CAPITOLUL 2.

Cadrul normativ şi organizarea profesiunii de auditor

financiar în România
Înainte de a prezenta organizarea efectivă a profesiunii de auditor în România, se cuvine să
redăm baza legală (normele internaţionale de audit) la care se raportează în prezent majoritatea
statelor lumii.

2.1. Cadrul normativ în contextul internaţionalizării profesiunii de auditor

2.1.1. Evoluţia normelor de audit pe plan internaţional

Federaţia Internaţională a Contabililor (IFAC – International Federation of Accountants) a

fost fondată în octombrie 1977, la München, cu ocazia celui de-al 11-lea Congres al Contabililor, cu
scopul declarat de a consolida profesia contabilă la nivel mondial. Printre acțiunile care urmau a fi
întreprinse în scopul întăririi profesiei au fost enumerate1:
- dezvoltarea unor standarde de înaltă calitate în domeniile: audit și servicii de asigurare,
contabilitate în sectorul public, etică și educație pentru profesoniștii contabili, precum și
sprijinirea adoptării și utilizării lor;
- facilitarea colaborării și cooperării între membrii IFAC;
- cooperarea și colaborarea cu alte organizații internaționale;
- asumarea rolului de purtător de cuvânt la nivel internațional pentru profesia contabilă.
Cu aceeași ocazie, a fost enumerate cele 12 puncte ale programului2 care urmau să ghideze
conducerea și membrii comitetelor IFAC în următorii 5 ani:
1. dezvoltarea unor declarații care să servească drept ghiduri în domeniul auditului la nivel
internațional;
2. stabilirea principiilor fundamentale care ar trebui incluse în codul etic al oricărei organizații
membre a IFAC, urmată de rafinarea și dezvoltarea lor atunci când se impune;
3. stabilirea cerințelor și dezvoltarea programelor pentru pregătirea profesională a contabililor;
4. colectarea, analiza, cercetarea și diseminarea informațiilor privind gestionarea practicilor de
contabilitate în vederea spijinirii practicienilor pentru o mai bună desfășurare a activităților
specifice;
5. evaluarea, dezvoltarea și raportarea cu privire la gestiunea financiară și cu privire la alte tehnici
și proceduri de lucru;
6. realizarea de studii asupra valorii profesiei contabile, cum ar fi un posibil studiu privind obligațiile
legale ale auditorilor;
7. promovarea unor relații mai strânse cu utilizatorii situațiilor financiare, incluzându-i aici pe cei
care întocmesc situațiile financiare, sindicatele, instituțiile financiare, participanții la activitățile
din diferite sectoare de activitate, guvernele și alții;
8. menținerea unor relații bune cu organizațiile regionale și explorarea posibilității de înființare a
altor organizații regionale, precum și asistarea lor în procesele de organizare și dezvoltare;
9. stabilirea unui mod de comunicare regulată între membrii IFAC și alte organizații interesate, în
special prin intermediul unui Newsletter IFAC;
10. organizarea și promovarea schimbului de informații tehnice, materiale educaționale și publicații
profesionale, precum și a altui tip de literatură de specialitate publicată de organizațiile
profesionale membre;
11. organizarea și efectuarea unui congres al profesioniștilor contabili cam o dată la cinci ani;
12. încercarea de a convinge alte organizații profesionale să adere la IFAC.
Se apreciază că și astăzi multe dintre elementele acestui program sunt de actualitate, cu atât mai
mult cu cât, față de anul 1977, când cele 63 de organizații profesionale fondatoare proveneau din 51

1
https://www.ifac.org/who-we-are/our-purpose, consultată în august 2021.
2
Idem.
15
de țări, acum există 180 de organizații membre și asociate la IFAC din 135 de țări și jurisdicții,
reprezentând aproximativ 3 milioane de profesioniști contabili3.
IFAC a recunoscut de foarte mult timp că o cale fundamentală de protejare a interesului public
este elaborarea, promovarea şi întărirea standardelor recunoscute pe plan internaţional. În acest mod,
se asigură credibilitatea informaţiilor de care depind investitorii şi celelalte părţi interesate, fapt de
natură să contribuie la dezvoltarea unor organizații, piețe și economii puternice și sustenabile.
În prezent, la nivelul organizaţiei mondiale a profesioniştilor contabili (IFAC – International
Federation of Accountants) funcţionează: Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Audit şi
Asigurare (IAASB – International Auditing and Assurance Standards Board), Consiliul pentru
Standarde Internaţionale de Educaţie pentru Profesioniștii Contabili (IAESB – International
Accounting Education Standards Board), Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Etică pentru
Contabili (IESBA – International Ethics Standards Board for Accountants) şi Consiliul pentru
Standarde Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSASB – International Public
Sector Accounting Standards Board). Toate aceste consilii independente de normalizare dispun de
Grupuri de asistenţă consultativă care furnizează perspective din partea interesului public şi includ
membri publici. Normele publicate de aceste consilii sunt reprezentate de:
− Codul Etic al Profesioniştilor Contabili4;
− Standardele Internaţionale de Audit, Revizuire, alte Misiuni de Asigurare şi Servicii
Conexe5;
− Standardele Internaţionale de Control/Management al Calităţii6;
− Standardele Internaţionale de Educaţie7;
− Standardele Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public8.
IAASB, IAESB, IESBA şi IPSASB sunt denumite împreună Comitete de activitate de interes
public, activitatea lor fiind supravegheată de către Consiliul pentru Supravegherea Interesului Public
(PIOB – Public Interest Oversight Board9).
Pentru a se asigura de implementarea şi respectarea acestor standarde aplicabile profesioniştilor
contabili, IFAC a emis Declaraţii privind Obligaţiile Membrilor IFAC (SMOs – Statements of
Membership Obligations10), care stabilesc cerinţele impuse organizaţiilor membre şi asociate IFAC,
pentru promovarea şi adoptarea standardelor emise de IFAC şi de Consiliul pentru Standardele
Internaţionale de Contabilitate (IASB – International Accounting Standards Board), asistându-le în
procesul de implementare. Aceste Declaraţii furnizează o bază de referinţă actualilor şi potenţialilor
membri IFAC, asistându-i în procesul de asigurare a unui nivel înalt al calităţii lucrărilor
profesioniştilor contabili. În acest sens, Declaraţiile privind Obligaţiile Membrilor IFAC acoperă
obligaţiile unui membru al IFAC privind sprijinirea activităţii IFAC, a activităţii Consiliului pentru
Standardele Internaţionale de Contabilitate, obligaţiile privind asigurarea calităţii şi cele privind
investigaţiile şi procedurile disciplinare.
În acelaşi scop, IFAC recunoaşte patru mari organizaţii regionale care reprezintă patru mari
regiuni geografice ale lumii, respectiv:

