Sunteți pe pagina 1din 12

Învățătura filosofică

a lui Aristotel
Elaborat de: Ursu Maria | Grupa: I-PS-221

1
Cuprins:
Întroducerea
Biografia
Ideile filozofice
Sfera politică
Etica lui Aristotel
Teoria cunoașterii
Influnța
Concluzie
Bibliografie
2
Întroducerea
Filosofia este o formă a raționalității, una dintre
cele mai vechi preocupări teoretice, spirituale a
umanității, care a străbătut întreaga istorie a
omenirii păstrându-și esența, dar îmbogățindu-
și sensurile, semnificațiile și rostul. Filosofia este
o componentă a culturii, a vieții spirituale, alături
de știința literaturii, artei, religiei, acestea
formează cultura și viața societății. Ea se află în
interelații cu celelalte componente, dar nu se
confundă cu niciuna dintre ele. 2
3
Biografia
Aristotel s-a născut în 384 î.Hr. - 322 î.Hr. în
Grecia în Stagira. A fost un erudit grec din
epoca clasică care s-a dedicat mai multor
domenii ale cunoașterii, în special filozofiei,
domeniu în care s-a remarcat ca unul dintre
cei mai proeminenți exponenți ai întregului
Occident. Înțelepciunea sa era foarte extinsă,
variind de la matematică, fizică și biologie,
până la metafizică, etică și politică, Aristotel
era discipolul lui Platon și însuși a devenit
tutorele lui Alexandru cel Mare. 4
Ideile filozofice ale lui Aristotel

Esența gândirii umane este cel mai important subiect al filozofiei ca știință.
Tot ceea ce există constă din două principii - materia și forma, care este un
element activ și conducător.
Dumnezeu este sursa a tot ceea ce este creativ și a tot ceea ce este activ. De
asemenea, Dumnezeu este scopul către care toată existența se străduiește tot
timpul.
Sufletul este posedat de oameni, plante și animale, al căror suflet are
sentimente. La plante, sufletul stimulează creșterea. La oameni, sufletul are
inteligență.
Sufletul este incorporeu, este forma unui corp viu, dar nu forma sa exterioară,
ci cea internă.
Sufletul este inseparabil de trup, motiv pentru care transmigrarea sufletelor nu
există. Dumnezeu și materia primară determină limitele lumii și le stabilesc. 2
5
Sfera politică
În sfera politică, Aristotel a înțeles omul ca un
animal social. Sfera sa de viață este modelată de
stat, societate și familie. Starea filosofului este om
de stat, care controlează oamenii după cum impun
circumstanțele, având grijă de dezvoltarea lor
spirituală, morală și fizică.
Pentru stat, cele mai bune forme pot fi doar:
Aristocraţie
Monarhie
Democrație moderată
2
6
Etica lui Aristotel
Etica lui Aristotel este considerat pe scară largă una dintre cele
mai importante opere filozofice istorice și derivă din psihologia sa.
Aristotel fondează etica virtuţilor şi iniţiază discuţiile teoretice
despre „virtuţile civice”, cu scopul de a oferi un ghid despre cum ne
putem trăi viaţa în modul cel mai bun. Aceasta se bazează pe ideea
că omul este liber și virtutea este aleasă de rațiune în mod liber.
Aristotel vede virtuțile ca trăsături de caracter și tendințe de a
acționa într-un mod particular.
Aristotel identifică 11 virtuți etice:
Curaj, Cumpătare, Toleranță, Măreție, Generozitate,
Răbdare, Loialitate, Spirit, Prietenie, Rușine, Dreptate.
27
Teoria cunoașterii lui Aristotel

În istoria filozofiei, teoria cunoașterii lui Aristotel este unul dintre cele mai relevante
ingrediente intelectuale în construcția culturii occidentale.
Acestea sunt principalele elemente care structurează teoria cunoașterii lui Aristotel:

Primatul simțurilor Crearea conceptelor


Conform teoriei cunoașterii lui Aristotel, Procesul de generare a cunoașterii începe
simțurile sunt punctul de plecare al oricărei cu stimuli senzoriali. Cu toate acestea, până
forme de cunoaștere. Asta înseamnă că în această etapă, procesul este același cu
orice informație care poate declanșa ceea ce, potrivit acestui filosof, are loc în
activitate intelectuală este conținută în mintea altor forme de viață animală. Această
datele senzoriale „brute” care pătrund în cunoaștere este de tip sensibil și nu este
corpul nostru prin ochi, urechi, miros etc. exclusivă ființei umane. 2
8
Cunoașterea înseamnă Crearea universalelor
identificare
Așa cum Aristotel
admite că realitatea În paralel cu crearea imaginii,
este compusă din elemente în generăm un universal al ideii
schimbare, pentru el a cunoaște respective, adică conceptul pe
înseamnă a ști să identifice ce este care îl vom aplica nu numai la
fiecare lucru. Acest proces de
ceea ce am văzut, auzit, atins și
identificare constă în recunoașterea
gustat, ci și la alte elemente
cauzei eficiente, formale, materiale și
finale. Toate acestea sunt potențialități ipotetice cu care nu am intra în

care pentru Aristotel rezidă în materie contact direct, pe de o parte, și pe


și care ne permit să înțelegem fiecare altele pe care nu le mai văzusem,
lucru și în ce va fi transformat. pe de altă parte.
29
Influnța
Influenţa lui Aristotel asupra întregii gândiri occidentale
ulterioare a fost imensă. În antichitate şi în perioada medievală, i
s-au tradus lucrările în latină, siriană, arabă, italiană, franceză,
ebraică, germană şi engleză. Scriitorii greci de mai târziu, ca şi
filozofii bizantini i-au studiat şi admirat opera.
Aceasta a exercitat o influenţă considerabilă asupra filozofiei
islamice, şi vreme de secole scrierile sale au dominat gândirea
europeană.
Contribuțiile lui Aristotel vor continua să facă obiectul multor
studii și cercetări și vor continua să ofere contribuții care vor servi
pentru progresul științific pentru multe decenii viitoare.
2
10
Concluzii
1. Aristotel este și a fost unul dintre cei mai amintiți filosofi greci
din istorie la care găsim o construcție teoretică minuțioasă, un
adevărat sistem filozofic.

2. Cu Aristotel se produce primul moment al desprinderii unor


discipline științifice de filosofie constituindu-se in științe de sine
stătătoare care studiază realitatea din diferite perspective.

3. Fiind unul dintre părinții logicii, Aristotel credea că toate


învățăturile și cunoștințele ar trebui să fie expuse testului
întrebării și al rațiunii, care a inclus schimbări în gândire și teorii pe
măsură ce au fost descoperiți tot mai mulți factori. 2
11
Bibliografie:
Salgado González, S. (2012).Filosofia lui Aristotel, Caiete Duererías, Seria Istoria filosofiei
(2). Duererías.

Shields, C. (2012). Viața și scrierile filosofice ale lui Aristotel.Oxford Handbooks Online.

Constantin Noica, Pentru o interpretare a categoriilor la Aristotel, ed. Academiei.


București, 1968

Anton Dumitriu, Logica lui Aristotel, în Istoria logicii, ed. Tehnică, București, 1993

12

S-ar putea să vă placă și