Marin Diana-Crina

Strategii de stimulare a inteligențelor

multiple ale elevilor de clasă pregătitoare

Ghid pentru părinți

 Referent științific: Prof. univ. dr. Mușata Bocoș,
Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Psihologie
și Științe ale Educației
 Dedic această carte elevilor mei,
cărora le doresc să își dezvolte la potențial maxim
inteligențele multiple
 Cuprins

Prefață .................................................................................... 7

Capitolul I. De ce ar trebui să stimulăm inteligențele multiple

ale copiilor de clasă pregătitoare? ........................................... 9

Capitolul II. Strategii de stimulare a inteligenței lingvistice

.............................................................................................. 12

Capitolul III. Strategii de stimulare a inteligenței logico-

matematice ............................................................................ 20

Capitolul IV. Strategii de stimulare a inteligenței

intrapersonale ........................................................................ 12

Capitolul V. Strategii de stimulare a inteligenței muzicale

.............................................................................................. 30

Capitolul VI. Strategii de stimulare a inteligenței naturaliste

.............................................................................................. 34

Capitolul VII. Strategii de stimulare a inteligenței

interpersonale ........................................................................ 38

Capitolul VIII. Strategii de stimulare a inteligenței corporal-

kinestezice ............................................................................ 41

Capitolul IX. Strategii de stimulare a inteligenței vizual-

spațiale .................................................................................. 44

Capitolul X. Strategii de stimulare a inteligenței existențiale

.............................................................................................. 47

Bibliografie ........................................................................... 49
 Prefață

Dragi părinţi,

Prin ghidul de faţă, vă propunem să vă implicaţi

activ în relaţia de parteneriat educaţional cu învăţătorul
copilului dumneavoastră şi să consolidaţi relaţia afectivă
pe care o aveţi cu propriul copil. Vă încurajăm să vă
valorizaţi copilul, acordându-i interes, făcându-vă timp să
îl ascultaţi, să îl întrebaţi, să îi răspundeţi, să vă implicaţi
în acțiuni comune, să îl cunoaşteţi. Numai în acest fel, veţi
putea să contribuiţi la dezvoltarea lui personală şi să
sprijiniţi activitatea învăţătorului.
Vă propunem inventare de activităţi comune pe
care le puteţi realiza cu copilul, într-o atmosferă caldă,
pozitivă, ludică. Bifând activităţile respective şi urmărind
consemnările dumneavoastră, învăţătorul va deduce în ce
au constat interacţiunile dumneavoastră cu copilul şi vă va
oferi feedback în legătură cu efectele acestora, oferindu-
vă precizările necesare. La rândul dumneavoastră, îi veţi
putea trimite învăţătorului anumite mesaje legate de
activităţile realizate sau de cele viitoare.
În speranţa că veţi găsi util ghidul nostru, vă dorim
succes!
Prof. univ. dr. Mușata Bocoș
 Capitolul I. De ce ar trebui să stimulăm
inteligențele multiple ale copiilor de clasă
pregătitoare?

Cercetările recente relevă că rezultatele școlare

pozitive ale elevilor sunt influențate de implicarea ridicată
a părinților în educația copiilor de vârstă școlară mică. În
cadrul procesului de învățământ, are loc stimularea
continuă a inteligențelor multiple ale copiilor, prin
studierea diverselor discipline școlare. Familia are și ea un
rol extrem de important în procesul dezvoltării copiilor,
fiind un spațiu în care inteligențele multiple pot fi
antrenate și dezvoltate. Scopul antrenării acestor
inteligențe multiple este:
- sprijinirea elevilor în procesul de învățare, favorizând
obținerea unor rezultate școlare favorabile;
- stimularea interesului copiilor pentru activități de
învățare care să permită dezvoltarea integrală a acestora și
formarea unor abilități din domenii diverse.
Este foarte important să aveți o colaborare de bună
calitate cu cadrele didactice care predau la clasă. În acest
sens, pot fi formulate recomandări precum:
- Discutați cât mai frecvent cu învățătorul despre
rezultatele la învățătură și comportamentul copilului în
spațiul școlar;