3
https://www.ifac.org/who-we-are/our-purpose, consultată în august 2021.
4
Disponibil la adresa https://www.ethicsboard.org/international-code-ethics-professional-accountants, accesată în
septembrie 2021.
5
Disponibil la adresa https://www.iaasb.org/publications/2020-handbook-international-quality-control-auditing-review-
other-assurance-and-related-services, accesată în septembrie 2021.
6
Idem.
7
Disponibile la adresa https://www.iaesb.org/publications/2019-handbook-international-education-standards, accesată
în septembrie 2021.
8
Disponibile la adresa https://www.ipsasb.org/publications/2021-handbook-international-public-sector-accounting-
pronouncements, accesată în septembrie 2021.
9
Mai multe informaţii despre acest Consiliu pot fi găsite pe site-ul https://ipiob.org/.
10
Disponibile la adresa https://www.ifac.org/knowledge-gateway/developing-accountancy-
profession/publications/statements-membership-obligations-smos-1-7-revised, accesată în septembrie 2019.
16
 • Confederaţia Contabililor din Asia şi Pacific (CAPA – Confederation of Asian and Pacific
Accountants)
• Federaţia Contabililor din Estul, Centrul şi Sudul Africii (ECSAFA – Eastern Central and
Southern African Federation of Accountants);
• Accountancy Europe (fosta FEE – Fédération des Experts Comptables Européens);
• Asociaţia Interamericană de Contabilitate (Interamerican Accounting Association).
Rolul acestor organizaţii regionale este de a sprijini dezvoltarea profesiei contabile la nivel
internaţional, facilitând convergenţa cu standardele internaţionale şi implicându-se în abordarea
problemelor care afectează profesia contabilă din regiunea fiecăreia.
Din punctul nostru de vedere, prezintă interes Accountancy Europe, care este organizaţia
reprezentativă pentru profesia contabilă din Europa, având ca membre 51 de organizaţii ale
profesioniştilor contabili din 37 de ţări.
Obiectivele11 declarate ale FEE (actuala Accountancy Europe) au fost, la înființare:
• să promoveze şi să anticipeze interesele profesioniştilor contabili europeni recunoscând
interesul public în activitatea acestora;
• să acţioneze pentru îmbunătăţirea, armonizarea şi liberalizarea practicii şi reglementării în
domeniul contabilităţii, auditului statutar şi al raportării financiare în Europa, atât în sectorul
public, cât şi în cel privat, ţinând cont de evoluţiile la nivel mondial şi, acolo unde este necesar,
să promoveze şi să apere interesele europene specifice;
• să promoveze cooperarea între organismele profesionale contabile din Europa în ceea ce
priveşte aspectele de interes comun, atât în sectorul public, cât şi în cel privat;
• să identifice evoluţiile care pot avea un impact asupra practicii în domeniul contabilităţii,
auditului statutar şi al raportării financiare, pentru a consilia organismele membre în legătură
cu astfel de evoluţii şi, în colaborare cu organismele membre, să acţioneze pentru a încerca să
influenţeze rezultatul generat de aceste evoluţii;
• să fie singura organizaţie reprezentativă şi consultativă a profesiei contabile din Europa în
relaţia cu instituţiile Uniunii Europene;
• să reprezinte profesia contabilă din Europa la nivel internaţional.
Alături de normele de audit la care am făcut referire până acum, baza juridică la nivel
internaţional este întregită de prevederile Directivei 2006/43/CE12 privind auditul legal al situațiilor
financiare anuale şi al situațiilor financiare consolidate și ale Directivei 2014/56/UE13 de modificare
a Directivei 2006/43/CE.
Normele internaţionale care reglementează profesia de audit sunt de origine americană şi
aceasta se datorează faptului că SUA reprezintă una dintre ţările cu cea mai îndelungată experienţă în
domeniul auditului financiar14.
Dezvoltarea Standardelor internaţionale de audit a fost determinată de globalizarea şi
internaţionalizarea profesiei contabile. În condiţiile unei globalizări crescânde, investitorii şi
organismele de reglementare a pieţelor de capital au cerut reguli de audit tot mai complete care să
ateste credibilitatea situaţiilor financiare pe plan mondial.
Directiva 2006/43/CEE15 a preluat următoarele obiective ale Directivei a VIII-a16:

11
http://www.fee.be/aboutfee/default.asp?library_ref=1&category_ref=1&content _ref=82, accesat în decembrie 2010.
12
Directiva 2006/43/CE privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale şi al situațiilor financiare consolidate,
de modificare a directivelor Consiliului 78/660/CEE şi 83/349/CEE şi de abrogare a Directivei 84/253/CEE a
Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 157 din 9 iunie 2006.
13
Disponibilă la adresa http://www.cafr.ro/uploads/Directiva%202014%20-%2056-UE.pdf, accesată în august 2016.
14
Detalii pot fi găsite şi în Florea, I., Macovei, I.-C., Florea, R., Berheci, Maria, op. cit., pp. 133-137.
15
Directiva 2006/43/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L157 din 9 iunie 2006.
16
Directiva 84/253/CEE privind autorizarea persoanelor răspunzătoare de efectuarea auditului statutar al documentelor
contabile, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L126/20 din 12 mai 1984, disponibilă la adresa
http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=DD:17:01:31984L0253:RO:PDF, accesată în decembrie
2010.
17
 - armonizarea calificărilor persoanelor abilitate să efectueze auditul statutar al situațiilor
financiare anuale;
- asigurarea unui nivel ridicat al cunoştinţelor teoretice şi al capacităţii de a aplica aceste
cunoştinţe în practica auditului statutar;
- autorizarea ca auditori statutari atât a persoanelor fizice, cât şi a persoanelor juridice,
completându-le cu alte obiective care vizează controlul calităţii misiunilor de audit statutar,
supravegherea publică a activităţii de audit statutar, instituirea comitetelor de audit şi alte aspecte
relevante pentru profesie.
O caracteristică a auditului financiar este aceea că doi auditori aflaţi în aceeaşi situaţie ar trebui,
prin aplicarea normelor de audit, să ajungă la aceleaşi concluzii. Pentru a asigura această omogenitate,
firmele de audit şi organizaţiile profesionale au luat măsuri care s-au concretizat, la mijlocul anilor
’80, în adoptarea unui demers comun. Aceasta nu înseamnă că toţi auditorii acţionează de o manieră
strict identică, fiecare cabinet dezvoltând metode şi tehnici care să conducă la fiabilizarea concluziilor
obţinute.
În ultimii 20 ani s-au produs schimbări importante în domeniul auditului financiar, atât la nivel
practicilor din firmele de audit, cât și la nivelul reglementărilor naționale și internaționale. Astfel,
falimentul unor companii importante (cel mai cunoscut fiind caz fiind Enron) a fost catalizatorul
schimbărilor și a generat preocupări serioase cu privire la calitatea raportării financiare. Cauzele
problemelor au fost considerate: misiunile de audit inadecvate, o slabă guvernare a companiilor,
laxismul standardelor și o supraveghere insuficientă din partea autorităților cu atribuții în domeniu.
Deși schimbările cele mai semnificative s-au înregistrat în SUA, unde adoptatea legii Sarbanes-Oxley
a creat un nou cadru de reglementare în domeniul auditării companiilor de interes public, schimbări
importante s-au înregistrat și în alte țări, fără ca acestea să fi suferit din cauza vreunui scandal
financiar. Spre exemplu, țările din Uniunea Europeană au fost obligate să-și modifice legislația odată
cu abogarea Directivei a VIII-a și adoptarea Directivei 2006/43/CE privind auditul statutar al
situațiilor financiare anuale şi al situațiilor financiare consolidate. Dintre efectele acestor modificări
ale regulilor, sunt menționate17: interdicția/limitarea pentru auditori de a furniza servicii de non-audit
clienților de audit, scoaterea parțială sau totală a procesului de emitere a normelor de audit de sub
controlul profesiei și creșterea preocupării autorităților de reglementare cu privire la ce se poate face
pentru a îmbunătăți abilitatea auditorilor de a satisface așteptările publicului.
În acest context, menționăm și reacția Consiliului pentru Standarde Internaţionale de Audit şi
Asigurare (IAASB – International Auditing and Assurance Standards Board) la noile provocări, în
sensul că, în perioada scandalurilor, dar mai ales în perioada următoare, IAASB a declanșat un proces
de revizuire a principalelor standarde de audit, începând cu modelul de audit bazat pe risc, respectiv
identificarea riscurilor de denaturare semnificativă a situațiilor financiare și răspunsul auditorului la
aceste riscuri. Procesul a devenit de atunci unul cvasi-continuu, astfel încât, spre exemplu, unele
dintre ultimele modificări ale standardelor internaționale de audit au vizat următoarele standarde:
- ISA 260 – Comunicarea cu persoanele însărcinate cu guvernanța
- ISA 570 – Principiul continuității activității
- ISA 700 – Formarea unei opinii şi raportarea cu privire la situaţiile financiare
- ISA 705 – Modificări ale opiniei în raportul auditorului independent
- ISA 706 – Paragrafele de observaţii şi paragrafele explicative din raportul
auditorului independent
- ISA 720 – Responsabilităţile auditorului cu privire la alte informaţii din
documentele care conţin situaţii financiare auditate
- ISA 540 Auditarea estimărilor contabile și a prezentărilor aferente (iunie 2018)

17
Hayes, R, Dassen, R., Schilder, A., Wallage, P., Principles of Auditing: An Introduction to International Standards
on Auditing (2nd Edition), Pearson Education, 2005, p. XVII.

