată, muncind peste hotare si care a donat terenul si a plătit
mai mult de 80% din lucrarile de construire);
 Mănăstirea Prislop (este un ansamblu monahal care cuprinde mai multe construcții,
situata exact in Pasul Prislop. A fost construită de borșenii plecați peste hotate la muncă,
dar cel mai mult a fost finanțată si construita chiar cu propriile mâini de catre Timiș
Dumitru zis Tuța, care și-a dedicat intreaga viața si toate economiile pentru realizarea
acestui obiectiv);

8
 Pasul Prislop ( este cel mai inalt pas rutier din România, 1416 m, situat la granița
dintre Maramureș si Moldova, este locul pe unde au trecut Dragos Voda si Bogdan Voda,
intemeietorii Moldovei. este cea mai înaltă trecătoare din România. Aici găsiți cel mai
frumos peisaj din România. De aici puteți vedea in toate cele 4 zari, la vest Maramureșul,
la sud Ardealul, la est Bucovina si la nord Ucraina. Aceasta leagă Maramureșul de
Moldova. Iarna, trecătoarea este înzăpezită, însă vara de aici există o panoramă superbă
asupra monumentelor naturii din zonă;
 Drumul Strategic ( este un drum ce leaga Pasul Prislop de granița cu Ucraina. A fost
construit in timpul Primului Război Mondial de către armata germană, folosind prizonieri
ruși. Are 25 de km lungime, este pavat cu piatră de râu asezată manual in dungă. Era in
timpul celor două războaie mondiale, drumul de aprovizionare cu armament, echipamente
și alimente a trupelor de frontul de est. Este un drum ce urmarește creasta Munților
Maramureșului. Aici veți gasii priveliști deosebite, imaginile panoramice lasăndu-va fară
cuvinte. Dealungul lui veți intalnii urmele celor doua războaie mondiale, cazemate,
tranșee, gropi comune ale soldaților, cimitirul evreiesc, dar si multe stâni si cabane
turistice. Din cel mai înalt punct al drumului veți vedea inspre nord, vechile relee de
urmarire si transmisiuni de la granița vechiului URSS;
 Monumentul Tătarilor ( este un monument ridicat in cinstea borșenilor care au luptat
cu vitejie impotriva hoardelor tatare în anul 1771, când cateva sute de borșeni, conduși de
Popa Lupu Șandru, au invins o oaste de tătari de peste 10.000 de suflete. Este amplasat la
urcarea spre Pasul Prislop in zona numită Preluca Tătarilor);
 Telescaunul din Complex ( este ce-a mai veche instalație de transport pe cablu de tip
telescaun de doua locuri de fabricație românească, funcțională. A fost pusă in exploatare
din anul 1986, și de atunci a functionat neîntrerupt timp de 30 de ani. Ea face legatura
intre Complexul Turistic din Borșa si platoul Runc, in apropierea Cascadei Cailor);
 Muzeul Rădăcinilor ( este un muzeu privat, situat la granița dintre Maramureș si
Suceava. Adăposteste câteva zeci de sculpturi din radacini de lemn de brad realizate
manual de unchiașul Stefan, proprietarul muzeului. Printr-un act semnat intre Primaria
din Borșa si unchiașul Stefan, dupa moartea acestuia, exponatele vor trece in proprietatea
Primariei si vor fi expuse la Muzeul de istorie al localitații);

9
  Poarta Imperiului (este vorba de vechea borna care indica intrarea in Imperiul
Habsburgic situata pe malul drept al râului Țibou. Aici era la Începutul secolului XIX
granita de est al marelui Imperiu Habsburgic);
 Centrul de Vizitare, Promovare și Constientizare a Parcului Național Munții
Rodnei (este un obiectiv situat in Pasul Prislop, si care vă prezintă biodiversitatea de
floră si faună din Munții Rodnei);
 Casa Muzeu (este o gospodarie țărănească tradițională din Borșa, veche de peste 100
de ani, care ne arată cum se traia pe aceste meleaguri acum un secol. Adăposteste diverse
obiecte casnice folosite in gospodăriile țărănesti vum ar fi: îmbracaminte, unelte, oale,
covoare, lenjerii, icoane, si fotografii vechi);
 Primăria ( aici veți găsii expus cel mai vechi artefact descoperit in Borșa. Este vorba
de o ulcica, datând din epoca bronzului, având o vechime de peste 3.000 de ani, aceasta
fiind gasită de un localnic pe Muntele Geamanul de pe teritoriul Borșei. Tot in sediul
primăriei veți avea posibilitatea de a vedea expoziția de fotografii vechi si noi, cu imagini
și oameni de seamă ai localitații. Cea mai veche fotografie este realizată in anul 1856. Pe
un panou mare o sa aveți posibilitatea sa aflați cum era posibil ca in anul 1948, la Borșa,
să se organizeze Olimpiada de Iarnă).

Se poate ajunge relativ ușor la Sighetul Marmației, pe Valea Izei cu toate bisericuțele și porțile
sale din lemn prin care este celebru Maramureșul, sau la Săpânța pentru a vizita Cimitirul Vesel.