9
- Participați la ședințele cu părinții sau la alte activități
care presupun implicarea părinților;
- Discutați cu cadrele didactice despre dificultățile
întâmpinate de elevi în procesul de învățare și despre
activitățile pe care le-ați putea realiza împreună pentru a-
i sprijini;
- Manifestați întotdeauna o atitudine pozitivă față de
cadrele didactice care predau la clasă și față de ceilalți
părinți;
- Discutați împreună cu învățătorul despre materialele de
învățare pe care le puteți pune la dispoziția copilului
dumneavoastră.
Teoria inteligențelor multiple a fost elaborată de
renumitul cercetător american Howard Gardner. Conform
acestei teorii, fiecare dintre noi este inteligent în mai
multe feluri. De asemenea, fiecare persoană are un profil
al inteligențelor multiple diferit, ceea ce o face unică și
specială. Elevii pot avea interese, abilități și pasiuni
specifice următoarelor tipuri de inteligențe:
• Inteligența lingvistică/verbală;
• Inteligența logico-matematică;
• Inteligența intrapersonală;
• Inteligența muzicală/ritmică;
• Inteligența naturalistă;
• Inteligența interpersonală;
• Inteligența corporal-kinestezică;
• Inteligența vizual-spațială.
• Inteligența existențială.
10
 Capitolele următoare prezintă exemple de
activități prin care pot fi dezvoltate inteligențele multiple
ale elevilor de clasă pregătitoare, pe care le puteți realiza
acasă, împreună cu fiul/fiica dumneavoastră. Puteți bifa
activitățile realizate, pentru a vă fi mai ușor să vă
concentrați atenția asupra a celor care urmează a fi
desfășurate. Discutați cu învățătoarea/învățătorul despre
activitățile preferate de fiul/fiica dumneavoastră sau
despre dificultățile întâmpinate, dacă este cazul.
Activitățile propuse spre a fi realizate împreună cu
elevii sunt în conformitate cu programele școlare ale
tuturor disciplinelor școlare predate la clasa pregătitoare.
Au fost selectate activități ușor realizabile de către părinți
și elevi, dar care răspund intereselor educaționale ale
copiilor, îi ajută să-și îmbunătățească rezultatele școlare,
le dezvoltă abilități din diferite domenii și îi ajută să-și
dezvolte atitudini pozitive față de propria persoană, față
de ceilalți și față de mediul înconjurător. Înainte de a
desfășura activitățile împreună cu elevii, faceți-vă timp
pentru a comunica cu aceștia despre activitățile pe care
doriți să le parcurgeți împreună. Lăudați eforturile
fiului/fiicei dumneavoastră în prezența altor membri ai
familiei sau chiar a cadrelor didactice care predau la clasă,
pentru a încuraja obținerea de noi performanțe în procesul
de învățare.

11
 Capitolul II. Strategii de stimulare a
inteligenței lingvistice

Exercițiile de recunoaștere a literelor alfabetului,

de citire a unor cuvinte uzuale sau de lecturare a unor
propoziții scurte, discuțiile despre personajele din cărțile
preferate, precum și activitățile de audiere a poveștilor pot
fi preocupări interesante pentru elevi, care îi ajută să-și
formeze abilitățile din sfera inteligenței lingvistice. Elevii
înzestrați cu inteligență lingvistică au următoarele
caracteristici:
 capacitatea de a transmite sau de a construi mesaje
relevante și expresive, respectând normele
lingvistice actuale;
 abilități de citire a cuvintelor sau propozițiilor;
 abilități de scriere corectă a literelor sau
cuvintelor;
 capacități excelente de exprimare orală, utilizând
un vocabular bogat.
Aceste abilități sunt necesare elevilor, pentru a
avea o evoluție școlară favorabilă, având în vedere
importanța proceselor de comunicare, de citire și scriere,
în cadrul activităților de învățare realizate atât în clasa
pregătitoare, cât și în celelalte clase din învățământul
primar. În continuare, vor fi prezentate exemple de
activități de învățare pe care dumneavoastră le puteți

12
realiza împreună cu fiul/fiica dumneavoastră., cu scopul
de a-i dezvolta inteligența lingvistică.

Alfabetul. Sunete și litere

Asigurați-vă că fiul/fiica dumneavoastră

recunoaște literele de tipar deja predate.
Recunoașteți-le în cuvinte uzuale și în diverse
contexte din viața de zi cu zi!

13
 Exemple de activități care pot fi realizate pentru
creșterea capacității copiilor de a recunoaște literele
mari și mici de tipar
(Bifați activitățile realizate împreună cu fiul/fiica dumneavoastră.)

- audierea și memorarea „Cântecului alfabetului”.

Clipul video al cântecului poate vizionat online pe site-ul
www.youtube.com;

- memorarea unor poezii despre fiecare dintre

literele învățate;

- exerciții de numărare a literelor care intră în

componența unor cuvinte uzuale;

- exerciții de scriere a literelor cu ajutorul unor

materiale din natură (pietre, scoici, petale, frunze, semințe
etc.);

- trasarea literelor învățate pe diverse suporturi:

făină, cacao, nisip, geamuri aburite etc.;

- exerciții de desenare, colorare și decorare a

literelor, utilizând tehnici precum: desen, pictură sau
colaj;

- așezarea literelor magnetice sau a literelor

alfabetarului într-o anumită ordine prestabilită sau cu
scopul de a scrie cuvinte;

14
 - decuparea unor litere din reviste, ziare sau fișe de
lucru și scrierea unor cuvinte cu ajutorul acestora;

- realizarea unor miniplanșe cu litere, care pot fi

amplasate în camera de acasă a elevilor/ în spațiul lor de
învățare;

- exerciții de încercuire a unei litere stabilite

anterior (de exemplu, litera „a” din paginile unui ziar, ale
unei cărți, ale unei reviste etc.);

- audierea/inventarea unor povești despre modul în

care a apărut fiecare literă.

Feedback primit din partea cadrului didactic:

15
 Silabe, cuvinte și propoziții

Folosiți fiecare prilej pentru a citi cuvinte sau a

recunoaște literele deja învățate.

16
 Exemple de activități care pot fi realizate pentru
creșterea capacității copiilor de a citi cuvinte și
propoziții uzuale
(Bifați activitățile realizate împreună cu fiul/fiica dumneavoastră.)