18
 Mai mult, a fost emis și un nou standard ISA 701 – Comunicarea aspectelor cheie ale auditului
în raportul auditorului. Acesta este aplicabil doar misiunilor de audit care vizează un set complet de
situații financiare cu scop general întocmit de societățile listate.
În octombrie 2018 era în proces de revizuire ISA 315 – Identificarea și evaluarea riscurilor de
denaturare semnificativă prin înțelegerea entității și a mediului său, iar ulterior au fost în proces de
revizuire standardele care vizează controlul calității – ISQM 1 – Standardul Internațional privind
Managementul Calității (care va înlocui Standardul Internațional privind Controlul Calității – ISQC
1) și ISA 220 Managementul calității pentru un audit al situațiilor financiare. De asemenea, a fost în
dezbatere până la 1 iulie 2019 noul Standard Internațional privind Managementul Calității ISQM 2 –
Revizuirea calității angajamentelor.
De asemenea, chiar IAASB a fost reorganizat cu scopul de a-și crește independența și pentru a
răspunde mai bine așteptărilor publicului. Astfel, întâlnirile și agenda acestui consiliu au devenit
publice, au fost atrase persoane independente în consiliu (ca membri sau ca observatori) și s-a creat
Consiliul pentru Supravegherea Interesului Public cu scopul de a asigura o supraveghere
independentă a întregului proces de emitere a standardelor pentru a oferi asigurări că acesta este
măsurabil, transparent și oferă un răspuns adecvat nevoilor părților interesate.
Structura Standardelor emise de Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Audit şi Asigurare
(IAASB – International Auditing and Assurance Standards Board) este prezentată în schema
următoare:
Codul etic al Profesioniștilor Contabili

Servicii acoperite de prevederile IAASB

ISQC 1-99 Standardele Internaționale privind Controlul Calității

Cadrul general Internațional privind Misiunile de Asigurare

Auditurile și revizuirile informațiilor Misiunile de asigurare, altele decât

financiare istorice auditurile sau revizuirile informațiilor
financiare istorice

ISA 100-999 ISAE 3000-3699

Standardele Internaționale Standardele Internaționale privind
de Audit Misiunile de Asigurare

Servicii Conexe

ISRE 2000-2699
Standardele ISRS 4000-4699
Internaționale privind Standardele Internaționale privind
Misiunile de Revizuire Serviciile Conexe

Fig. nr. 2.1. Structura reglementărilor emise de către Consiliul pentru Standarde Internaționale de Audit și Asigurare
(sursa: International Auditing and Assurance Standards Board, Handbook of International Quality Control, Auditing,
Review, Other Assurance, and Related Services Pronouncements, 2020 Edition, Volume I, New York, 2021, p. 8.)

19
 În concluzie, menţionăm că normele internaţionale de audit constituie un ansamblu de practici
de referinţă de natură să amelioreze calitatea informaţiei financiare pe pieţele internaţionale.

2.1.2. Evoluţia normelor de audit în România

În România, auditul, ca profesie reglementată, este cunoscut de puţin timp. În anii ’90, doar
specialiştii vorbeau despre standarde de audit şi cunoşteau conţinutul şi aplicabilitatea noţiunii de
audit. Mai exact, termeni ca: „audit financiar”, „auditor financiar”, „standarde sau norme de audit
financiar” au pătruns în vocabularul nostru după adoptarea Legii contabilităţii nr. 82/1991, respectiv
după publicarea Regulamentului de aplicare a acesteia în anul 199418.
Primul moment al reglementării activității de audit financiar în ţara noastră este anul 1995,
când, în baza Hotărârii Conferinţei Naţionale a CECCAR nr. 3 din 23 octombrie 1995, s-a publicat o
lucrare intitulată „Norme de audit financiar şi certificare a bilanţului contabil”, având 140 de pagini.
Prin publicarea acestor norme s-a urmărit „acoperirea unui gol normativ-metodologic în domeniul
auditului, precum şi asigurarea unor reguli precise de lucru, aliniate la normele europene şi
internaţionale privind auditul legal şi contractual în vederea certificării bilanţului contabil la agenţii
economici”19.
Normele de referinţă ale auditului financiar sunt clasificate în lucrarea menţionată astfel:
• norme contabile, respectiv normele comune tuturor celor care stabilesc, controlează şi
utilizează conturile;
• norme de audit propriu-zise, adică un ansamblu de reguli stabilite de autoritatea profesională
la care se raportează auditorul în exercitarea misiunii sale.
La rândul lor, normele de audit financiar se împart în: norme profesionale de lucru, norme de
raportare a opiniilor şi norme generale de comportament profesional.
După patru ani, ca urmare a Hotărârii Conferinţei Naţionale a CECCAR nr. 98/24 din 27
ianuarie 1999, apare lucrarea: „Norme naţionale de audit şi servicii conexe” în care sunt preluate
aproape textual Standardele Internaţionale de Audit (ISA), publicate de Federaţia Internaţională a
Experţilor Contabili (IFAC). În calitatea sa de membru al IFAC, CECCAR s-a angajat să susţină
activitatea IFAC aducând la cunoştinţa membrilor săi orice publicaţie a acesteia, punând în lucru
aceste publicaţii, în măsura posibilului, ţinând cont de specificul naţional şi, în mod deosebit,
integrând în normele naţionale de audit normele internaţionale de audit elaborate de IFAC.
Odată cu înfiinţarea Camerei Auditorilor Financiari din România, în baza Ordonanţei de
Urgenţă a Guvernului nr. 75/1999 din 1 iunie1999, Comitetul Provizoriu al acesteia a hotărât
asimilarea Standardelor Internaţionale de Audit ale IFAC, precum şi a Cadrului General al
Standardelor Internaţionale de Audit ca bază de efectuare a auditului financiar în România.
Observăm că nu se mai vorbeşte de norme internaţionale transpuse în plan naţional, ci sunt asimilate,
ca atare, standardele internaţionale de audit. În plus, este preluat în aceeaşi lucrare în care sunt
publicate standardele de audit – „Audit financiar 2000”, şi Codul privind conduita etică şi
profesională în domeniul auditului financiar.
Standardele internaţionale de audit au fost traduse şi publicate în România de cele două
organizaţii ale profesioniştilor contabili – CECCAR şi CAFR –, ambele având calitatea de membre
ale IFAC, aşadar, fiind obligate să se supună prevederilor din Declaraţiile privind obligaţiile
membrilor.
De la apariția CAFR, traducerea și publicarea variantelor actualizate ale Standardelor
internaționale de audit au fost asumate de acest corp profesional. Din 2018, Autoritatea pentru
Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar (ASPAAS) a preluat sarcina traducerii și
publicării variantelor actualizate ale Standardelor internaționale de audit.

18
Ministerul Finanţelor Publice, Reglementări contabile pentru agenţii economici, Editura Economică, Bucureşti, 2002.
19
Norme de audit financiar şi certificare a bilanţului contabil nr. 1/1995, CECCAR, Bucureşti, p. 5.
20
 2.2. Organizarea activităţii de audit financiar în România - Autoritatea pentru
Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar și Camera Auditorilor Financiari
din România

În anul 199920 a fost înfiinţată Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR) al cărei
obiectiv declarat este gestionarea activităţii de audit financiar. De fapt, scopul acestei organizaţii
profesionale era „organizarea, coordonarea şi autorizarea, în numele statului, a desfăşurării
activităţii de audit financiar în România, asigurând exercitarea independentă a profesiei de auditor
financiar”21.
În efortul de gestionare unitară a profesiei contabile la nivel național, în anul 2008, a fost
înființat Consiliului pentru Supravegherea Publică a Activităţii de Audit Statutar (CSPAAS), a cărui
denumire a fost schimbată ulterior în Consiliul pentru Supravegherea în Interes Public a Profesiei
Contabile (CSIPPC), ca urmare a obligației României de a traspune și implementa Directiva
2006/43/CE din 17 mai 2006 a Parlamentului European şi a Consiliului privind auditul statutar al
situațiilor financiare anuale şi al situațiilor financiare consolidate, de modificare a directivelor
Consiliului 78/660/CEE şi 83/349/CEE şi de abrogare a Directivei 84/253/CEE a Consiliului. Deși
avea definite atribuții cu privire la supravegherea activității profesioniștilor contabili din România,
acest consiliu nu a avut o activitate vizibilă și cuantificabilă22, majoritatea activităților pe care ar fi
putut să le desfășoare fiind realizate până în anul 2018 de Camera Auditorilor Financiari din România.
În anul 2017 a fost adoptată Legea privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al
situaţiilor financiare anuale consolidate şi de modificare a unor acte normative23 care a introdus
reguli noi privind autorizarea, înregistrarea și buna reputație a auditorilor financiari și firmelor de
audit. De asemenea, a fost înființată, prin reoganizarea CSIPPC, Autoritatea pentru Supravegherea
Publică a Activității de Audit Statutar (ASPAAS), care a preluat multe dintre atribuțiile CAFR care
îi vizau pe auditorii statutari.