In Borsa exista peste 2.000 de locuri de cazare in hoteluri, moteluri, pensiuni si case de
vacanta.

 Obiceiuri și tradiții din Borșa

De cum începe postul Crăciunului, copiii și tinerii încep repetițiile pentru obiceiurile destinate
nașterii Mântuitorului și Anului Nou. Copiii mici pleacă cu steaua la colindat până la miezul
nopții. Numai fetițele colindă costumate în “Trei Zâne” sau “Trei Crăițe”. Tinerii și adulții
colindă toată noaptea costumați în “Trei Crai” și poartă pe cap șepci de carton, înflorate cu
staniol în roșu, galben și albastru, halat alb, brâu din tricolor și sabie. Între ei are loc un schimb
de replici din care reiese că Isus s-a născut și în final îngenunchează pentru a-i aduce daruri.

10
 În seara de Anul nou se umblă cu Capra, Ursul, Banda lui Bujor, Plugușorul. Piesele sunt scrise
într-un stil vesel. Personajele au măști adecvate și hazlii. Fata, ca să fie frumoasă și strălucitoare
ca mândrul soare, se trezește în zori și așteaptă până când astrul se ivește pe cer, rostind:
“Mândre soare ce răsai cu douăzeci și patru de răzișoare/ Cu trei încinge-mă/ Cu trei încalță-mă/
Cu trei îmbracă-mă/ Cu trei pe obraz mângâie-mă/ Cu trei pe umeri împodobe-mă/ Tri în gene/
Tri sprâncene/ Tri în păr împlete-mi-le...”.

În ajunul Bobotezei se practică și acum umblatul după cruce. Tinerii sunt trimiși înaintea
preotului sau diaconului și strigă: “Tiralexa grâu de vară/ Și prin pod și prin cămară,/ Ieșiți cu
lumin-afară,/ Tiralexa, Tiralexa!”. Acum, fetele de măritat caută să fure din adizău câte o
crenguță pentru a o pune seara sub pernă, dorind să își viseze viitorul soț. Rudele, prietenii se
adună la sfințirea casei și servesc apoi țuică și mâncare de post.

De Bunavestire, în ajun, gospodarii curăță grădinile și aprind focul pe înserat pentru a îndepărta
duhurile rele.

De Florii, se merge la biserică cu mâțișoare care apoi se sfințesc și se aduc în casă. Se pun la
icoană, pentru a păzi casa de cumpene.

După post și rugăciune, de Paște, borșenii merg cu pasca la sfințit, iar de dimineață până la
prânz copiii până la 12 ani umblă în tez, primind ouă roșii în trăistuță. Dacă se întâmplă să se
strecoare copii mai mari, li se oferă ca pedeapsă, pentru a râde de ei, pranicul și cociorva.

În 23 aprilie, de Sfântul Gheorghe, borșenii sărbătoresc Ziua Orașului cu slujbă bisericească,

urmată de cântec și dans și voie bună. Tot acum se sfințește și cașul, semn al păstrării păstoritului
în zonă.

În seara zilei de 24 iunie a fiecărui an, feciorii și copiii, dar și fetele învârt deasupra capului
făcliile. Făclia este făcută cu câteva zile înainte dintr-un par uscat, care se crapă în 4 sau în 8, iar
în mijlocul parului se pune rășină într-un coș din coajă de molid. Pentru a se aprinde mai repede,
se pune surcele uscate și câlți. După ce au ars, făcliile se pun în straturile cu zarzavaturi pentru a
fi ferite de dăunători. Tot acum, fetele strâng flori de Sânziene din care fac coronițe pe care le
aruncă pe casă pentru a afla dacă se vor mărita sau nu curând. Noaptea, se îmbăiază în locuri
neștiute, în apele curgătoare din localitate.

11
 Din 1982 a intrat în tradiția borșenilor că în ziua de 24 iunie să se organizeze Festivalul
Național de Folclor “Nopți de Sânziene”.

Un alt festival renumit în această zonă este Festivalul Internațional de Folclor “HORA LA
PRISLOP”. Înființat în anul 1968, acest festival reunește interpreți și ansambluri folclorice din
trei județe (Maramureș, Bistrița-Năsăud și Suceava) și se desfășoară în Pasul Prislop în luna
august.

 Localități înfrățite

Borșa este înfrățită cu localitatea Salgotarjan din Ungaria, iar în prezent stabilește relații de

înfrățire cu localitatea Hliboka din Ucraina, localitatea Borșia din Republica Cehă, localitatea
Rokiskis din Lituania si localitatea Asolo din Italia. Pentru promovarea orașului în țările Uniunii
Europene, primăria orașului Borșa a participat la mai multe târguri de turism din țări
precum Polonia, Cehia și Slovacia.

12
 Bibliografie

 https://ro.wikipedia.org/wiki/Bor%C8%99a;
 http://www.romanianmonasteries.org/ro/maramures/muntii-rodnei;
 http://www.primariaborsamm.ro/dm/portal.nsf/Index/$First?OpenDocument;
 http://www.ghiduri-turistice.info/ghid-turistic-7-motive-pentru-o-vacanta-in-borsa-
maramures;
 http://jurnalmm.ro/jurnal-de-borsa/.

13