- exerciții de numărare a literelor care compun

cuvintele („Spune de câte litere avem nevoie pentru a scrie
cuvântul …”);

- exerciții de numărare a silabelor care intră în

alcătuirea diferitelor cuvinte („Spune câte silabe formează
cuvântul …”);

- exerciții de numărare a cuvintelor care intră în

alcătuirea diferitelor propoziții/fraze („Spune câte cuvinte
auzi în propoziția …”);

- citirea de către elevi a unor cuvinte și/sau

propoziții scurte din auxiliarele curriculare folosite la
clasă, din mediul online sau din diverse cărți împrumutate
de la bibliotecă.

Feedback primit din partea cadrului didactic:

17
 Cărți și personaje pe care le îndrăgim

Puneți la dispoziția copiilor cărți adecvate vârstei lor, din

diferite domenii. Manifestați o atitudine pozitivă și entuziasm
față de activitățile de lectură, stimulând încă de la o vârstă
fragedă interesul copiilor pentru cărți.

18
 Exemple de activități care pot fi realizate pentru
creșterea capacității de exprimare orală a copiilor
(Bifați activitățile realizate împreună cu fiul/fiica dumneavoastră.)

- participarea la lansări de carte sau vizite la

bibliotecă, oferindu-i copilului dumneavoastră prilejul de
a întâlni scriitori sau bibliotecari;

- familiarizarea copiilor cu biblioteca școlii/

localității în care locuiesc și împrumutarea unor cărți
accesibile acestora, din diverse domenii;

- audierea unor povești înregistrate sau a unor

piese de teatru;

- stimularea imaginației elevilor prin crearea

propriilor povești sau pentru a modifica finalul poveștilor
audiate;

- imaginarea unor locuri, personaje și întâmplări

din poveștile audiate, precum și realizarea unor desene
care să ilustreze scene din povești;

- confecționarea unor cărți de povești de diferite

dimensiuni, care să conțină atât cuvinte, cât și desene,
colaje sau picturi realizate de elevi;

- discuții despre atitudini și emoții ale personajelor

din povești sau din desene animate.
Feedback primit din partea cadrului didactic:

19
 Capitolul III. Strategii de stimulare a
inteligenței logico-matematice

Elevii înzestrați cu acest tip de inteligență au:

 abilități de a efectua operații matematice, precum
adunări și scăderi;
 abilitatea de a identifica cele mai eficiente strategii
de rezolvare a problemelor;
 capacitatea de a învăța și memora numere sau alte
simboluri matematice;
 capacitatea de a gândi logic sau abilitatea de a
realiza raționamente corecte și temeinice;
Activitățile de scriere și recunoaștere a cifrelor și
numerelor din cuprinse între 0 și 31, exercițiile de adunare
și scădere cu 1-2 unități, rezolvarea și compunerea de
probleme matematice sunt doar câteva dintre modalitățile
prin care poate fi stimulată inteligența logico-matematică.
De asemenea, jocurile care stimulează gândirea logică a
copiilor pot fi utile pentru formarea abilităților specifice
inteligenței logico-matematice.
Atunci când facem cumpărături, când luăm
decizii, când sortăm obiecte, folosim frecvent abilități
specifice inteligenței logico-matematice. Noțiunile de
bază din domeniul matematic, cu care elevii se
familiarizează pe parcursul clasei pregătitoare, îi ajută să
facă față cu succes diverselor situații de viață cu care se
confruntă.
20
 Numerele naturale de la 0 la 31

Exersați permanent abilitățile de numărare

ale copiilor. De asemenea, puteți exersa
recunoașterea și scrierea corectă a numerelor
din concentrul 0-31.

21
 Exemple de activități care pot fi realizate pentru
creșterea abilităților de recunoaștere și scriere a
numerelor
(Bifați activitățile realizate împreună cu fiul/fiica dumneavoastră.)

- exerciții de numărare de la 0 la 31, pornind de la

criterii date („Numără crescător de la … până la …”,
„Numără descrescător de la ... până la … .”; „Numără din
doi în doi, crescător sau descrescător”);

- exerciții de comparare a două numere („Spune

care dintre următoarele numere este mai mare: … sau ...”;
„Spune care dintre următoarele numere este mai mic: …
sau …”);

- exerciții de selectare a numerelor, pornind de la

diverse criterii („Spune un număr mai mic decât …, dar
mai mare decât …”);

- exerciții de ordonare a numerelor cuprinse între

0 și 31, crescător și descrescător („Aranjează în ordine
crescătoare/descrescătoare numerele: …”);

- exerciții de stabilire a „vecinilor” numerelor

(„Vecinii numărului … sunt: … și …”.);

- audierea unor povești despre numere sau

memorarea unor poezii despre fiecare număr în parte;

- audierea/interpretarea unor cântece despre

numere;
22
 - exerciții de numărare a mișcărilor realizate în
timpul săriturilor sau alergării;

- scrierea corectă a numerelor de la 0 la 31, pe

suport de hârtie, sau tastarea lor cu ajutorul calculatorului
electronic.

Feedback primit din partea cadrului didactic:

23
 Probleme și exerciții matematice

Abilitățile de calcul matematic sunt formate în clasa

pregătitoare. Puteți exersa operații de adunare sau
scădere simple, folosind socotitoarea sau bețișoarele.