2.2.1. Reglementări de ordin general

Camera Auditorilor Financiari din România (CAFR) este persoană juridică autonomă şi
funcţionează ca organizaţie profesională de utilitate publică, fără scop lucrativ. Ea îşi poate înfiinţa
reprezentanţe în ţară şi în străinătate. Activitatea CAFR se desfăşoară sub supravegherea autorităţii
de stat, reprezentată de Ministerul Finanţelor Publice, care urmărește permanent ca reglementările
emise de acest organism profesional să nu contravină legii.
De la intrarea în vigoare a Legii nr. 162 din 2017, ASPAAS a preluat multe din atribuțiile care
anterior erau de competența CAFR:
• autorizarea şi retragerea autorizării auditorilor financiari şi a firmelor de audit;
• înregistrarea auditorilor financiari şi a firmelor de audit în Registrul public electronic;
• formarea continuă a auditorilor financiari şi formarea stagiarilor în activitatea de audit statutar;
• efectuarea inspecţiilor pentru asigurarea calităţii auditului statutar;
• efectuarea inspecţiilor referitoare la auditorii financiari şi firmele de audit în exercitarea activităţii
de audit statutar;
• adoptarea măsurilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute de Legea nr 162/2017;
• supravegherea şi controlul modului în care CAFR îşi exercită atribuţiile delegate;

20
O.U.G. nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 598 din 22
august 2003.
21
Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAFR, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 634 din 13 iulie
2004, art. 2.
22
O.U.G. nr. 90/2008 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale
consolidate, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 481 din 30 iunie 2008, art. 31.
23
Legea nr. 162/2017 privind auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale
consolidate şi de modificare a unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 548 din 12 iulie 2017.
21
 • cooperarea cu alte autorităţi competente din România şi din alte state membre, precum şi cu alte
organisme naţionale şi internaţionale de profil implicate în procesul de elaborare şi implementare
a reglementărilor specifice domeniului auditului statutar;
• transmiterea de informări şi răspunsuri, la solicitările Comisiei Europene, în ceea ce priveşte
profesia de audit statutar şi supravegherea în interes public la nivel naţional a activităţii de audit
statutar;
• emiterea reglementărilor proprii în baza şi în aplicarea prevederilor Legii nr 162/2017.
Unele dintre aceste atribuții pot fi delegate CAFR prin ordin al Președintelui ASPAAS, pentru
o perioadă de cel mult 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii delegării, dar și sub rezerva verificării eficace
și permanente a îndeplinirii lor.
CAFR are, în principal, următoarele atribuții:
• reglementarea şi monitorizarea activităţilor desfăşurate de către membrii săi;
• atribuţiile delegate de către ASPAAS, sub supravegherea şi controlul acesteia;
• reprezentarea intereselor membrilor săi.
Activitățile pe care le desfășoara CAFR, în exercitarea atribuţiilor sale sunt24:
a. organizează şi urmăreşte programul de formare continuă a membrilor săi, pentru alte activități
decât cele de audit statutar;
b. controlează calitatea activităţii membrilor săi, pentru activităţile ce intră în sfera atribuțiilor sale;
c. înaintează propuneri privind actualizarea legislaţiei, prin ASPAAS şi Ministerul Finanţelor
Publice, precum şi a normelor de audit financiar şi audit intern, în concordanţă cu prevederile
legii şi cu reglementările instituţiilor profesionale europene şi internaţionale în domeniu;
d. poate radia sau retrage, la cerere, autorizarea de auditor financiar sau firmă de audit, după caz, în
condiţiile legii;
e. poate aplica sancţiunile administrative prevăzute la art. 32^1 alin. (4) din Legea nr. 162/2017;
f. poate propune sancţiunea administrativă de retragere a autorizării unui auditor financiar sau a unei
firme de audit, după caz, în condiţiile legii;
g. asigură reprezentarea profesiei de auditor financiar din România la nivel internaţional;
h. adoptă Codul etic şi standardele internaţionale de audit, revizuire, alte misiuni de asigurare şi
servicii conexe, pentru alte misiuni decât cele de audit statutar;
i. emite, cu aprobarea ASPAAS, ghiduri şi îndrumări în domeniul auditului statutar cu privire la
standardele internaţionale de audit şi în aplicarea Codului etic adoptat de ASPAAS;
j. orice alte activităţi necesare pentru punerea în aplicare a O.U.G. nr. 75/1999.
De asemenea, CAFR desfăşoară şi activităţi delegate de ASPAAS care privesc auditorii
statutari, în condiţiile legii.
Activitățile reglementate și monitorizate de ASPAAS sunt: auditul statutar al situațiilor financiare
anuale și auditul situațiilor financiare anuale consolidate, în condițiile legii (inclusiv auditul statutar al
entităților de inters public).
Activitățile reglementate și monitorizate de CAFR sunt:
• auditul financiar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare consolidate ale
entităților care au optat pentru auditare, altul decât cel statutar;
• auditul intern, altul decât auditul public intern;
• auditul cu scop special (ISA 800);
• auditul componentelor individuale ale situatiilor financiare (ISA 805);
• auditul situațiilor financiare simplificate (ISA 810);
• revizuirea situațiilor financiare (ISRE 2400);
• revizuirea situațiilor financiare interimare (ISRE 2410)
• misiunile de asigurare, altele decât auditurile sau revizuirile informațiilor financiare istorice
(ISAE 3000);
• misiunile de examinare a informațiilor financiare prognozate (ISAE 3400);

24
O.U.G. nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 598 din 22
august 2003, art. 6.
22
 • misiuni de asigurare privind controalele din cadrul unei organizații prestatoare de servicii
(ISAE 3402);
• misiuni de asigurare privind declarațiile referitoare la emisia gazelor cu efect de seră (ISAE
3410);
• misiuni de asigurare pentru raportarea asupra compilării informațiilor financiare pro-forma
incluse într-un prospect (ISAE 3420);
• misiunile pe bază de proceduri convenite (ISRS 4400);
• serviciile conexe de compilare (ISRS 4410);
• consultanța.
În ultimii ani, ca urmare a extinderii activității CAFR, s-au dechis șase reprezentanțe regionale,
cu scopul de a asigura creșterea operativității în teritoriu a activităților CAFR și de a sprijini membrii
din toate regiunile țării, după cum urmează25:
• Sediul central București;
• Reprezentanța Regională Iaşi a CAFR pentru zona de dezvoltare Est-Nord-Est;
• Reprezentanța Regională Constanța pentru zona de dezvoltare Sud-Est;
• Reprezentanța Regională Brașov a CAFR pentru aria de dezvoltare Centru;
• Reprezentanța Regională Cluj a CAFR pentru aria de dezvoltare Nord-Vest;
• Reprezentanța Regională Timișoara a CAFR pentru aria de dezvoltare Vest.
Reprezentanțele regionale anterior prezentate au rolul de a asigura serviciile pentru membri la
nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare.

2.2.2. Autorizarea auditorilor financiari, retragerea și redobândirea autorizării

ASPAAS autorizează ca auditori financiari doar persoanele fizice care îndeplinesc condiţiile de
bună reputație și următoarele cerințe26:
a) sunt licenţiate ale unei instituţii de învăţământ superior sau au un nivel echivalent;
b) au urmat un curs de instruire teoretică organizat sau recunoscut de ASPAAS;
c) au efectuat un stagiu de pregătire practică;
d) au promovat examenul de competenţă profesională, organizat sau recunoscut de ASPAAS.
Pentru a deveni stagiar, o persoană fizică trebuie să îndeplinească următoarele condiții27:
a) să fie licenţiată a unei instituţii de învăţământ superior, cu diploma recunoscută/echivalată de către
Ministerul Educaţiei Naţionale;
b) să fi promovat testul de verificare a cunoştinţelor pentru accesul la stagiu;
c) să aibă o bună reputaţie, potrivit criteriilor ASPAAS.
Buna reputaţie a unui auditor financiar sau a unei firme de audit a fost serios compromisă în
situaţia în care persoana se află în una dintre următoarele situaţii28:
a. persoana respectivă a fost condamnată pentru săvârşirea unei infracţiuni cu intenţie;
b. faţă de persoana fizică a fost luată o măsură preventivă privativă sau restrictivă de libertate în
cadrul unui proces penal, în cazul în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii unei
infracţiuni cu intenţie;
c. persoanei fizice i-a fost aplicată pedeapsa complementară şi/sau pedeapsa accesorie a interzicerii
exercitării activităţii de audit financiar;
d. persoanei fizice i-a fost aplicată măsura de siguranţă prin care i s-a interzis exercitarea profesiei
de auditor financiar;

25
http://cafr.ro/sectiune.php?id=22, accesată la 2 septembrie 2016
26
Legea nr.162 din 6 iulie 2017 privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare
anuale consolidate și de modificare a unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 548 din 12
iulie 2017, art. 7, alin. (1).
27
Idem, art. 11, alin. (6).
28
Idem, art. 6, alin. (3).
23
e. persoana respectivă a fost sancţionată disciplinar sau administrativ de către alte autorităţi, instituţii
sau organisme române ori străine din domeniul financiar-contabil, pentru aspecte de natură
profesională. Sancţiunile disciplinare sau administrative aplicate auditorului financiar de către
alte autorităţi, instituţii sau organisme române ori străine din domeniul financiar-contabil cuprind
acele sancţiuni aplicate ca urmare a săvârşirii unor abateri/fapte de natură a aduce atingere
exercitării unei activităţi din punct de vedere profesional;
f. persoanei respective i-au fost aplicate restricţii pentru a desfăşura activităţi în domeniul financiar-
contabil de către autorităţi, instituţii sau organisme române sau străine din domeniul financiar-
contabil.
Domeniile din care se susţine testul de verificare a cunoştinţelor pentru accesul la stagiu se
stabilesc de către ASPAAS, la fel ca și normele pentru desfășurarea stagiului.
În ceea ce privește examenul de competență profesională, acesta face obiectul reglementării
de către ASPAAS, prin Ordinul nr. 135/20.09.201829.
Examenul de competenţă profesională se desfășoară după efectuarea stagiului și este organizat
de către ASPAAS, de regulă, o dată pe an, având ca scop verificarea nivelului necesar de cunoştinţe
teoretice în domeniile relevante pentru auditul statutar, precum şi a capacităţii de a aplica în practică
cunoştinţele teoretice. Examenul constă în susținerea a două probe scrise, după cum urmează:
1. Testul privind cunoştinţele teoretice este prima probă, durează 3 ore și poate conține atât
subiecte deschise (întrebări de sinteză), cât și întrebări de tip grilă, care acoperă domeniile:
a. teoria şi principiile contabilităţii generale;
b. cerinţele legale şi standarde referitoare la întocmirea situaţiilor financiare anuale
şi consolidate;
c. standardele internaţionale de contabilitate;
d. analiza financiară;
e. contabilitatea costurilor şi managerială;
f. managementul riscului şi controlul intern;
g. audit şi aptitudinile profesionale;
h. cerinţe legale şi profesionale referitoare la auditul statutar şi auditorii financiari;
i. standardele internaţionale de audit;
j. etică profesională şi independenţa.
De asemenea, testul poate conține subiecte relevante pentru audit din următoarele domenii sau
reglementări:
a. legislația privind societăţile şi reglementările privind guvernanţa corporativă;
b. legislația privind insolvenţa şi alte proceduri similare;
c. legislaţia fiscală;
d. Codul civil;
e. legislaţia privind asigurările sociale şi Codul muncii;
f. tehnologia informaţiei şi sistemele computerizate;
g. finanţe publice, economie generală şi de afaceri;
h. matematică şi statistică;
i. principiile de bază ale managementului financiar.
2. Testul de aplicare în practică a cunoștințelor teoretice se desfășoară pe parcursul a 6 ore,
sub forma a două examinări, care durează fiecare 3 ore, astfel:
i. prima conține un subiect privind elaborarea unui raport de audit luând în
considerare un caz practic referitor la unul sau mai multe aspecte legate de
auditul statutar;
ii. a doua conține un prim subiect privind practica profesiei, a misiunilor și a
responsabilităților în auditul statutar și un al doilea subiect din Standardul
Internațional privind Controlul Calității (ISQC) 1, „Controlul calității pentru

29
Ordinul Președintelui ASPAAS nr. 135/20.09.2018 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și desfășurarea
examenului de competență profesională.
24
 firmele care efectuează audituri și revizuiri ale situațiilor financiare, precum
și alte misiuni de asigurare și servicii conexe”.
Proba a doua a examenului de competență (testul de aplicare în practică a cunoștințelor
teoretice) se poate susține în cadrul aceleiași sesiuni de examinare sau în cadrul unei sesiuni ulterioare,
numai în cazul promovării primei probe (testul privind cunoştinţele teoretice).
De la regula organizării examenului de competență profesională o singură dată pe an, într-o
sesiune ordinară, există excepția organizării, la maximum 6 luni de la sesiunea ordinară, a unei sesiuni
extraordinare, rezervată exclusiv candidaților care nu au promovat examenul de competență
profesională sau cea de a doua probă într-o sesiune ordinară din anul respectiv sau din anii precedenți.
Promovarea primei probe permite prezentarea la examen în vederea susținerii celei de-a doua probe
într-un interval de maximum 3 ani, după care candidatul trebuie să susțină din nou ambele probe.
După promovarea examenului de competență profesională, candidatul primește Certificatul de
absolvire a examenului de competență/Diploma de auditor financiar, fără ca aceasta să reprezinte
autorizarea ca auditor financiar sau să confere dreptul de a practica profesia de auditor financiar.
Prin Legea nr 162/2017 se stabilește o excepție de la regula susținerii examenului de competență
profesională după procedura descrisă anterior, în sesul că titularului unei diplome de licenţă, al unei
diplome universitare la nivel de master sau al unei calificări profesionale în unul ori mai multe dintre
domeniile din care se susține testul privind cunoştinţele teoretice i se pot acorda exceptări de la testul
de cunoştinţe teoretice inclus în examenul de competenţă profesională, pentru domeniile respective,
în situaţia în care curricula universitară acoperă una sau mai multe dintre disciplinele respective.
Exceptarea se acordă în baza unor acorduri sau protocoale încheiatate de ASPAAS cu instituţii de
învăţământ superior naţionale sau internaţionale ori cu organisme profesionale naţionale sau
internaţionale. Nu se acordă exceptări de la testul de aplicare în practică a cunoștințelor teoretice.
Nota minimă de promovare a fiecărei probe este 6,00 iar nota minimă de promovare a
examenului este 7,00, calculată ca medie aritmetică a celor două probe. În cazul candidaților exceptați
de la proba teoretică, nota minimă de promovare a probei practice este 7,00.
După promovarea examenul de comptență profesională, persoanele care îndeplinesc cerințele
educaționale și cele de bună reputație impuse de Legea nr.162/2017 pot solicita autorizarea ca
auditor financiar, în maximum 30 de luni de la data afișării rezultatelor finale ale examenului anterior
menționat, prin depunerea la ASPAAS a unui dosar care vine să completeze dosarul întocmit pentru
înscrierea la examenul de competență profesională. Toate detaliile privind autorizarea auditorilor
financiari, retragerea autorizării și redobândirea ei sunt stabilite prin ordin al Președintelui
ASPAAS30.
Termenul de analiză de către ASPAAS a dosarului de autorizare, de eliberare de către CAFR a
dovezii de înscriere ca membru și de înregistrare în Registrul public electronic (RPE) este de 6 luni
de la depunerea dosarului de autorizare.
Cererea de autorizare și dosarul solicitantului autorizării se analizează de către Biroul
reglementare, autorizare, înregistrare și formare continuă (BRAIFC) din cadrul ASPAAS, care va
elabora un raport pe care îl înaintează Președintelui ASPAAS cu propunerea de aprobare sau
respingere a cererii. Personalul BRAIFC poate identifica informații apărute în spațiul public sau
primite de la alte autorități/instituții/organisme și care aduc atingere bunei reputații, acestea trebuind
menționate în raport.
Dacă cererea de autorizarea și declarația pe propria răspundere cu privire la îndeplinirea
condiției de bună reputație nu sunt depuse în termen de 30 de luni de la data afișării rezultatelor finale
ale examenului de competență profesională și se depășește termenul stabilit pentru analiza dosarului
de autorizare, înscrierea ca membru al CAFR și înregistrarea în RPE, adică 36 de luni de la afișarea
rezultatelor finale ale examenului de competență profesională, atunci autorizarea se poate acorda doar
în baza promovării unui interviu.