24
 Exemple de activități care pot fi realizate pentru
creșterea abilităților de calcul matematic și de
rezolvare a problemelor
(Bifați activitățile realizate împreună cu fiul/fiica dumneavoastră.)

- realizarea de adunări și scăderi cu 1-2 unități în

concentrul 0-31;

- folosirea calculatorului electronic pentru

verificarea rezultatelor adunărilor și scăderilor efectuate;

- realizarea unor jocuri matematice/logice (de

exemplu, jocul „X și 0”);

- încurajarea copiilor să participe la concursuri

matematice sau de știință;

- rezolvarea de probleme de adunare și scădere cu

1-5 unități (de exemplu, „Ieri am avut 7 buchete de flori,
iar azi am primit încă 2 buchete. Câte buchete de flori am
în total?”);

- inventarea unor enunțuri ale problemelor

matematice, pornind de la diverse situații de viață reale;

- exerciții de recunoaștere și utilizare a

bancnotelor de 1, 5 sau 10 lei.

Feedback primit din partea cadrului didactic:

25
 Capitolul IV. Strategii de stimulare a
inteligenței intrapersonale

Elevii înzestrați cu acest tip de inteligență au:

 abilități de autocontrol și management eficient al
sinelui, abilitatea de a construi și gestiona într-o
manieră pozitivă relațiile cu cei din jur;
 abilități de luare a deciziilor și de atingere a
scopurilor.
Abilitățile specifice inteligenței intrapersonale îi
ajută pe elevi în procesul de acomodare la cerințele vieții
de elev și favorizează obținerea de rezultate școlare
pozitive. A avea inteligența intrapersonală înseamnă a
avea capacitatea de a lua decizii optime, atât în spațiul
școlar, cât și în viața de zi cu zi. Ambiția, perseverența și
încrederea în forțele proprii sunt calități necesare elevilor
de succes. Aceste abilități sunt formate gradual și se
dezvoltă pe toată durata vieții.
Este important să contribuiți la crearea unei
imagini de sine pozitive, la manifestarea unor atitudini
pozitive față de propria persoană, la cunoașterea de către
elevi a propriilor calități, preferințe și preocupări. De
asemenea, o bună autocunoaștere îi ajută pe elevi să
găsească cele mai eficiente modalități de rezolvare a
problemelor. În acest sens, este necesar să îi încurajăm pe
copii, să le evidențiem calitățile și progresele realizate în
procesul de învățare.
26
Emoții, atitudini și procese de autocunoaștere

Cine sunt eu?

27
 Exemple de activități care pot fi realizate pentru
creșterea abilităților de autocunoaștere
(Bifați activitățile realizate împreună cu fiul/fiica dumneavoastră.)

- inițierea unor discuții despre activitățile

preferate;

- găsirea unor răspunsuri variate la întrebarea

„Cine sunt eu?” sau formularea altor întrebări despre sine;

- realizarea unei cărți care să conțină informații

despre sine sau despre propria familie, folosind desene,
imagini și fotografii;

- exerciții de stabilire a asemănărilor și

deosebirilor dintre personajele preferate și propria
persoană;

- descrierea propriilor trăsături fizice (culoarea

ochilor, lungimea părului, greutatea, înălțimea etc.);

- planificarea unor activități realizabile în diverse

anotimpuri, momente ale zilei etc.;

- exerciții de exprimare a emoțiilor și

sentimentelor prin intermediul picturii, desenului sau
colajului;

- exerciții de autocunoaștere și de reflecție asupra

scopurilor, priorităților, a lucrurilor cu adevărat
importante pentru elev, a experiențelor trecute sau
prezente;
28
 - discuții despre viața de elev și despre regulile de
comunicare, aplicabile în diverse contexte de viață.

Feedback primit din partea cadrului didactic:

29
 Capitolul V. Strategii de stimulare a
inteligenței muzicale

Copiii înzestrați cu acest tip de inteligență au:

 abilități de interpretare vocală;
 interes ridicat față de muzică, față de cântece și
dans.
Activitățile muzicale sunt, în general, pe placul
elevilor de clasă pregătitoare. Muzica le oferă prilejul de
a se relaxa, de a se deconecta de la activitățile zilnice.
Programa școlară pentru disciplina „Muzică și mișcare”,
pentru clasele pregătitoare, I și a II-a, subliniază
beneficiile asocierii muzicii cu mișcarea, având în vedere
influența benefică pe care o au aceste domenii asupra
procesului de dezvoltare a copiilor.
Abilitățile muzicale ale copiilor pot fi stimulate
prin audierea sunetelor diverselor instrumente muzicale,
compunerea unor linii melodice simple sau chiar versuri
ale cântecelor. Jucăriile muzicale sunt ușor de
confecționat și pot fi o modalitate distractivă de petrecere
a timpului liber. Aplicațiile moderne din mediul online
pot fi de asemenea valorificate pentru a utiliza
instrumente muzicale virtuale.
Ascultarea unor genuri muzicale variate, inclusiv
muzică clasică, le va stimula interesul copiilor față de
domeniul muzical.

30
Sunete din mediul înconjurător

31
 Exemple de activități care pot fi realizate pentru
creșterea abilităților de interpretare vocală și a
interesului pentru muzică
(Bifați activitățile realizate împreună cu fiul/fiica dumneavoastră.)