30
Ordinul Președintelui ASPAAS nr. 87/10.08.2018 pentru aprobarea Normelor privind autorizarea auditorilor
fiannciari și a firmelor de audit în România, recunoașterea firmelor de audit din alte state membre, retragerea și
redobândirea autorizării.
25
 În cazul în care se depășește termenul de 60 de luni de la data afișării rezultatelor finale ale
examenului de competență profesională, pentru obținerea autorizării se susține un nou examen de
competență profesională.
Unui auditor financiar i se poate retrage autorizarea prin Ordin al Președintelui ASPAAS în
următoarele situații:
1. în cazul condamnării auditorul financiar printr-o hotărâre definitivă pentru fapte penale
legate de exercitarea activității de audit financiar sau când acestuia i se aplică pedeapsa
complementară a interzicerii dreptului de a desfășura audit financiar ori se ia măsura de
siguranță prin care i s-a interzis exercitarea acestei activități;
2. în cazul săvârșirii unor abateri administrative și aplicării sancțiunii administrative de
retragere a autorizării, însoţită, în cazul persoanelor fizice, de pierderea calităţii de auditor
financiar;
3. în situația în care unul dintre criteriile privind buna reputație nu mai este îndeplinit și, astfel,
buna reputație este serios compromisă.
Auditorului financiar îi revine obligația ca în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii
judecătorești de condamnare definitivă să transmită ASPAAS o copie a acesteia. De asemenea,
auditorul financiar este obligat ca în 30 de zile de la comunicarea uneia dintre situațiile de
compromitere a bunei reputații să comunice ASPAAS în scris fapta care i-a compromis serios buna
reputație împreună cu documentele doveditoare.
Există și posibilitatea ca auditorul financiar să solicite retragerea autorizării. Soluționarea
unei astfel de cereri se poate face doar dacă auditorul financiar nu este supus unei proceduri
disciplinare/administrative, dacă nu-i este compromisă serios buna reputație sau dacă nu este
condamnat pentru fapte penale legate de exercitarea activității de audit financiar, care să fi atras după
sine și pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a desfășura audit financiar ori măsura de
siguranță de interzicere a exercitării acestei activități. În oricare dintre aceste situații, soluționarea
cererii se prorogă până la soluționarea definitivă a situațiilor/cauzelor disciplinare/administrative
respective. În cazul aprobării cererii, Președintele ASPAAS emite, de regulă în 45 de zile de la data
depunerii cererii, un Ordin cu privire la retragerea autorizării la cererea auditorilor financiari.
Auditorii financiari cărora le-a fost aprobată cererea de retragere a autorizării pot redobândi
autorizarea o singură dată, fără susținerea examenului de competență profesională, pe baza unui
interviu, dar nu mai târziu de 5 ani de la aprobarea cererii de retragere.

2.2.3. Evidența auditorilor financiari și suspendarea exercitării activității

Ca și în cazul autorizării auditorilor financiari, autoritatea competentă responsabilă cu

reglementarea activității de înregistrare și cu întocmirea, actualizarea și publicarea Registrului public
electronic (RPE) este ASPAAS.
Pentru asigurarea unei evidențe corecte a auditorilor financiari care își desfășoară activitatea în
România, ASPAAS a emis Norme privind înregistrarea auditorilor financiari și firmelor de audit în
Registrul public electronic al auditorilor financiari și firmelor de audit31. Ele stabilesc că în Registrul
public electronic (RPE) se înregistrează auditorii financiari și firmele de audit care au fost autorizați/te
în România de către ASPAAS și s-au înscris în CAFR, precum și firmele de audit care sunt autorizate
în alt stat membru, sunt înregistrate la autoritatea competentă de acolo și cărora le-a fost recunoscută
autorizarea în România.
De asemenea, se înscrie în RPE orice auditor dintr-o țară terţă sau orice entitate de audit dintr-
o țară terţă în situaţia în care auditorul sau entitatea de audit respectivă emite un raport de audit privind
situaţiile financiare anuale sau consolidate ale unei entităţi înregistrate în afara Uniunii Europene, ale
cărei valori mobiliare transferabile sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată din România.

31
Ordinul Președintelui ASPAAS nr. 105/11.09.2018 pentru aprobarea Normelor privind înregistrarea auditorilor
financiari și firmelor de audit în Registrul public electronic al auditorilor financiari și firmelor de audit.
26
 Auditorii financiari se înscriu în RPE în categoriile activi sau nonactivi (incompatibilii), în baza
declarației pe propria răspundere. RPE este disponibil pe pagina de internet a ASPAAS și conține
informații de identificare pentru fiecare auditor sau firmă de audit, precum și mențiuni privind
suspendarea exercitării activității, respectiv încetarea suspendării exercitării activității. Dacă unui
auditor îi este retrasă autorizarea prin Ordin al Președintelui ASPAAS, el va fi radiat din RPE.
Auditorii financiari persoane fizice, care își desfășoară activitatea în România ca liber-
profesioniști, depun la ASPAAS certificatul de înregistrare fiscală, în copie certificată. Exercitarea
activității de audit financiar de către cei care au promovat examenul de competență profesională și
care nu sunt înregistrați în RPE constituie contravenție. De asemenea, exercitarea activității de audit
financiar fără viza anuală eiberată de ASPASS constituie contravenție.
În cazuri temeinic justificate, auditorii financiari pot solicita ASPAAS suspendarea exercitării
activității, pe o perioadă de maximum 3 ani consecutivi. Sunt considerate cazuri temeinic justificate
pentru solicitarea suspendării următoarele32:
a. concediu pentru creșterea sau îngrijirea copilului minor;
b. pensionare anticipată sau incapacitate temporară de muncă;
c. incapacitate temporară de muncă, pe caz de boală gravă pentru care se poate acorda concediu
medical pentru o perioadă mai mare 3 luni conform recomandărilor cadrelor medicale de specialitate;
d. perioada de șomaj;
e. auditorii nu au loc de muncă, nu obțin venituri sau veniturile pe care le obțin din activități
autorizate legale sunt mai mici decât valoarea indicatorului social de referință (ISR) în ultimele 12
luni anterior formulării cererii de suspendare;
f. auditorii nu sunt angajați în domeniul financiar și nu au obținut venituri din exercitarea profesiei
de auditor financiar în ultimele 12 luni anterior formulării cererii de suspendare;
g. au împlinit vârsta legală de pensionare și nu au obținut venituri din exercitarea activității în
ultimele 12 luni anterior formulării cererii de suspendare;
h. sunt angajați cu contract de muncă într-un alt stat membru sau țară terță și nu obțin venituri pe
teritoriul României;
i. se află în misiune oficială într-un alt stat membru sau țară terță;
j. auditorii financiari cu handicap grav sau accentuat care nu obțin venituri sau veniturile pe care le
obțin, din activități autorizate legale, sunt mai mici decât valoarea indicatorului social de referință
(ISR);
k. alte situații cu caracter social care conduc la imposibilitatea temporară de a exercita profesia de
auditor financiar, iar în urma analizei de către BRAIFC, cazul social invocat se consideră temeinic
justificat.
Suspendarea este valabilă doar pentru perioada existenței cauzei pentru care a fost solicitată,
auditorul fiind obligat să notifice, în scris, ASPAAS, în 30 de zile de la data încetării cauzei, dacă
aceasta nu mai produce efecte. Altfel, suspendarea exercitării activității încetează de drept, la
expirarea perioadei de suspendare, auditorul financiar revenind la statutul de auditor financiar activ,
cu excepția cazului în care se află într-o stare de incompatibilitate și își declară statutul de auditor
financiar nonactiv.

2.2.4. Exercitarea profesiei și răspunderea auditorilor financiari

Potrivit legii33, auditul financiar se efectuează de către auditorii financiari sau de firmele de
audit autorizaţi/autorizate şi care sunt membri ai Camerei Auditorilor Financiari din România şi
constă, în principal, din următoarele activităţi:
a. auditul statutar al situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate;