- ascultarea unor cântece pentru copii, specifice

diverselor culturi din diverse părți ale lumii, inclusiv a
unor cântece din folclorul copiilor, sau audierea unor
piese care aparțin unor stiluri muzicale diverse;

- exerciții de recunoaștere a sunetelor

instrumentelor muzicale;

- participarea la concerte și spectacole muzicale;

- realizarea unui colaj sau a unui desen care să

redea mesajul cântecelor audiate;

- vizionarea unor clipuri video, analizând cu

atenție imaginile prin care este redat conținutul
cântecului;

- ascultarea atentă a unor sunete din natură sau a

celor care pot fi auzite în orașele mari;

- realizarea de mișcări spontane sau sugerate de

versurile cântecelor;

- realizarea unor gesturi prin care se imită

utilizarea unor instrumente muzicale și, eventual, ghicirea
de către membrii familiei a instrumentului imitat;

32
 - realizarea și utilizarea unor instrumente muzicale
improvizate/jucării muzicale, pentru a acompania
cântecele audiate.

Feedback primit din partea cadrului didactic:

33
 Capitolul VI. Strategii de stimulare a
inteligenței naturaliste

Elevii înzestrați cu acest tip de inteligență au:

 abilități de îngrijire a animalelor de companie;
 interes ridicat față de activitățile în natură, inclusiv
pentru activități care constau în recunoașterea,
cultivarea și îngrijirea plantelor;
 interes ridicat față de știință și activități științifice.
Abilitățile specifice inteligenței naturaliste sunt
frecvent întâlnite în rândul elevilor de clasă pregătitoare.
Prin farmecul său inedit, natura ne poate atrage și
surprinde mereu. Astfel, acțiunile de protejare și
respectare a naturii sunt extrem de necesare. Ajutând la
îngrijirea animalelor de companie, a florilor sau a
plantelor cultivate în propria grădină, elevii își asumă
responsabilități și obțin numeroase satisfacții.
Activitățile realizate în natură îi ajută pe elevi să
aibă un stil de viață sănătos și să își dezvolte cunoștințele
despre plante, animale sau fenomene ale naturii. Pentru a
sprijini procesul de învățare, puteți utiliza atlase botanice
sau zoologice, disponibile la biblioteci sau librării, puteți
viziona materiale disponibile pe internet sau puteți chiar
să lecturați povești sau poezii despre viața animalelor și a
plantelor. Natura se dovedește a fi o prietenă de nădejde
pentru copii, datorită peisajelor inedite și a frumuseții ei
inegalabile.
34
Plante și animale

35
 Exemple de activități care pot fi realizate pentru
creșterea interesului elevilor față de realizarea
unor activități în natură
(Bifați activitățile realizate împreună cu fiul/fiica dumneavoastră.)

- exerciții de recunoaștere a diferitelor specii de

plante sau animale;

- audierea unor informații despre: electricitate,

corpul omenesc, dinozauri, Soare, Lună și Pământ,
fenomene ale naturii (ploaie, ninsoare, vânt, fulger, tunet),
utilizând diverse surse, precum: filme documentare, cărți,
reviste de specialitate;

- lecturarea unor povești sau poezii despre animale

și plante;

- exerciții de numărare a diverselor elemente

întâlnite în natură, precum și exerciții de identificare a
formelor geometrice întâlnite în natură;

- plantarea și îngrijirea diverselor tipuri de plante

sau copaci, precum și realizarea de experimente științifice
care presupun observarea și numărarea florilor, frunzelor
și a celorlalte modificări apărute într-o anumită perioadă
de timp în procesul de creștere al unei plante;

- activități de colecționare și utilizare ale

materialelor din natură, în scopuri artistice (colaj,
modelaj, desen, pictură);

36
 - activități de desenare a unor peisaje din natură;

- realizarea unor activități care presupun:

îngrijirea, plimbarea și dresarea animalului de companie;

- realizarea de plimbări în natură, drumeții sau

activități de camping;

- realizarea de vizite în locuri special amenajate,

în care pot fi întâlnite elemente ale cadrului natural,
precum: grădini botanice, grădini zoologice, muzee,
parcuri acvatice etc.;

- implicare activă, împreună cu membrii familiei,

în acțiuni de ecologizare, reciclare sau de protejare a
animalelor.

Feedback primit din partea cadrului didactic:

37
 Capitolul VII. Strategii de stimulare a
inteligenței interpersonale

Elevii înzestrați cu acest tip de inteligență au

următoarele caracteristici:
 abilități de lider, de a îndruma activitatea
celorlalți;
 abilități de a-i înțelege pe cei din jur, de a le
înțelege trăirile interioare și sentimentele;
 capacitatea de a relaționa eficient cu ceilalți, având
o atitudine prietenoasă și pozitivă.
Aceste abilități sunt extrem de importante pentru
o bună integrare socială a elevilor. Relațiile constructive
ale elevilor cu cei din jur îi ajută să se dezvolte armonios
și le conferă un climat afectiv benefic. Prietenia, bunătatea
și dăruirea sunt doar câteva dintre caracteristicile elevilor
înzestrați cu acest tip de inteligență. Deși la această vârstă
încă pot apărea cu ușurință conflicte între copii, este un
moment prielnic pentru a dezvolta acest tip de inteligență.
În acest sens, este important să discutați cu copilul
dumneavoastră despre importanța prieteniei și a
interacțiunilor pozitive cu cei din jur. În procesul devenirii
copiilor, părinții și cadrele didactice sunt adevărate
modele de comportare. Încurajați-i pe copii să realizeze
fapte bune, să se implice în acțiuni caritabile, să își ajute
colegii și prietenii. Școala poate fi un spațiu ideal în care

38
poate fi exersată inteligența interpersonală, prin
intermediul activităților de învățare, bazate pe cooperare.