32
Norme privind suspendarea activității auditorilor financiari și firmelor de audit , aprobate prin Ordinul Președintelui
ASPAAS nr. 88/13.08.2018, art. 4, alin. (2).
33
O.U.G. nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 598 din 22
august 2003, art. 3, alin (3).
27
b. auditul situaţiilor financiare anuale şi al situaţiilor financiare anuale consolidate, în măsura în care
acesta nu constituie un audit statutar;
c. misiunile de revizuire a situaţiilor financiare anuale, a situaţiilor financiare consolidate, precum
şi a situaţiilor financiare interimare;
d. misiunile de asigurare şi alte misiuni şi servicii profesionale, în conformitate cu standardele
internaţionale în domeniu şi cu alte reglementări adoptate de CAFR;
e. audit intern, altul decât auditul public intern.
Auditorii financiari şi firmele de audit pot desfăşura şi alte activităţi, precum: consultanţă
financiar-contabilă; management financiar-contabil; pregătire profesională de specialitate în
domeniu; expertiză contabilă, evaluare, reorganizare judiciară şi lichidare, precum şi consultanţă
fiscală. Persoanele fizice şi juridice care au calitatea de auditor financiar pot efectua activităţile de
expertiză contabilă, evaluare, reorganizare judiciară şi lichidare, precum şi consultanţă fiscală, numai
după dobândirea, în condiţiile legii, a calităţii de expert contabil, evaluator, practician în insolvenţă
sau consultant fiscal, după caz, şi înscrierea ca membri în organizaţiile care coordonează profesiile
liberale respective.
Auditorii financiari, membri activi ai CAFR, în exercitarea independentă a profesiei, trebuie să
fie liberi şi percepuţi a fi liberi de orice constrângere care ar putea aduce atingere principiilor de
independenţă, obiectivitate şi integritate profesională.
Auditorul sau auditorii financiari care semnează raportul de audit sau alte rapoarte prevăzute
de standardele internaţionale de audit, în nume propriu sau în numele unei persoane juridice, trebuie
să aibă statutul de auditor financiar activ. Nu pot fi auditori financiari activi într-o entitate economică
sau, dacă au fost desemnaţi de adunarea generală a entităţii economice respective, decad din această
calitate:
a. rudele sau afinii până la gradul al patrulea inclusiv ori soţii administratorilor;
b. persoanele care primesc, sub orice formă, pentru alte funcţii decât aceea de auditor financiar activ,
un salariu sau o remuneraţie de la administratori ori de la entitatea economică auditată;
c. persoanele cărora le este interzisă ocuparea funcţiei de administrator;
d. persoanele care pe durata exercitării profesiei de auditor financiar au atribuţii de control financiar
în cadrul Ministerului Finanţelor Publice sau al altor instituţii publice, cu excepţia situaţiilor
prevăzute expres de lege.
De asemenea, auditorii financiari care coordonează activitatea de audit intern la nivelul unei
firme trebuie să aibă statutul de auditor financiar activ.
Încălcarea de către auditorii financiari a prevederilor legale cu privire la desfășurarea activității
lor, precum şi a reglementărilor emise de CAFR atrage, după caz, răspunderea administrativă,
disciplinară, civilă sau penală.
Abaterile disciplinare săvârşite de auditorii financiari şi firmele de audit pentru care se aplică
sancţiuni disciplinare de către Comisia de disciplină a CAFR sunt cele nominalizate prin
Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAFR, astfel34:
a. nerespectarea prevederilor Codului etic, ale Standardelor internaționale de audit, ale
standardelor de audit intern și alte norme sau standarde profesionale adoptate de către Cameră;
b. desfășurarea activității de auditor financiar în condiții care au avut ca efect prejudicierea gravă
a reputației profesionale;
c. încălcarea dispozițiilor Regulamentului de organizare și funcționare a CAFR, ale hotărârilor
și reglementărilor emise de Cameră, aplicabile activității desfășurate de către auditorii financiari,
firmele de audit sau orice angajat, asociat/acționar, administrator ori partener din cadrul unei firme
de audit;
d. nerespectarea cerințelor privind pregătirea profesională continuă (atât pregătirea profesională
structurată, cât și pregătirea profesională nestructurată), stabilite prin programul de formare continuă
a auditorilor financiari;

34
Regulamentul de organizare și funcționare a CAFR, aprobat prin Hotărârea CAFR nr. 2 din 21 aprilie 2018, publicat
în Monitorul Oficial al României nr. 436 din 23 mai 2018, art.44.
28
 e. necomunicarea la termen a documentelor care implică modificări ale informațiilor cuprinse în
Registrul public electronic al auditorilor financiari și firmelor de audit;
f. încălcarea prevederilor legale referitoare la independență, obiectivitate, conflicte de interese,
competență profesională.
Repetarea unei abateri disciplinare constituie o circumstanță agravantă și va fi luată în
considerare la aplicarea sancțiunii de către Comisia de disciplină. Neachitarea cotizațiilor de membru
al CAFR la termenele stabilite prin reglementările adoptate de către Cameră nu constituie abatere
disciplinară și duce direct la retragerea calității de membru al Camerei prin hotărâre a Consiliului
CAFR.
Comisia de disciplină a Camerei este competentă cu soluţionarea sesizărilor disciplinare
referitoare la abaterile disciplinare săvârşite de auditorii financiari şi firmele de audit, dacă faptele
acestora au legătură cu efectuarea activităţilor specifice auditorilor financiari, cu excepția activității
de audit statutar.
Sancțiunile disciplinare pe care Comisia de disciplină din cadrul CAFR le poate poate aplica
auditorilor financiari şi firmelor de audit sunt35:
a. avertisment public în care sunt identificate persoana responsabilă şi natura încălcării, publicată pe
pagina de internet proprie a CAFR;
b. penalitate disciplinară cuprinsă între 2 şi 6 salarii minime brute pe economie, pentru auditorii
financiari;
c. penalitate disciplinară cuprinsă între 0,5% şi 2,5% din cifra de afaceri anuală aferentă activităţii
de audit statutar, pentru firmele de audit;
d. suspendarea activităţii cuprinsă între un an şi 3 ani, conform căreia îi este interzis auditorului
financiar sau firmei de audit să efectueze una sau mai multe dintre activităţile specifice auditorilor
financiari, cu excepția auditului statutar și a activităților ca profesioniști acreditați de alte
organizații profesionale.
Comisia de disciplină din cadrul CAFR înaintează propunerea de retragere a autorizării unui
auditor financiar sau unei firme de audit, pentru abateri grave, către ASPAAS, spre soluţionare.
Procedura disciplinară se suspendă în situaţia în care împotriva auditorului financiar cercetat
disciplinar s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale pentru aceeaşi faptă. Orice membru al
CAFR cercetat disciplinar este obligat să aducă la cunoştinţa organizației profesionale faptul că s-a
dispus împotriva sa punerea în mişcare a acţiunii penale. Contestarea Hotărârilor Comisiei de
disciplină a CAFR se poate face la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel
Bucureşti, în termen de 30 de zile de la data comunicării, fără îndeplinirea unei proceduri prealabile.

2.2.5. Asigurarea calității în auditul statutar

În ceea ce privește asigurarea calității activității de audit statutar, toţi auditorii financiari şi
firmele de audit fac obiectul unui sistem de asigurare a calităţii care respectă cel puţin următoarele
criterii36:
a. sistemul de asigurare a calităţii trebuie să fie organizat astfel încât să fie independent de auditorii
financiari şi de firmele de audit inspectate şi să facă obiectul supravegherii publice;
b. finanţarea sistemului de asigurare a calităţii trebuie să fie sigură şi fără eventuale influenţe
necorespunzătoare din partea auditorilor financiari sau a firmelor de audit;
c. sistemul de asigurare a calităţii trebuie să dispună de resurse corespunzătoare;
d. persoanele care efectuează inspecţii pentru asigurarea calităţii au vechime de cel puţin 7 ani ca
auditor activ în domeniul auditului statutar, din care cel puţin 3 ani la entităţi de interes public;

35
O.U.G. nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 598 din 22
august 2003, art. 32^1, alin (4).
36
Legea nr.162 din 6 iulie 2017 privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare
anuale consolidate și de modificare a unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 548 din 12
iulie 2017, art. 35, alin. (4).
29
e. selectarea celor care fac inspecţii pentru asigurarea calităţii se face în baza unor proceduri
obiective, concepute astfel încât să se evite orice conflict de interese între cei care fac inspecţiile
pentru asigurarea calităţii şi auditorul financiar sau firma de audit care face obiectul inspecţiei de
asigurare a calităţii;
f. aria de aplicabilitate a inspecţiilor pentru asigurarea calităţii trebuie să fie susţinută de testarea
adecvată a dosarelor de audit selectate şi să includă o evaluare a conformităţii cu standardele de
audit aplicabile, cu cerinţele de independenţă, precum şi o evaluare a cantităţii şi calităţii resurselor
cheltuite, a onorariilor de audit percepute şi a sistemului intern de control al calităţii din cadrul
firmei de audit;
g. inspecţiile pentru asigurarea calităţii se finalizează printr-un raport scris, care trebuie să conţină
principalele concluzii ale inspecţiilor pentru asigurarea calităţii;
h. inspecţiile pentru asigurarea calităţii trebuie să aibă loc pe baza unei analize a riscului şi se
desfăşoară cel puţin o dată la 6 ani în cazul auditorilor financiari şi al firmelor de audit care
efectuează audit statutar;
i. pe pagina de internet a ASPAAS se publică anual o sinteză a rezultatelor inspecţiilor;
j. auditorul financiar sau firma de audit dă curs recomandărilor formulate la încheierea inspecţiilor
pentru asigurarea calităţii în termenul stabilit de către inspectorii ASPAAS, dar care nu poate
depăşi 12 luni;
k. inspecţiile pentru asigurarea calităţii trebuie să fie adecvate şi proporţionale cu amploarea şi
complexitatea activităţii auditorului financiar sau a firmei de audit care face obiectul verificării.
Controalele și revizuirile în vederea asigurării calității serviciilor prestate de auditori
financiari se desfășoară pe două paliere: primul vizează activitățile de audit statutar și al doilea are
în vedere serviciile prestate de auditori financiari, altele decât misiunile de audit statutar.
Autoritatea competentă pentru efectuarea controlului și revizuirilor în vederea asigurării
calității serviciilor prestate de auditori financiari, altele decât misiunile de audit statutar, este CAFR.
Controlul calității și efectuarea revizuirilor pentru asigurarea calității activității de audit financiar,
altul decât cel statutar, și a altor activități desfășurate de auditorii financiari, membri ai Camerei, se
realizează de către Compartimentul de monitorizare, control, competență și cercetare profesională
din cadrul CAFR (CMCCCP).
CAFR, prin intermediul CMCCCP, este competentă să desfășoare următoarele tipuri de
inspecții/revizuiri pentru asigurarea calității:
a. Inspecții periodice asupra auditorilor financiari cuprinși în programele de inspecții
trimestriale și care se finalizează prin încheierea unei Note de inspecție sau a unei Note de constatare;
b. Inspecții tematice:
1. care se declanșează în urma unor sesizări și urmăresc o tematică specifică în funcție de
obiectul sesizării;
2. care urmăresc verificarea unor aspecte punctuale referitoare la modalitatea de
îndeplinire a obligațiilor ce decurg din calitatea de membru al CAFR, în condițiile
stabilite prin norme; controalele tematice se finalizează prin încheierea unei Note de
constatare;
c. Inspecții la cerere asupra unui auditor financiar care nu este cuprins în programul de inspecție
trimestrial inițial, la cererea acestuia de verificare sau reverificare a activității de audit financiar, altul
decât cel statutar, desfășurată după data inspecției periodice anterioare. Inspecțiile la cerere se
finalizează prin încheierea unei Note de inspecție.
În Nota de inspecție sau Nota de constatare, după caz, echipa de inspecție consemnează
aspectele de neconformitate cu standardele profesionale, inclusiv prevederile Codului etic, și cu
reglementările emise de CAFR, constatate ca urmare a revizuirii pentru asigurarea calității. În Nota
de inspecție sau Nota de constatare, după caz, se menționează obiectivele concrete de inspecție
aferente revizuirii pentru asigurarea calității. Nota de inspecție, Nota de constatare și orice alte
documente referitoare la efectuarea revizuirii pentru asigurarea calității se înregistrează, se arhivează
și se păstrează la CAFR pe durata unui termen de șapte ani de la data înregistrării la Secretariatul
CAFR.
30
 În cadrul CMCCCP sunt încadrați inspectori principali, inspectori și asistenți inspectori, care
au calitatea de salariați în cadrul aparatului executiv al CAFR. Personalul CMCCCP cu atribuții de
coordonare, respectiv inspectorii principali și inspectorii, trebuie să îndeplinească următoarele
condiții cumulative:
a. să aibă pregătire profesională și cunoștințe relevante în domeniul auditului financiar;
b. să aibă pregătire specifică cu privire la efectuarea de revizuiri pentru asigurarea calității;
c. să respecte cerințele de etică și conduită profesională
Inspectorii care vor efectua inspecțiile pentru asigurarea calității nu trebuie să fi avut calitatea
de partener, angajat sau asociat în alt fel cu auditorul financiar sau cu firma de audit în cauză cu cel
puţin 3 ani înainte de momentul inspecției și, de asemenea, trebuie să declare că nu există conflicte
de interese între ei şi auditorul financiar sau firma de audit care urmează să fie inspectată. În scopul
realizării inspecției, dosarul de audit poate fi solicitat la sediul auditorului financiar, al firmei de audit
sau la sediul ASPAAS (în cazul în care firma verificată efectuează audit statutar).
Sistemul de investigații și sancțiuni pentru pentru detectarea, corectarea şi prevenirea
efectuării necorespunzătoare a auditului statutar este conceput și implementat de ASPAAS, care are
competențe de investigare sau sancționare în oricare dintre următoarele moduri: a) direct; b) în
colaborare cu alte autorităţi; c) prin sesizarea autorităţilor judiciare competente.
În cazul efectuării necorespunzătoare a auditului statutar, sancţiunile aplicate auditorilor
financiari şi firmelor de audit trebuie să fie eficace, proporţionale şi descurajante și nu trebuie să
aducă atingere regimului de răspundere civilă, care poate fi angajată pentru cauzarea de prejudicii
prin încălcarea obligaţiilor profesionale.
Dacă se constată nerespectarea normelor de efectuare a auditului statutar, ASPAAS poate
emite, anterior iniţierii procedurii administrative, o recomandare scrisă către auditorii financiari sau
firmele de audit, prin care li se solicită să pună capăt comportamentului respectiv şi să se abţină de la
orice repetare a acestuia. Mai mult, ASPAAS poate emite o declaraţie conform căreia raportul de
audit statutar nu respectă cerinţele specifice, pe care o publică pe pagina de internet a instituției.
Pentru săvârșirea unor abateri de la îndatoririle profesionale, auditorul financiar şi firmele de
audit răspund administrativ, ASPAAS având dreptul să aplice, după derularea procedurii disciplinare,
una sau mai multe dintre următoarele sancţiuni:
a. avertisment public, în care sunt identificate persoana sancţionată şi natura încălcării, publicată
pe pagina de internet a ASPAAS;
b. penalitate administrativă, cuprinsă între 2 şi 6 salarii minime brute pe economie, pentru auditorii
financiari;
c. penalitate administrativă, cuprinsă între 0,5% şi 2,5% din cifra de afaceri anuală aferentă
activităţii de audit statutar, pentru firmele de audit;
d. interdicţie temporară, cuprinsă între 1 şi 3 ani, pentru auditorul financiar, firma de audit sau
partenerul-cheie de audit să efectueze audituri financiare şi/sau să semneze rapoarte de audit
statutar;
e. retragerea autorizării, însoţită, în cazul persoanelor fizice, de pierderea calităţii de auditor
financiar;
f. o interdicţie temporară, de până la 3 ani, pentru un membru al firmei de audit sau un membru al
organismului administrativ sau de conducere al unei entităţi de interes public să exercite funcţii
la firme de audit sau la entităţi de interes public.
Dacă auditorul financiar este condamnat printr-o hotărâre definitivă pentru fapte penale legate
de exercitarea activităţii de audit financiar sau acestuia i se aplică pedeapsa complementară a
interzicerii de a desfăşura o asemenea activitate ori se ia măsura de siguranţă a interdicției exercitării
acestei activităţi, se va comunica o copie a hotărârii judecătoreşti către ASPAAS, pentru a opera
retragerea autorizării şi radierea acestuia din Registrul public electronic.
Faptele care se sancționează cu interdicția temporară de efectuare de audituri financiare și de
semnare de rapoarte de audit statutar sau cu retragerea autorizării sunt:
• nepunerea în aplicare sau aplicarea neadecvată a cerințelor de organizare internă;
• încălcarea principiilor de etică profesională;
31
 • lipsa probelor de audit care să poată susţine concluziile în baza cărora a fost emisă opinia de
audit.
ASPAAS publică pe pagina sa de internet, după epuizarea căilor de atac sau expirarea
termenului de exercitare a acestora, informaţii privind tipul şi natura încălcării şi identitatea persoanei
fizice sau juridice căreia i s-a aplicat sancţiunea rămasă definitivă. Însăși Decizia de sancţionare
conţine prevederi privind modalitatea în care aceasta va fi făcută publică.
Pentru unele fapte prevăzute de Legea nr. 162/2017, auditorii financiari răspund
contravențional. Sumele provenite din amenzi se fac venituri la bugetul statului. Contravenţiile se
prescriu în termen de 3 ani de la data săvârşirii faptei.
Exercitarea fără drept a activităţii de audit financiar constituie infracţiune.

32