Prietenie, bunătate și dăruire

Mulțumesc!

Îmi pare rău!

Te rog!/Vă rog!

BUNE MANIERE ȘI REGULI DE CONDUITĂ,

APLICABILE DE CĂTRE ELEVI ÎN SPAȚIUL
ȘCOLAR

 Ne salutăm întotdeauna profesorii și colegii.

 Ne ridicăm în picioare atunci când în sala de clasă
intră o persoană mai în vârstă.
 Ne adresăm politicos profesorilor, celorlalți angajați
ai școlii și colegilor.
 Ne recunoaștem vina și ne cerem scuze atunci când
greșim.
 Ascultăm profesorii sau colegii atunci când vorbesc.
 Ridicăm mâna atunci când dorim să spunem ceva.

39
 Exemple de activități care pot fi realizate pentru
dezvoltarea abilităților de socializare și relaționare
pozitivă
(Bifați activitățile realizate împreună cu fiul/fiica dumneavoastră.)

- audierea unor povești/proverbe despre prietenie

și fapte bune;

- exerciții de exprimare a gândurilor, a

sentimentelor și a emoțiilor, în prezența membrilor
familiei („Spune ce simți!”, „Spune la ce te gândești!”);

- realizarea unor proiecte sau activități de grup, în

care să fie implicați cât mai mulți membri ai familiei;

- găsirea unor exemple de comportare pozitive, a

unor persoane care reprezintă adevărate modele de
comportare și conduită;

- inițierea unor discuții despre comportamentele și

atitudinile pozitive ale altor persoane, despre importanța
zâmbetului și ascultării active, precum și despre
necesitatea respectării regulilor din spațiul școlar;

- exerciții de prezentare detaliată a prietenilor,

membrilor familiei sau colegilor;

- realizarea unor sondaje despre preferințele

colegilor sau ale membrilor familiei.
Feedback primit din partea cadrului didactic:

40
 Capitolul VIII. Strategii de stimulare a
inteligenței corporal-kinestezice

Elevii cu inteligență corporal-kinestezică

dezvoltată sunt activi și manifestă un interes ridicat față
de activitățile sportive. De asemenea, copiii înzestrați cu
acest tip de inteligență au:
 abilități de a realiza exerciții fizice, printr-o
coordonare atentă a mișcărilor corpului;
 dexteritate manuală ridicată și disponibilitate de a
realiza activități care implică precizie și
îndemânare.
Abilitățile specifice acestui tip de inteligență
permit dezvoltarea fizică armonioasă a elevilor și îi ajută
să își mențină un stil de viață sănătos. Jocurile de mișcare
sunt considerate atractive de către elevii de vârstă școlară
mică, fiind o modalitate de relaxare și de petrecere a
timpului liber.
De asemenea, jocurile care implică precizia și
dexteritatea manuală au un rol important în dezvoltarea
inteligenței corporal-kinestezice. Interesul ridicat al
copiilor față de activitățile motrice și pentru realizarea de
activități cu caracter practic poate fi stimulat atât în spațiul
școlar, cât și în cel familial. Activitățile de modelare,
decupare, dans sau de exprimare cu ajutorul mișcărilor, le
permit copiilor să-și dezvolte capacitățile de coordonare
optimă a mișcărilor corporale.
41
Joc, mișcare și sport

42
 Exemple de activități care pot fi realizate pentru
creșterea interesului față de activitățile de mișcare
(Bifați activitățile realizate împreună cu fiul/fiica dumneavoastră.)

- realizarea de exerciții fizice, pe fundal muzical;

- realizarea unor plimbări și exerciții de mișcare în

natură;

- realizarea de împletituri, înşirarea unor mărgele,

realizarea unor noduri, exerciții de legare a șireturilor, a
nasturilor sau de încheiere a fermoarului;

- organizarea unor jocuri de mișcare individuale

sau de echipă.

Feedback primit din partea cadrului didactic:

43
 Capitolul IX. Strategii de stimulare a
inteligenței vizual-spațiale

Atât cuvintele, cât și imaginile, pot fi folosite cu

succes în cadrul proceselor de comunicare interumane. La
debutul școlarității mici, în general, elevii sunt atrași de
activitățile de pictură, desen și colorare. Aceste activități
sunt utilizate frecvent în procesele de învățare realizate la
clasa pregătitoare, tocmai datorită interesului elevilor de a
realiza activități din domeniul inteligenței vizual-spațiale.
Elevii înzestrați cu acest tip de inteligență manifestă:
 interes ridicat față de artă și abilitatea de a realiza
produse artistice prin tehnici precum: pictură,
colaj, desen etc.
 interes ridicat față de realizarea unor construcții
prin procese de asamblare și dezasamblare a unor
obiecte, inclusiv a puzzle-urilor sau a
construcțiilor realizate cu ajutorul pieselor Lego.
Realizarea unor activități de desen și colaj, pentru
a ilustra aspecte ale realității înconjurătoare sau chiar
locuri imaginare, contribuie la dezvoltarea inteligenței
vizual-spațiale. Aceste activități sprijină procesele de
dezvoltare a creativității și a libertății de exprimare a
copiilor. De asemenea, vizualizarea unor mesaje artistice
variate îi ajută pe copii să își dezvolte sensibilitatea
artistică.

44
 Desen și colaj.
Locuri pe care mi-ar plăcea să le vizitez

45
 Exemple de activități care pot fi realizate pentru
creșterea interesului copiilor față de activitățile din
domeniul artei
(Bifați activitățile realizate împreună cu fiul/fiica dumneavoastră.)

- desenarea unor locuri îndrăgite din localitatea natală

sau a unor locuri pe care elevii ar dori să le viziteze;

- exersarea creativității pentru a descrie locuri

imaginare, precum: țara fructelor și a legumelor, țara
pisicilor, planeta câinilor, orașul prieteniei etc.;

- exerciții de fotografiere a membrilor familiei sau a

aspectelor inedite surprinse în mediul apropiat;

- vizionarea unor imagini/clipuri video care descriu

pas cu pas modul în care pot fi desenate diverse obiecte
sau ființe;

- realizarea de colaje, picturi sau desene inedite,

pentru decorarea casei/camerei personale.

Feedback primit din partea cadrului didactic:

46
 Capitolul X. Strategii de stimulare a
inteligenței existențiale

Acest tip de inteligență a fost descoperit ulterior

de cercetătorul Howard Gardner, fiind căutate încă
argumente științifice temeinice pentru a demonstra
existența acestui tip de inteligență. Abilitățile specifice
inteligenței existențiale sunt extrem de complexe și
caracterizează persoane preocupate de domenii precum
religie sau filozofie. Elevii înzestrați cu acest tip de
inteligență au abilitatea de a formula întrebări referitoare
la originile și motivele existenței umane.

De ce existăm?

Eu exist pentru a
face lumea un loc
mai bun, pentru a
(‘v}v
fapte bune.

47
 Exemple de activități care pot fi realizate pentru
stimularea inteligenței existențiale
(Bifați activitățile realizate împreună cu fiul/fiica dumneavoastră.)

- găsirea unor motive pozitive pentru a justifica

existența oamenilor și a vieții pe Pământ (de exemplu,
pentru a ne ajuta semenii, pentru a avea grijă de membrii
familiei, pentru a proteja celelalte viețuitoare etc.)

Notați câteva dintre motivele găsite de fiul/fiica

dumneavoastră. în chenarul de mai jos:

Feedback primit din partea cadrului didactic:

48
 Bibliografie

Agabrian, M. (2006). Școala, familia,

comunitatea. București: Editura Institutul European;
Armstrong, T. (2012). Ești mai inteligent decât
crezi. Un ghid al inteligențelor multiple, pentru copii.
București: Editura Curtea Veche;
Băran-Pescaru, A. (2004). Parteneriat în
educație: școală-familie-comunitate. București: Editura
Aramis Print;
Bocoș, M.-D. (2013). Instruirea interactivă.
Repere axiologice și metodologice. Iași: Editura Polirom;
Bocoș, M.-D. (coord.). (2016). Dicționar
praxiologic de pedagogie. Volumul I: A-D. Pitești:
Editura Paralela 45;
Bocoș, M., Jucan, D. (2008). Fundamentele
pedagogiei. Teoria și metodologia curriculum-ului.
Repere și instrumente didactice pentru formarea
profesorilor. Ed. a II-a. Pitești: Editura Paralela 45;
Breben, S. (2010). Activități bazate pe inteligențe
multiple. Jocuri pentru dezvoltarea inteligenței
preșcolare la vârsta preșcolară și școlară mică. Vol. 4.
Craiova: Editura Reprograph;
Cattarossi, F., Sefcick, R. (2012). Ghidul
părinților. Intrarea în școală: grădinița și clasa
pregătitoare. București: Editura Corint;

49
 Chiș, V. (2002). Provocările pedagogiei
contemporane. Cluj Napoca: Editura Presa Universitară
Clujeană;
Dragu, M., Dumitru, I. (2012). Cartea
Inteligențelor Multiple.Tehnici de identificare a tipurilor
de inteligență la copiii de vârstă preșcolară și la elevii din
clasele I-IV. Târgoviște: Editura Gimansium;
Fantuzzo, J., Tighe, E., & Childs, S. (2000).
Family Involvement Questionnaire: A multivariate
assessment of family participation in early childhood
education. Journal of Educational Psychology, 92 (2),
367-376.
Gardner, H. (2006). Inteligențele multiple: noi
orizonturi. București: Editura Sigma;
Koch, K. (2011). În ce fel sunt eu inteligent?
Ghidul părinților pentru inteligențele multiple. Oradea:
Editura Societatea Biblică din România;
Mareș, M. (2008). Optimizarea relației școală-
familie în realizarea managementului educațional al
elevilor. București: Editura Sigma;
Matanie, A. B., Axente, A. (2011). Disciplinarea
pozitivă sau cum să disciplinezi fără să rănești. Ed. a III-
a. Cluj Napoca: Editura ASCR;
Pancu, D.-C. (2016). Rolul teoriei inteligențelor
multiple în consolidarea parteneriatului școală-familie.
Strategii aplicabile la clasa pregătitoare. Brăila: Editura
Sfântul Ierarh Nicolae;
Petrovan, R. (2009). Strategii activizante de
predare-învățare prin valorificarea Teoriei Inteligențelor
Multiple. Cluj-Napoca: Editura Casa Cărții de Știință;
Răduț-Taciu, R., Bocoș, M.-D., Chiș, O. (coord.).
(2015). Tratat de management educațional pentru
50
învățământul primar și preșcolar. Iași: Editura Paralela
45;
Shearer, B. (2013). The MIDAS: A professional
manual. (Rev. ed.). Kent, Ohio: MI Research and
Consulting, Inc;
Shearer, B. (2013). The MIDAS handbook:
Common miracles in your school. Kent, OH: MI Research
and Consulting, Inc.;
Stăiculescu, C. (2011). Școala și comunitatea
locală parteneriat pentru educație. București: Editura
ASE;

WEBOGRAFIE
*** (2013). Programa şcolară pentru disciplina
Arte vizuale și abilități practice, clasa pregătitoare, clasa
I şi clasa a II-a, aprobată prin ordin al ministrului nr.
3418/19.03.2013, disponibilă online la adresa:
http://programe.ise.ro/Portals/1/2013_CP_I_II/37_AVA
B_CP_II_OMEN.pdf;
*** (2013). Programa şcolară pentru disciplina
Comunicare în limba română, clasa pregătitoare, clasa I
şi clasa a II-a, aprobată prin ordin al ministrului nr.
3418/19.03.2013, disponibilă online la adresa:
http://programe.ise.ro/Portals/1/2013_CP_I_II/01_CLR_
CP_II_OMEN.pdf;
*** (2013). Programa şcolară pentru disciplina
Dezvoltare personală, clasa pregătitoare, clasa I şi clasa
a II-a, aprobată prin ordin al ministrului nr.
3418/19.03.2013, disponibilă online la adresa:

51
http://programe.ise.ro/Portals/1/2013_CP_I_II/55_Dezvo
ltare%20personala_CP_II_OMEN.pdf;
*** (2013). Programa şcolară pentru disciplina
Educație fizică, clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a,
aprobată prin ordin al ministrului nr. 3418/19.03.2013,
disponibilă online la adresa:
http://programe.ise.ro/Portals/1/2013_CP_I_II/54_Educa
tie%20fizica_CP_II_OMEN.pdf;
*** (2013). Programa şcolară pentru disciplina
opțională Educație pentru sociectate (curriculum la
decizia școlii pentru clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a
II-a), aprobată prin ordin al ministrului nr.
4887/26.08.2013, disponibilă online la adresa:
http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2015/Primar/
CDS/Joc%20si%20miscare_clasa%20pregatitoare_clasel
e%20I%20si%20a%20II-a.pdf;
*** (2015). Programa şcolară pentru disciplina
opțională Joc și mișcare (curriculum la decizia școlii
pentru clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a),
aprobată prin ordin al ministrului nr. 3542/27.03.2015,
disponibilă online la adresa:
http://programe.ise.ro/Portals/1/Curriculum/2015/Primar/
CDS/Joc%20si%20miscare_clasa%20pregatitoare_clasel
e%20I%20si%20a%20II-a.pdf;
*** (2013). Programa şcolară pentru disciplina
Matematică și explorarea mediului, clasa pregătitoare,
clasa I şi clasa a II-a, aprobată prin ordin al ministrului
nr. 3418/19.03.2013, disponibilă online la adresa:
http://programe.ise.ro/Portals/1/2013_CP_I_II/25_Mate
matica_explorarea_mediului_CP_II_OMEN.pdf;
*** (2013). Programa şcolară pentru disciplina
Muzică și mișcare, clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a
52
II-a, aprobată prin ordin al ministrului nr.
3418/19.03.2013, disponibilă online la adresa:
http://programe.ise.ro/Portals/1/2013_CP_I_II/38_Muzic
a_si_miscare_CP_II_OMEN.pdf;
*** (2013). Programa şcolară pentru disciplina
Religie – Cultul ortodox, clasa pregătitoare, clasa I şi
clasa a II-a, aprobată prin ordin al ministrului nr.
3418/19.03.2013, disponibilă online la adresa:
http://programe.ise.ro/Portals/1/2013_CP_I_II/30_RELI
GIE_Cultul%20ortodox_CP_II_OMEN.pdf;
http://howardgardner.com/multiple-intelligences/
http://www.miresearch.org/
http://www2.ed.gov/documents/family-
community/partners-education.pdf
http://education.ohio.gov/Topics/Other-
Resources/Family-and-Community-
Engagement/Getting-Parents-Involved/Framework-for-
Building-Partnerships-Among-Schools

53
54